David Opriş şi Bianca Macavei

Profilul distresului afectiv

PDA
Instrucţiuni: Mai jos vă prezentăm o listă de cuvinte care descriu emoţiile pe care
oamenii le au în diverse situaţii. Pentru fiecare cuvânt marcaţi cu “X” pe foaia de răspuns
varianta aleasă la întrebarea:

CUM V-AŢI SIMŢIT ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI?

Deloc
Foarte puţin
Mediu
Mult
Foarte mult

Optimist(ă) Satisfăcut(ă)
Tensionat(ă) Mâhnit(ă)
Trist(ă) Îngrozit(ă)
Melancolic(ă) Nervos (Nervoasă)
Vesel(ă) Încântat(ă)
Nefolositor Entuziast(ă)
(Nefolositoare)
Îngrijorat(ă) Îndurerat(ă)
Amărât(ă) Alarmat(ă)
Fericit(ă) Bine dispus(ă)
Anxios (Anxioasă) Panicat(ă)
Depresiv(ă) Supărat(ă)
Bucuros (Bucuroasă) Distrus(ă)
Preocupat(ă) Jovial(ă)
Voios (Voioasă) Disperat(ă)
Înspăimântat(ă) Dinamic(ă)
Deprimat(ă) Neliniştit(ă)
Mulţumit(ă) Înfricoşat(ă)
Necăjit(ă) Plin(ă) de vitalitate
Încordat(ă) Deznădăjduit(ă)
Fără speranţă
 PDA (David Opriş şi Bianca Macavei)

1. Introducere

Ceea ce experienţiem ca mulţumire, tristeţe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau

regret rezultă din combinaţia inedită a felului în care gândim, a modului în care ne
comportăm şi a modificărilor biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne
confruntăm cu o situaţie de viaţă. Emoţiile reprezintă aşadar variabile dependente sau
etichete cu care noi descriem o suită de modificări survenite la mai multe nivele (David,
Holdevici, Szamoskozi, şi Baban, 2000). în procesul apariţiei unei emoţii, intensitatea
acesteia va fi determinată de nivelul activării fiziologice, pe când calitatea ei (ex., faptul
că o numim „frică" şi nu „tristeţe") va rezulta din specificul componentelor cognitive
implicate (Singer şi Schachter, 1962; David şi colab., 2000).
Deşi la nivelul simţului comun afectivitatea este resimţită ca un conglomerat de
trăiri aflate într-o complexă interacţiune, cercetătorii au arătat că întreaga varietate de
emoţii resimţite se reduce la câteva dimensiuni de bază. Astfel, în urma mai multor studii,
Watson şi Tellegen (1985) au concluzionat că afectul are o structură ce cuprinde două
dimensiuni necorelate între ele: emoţiile pozitive şi emoţiile negative. Emoţiile pozitive
sunt indicate de măsura în care o persoană experienţiază plăcere şi mulţumire, în timp ce
emoţiile negative sunt indicate de gradul de neplăcere experienţiată (distresul psihologic).
Atât emoţiile pozitive, cât şi cele negative pot fi funcţionale sau disfuncţionale, altfel
spus pot contribui la facilitarea atingerii scopurilor persoanei, sau dimpotrivă la blocarea
acestora.
Pe baza unei vaste experienţe clinice, Albert Ellis (1962, 1994) a formulat
modelul binar al distresului (David, Schnur şi Belloiu, 2002), împărţind pentru prima dată
emoţiile negative în două categorii - emoţii negative funcţionale şi emoţii negative
disfuncţionale. Funcţionalitatea sau disfuncţionalitatea unei emoţii negative este dată de:
(1) experienţa subiectivă asociată emoţiei, (2) credinţele asociate şi (3) consecinţele
comportamentale ale emoţiei respective (Ellis şi DiGiuseppe, 1993). Această categorizare
se bazează pe diferenţele calitative care există între emoţii cu aceeaşi valenţă - diferenţă
dată în principal de credinţele subiacente acestora - şi nu pe variaţiile în intensitate (Ellis
1994; Ellis şi Harper, 1975). Altfel spus, o intensitate mai mare a „tristeţii" nu se numeşte
„deprimare", diferenţa dintre cele două trăiri emoţionale fiind dată de credinţele specifice
care le determină (ex., credinţe raţionale pentru emoţiile negative funcţionale şi credinţe
iraţionale pentru emoţiile negative disfuncţionale).
Diferenţele la nivel subiectiv între emoţiile negative funcţionale şi emoţiile
negative disfuncţionale au fost investigate în mai multe studii; rezultatele indică existenţa
unor diferenţe cantitative şi calitative între cele două tipuri de emoţii (Kassinove,
Eckhardt şi Endes, 1993; David, Schnur şi Birk, 2004; Opriş şi Macavei, 2005).
Profilul Distresului Afectiv (PDA) este un instrument elaborat pentru a servi la
evaluarea dimensiunii subiective a emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale,
precum şi a emoţiilor pozitive.

