DETERMINAREA SUPRAFEȚELOR DE DEPOZITARE A RESURSELOR

MATERIALE ȘI A PRODUSELOR
ÎN CAZUL SISTEMELOR DE DEPOZITARE GRAVITAȚIONALĂ

1. SCOPUL LUCRĂRII
Este acela de a însuşi metodele de determinare a suprafeţei necesare depozitării
resurselor materiale şi produselor sub diferite forme (vrac, rafturi etc.).
2. CHESTIUNI TEORETICE
Pentru materialele depozitate în vrac şi în rafturi, datele necesare calculării
indicatorilor propuşi în lucrarea aplicativă sunt redate în tabelul nr.1.1.
Tabelul nr.1.1
Elemente privind depozitarea în vrac şi în rafturi a resurselor materiale şi produselor
agroalimentare
Nr.c Simbo
Explicaţii U.M. Valoare
rt l
A. Pentru depozitarea în vrac
1. Stocul maxim normat Smn tone 700
tone/
2. Cantitatea depozitată pe m.p. Qmp 20
m2
3. Suprafaţa de recepţie Sr m2 140
2
4. Suprafaţa de livrare Sl m 140
2
5. Suprafaţa birourilor Sb m 15
2
6. Suprafaţa culoarelor interioare Scul m 7
2
7. Suprafaţa sortare/calibrare Ss m 70
2
8. Suprafaţa construcţii (stâlpi, lifturi) Sc m 15
B. Pentru depozitarea în rafturi
1. Stocul maxim normat Smn tone 700
3
2. Greutatea volumetrică Gv t/m 2,5
3
3. Volumul unei despărţituri Vd m 9
Coeficientul de umplere a unei
4. Ku % 80
despărţituri
Numărul despărţiturilor dintr-un
5. Ndr nr. 10
raft
6. Lungimea unui raft L m 9
7. Lăţimea unui raft l m 7
8. Înălţimea rafturilor Îr m 10
9. Înălţimea depozitului Îd m 20
2
10. Suprafaţa auxiliară Sa m 30
2
11. Suprafaţa sortare/calibrare Ss m 70
2
12. Suprafaţa construcţii (stâlpi, lifturi) Sc m 15
Cerinţele în acestă situaţie sunt următoarele:
 Determinarea suprafeţei principale de depozitare în vrac, a suprafeţei totale şi a
indicelui de utilizare a suprafeţei totale.

1
  Calcularea suprafeţei principale, a suprafeţei totale, a indicelui de utilizare a
suprafeţei totale şi a indicelui de utilizare a volumului depozitului, pentru
depozitarea în rafturi.
 Elaborarea unui referat de prezentare şi analiză a rezultatelor lucrării aplicative,
care să cuprindă şi posibilităţile de creştere a indicelui de utilizare a depozitelor.
Metodologia de rezolvare
1. Indicatorii specifici depozitării resurselor materiale în vrac se calulează, mai întâi,
pentru fiecare sortiment de resursă materială şi apoi pe total depozit (în cazul în care, în
acelaşi depozit, se păstrează mai multe categorii de resurse materiale), utilizându-se
relaţiile de calcul:
a) pentru determinarea suprafeţei totale de depozitare se utilizează următoarea relaţie de
calcul:
S t  Sp  Sa  Ss  Sc (1)
2
St = 35+30+70+15 = 150 m
Smn
Sp 
Q mp
Sp = Smn : Qmp = 700 : 20 = 35 m2
unde:
St = suprafaţa totală de depozitare a unei categorii de resurse materiale (în prezenta
lucrare aplicativă avem o singură categorie de resursă materială);
Sp = suprafaţa principală a unui depozit;
Sa = suprafaţa auxiliară a unui depozit;
Sc = suprafaţa ocupată cu elemente de construcţii şi clădiri cum sunt: stâlpi, coloane,
lifturi pentru transportul materialelor etc.
S s = suprafaţa de sortare a materialelor, pregătire, calibrare etc.;
b) pentru determinarea suprafeţei principale de depozitare se utilizează următoarea relaţie
de calcul:
Smn
Sp  (2)
Q mp
unde:
Smn=stocul maxim normat din resursa materială pentru care se face calculul;
Qp=cantitatea din materialul respectiv, ce poate fi depozitat pe un metru pătrat de
suprafaţă principală.
c) pentru determinarea suprafeţei auxiliare a depozitului se utilizează următoarea relaţie
de calcul:
Sa  S r  Sl  S b  Sc (3)
2
Sa = 140+140+15+15 = 310 m
unde:
Sr = suprafaţa destinată recepţiei resurselor materiale
Sl = suprafaţa destinată livrării resurselor materiale;
Sb = suprafaţa destinată birourilor;
Sc = suprafaţa destinată culoarelor interioare.
În cazul în care, în cadrul aceluiaşi depozit, se păstrează resurse materiale de diferite
sortimente şi categorii, atunci, pentru determinarea suprafeţei totale, se utilizează o relaţie
de calcul ce însumează toate suprafeţele totale ale fiecărei categorii, astfel:
n
ST   Sti (4)
i 1

