1.

Elemente de contrabasculare:
o Pinteni ocluzali in foseta meziala PM1
o Pinteni supracingulari pe C
o Croset continuu
o Gherute incizale
o Crosetul Bondwill sau Ackers pe ultimul molar in clasa a IV a
o Portiunile supraecuatoriale ale bratelor crosetelor si bratelor opozante plasate pe
praguri coronare

2. Bascularea prin desprindere

o Se face dupa axa de basculare
o Apare in edentatiile de cls I, II, IV
o Reprezinta tendinta de desprindere a seilor protezei sub actiunea alimentelor adezive
o Bascularea este contracarata de elementele de mentinere indirecta plasate pe dd stalpi

3. Bascularea prin infundare

o apare la cls I, II ,IV
o este infundarea seilor protezei sub actiunea solicitariilor masticatorii datorita rezilientei
mucoasei
o se reduce prin amprente functionale compresive, sei protetice extinse pana la periferie
campului protetic, captusirea protezelor cand testul de basculare este pozitiv
o este mai mare la mand decat la max

4. Criterii de plasare pinteni principali

o Pot fi plasati gherute incizale, supracingular pe C si ocluzal pe Pm, M
o Edentatii terminare- in foseta meziala
o Edentatii intercalate- in foseta de langa edentatie
o Pe dinti izolati in ambele fosete
o La maxilar cand bresa edentata e mare pintenii sa pun in foseta meziala si cand bresa e
mai mica se pt plasa in foseta distala

5. Tratamentul chirurgical (preprotetic)

o Extractia dintilor irecuperabili
o Osteotomie transmaxilara
o Chiuretaj periapical
o Rezectii apicale
o Interventii pe chisturi si hiperplazii de mucoasa
 6. Tratamentul parodontal (preprotetic)
Eliminarea factorilor de iritatie prin detartaj, inlocuire obturatii cervicale in exces, coroane lungi sau
largi, tratamentul cariilor cervicale, pungilor gingivale, gingivectomie, operatii cu lambou

7. modelarea microprotezelor pe dd laterali

 fata vestibulara- convexitate cervicala
 fata orala-plana cu prag cu latime de 1 mm
 fata axiale-paralele
 lacas pe fata ocluzala in foseta M sau D

8. modelarea microprotezelor pe dd frontali

 fata vestibulara- convexitate cervicala
 fata orala- trapta supragingulara cu o latime de 1 mm
 fete axiale paralele

9. Preparare pentru pinteni

 Laterali: se realizeaza dupa stabilirea planului protezei scheletate
 Prepararea se face doar in smalt cu piese diamantate
 Lacasul se lustruieste si se aplica solutii in baza de flour
 Lacasul are forma hemisferica
 Pintenul are forma triunghiulara, grosime de 1 mm
 Marime pinten: lungime ¼ din M-D dinte, latime 1/3 din V-O

 Canin: se face in smalt cu freze diamantate

 Forma de treapta supracingulara
 Latime- 1 mm

10. Elemente stabilizare

 Brat opozant crosete
  Croset continuu
 Conector principal dento-mucozal
 Elemente rigide crosete-conectori secundari
 Elemente contrabasculante- pinteni auxiliari
 Extinderea pana la periferia campului protetic
 IM=RC

11. Echilibrare ocluzala

 Se refera la realizarea unui plan de ocluzie corect
 Eliminare contracte premature, a interferentelor,
 Evaluare DVO
 Nivelare planului de ocluzie prin slefuiri, remodelari coronare, amputari coronare asociate cu
devitalizari, acoperire cu microproteze, indepartare punti incorecte, extractii

12. Tratament proprotetic

La nivelul mucoasei: excizie brideri frenuri, hiperplazii, hipertrofii gingivale, osteoplastii, regularizari
creasta, rezectii pol inferior tuberozitate creasta

La dd stalpi: devitalizare si preparare

13. Planuri de ghidare

Doua sau mai multe suprafete axiale paralele pe dd stalpi care determina axa de insertie a protezei
marind stabilitatea

Daca nu preparam planuri in momentul dezinsertiei, proteza se roteste iar crosetele se vor deforma

In edentatiile terminale nu sunt necesare

In edentatiile laterale si frontale sunt obligatorii

In edentatiile frontale nu sunt necesare deoarece morfologia fetelor proximale ale dd stalpi ofera
suprafete de ghidare

Se realizeaza cu freze diamantate cilindrice, lungime verticala 3 mm la distanta de marginea gingivala