2. Ce măsoară scala?
 Profilul distresului afectiv (PDA) este o scală cu 39 de itemi care măsoară
emoţiile negative funcţionale din categoriile „îngrijorare/anxietate” şi
„tridteţe/deprimare”, precum şi emoţiile pozitive.
Scala permite calcularea unui scor general de distres, a unui scor de emoţii
negative, a unui scor de emoţii pozitive, precum şi a scorurilor separate pentru
„îngrijorare” (funcţională), „anxietate” (disfuncţională), „tristeţe” (funcţională) şi
„deprimare” (disfuncţională).
Scala a fost concepută în 2005 (Opriş şi Macavei, 2005) pornind de la itemii
Profilului Distresului Emoţional, varianta scurtă (Profile of Mood Disorders, Short
Version – DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Vladimarsdottir şi Jacobsen, 1999).
Acestor itemi li s-au adăugat cuvinte care descriu emoţii identificate cu ajutorul unui
dicţionar de sinonime. Cei 39 de itemi care formează varianta finală a scalei au rezultat în
urma unei validări cu experţi şi a mai multor studii experimentale menite să stabilească
relevanţa lor şi subscalele în care se încadrează.
Eficienţa instrumentului este sporită de faptul că permite atât estimarea unei
valori globale a distresului, cât şi calcularea unor scoruri separate pentru emoţiile
negative funcţionale şi disfuncţionale, precum şi pentru „îngrijorare” (funcţională),
„anxietate” (disfuncţională), tristeţe (funcţională) şi „deprimare” (disfuncţională).
Comparativ cu alte scale, PDA conţine un număr relativ mic de itemi formulaţi într-un
limbaj accesibil, fiind uşor de administrat şi cotat.

Descrierea itemilor

Pda conţine 39 de adjective care descriu emoţii. Cei 39 de itemi se grupează în şapte
subscale:
(1) 6 itemi reprezintă emoţii negative funcţionale din categoria
„tristeţe/deprimare”;
(2) 8 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale din categoria
„tristeţe/deprimare”;
(3) 6 itemi reprezintă emoţii negative funcţionale din categoria
„îngrijorare/anxietate”;
(4) 6 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale din categoria
„îngrijorare/anxietate”;
(5) 12 itemi reprezintă emoţii negative funcţionale (categoriile
„tristeţe/deprimare” şi îngrijorare/anxietate”;
(6) 14 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale (categoriile
„tristeţe/deprimare” şi îngrijorare/anxietate”;
(7) 13 itemi reprezintă emoţii pozitive.

Tabelul 1. Distribuţia itemilor PDA pe subscale.