Unde ST = suprafața totală a depozitului;

2
i = notaţia simbolică a sortimentelor de resurse materiale ce se păstrează în acelaşi
depozit;
n = numărul resurselor materiale din acelaşi depozit.
2. Pentru calcularea suprafeţei principale, în cazul depozitării resurselor materiale în
rafturi, se vor utiliza următoarele relaţii de calcul:
a) pentru determinarea numărului total de despărţituri se utilizează următoarea relaţie
de calcul:
Smn
N dt  (5)
Vd G v K u
Ndt = 700 ÷ 9×2,5×0,8 = 38,888 ≈ 39 despărțituri
unde:
Ndt=numărul total de despărţituri necesare pentru depozitarea unui sortiment de resursă
materială;
Vd= volumul unei despărţituri ( m3, cm3 etc.);
Gv=greutatea volumetrică a resurselor materiale care se depozitează (t/ m 3 , kg/ cm3 etc.);
Ku= coeficient de umplere a unei despărţituri
b) pentru determinarea numărul de rafturi se utilizează următoarea relaţie de calcul:
N dt
Nr  (6)
N dr
Nr = 39 ÷ 10 = 3,9 ≈ 4 rafturi
Nr= numărul de rafturi necesare pentru depozitare unei anumite cantităţi de resurse
materiale;
Ndr= număr de despărţituri dintr-un raft.
c) pentru determinarea suprafeţei de depozitare pe care sunt amplasate rafturile se
utilizează următoarea relaţie de calcul:
Srf  LlN r (7)
2
Srf = 9×7×4 = 252 m
unde:
Srf= suprafaţa de depozitare destinată rafturilor;
L= lungimea unui raft ( m);
l= lăţimea unui raft ( m).
d) suprafaţa principală de depozitare în cazul depozitării în rafturi este egală cu suprafaţa
destinată rafturilor:
Sp  Srf (8)
2
Sp = Srf = 252 m
e) pentru determinarea suprafeţei totale de depozitare se utilizează următoarea relaţie de
calcul:
S t  S p  Sa  Ss  Sc (9)

St = 252 + 30 + 70 + 15 = 367 m2
În cazul în care în depozit sunt păstrate mai multe categorii de resurse materiale, deşi
nu face obiectul lucrări aplicative prezente, pentru determinarea suprafeţei principale de
depozitare, se utilizează următoarea relaţie de calcul:
m
Sp   Srfj (10)
j1

Sp = suprafaţa principală pentru amplasarea rafturilor, în care se depozitează mai multe

categorii de resurse materiale;

3
 j = notaţia simbolică a diferitelor sortimente de resurse materiale care se depozitează în
rafturi;
m = numărul sortimentelor j care se depozitează în rafturi.
3. Gradul de utilizare a suprafeţei principale de depozitare se va calcula prin raportarea
suprafeţei principale la suprafaţa totală, astfel:
Sp Sp
I us  100 I us  100 (11)
St ST
Ius = (252 ÷ 367) × 100 = 68,6648%
unde:
Ius = indicele de utilizare a suprafeţei totale de depozitare.
În cazul păstrării resurselor materiale în rafturi, se poate calcula şi gradul de utilizare a
volumului depozitului:
Vp
I uvd  100 (12)
Vt
Iuvd = [(Sp×Îr) ÷ (St× Îd)]×100 = [(35×10) ÷ (150×20)]×100 = 11,66%
unde:
Iuvd = indicele de utilizare a volumului depozitului;
Vp = volumul principal al depozitului;
Vt = volumul total al depozitului.

3. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII
După aplicarea metodologiei de calcul a depozitării în condițiile date, au rezultat
următoarele valori ale indicatorilor studiați (tabelul 1.2):
Tabelul nr.1.2
Elemente privind depozitarea în vrac şi în rafturi a resurselor materiale şi produselor
agroalimentare, după aplicarea metodologiei de calcul
Valo
Indicatorul Formula de Calcul UM
are
Suprafața totală de
St = Sp + Sa + Ss + Sc 150 m2
depozitare
Suprafața princială de
Sp = Smn ÷ Qmp 35 m2
depozitare
Suprafața auxiliară a
Sa = Sr + Sl + Sb + Sc 310 m2
depozitului

4
 Numărul total de despărți
Ndt = Smn ÷ Vd×Gv×Ku 39
despărțituri turi
Numărul de rafturi Nr = Ndt ÷ Ndr 4 rafturi
Suprafața de
Srf = L × l × Nr 252 m2
depozitare pe rafturi
Suprafața totală de
St = Sp + Sa + Ss + Sc 367 m2
depozitare
Gradul de utilizare a
Ius = (Sp ÷ St) × 100 68,66 %
suprafeței principale
Gradul de utilizare a
I = [(Sp×Îr)÷(St× Îd)]×100 11,66 %
volumului depozitului uvd
4. SISTEME DE DEPOZITARE GRAVITAȚIONALE.
Descriere:
Un depozit gravitaţional este util pentru spaţiile de stocare unde este necesară o rotaţie
automată a stocurilor de produse.
Rafturile conţin un pat de role, înclinat, ce permite paleţilor alunecarea spre capătul mai
jos al sistemului, urmărind strict schema primul venit-primul plecat (FIFO).
Viteza paleţilor este controlată de limitatoare de viteză ce reprezintă accesorii esenţiale
ale patului de role. Totodata, mecanismul separator cu temporizare, permite izolarea
primului palet de restul sirului de paleti, facilitand extragerea primului palet (fara a
suporta presiunea exercitata de restul paletilor din rand).
Avantajul major al acestui sistem îl reprezintă densitatea mare de depozitare, dublat de o
rotaţie naturală a stocului cu un minim de timp de lucru al stivuitorului. Acest sistem
necesită o calitate foarte bună a paleţilor pentru a evita blocarea acestora pe calea de
rulare.
Este o soluţie ideală pentru depozite cu produse perisabile şi deasemenea poate fi folosit
în orice domeniu de distribuţie: industria alimentară, industria auto, industria
farmaceutică şi chimică, etc.

5
6
7
Avantaje:
 Utilizează forţa gravitaţională pentru avansul paleţilor.
 Asigură o densitate mare de depozitare şi rotaţia automată a stocurilor.
 Permite depozitarea prin acumulare şi lucrează pe sistemul primul intrat-primul
ieşit FIFO.
4.1. Tipuri
A. Sisteme de depozitare gravitationala Carton Flow
Sistemul de depozitare Carton Flow este utilizat cu succes in depozitarea de tip „picking”
– acolo unde este neceară selecția produselor stocate; funcționeaza pe principiul FIFO
(First-in, First-out), având nevoie de două culoare: unul de încarcare și unul de
descărcare. Avantajul alegerii acestui sistem este fluxul continuu al activității de
încărcare-descărcare. Este de obicei utilizat între activitățile de producție și produs finit
sau pregătire comenzi. Este o soluție de depozitare dinamica, o soluție care crește viteza
considerabil, calitatea și logistica internă în cadrul departamentelor de producție.
Unitățile de rafturi cu role sunt construite și livrate pentru a fi utilizate alături de liniile de
asamblare, oferind manipularea și descărcarea eficientă a articolelor. Aceste rafturi sunt
livrate cu șine înclinate, creând o soluție rapidă, ergonomică și eficientă din punct de
vedere al prezentării optime a bunurilor pe fața de manipulare.
Noul concept de stație de tip picking a devenit o parte importantă a activității de
asamblare și procesare a mașinilor datorită timpilor de selectare și reconfigurare reduși

8
 a) Avantajele sistemului Carton Flow
Carton Flow reprezintă o parte vitalã a lanțului logistic pentru componente, în
cadrul liniilor de asamblare și de conveioare. O stație este construită pe un raft livrat cu
șine înclinate, cu role, folosite pentru a transporta componentele la stația de asamblare.
Șinele cu role pot fi folosite și în hale drept parte a procesului logistic general. Încărcarea
pe o parte și descărcarea pe partea opusă se fac conform cu principiile FIFO (Primul
intrat – Primul ieșit).
Depozitarea în sisteme Carton Flow oferă organizare de înaltă densitate, dar în
același timp reduce distanțele și timpii în faza de manipulare. Sistemul Lean Production
este complet eficient doar atunci când sunt create structuri potrivite pentru manipularea
comenzilor și coordonarea de la capătul unui flux de lucru optimizat, cum este cazul
Carton Flow. Depozitarea activă este cuvântul cheie pentru sistemele de distribuție
moderne, fiabil și eficiente din punct de vedere al costurilor. Carton Flow oferă un
instrument de distribuție care asigură eficiențã tehnologică și economică și se potrivește
perfect în cadrul filozofiei Lean Manufacturing