Adancime in smalt : 0,5 mm

la dd laterali: preparatie curba in sens V-O

la dd frontali: pe fetele proximo-orala pt estetica

 14. Cauza trauma ocluzala
Contracte premature, interferente generate de obturatii incorecte

Migrari dentare

Lucrari protetice incorecte

Eruptii vicioase molari de minte

DVO supradimensionat

15. Mentinere
Se realizeaza prin bratele retentive ale crosetelor

E eficienta cand linia Fulcrum trece prin mijlocul protezei

Cls I- 2 crosete pe dd limitant breselor ( divizate in T)

Cls II- doua crosete (unul pe dd limitant bresei si celalalt pe ultimul M de pe hemiarcada opusa)

Cls III- 3 crosete doua pe dd liminant unul pe ultimul molar

Cls IV- 4 crosete doua pe dd liminanti doua pe ultimi molari de pe arcada

16. Sprijinul
In clasa I- mixt ( muco-osos si dento-parodontal)

Cls II- mixt

Cls III- dento-parodontal

Cls IV-mixt

17. Sprijinul muco-osos

Se intalneste la PPA

Cel mai nefiziologic

Actioneaza ca o pana
 18. Sprijinul dento-parodontal
Cel mai fiziologic

Realizat de punti si PPS in cls a IIIa si IV

Asigurat de pinteni

19. Indicaţii transmise prin intermediul fişei de

laborator
-grosimea sarmei pt fiecare croset; alegem in functie de

- lungimea croşetului;
- valoarea implantării dintelui stâlp;
- mărimea retentivităţii;
- vizibilitatea croşetului;
- tipul de edentaţie.
Medicul trebuie să indice materialul din care se va realiza baza protezei:

- acrilat termopolimerizabil roz sau transparent

- acrilat termopolimerizabil în combinaţie cu materiale reziliente;
- acrilat termopolimerizabil în combinaţie cu fibre de sticlă sau plasă metalică.

20. Indicaţii transmise prin intermediul modelului

 folierea torusului şi/ sau a zonelor care trebuie despovărate. Medicul desenează pe
model întinderea folierii şi grosimea folierii;
 tipul şi modul de plasare al croşetelor de sârmă, desenând pe dinţii de gips respectivi
traiectul croşetelor (dacă acest lucru nu a fost făcut deja după determinarea RIM).
 21. Precauţii la sabloanele de ocluzie
- se verifică dacă bazele şabloanelor respectă limitele câmpului protetic şi dacă intră şi ies uşor
de pe model. Dacă ies cu dificultate se îndepărtează de pe model prin tatonare, cu multă atenţie
şi se reduce din bază strictul necesar pentru a nu diminua menţinerea şablonului pe câmpul
protetic.

- modelele se izolează prin scufundare în apă 5-10 minute, pentru a preveni lipirea cerii calde
de suprafaţa modelului.

- se verifică să nu existe pe faţa internă a bazei şablonului plusuri care ar putea produce jenă
sau durere în timpul manoperei.

22. Reguli indiferent de situatia clinica la

determinarea RIM cu sabloane
 Şabloanele vor fi modelate mai întâi pe rând în aşa fel încât să intre în contact pe toată
suprafaţa;
 Se va face înmuierea cerii concomitent pe toată suprafaţa bordurii/bordurilor. În acest
scop medicul trebuie ajutat de asistentă:
- dacă se lucrează cu un singur şablon - cât timp medicul ramoleşte bordura cu o
spatulă de ceară asistenta încălzeşte o altă spatulă. Până la definitivarea ramolirii cei doi îşi
schimbă spatulele între ei.

- dacă se lucrează cu două şabloane - cât timp medicul ramoleşte o bordură asistenta o
poate ramoli pe cealaltă.

 Dinţii antagonişti să nu intre prea mult în ceară;

 Şabloanele solidarizate vor fi îndepărtate de pe câmpul protetic cu multă grijă:
- pacientul întredeschide gura şi se îndepărtează mai întâi şablonul care iese mai uşor;

- pacientul fiind în continuare cu gura întredeschisă se în depărtează şi celălat şablon.

23. Pe modelele cu şabloane articulate în mână
se verifică:
 dacă nu cumva unul din şabloane s-a deformat;
 dacă modelele nu sunt incorecte la nivelul feţelor ocluzale care intră în rapoarte ocluzale
cu antagoniştii (au mici sfere de ghips care împiedică intercuspidarea);
 dacă modelele au o poziţie stabilă prin intermediul şabloanelor şi a dinţilor existenţi.
 dacă modelele vin în contact numai prin intermediul dinţilor şi/sau a bordurilor de
ocluzie;