Tristeţe/Deprimare
Funcţionale Disfuncţionale
Trist Item 3 Nefolositor Item 6
Mâhnit Item 21 Deprimat Item 16
Amărât Item 8 Deznădăjduit Item 38
Melancolic Item 4 Fără speranţă Item 39
 Necăjit Item 18 Depresiv Item 11
Supărat Item 30 Distrus Item 31
Îndurerat Item 26
Disperat Item 33

Îngrijorare/Anxietate
Funcţionale Disfuncţionale
Preocupat Item 13 Anxios Item 10
Îngrijorat Item 7 Îngrozit Item 22
Neliniştit Item 35 Panicat Item 29
Încordat Item 19 Înspăimântat Item 15
Alarmat Item 27 Înfricoşat Item 36
Tensionat Item 2 Nervos Item 23

Emoţii pozitive
Optimist Item 1 Încântat Item24
Vesel Item 5 Entuziast Item 25
Fericit Item 9 Bine dispus Item 28
Bucuros Item 12 Jovial Item 32
Voios Item 14 Dinamic Item 34
Mulţumit Item 17 Plin de vitalitate Item 37
Satisfăcut Item 20

Posibilităţile de răspuns ale subiecţilor la fiecare din cei 39 de itemi sunt:

DELOC FOARTE MEDIU MULT FOARTE

PUŢIN MULT

Nici itemii scalei şi nici variantele de răspuns nu sunt numerotate, eliminând

astfel posibilitatea de biasare a răspunsurilor ca urmare a valorii numerice ataşate.

3. Administrare şi cotare

Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual (şi în varianta

autoadministrare), cât şi în grup. Se preferă administrarea individuală, ori de câte ori este
posibil. În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15
persoane. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să
crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate.

Materiale necesare
 Scala cu instrucţiunile de completare şi itemii;
  Instrument de scris

Condiţii de administrare
 Mediu securizant şi ferit de zgomote;
 Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odihnită;
 Mobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiţii bune a scalei;
 În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a
oferi confort persoanelor examinate.

Instrucţiuni de aplicare
Scala se administrează fără limită de timp.
După ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt
asigurate, persoanei examinate i se spune:
Mai jos vă prezentăm o listă de cuvinte ce descriu emoţiile pe care oamenii le au
în diverse situaţii. Pentru fiecare cuvânt marcaţi cu „X” pe foaia de răspuns varianta
aleasă la întrebarea: „CUM V-AŢI SIMŢIT ÎN ULTIMILE DOUĂ SĂPTĂMÂNI?”
Această instrucţiune apare şi pe lista cu itemii, subiectul putând să o recitească ori
de câte ori doreşte pe parcursul evaluării.
În plus, persoana examinată este încurajată să întrebe examinatorul dacă nu
înţelege sensul vreunui item. Examinatorul va răspunde la astfel de întrebări prin
înşirarea listei de adjective din categoria în care se găseşte itemul cu probleme (a se
vedea Tabelul 1). Spre exemplu, dacă subiectul întreabă „Ce înseamnă anxios?”,
examinatorul va răspunde „Acest cuvânt are un sens apropiat de al cuvintelor „îngrozit”,
„panicat”, „înspăimântat”, „înfricoşat”, „nervos”. Printr-un astfel de răspuns standard, se
încearcă (1) evitarea răspunsurilor la întâmplare, (2) evitarea lipsei răspunsurilor la mai
mulţi itemi, precum şi(3) evitarea sugerării unor răspunsuri în funcţie de aşteptările şi/sau
cunoştinţele examinatorului (ex. „Anxios înseamnă înfricoşat, panicat, preocupat,
supărat”).
Subiecţii sunt rugaţi să îşi evalueze emoţiile pe o scală cu cinci variante (deloc,
foarte puţin, mediu, mult, foarte mult) şi să bifeze cu „X” în dreprul variantei de răspuns
alese, încercând să nu omită nici unul din cei 39 de itemi.

Ex. Răspunsul subiectului la itemul „Tensionat/ă” este „Foarte puţin”.