b) Caracteristici ale sistemului de depozitare Carton Flow

1. Sistem de etichetare frontal. Partea frontală este special concepută și profilată pentru
a putea fi etichetată
2. Polița frontală pentru manipulare pentru o selectare optimă a produselor.
3. Adaptor pentru structurile existente. Potrivit pentru orice tip de ramă existentă,
nivelurile se pot adapta în înălțime în pași de 20mm sau 25mm.
4. Liniile de role Role realizate din plastic de înalta calitate ajustabile în profilul liniilor
de role în pași de 5,5mm sau 7,5mm
5. Profile de ghidaj. Pentru separarea laterală (în adâncime) a produselor de pe diferitele
canale, ajustabile fără a fi necesară vreo sculă
6. Clipsuri speciale pentru frânare. Pentru a frâna bunurile pe liniile de role;
disponibile in diferite lungimi.
7. Suport pentru rame. Lățimea modulelor sau adâncimea lor sunt liber selecatbile
datorită unui suport special pentru rame
8. Rama pentru role. Este structura cadru pe care se așează liniile de role.
9
 c) Structuri și aplicații.
1. Integrare facilă în rafturile existente. Datorită unor profile speciale, ramele cu role
se adaptează ușor la orice tip de raft. Dimensiunea ramei cu role se adaptează la lungimea
raftului existent. Ulterior se pot adăuga niveluri pentru depozitarea paleților în partea
superioră – în felul acesta viteza de alimentare a ramelor cu role este mărita.

2. Încărcări. Design-ul sistemului de rafturi Carton-Flow realizat individual, în

funcție de necesitățile fiecărui client, folosind diferite grosimi de material și numar de
lonjeroane. Pe ramele de role ale sistemelor de tip Carton-Flow se pot stoca produse
cu greutatea unitară de până la 40kg, maxim 2.000kg, pe un singur nivel (rama),
ramele având în general dimensiunea de 2.700×2.500mm.

3. Asamblare și reglare. Ramele sistemului de rafturi de tip Carton-flow se

asamblează foarte usor și fără mare efort; se adaptează în înaltime și adâncime din
câțiva pași simpli și se adaptează ușor la schimbarea dimensiunilor produselor. Pentru
toate aceste adaptări și reglaje nu sunt necesare scule.