DELOC FOARTE MEDIU MULT FOARTE

PUŢIN MULT
x

Pentru a corespunde cerinţelor diferitelor situaţii şi studii, instrucţiunile se pot

referi la diverse intervale de timp (de la „două săptămâni”, cum apare în instrucţiunile
standars, la „în acest moment” sau „în cursul săptămânii trecute”).
PDA este recomandat pentru evaluarea distresului în cazul subiecţilor cu vârste de
la 14 ani în sus. Testul poate fi utilizat atât în cazul persoanelor fără psihopatologie, cât şi
în cazul celor cu diferite forme de psihopatologie (excepţie fac condiţiile medicale care
afectează capacitatea de introspecţie asupra propriilor stări emoţionale).
 Cotarea răspunsurilor
Cotarea pentru cei 39 de itemi se face alocându-se de la 1 la 5 puncte după cum
urmează: Pentru cotare directă Deloc=1, Foarte puţin=2, Mediu=3, Mult=4, Foarte
mult=5, iar pentru cotare inversă Deloc=5, Foarte puţin=4, Mediu=3, Mult=2, Foarte
mult=1.
Scorul global de distres se obţine prin însumarea scorurilor la cei 26 de itemi
negativi cotaţi direct şi la cei 13 itemi pozitivi cotaţi invers. Se mai pot calcula scoruri pe
subscale, prin însumarea scorurilor la itemii care le compun (a se vedea Tabelul 1); în
acest caz, pentru fiecare subscală itemii se cotează direct.
Scorul total de distres se calculează însumând scorurile de la cei 26 itemi negativi,
cotaţi direct.

4. Fidelitate şi validitate
4.1. Fidelitate

Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a

măsurilor analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în condiţii
similare prezintă o anumită stabilitate în timp (Dempster şi Brainerd, 1995).
Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza
consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).

Tabelul 2. Statistici descriptive şi indicii Alfa de consistenţă internă pentru scalele PDA

Adulţi (virsta cuprinsă intre 1&-73;

Scala PDA m=32.81)
Femei Bărbaţi Lipsă Total
date sex
Scor total m 51.37 48.87 49.11 50.59
distres AS. 17.60 15.49 10-06 16.94
N 482 212 9 703
a .94 .93 .85 . .94
Tristeţe m 12.64 11.81 11.50 12.37
(funcţional) A.S. 4.96 4.48 3.39 4.81
N 496 223 12 731
a .87 .83 .60 .85
Deprimare m 13.03. 12.65 14.00 12.93
(disfuncţional) AS. 5.90 5.30 4.91 5.70
N 494 222 12 728 I

a .88 .86 .79 .87

1ngrijorare m 15.40 14.71 15.00 15.1'9
(funcţional) A.S. 4.72 4.29 4.28 . 4.60
N 503 223 12 738
a .81 .78 .78 .80
Anxietate m 10.40 9.80 9.53 10.21
(disfuncţional) AS. 4.12 3.45 2.06 3.91
N 498 219 13 730
a .82 .75 .20 .80
 Total funcţional m 28.02 26.57 26.50 27.56
A.S. 8.94 7.92 5.81 8.62
N 495 220 10 725
a .89 .87 .75 .89
Total disfuncţional M 23.42 22.30 23.75 23.09
AS. 9.49 8.10 5.92 9.05
N 490 216 12 718
a .91 .89 .74 .91
m=media, A.S.=abatef8a standard, N=numarde subiecţi. a=consistenţa intema
(Alpha)
4.2. Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura in care
acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura in
care inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte
(Messick, 1995).
Validitatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/
scalei pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care
dorim să îl măsurăm. în elaborarea PDA s-a pornit de la POMS-SV (Shacham, 1983;
DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999), de unde au fost
extraşi itemi pentru subscalele de anxietate şi depresie. Alţi itemi au fost selectaţi din
varianta lungă a POMS (McNair, Lorr, şi Droppelman, 1971). Folosindu-se un dicţionar
de sinonime, itemilor deja construiţi li s-au adăugat alţii astfel încât s-a ajuns la o listă de
41 de adjective care descriu emoţii. în selecţia adjectivelor s-a ţinut cont de principiile
teoriei raţional-emotive şi comportamentale, care subliniază distincţia dintre emoţiile
negative funcţionale şi disfuncţionale. Cei 41 de itemi au fost ulterior clasificaţi în cele
două categorii (emoţii funcţionale şi disfuncţionale) de 3 experţi în psihoterapie raţional-
emotivă şi comportamentală de la Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi
Comportamentale din România. Cei 39 de itemi care compun varianta finală a scalei sunt
cei care au întrunit consensul inter-evaluatori.
Aşadar, PDA a fost astfel construit încât conţinutul său reflectă principiile teoriei
raţional-emotive şi comportamentale, iar forma sa este asemănătoare altor teste similare
deja existente şi care şi-au dovedit utilitatea.
Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/scala reflectă constructul
pe care îl măsoară. în cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu
este o componentă a validării relative la constructul măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază
„gradul în care rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de
evaluare despre care se presupune că măsoară acelaşi construct sau unul similar"
(Haynes, apud Silva, 1993). 1
Într-un studiu efectuat pe populaţie românească (Macavei, 2006 -lucrare
nepublicată) s-a încercat determinarea măsurii în care emoţiile negative funcţionale şi
disfuncţionale (măsurate cu PDA) se asociază cu anumite cogniţii conform modului
teoretic propus de Albert Ellis (teoria raţional-emotivă şi comportamentală). Asumpţia de
bază a modelului amintit este că la baza problemelor de tip emoţional şi comportamental
stau credinţele dezadaptative şi iraţionale despre sine, lume şi viaţă. Atunci când cineva
deţine credinţe adaptative despre sine, ceilalţi şi viaţă şi se poate considera o fiinţă
valoroasă indiferent de comportamentele sale va trăi emoţii pozitive sau negative
(conform dinamicii dintre evenimentele de viaţă şi scopurile sale), însă nu va trăi emoţii
invalidante /disfuncţionale. întrucât persoanele cuprinse în studiu nu au probleme de
intensitate clinică (altfel spus emoţiile negative trăite de ele nu apar ca parte a unui tablou
clinic invalidant) este mai dificil de evidenţiat dinamica diferită a emoţiilor negative
funcţionale şi disfuncţionale. Studiul de faţă poate însă pune în evidenţă:
1. asocierea pozitivă dintre distresul emoţional şi distorsiunile cognitive
(credinţele dezadaptative, de tip iraţional);
2. asocierea pozitivă dintre distresul emoţional şi anxietate şi depresie
(evaluate ca şi complexe de manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice şi
subiective).
La studiu au participat în total 701 subiecţi; o parte dintre aceştia au fost studenţi
recompensaţi pentru participare prin recunoaşterea unor activităţi de profil prevăzute în
curricula şcolară. Ceilalţi subiecţi au fost incluşi în studiu pe bază de voluntariat, în urma
unor anunţuri publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut
acordul unui părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă şi faptul că
unii dintre participanţii la studiu au omis sau refuzat să ofere informaţii complete vizând
nivelul educaţional, vârsta, statutul marital etc.
Tabelul 3. Date statistice privind participanţii incluşi în studiu

Nivel educaţional N=701 100%

Şcoală primară= 22 (3.1 %)
Şcoală profesională= 28 (4.0 %)
Liceu= 222 (31.7 %)
Scoală postliceală= 60 (8.6 %)
Facultate = 346 (49.3 %)
Studii postuniversitare = 19 (2.7 %)
Altceva = 4 (0.6 %)

Vârsta Min.=15
M=34.42
N=695; Date lipsă N=6 Max.=73
Sex Bărbaţi=169 Femei=405
Statut marital
N=567 Căsătorit=326 Necăsătorit=241
Date lipsă N=134

Instrumentele utilizate au fost:

Scala de atitudini disfuncţionale - DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale - form A
-Weissman, 1979; Weissman şi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care
permite evaluarea prezenţei atitudinilor /credinţelor disfuncţionale asociate
simptomatologiei de tip depresiv.
Inventarul de depresie Beck - BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush,
Shaw, şi Emery, 1979) conţine 21 de itemi şi a fost utilizat pentru identificarea prezenţei
simptomatologiei de tip depresiv, exprimată prin emoţii, comportamente, credinţe şi
manifestări fiziologice specifice.
Scala de atitudini şi convingeri 2 -ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2
-DiGiuseppe, Leaf, Exner, şi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi şi este un
instrument valid pentru identificarea prezenţei credinţelor iraţionale şi raţionale centrale
teoriei raţional-emotive şi comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă
proprietăţi psihometrice bune (Macavei, 2002).
Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane - USAQ
(Unconditional Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain şi Haaga, 2001) este
format din 20 de itemi şi măsoară acceptarea necondiţionată a propriei persoane, ca factor
protectiv care previne declanşarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu
situaţiile negative de viaţă.
Profilul distresului afectiv - PDA (Opriş şi Macavei, 2005) este un instrument de
39 de itemi care măsoară prezenţa emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale (ca
anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeţea), precum şi prezenţa emoţiilor pozitive;
utilizează principiul de construcţie al Profilului dispoziţiilor afective, forma scurtă
(DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) şi se bazează pe
teoria lui Albert Ellis asupra distresului emoţional (Ellis, 1994).
Profilul dispoziţiilor afective - forma scurtă - POMS-SV (Profile of Mood States-
Short Version - Shacham, 1983; DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi
Jacobsen, 1999) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoţiile pozitive şi
negative.
Chestionarul gândurilor automate - ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire
-Hollon şi Kendall, 1980) conţine 30 de itemi care reflectă gândirea de tip depresiv.
Inventarul de anxietate ca stare şi trăsătură - STAI-X1 şi STAI-X2 (State and Trait
Anxiety Inventory - Spielberger, 1983) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20
de itemi fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de
anxietate (A-stare) şi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).
Chestionarul schemelor cognitive - forma lungă 2 - YSQ-L2 (Young Schema
Questionnaire - Long version 2 -Young, 1994) este alcătuit din 205 itemi care măsoară 16
tipuri de scheme cognitive disfuncţionale implicate în apariţia tulburărilor de
personalitate.
Procedura de lucru a implicat în prima fază solicitarea consimţământului de v
participare la studiu, după care subiecţii au completat individual câte un pachet conţinând
instrumentele menţionate anterior, fără limită de timp.
Rezultatele obţinute pun în evidenţă relaţia pozitivă dintre emoţiile negative
disfuncţionale şi distorsiunile cognitive. Este de remarcat că, deşi nu se poate vorbi de
probleme emoţionale în cazul lotului utilizat, corelaţiile emoţiilor negative disfuncţionale
(END) cu distorsiunile cognitive evaluate prin DAS-A, ATQ, ABS2-IB, YSQ-L2, în
această ordine (DC) sunt sistematic uşor mai mari decât corelaţiile dintre emoţiile
negative funcţionale (ENF) şi aceleaşi distorsiuni cognitive (DC-END .28, .49, .30, .43
versus DC-ENF .22, .44, .22, .37). Mai mult, credinţele raţionale şi acceptarea
necondiţionată a propriei persoane se asociază negativ cu distresul emoţional - evaluat ca
şi combinaţie de emoţii funcţionale şi disfuncţionale; deşi corelaţiile nu sunt mari,
direcţia acestora sugerează rolul de posibili factori protectivi al respectivelor cogniţii.
De asemenea, scorurile obţinute confirmă (1) asocierea pozitivă dintre distresul
emoţional şi distorsiunile cognitive (credinţele dezadaptative, de tip iraţional) şi (2)
asocierea pozitivă dintre distresul emoţional şi anxietate şi depresie (evaluate ca şi
complexe de manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice şi subiective).
Rezultatele din două studii diferite, efectuate unul pe un lot fără psihopatologie
(N=122) şi altul pe un lot de persoane diagnosticate cu tulburări de anxietate şi depresie
unipolară (N=32) (Macavei şi Opriş, 2006 - studii nepublicate) au relevat structura
factorială a PDA. Utilizându-se analiza de componente (PCA) s-a obţinut o încărcare pe
doi factori - primul factor (62%, respectiv 60%) iar al doilea factor (28%, respectiv 29%),
ceea ce înseamnă că rezultatele au explicat 90%, respectiv 89% din scorurile obţinute. în
concordanţă cu modelul binar al distresului al lui Albert Ellis, investigat şi în alte studii
(David, Montgomery, Macavei, şi Bovbjerg) cei doi factori au fost denumiţi „distres
general" (emoţii negative funcţionale şi disfuncţionale) şi „distres funcţional" (emoţii
negative funcţionale).
Pentru a evalua în ce măsură grupele extreme cu un nivel ridicat sau scăzut al
distresului, evaluat cu PDA, diferă semnificativ din punctul de vedere al distorsiunilor
cognitive şi al factorilor cognitivi protectivi, au fost făcute comparaţii utilizând scorurile
la trei instrumente de evaluare a distorsiunilor cognitive: ABS 2 (evaluări), YSQ-L2
(scheme) şi DAS-A (atitudini disfuncţionale) şi USAQ (acceptarea necondiţionată a
propriei persoane). Rezultatele arată că persoanele cu un nivel ridicat al distresului
prezintă într-o mai mare măsură scheme cognitive dezadaptative, credinţe iraţionale şi
atitudini disfuncţionale, având în acelaşi timp o mai diminuată acceptare necondiţionată a
propriei persoane comparativ cu persoanele care experienţiază un nivel scăzut al
distresului (Tabelul 4).