10
B. Rafturi metalice gravitaționale
Rafturile metalice gravitaționale sunt ideale pentru acele depozite destinate colectării de
loturi mari. Rafturile gravitaționale dinamice sunt formate din platforme ușor înclinate cu
role asigurând o alunecare perfectă a produsului (Sistem FIFO)
Avantaje:
• Creșterea numărului de sortimente cu privire la partea din față a raftului
• Reducerea timpului de pregătire a produselor
• Mai multă capacitate de stocare
C. Rafturi portpalet gravitaționale
Aceste tipuri de rafturi oferă capacitate maximă de depozitare, eliminând coridoarele de
acces, asigurându-se totodată un flux constant de materii prime către liniile de producție
Sistemul gravitational de paleți este folosit în principal pentru a depozita mari cantități de
bunuri de același tip sub formă paletizată după sistemul primul intrat – primul ieșit
(FIFO). Paleții sunt așezați pe o față a patului de role deplasându-se datorită forței
gravitaționale, pe aceste role către zona de prelucrare.
Beneficii
- Până la 60% mai puțin spațiu utilizat pe pardoseală, decât în cazul rafturilor pentru
paleți convenționale
- Sistemul FIFO asigură rotația stocurilor
- O față dedicată de încărcare și o față de prelucrare, astfel fiind nevoie de doar două
coridoare de acces.
D. Rafturi gravitationale Push Back
Rafturile gravitaționale "Push-Back" reprezintă un sistem care presupune împingerea în
spate a paleților pe travee în plan înclinat cu ajutorul unui stivuitor. Extragerea se face pe
baza principiului LIFO (ultimul intrat – primul ieșit). Când se scoate primul palet pe
culoarul de comisionare, paleții următori de pe travee se deplaseaza usor catre partea
frontala, la aceeasi viteza cu care primul palet este extras. Deoarece acest sistem
functioneaza fara dispozitive de franare si separatoare de incarcaturi, marfurile pot fi
depozitate cu costuri scazute.
Avantajele rafturilor gravitationale push-back:
- depozitare cu economisire de spațiu deoarece este necesar doar un singur culoar
- utilizare foarte bună a volumului disponibil al depozitului
- spre deosebire de stelajele tip drive-in, toate liniile de referință sunt mereu accesibile la
zona de comisionare
- foarte adecvat pentru o gamă largă de produse.
Caracteristicile sistemului de depozitare
- sistem cu tunel de comisionare 
- unitățile individuale de depozitare sunt extrase de pe paleții aflați la nivelul podelei
- depozit tampon pentru paleți sistem push-back
11
Utilizare
Comenzile sunt comisionate de pe paleți în tunelul de comisionare, la nivelul podelei.
Fiecare travee permite stocarea pe adâncime a doi paleți. Depozitul tampon este dispus pe
cele 3 niveluri de deasupra, în travee sistem push-back ce pot stoca 3 paleți pe adâncime.
Beneficii
- randament înalt al comisionării datorită rutelor scurte de deplasare
- culoarele separate de lucru împiedică interferențele dintre aprovizionare și comisionare
- reaprovizionare imediată din depozitul tampon amplasat în partea superioară
- aprovizionare imediată din paletul situat în spatele celui din care se face comisionarea
- structura tunelului oferă o capacitate mare de depozitare.
Servicii pentru spitale
Caracteristici
- stelaj pentru depozitarea gravitatională a paleților
- stelaj pentru paleți cu sistem push-back (mezanin)
Utilizare
În zona de producție, un stelaj pentru depozitarea gravitațională a paleților servește ca
depozit tampon pentru materiile prime stocate în pungi și saci de mari dimensiuni.
Stelajul pentru paleți cu sistem push-back este amplasat pe o platformă și stochează
diferite tipuri de butoaie și recipienți pe travee, cu o inclinație de 4%. Datorită
construcției de tip mezanin se câștigă suprafața suplimentară de depozitare la nivelul
solului. Astfel a fost posibilă integrarea în partea inferioară a unui stelaj pentru paleți
pentru depozitarea mărfurilor periculoase.
Beneficii
- depozitarea pe loturi 
- spațiul poate fi utilizat într-o măsură mai bună față de vechiul sistem de depozitare în
bloc 
- rutele de deplasare ale stivuitorului sunt mult mai reduse
- utilizare foarte bună a spațiului de depozitare
- partea de la nivelul solului poate fi utilizată în funcție de nevoile de moment 
- mărfurile periculoase sunt depozitate în aproprierea zonei de producție.

12
13
E. Rafturi gravitaționale pentru paleți - Pro Flow
Sistemele de depozitare gravitațională a paleților joacă un rol din ce în ce mai important
în tehnologia de depozitare deoarece utilizatorii recunosc potențialul lor de a îmbunătăți
eficiența.
În trecut, depozitarea gravitațională a paletilor era instalată în special ca depozit tampon
în zonele de producție precum și în cele de depozitare și expediere. În zilele noastre,
există o tendință puternică de a utiliza sistemul de depozitare gravitațională a paleților
deoarece principiul FIFO este strict menținut.
O opțiune la fel de interesantă o constituie stelajele pentru paleți cu sistem push-
back care permit depozitarea compactă, în conformitate cu principiul LIFO. 