Tabelul 4. Corelaţii între scorurile la PDA şi scorurile la alte instrumente de

evaluare a cogniţiilor şi emoţiilor funcţionale şi disfuncţionale.

PDA PDA
PDA PDA PDA emoţii emoţii PDA PDA
scor total tr1steţe îngrijorare negative negative anxietate deprimare
funcţionale disfuncţionale
BDI. .56* .50* .40* .50* -.57* .50* .57*
N 173 174 176 174 174 175 175
DAS-A .26* .21* .19* .22* .28* .25* .21'
N 539 .555 558 551 548 554 555
ATQ .48* .43* .40* .44* .49* .46* .49*
N 112 117 118 116 116 117 118
ABS2-1B .27* .23* .18* .22* .30* .28* .30*
N 330 344 348 342 336 342 342
ABS2-RB -.26* -.21* -.21 -.23* -.21' -.25* -.26*
N 326 340 344 338 334 338 340
POMS - TOT .74* .70* .70* .73* .71* .67* .70*
N 106 108 110 108 . 107 108 109
POMS- NEG .75* .72* .71* .75* .72* .68* .71*
N 110 112 114 112 111 112 113
POMS-POZ -.46* -.43* -.44* -.45* -.45" -.42* -.45*
N 112 115 116 114 114 115 116
STAI - X1 .58* .55* .59" .60* .54* .55* .51"
N 115 118 119 117 117 118 119
STAI- X2 .47* .43* .42* .44* .48* .44* .48*
N 98 101 102 100 100 101 102
USAQ -.19* -.15 -.20* -.18* -.18* -.14 -.20*
N 115 118 119 117 117 118 119
YSQ-L2- TOT .40* .32* .41" .37" ' .43* .43* .41*
N 108 111 111 110 110 110 112
* corelaţiile sunt semnificative la p<.05

Tabelul 5. Statistică descriptivă şi comparaţii între grupe extreme

Instrument m A.S. N Grupul cu scoruri Grupul cu scoruri
scăzute ridicate
PDA- scor total 50.59 16.94 703 <34 >68
 ABS 2 ■m A.S. N
Ridicat 132.21 43.31 38 t=4.61 p<.05
Scăzut 95.39 35.71 62
•
YSQ-L2 m A.S. N
Ridicat 532.63 117.55 16 t=3.48 p<.05
Scăzut 412.28 119.62 46

DAS-A m A.S. N
Ridicat 144.30 23.48 67 t=4.52 p<.05
Scăzut 125.99 26.73 97

USAQ m A.S. N
Ridicat 79.46 18.76 15 t=- 2.04 p<.05
Scăzut 88.29 13.58 49

În concluzie, datele disponibile până în acest moment sugerează că PDA are

proprietăţi psihometrice bune şi poate fi utilizat pentru evaluarea distresului pentru
populaţia nonclinică. Datorită limitelor studiilor existente până în acest moment, până la
investigaţii viitoare, se impune prudenţă în utilizarea PDA.

5. Etalonare

Cotele sau clasele stabilite asupra grupului de referinţă constituie etalonul sau
tabelul cu norme. Cotele brute capătă semnificaţie numai dacă sunt raportate la etalon.
Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Prima clasă include 6,7% din subiecţi,
cei cu cel mai scăzut nivel al distresului. A doua clasă, în sens ascendent al distresului,
include următorii 24,2%, iar a cincea clasă include ultimii 6,7% dintre subiecţi, cei cu cel
mai înalt nivel al distresului.

Pentru scorul total la PDA şi scorul la PDA – emoţii negative disfuncţionale nu

există diferenţe semnificative în funcţie de sex, etaloanele fiind valabile atât pentru femei,
cât şi pentru bărbaţi (vezi Tabelul 6). Pentru scorul la PDA – emoţii negative funcţionale
există diferenţe în funcţie de sex, etaloanele separate reflectând această diferenţă.

Tabelul 6. Date descriptive şi pragurile de semnificaţie pentru comparaţiile pe

scale în funcţie de sex.

SEX N Media A.S. t p

Total PDA Masculin 212 48,87 15,49 -1,78 >.05
distres Feminin 482 51,37 17,60
Tristeţe Masculin 223 11,81 4,48 -2,13 <.05
(funcţional) Feminin 496 12,64 4,96
Deprimare Masculin 222 12,65 5,30 -0,82 >.05
 (disfuncţional) Feminin 494 13,03 5,90
Îngrijorare Masculin 223 14,71 4,29 -1,88 >.05
(funcţional) Feminin 503 15,40 4,72
Anxietate Masculin 219 9,80 3,45 -1,88 >.05
(disfuncţional) Feminin 498 10,40 4,12
Total Masculin 220 26,57 7,92 -2,06 <.05
funcţional Feminin 495 28,02 8,94
Total Masculin 216 22,30 8,10 -1,50 >.05
disfuncţional Feminin 490 23,42 9,49

Tabelul 7. Etaloane pentru scala PDA

PDA total, N=782

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de distres ≤ 28
II Nivel scăzut de distres 29-39
III Nivel mediu de distres 40-56
IV Nivel ridicat de distres 57-86
V Nivel foarte ridicat de distres ≥ 87

PDA disfuncţional, N=799

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de emoţii negative disfuncţionale ≤ 14
II Nivel scăzut de emoţii negative disfuncţionale 15-17
III Nivel mediu de emoţii negative disfuncţionale 18-25
IV Nivel ridicat de emoţii negative disfuncţionale 26-42
V Nivel foarte ridicat de emoţii negative disfuncţionale ≥ 43

PDA funcţional – Femei, N=546

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de emoţii negative funcţionale ≤ 15
II Nivel scăzut de emoţii negative funcţionale 16-22
III Nivel mediu de emoţii negative funcţionale 23-31
IV Nivel ridicat de emoţii negative funcţionale 32-43

PDA funcţional - Bărbaţi, N=249

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de emoţii negative funcţionale ≤ 14
II Nivel scăzut de emoţii negative funcţionale 15-22
III Nivel mediu de emoţii negative funcţionale 23-30
IV Nivel ridicat de emoţii negative funcţionale 31-43
V Nivel foarte ridicat de emoţii negative funcţionale ≥ 44