14
 Configurația compactă, specifică a traveelor pe lățime și înalțime conduce la o
densitate mare de depozitare și astfel la o utilizare optimă a volumului de depozitare
disponibil. În cazul depozitării gravitaționale a paleților, utilizarea spațiului podelei este
cu 60% mai mare decât în cazul stelajelor convenționale. În plus, disponibilitatea
constantă a stocurilor elimină timpii morți.
F. Jgeaburi
Sunt folosite pentru stocarea obiectelor sferice sau cilindrice. Într-un astfel de
depozit, obiectele se deplasează prin rostogolire de sus în jos, sub acțiunea forței
gravitaționale, intrarea mărfurilor făcundu-se în partea superioară, iar ieșirea acestora prin
partea inferioară.
G. Depozitarea pe fire înclinate
Depozitarea pe fire înclinate este folosită în cazul pieselor de formă inelară (bucșe,
segmenți de piston, etc). Acest sistem realizează atât ghidarea, dar și transferul scurt, din
magazii către liniile de asamblare care utilizează piesele respective.
4.2. Concluzii
Un depozit gravitaţional este util pentru spaţiile de stocare unde este necesară o
rotaţie automată a stocurilor de produse
Se utilizează până la 60% mai puțin spațiu utilizat pe pardoseală, decât în cazul
rafturilor pentru paleți convenționale
Sistemul FIFO asigură rotația stocurilor
O față dedicată de încărcare și o față de prelucrare, astfel fiind nevoie de doar două
coridoare de acces
Stelajul pentru paleți cu sistem push-back este amplasat pe o platformă și
stochează diferite tipuri de butoaie și recipienți pe travee, cu o inclinație de 4%.
5. Metode de creşterea indicelui de utilizare a suprafeţei de depozitare şi a
volumului depozitului.
Pornind de la datele inițiale ale tabelului 1, pentru a mări gradul de utilizare a
suprafeței de depozitare și al volumului depozitului gravitațional, vom proceda la
modificarea unor parametri, în condițiile date și studiate.
Astfel, în cazul depozitelor gravitaționale, datorită geometriei rafturilor, a modului
de amplasare a acestora, precum și al desfășurării activității, se vor modifica următoarele:
1) Suprafața birourilor, se poate reduce la 10 m 2, întrucât în activitatea de
management al depozitului nu sunt necesare un număr mai mare de trei
salariați
2) Suprafaţa culoarelor interioare se reduce la 4,2 m2. Acest lucru este posibil
datorită faptului că utilizând rafturi gravitaționale, se utilizează cu pâna la 60%
mai puțin spațiu utilizat pe pardoseală, decât în cazul rafturilor pentru paleți
convenționale
3) Lungimea unui raft se mărește la 9,1 m. Deoarece stelajul pentru paleți în
cazul rafturilor gravitaționale se face având în vedere travee cu o inclinație de
2-6%, putem considera că la o medie de 4% corespondentul în radiani este 1,8⁰
- de aceea, putem considera câ o înclinație a rafturilor sub un unghi de 2⁰ este
rezonabila, fiind foatre apropiată de media valorilor limite acceptate. Astfel L
= Linițială ÷ cos2⁰ = 9 ÷ 0,99 = 9,1 m
4) Înălțimea rafturilor se mărește la 15 m. Întrucât rafturile nu pot ocupa mai
mult de 75% din înălțimea depozitului care este de 20 m, rezultă cu ușurință că
rafturile au o înălțime maxim acceptată de 20 × 75% = 15 m.
5) Lățimea rafturilor crește la 9 m. Acest lucru este posibil deoarece fiind
vorba despre rafturi gravitaționale, spațiul dintre ele dispare – avem o față
15
 dedicată de încărcare și o față de prelucrare, astfel fiind nevoie de doar două
coridoare de acces.
6) Suprafața de depozitare pe rafturi se mărește de 8 ori. Pentru că un palet cu
marfă nu poate depăși înălțimea de 1,8 m am vom construi etajere din 2,2 m
(cu excepția ultimului nivel care se va afla la 2,16 m față de cel anterior –
pentru a nu depași înălțimea celor 15 m destinați rafturilor), luând în
considerare și traversele de susținere. Astfel vom putea stoca marfa pe 7
niveluri suspendate, la care se adaugă și nivelul solului, rezultând un total de 8
niveluri de depozitare.
7) Suprafața construcției de micșoreazâ la 12 m 2 prin renunțarea la lifturi.
Suprafața de depozitare crește cu încă 3 m2. Deoarece depozitarea obiectelor
pe planurile suprapuse se face cu stivuitorul, necesitatea folosirii lifturilor
dispare, astfel că cei 3 m2 destinați acestora vor fi utilizați în scopul
ampasării de spații de depozitare.
În aceste condiții, Stocul maxim normat Smn devine 910 tone
Explicații:
Dacă la dimensiunile inițiale ale raftului de 9m× 7m aveam S mn = 700 tone,
atunci pentru noile dimensiuni de 9,1m × 9m,
Smn = (9,1×9×700) ÷ (9×7) = 910 tone
Având în vedere aceste măsuri de eficientizare ale utilizării depozitului, tabelul cu
parametri modificați, devine astfel (tabelul 2):
Tabelul nr.2.1
Elemente privind depozitarea în vrac şi în rafturi gravitaționale a resurselor
materiale şi produselor agroalimentare, după optimizare
Nr.c Simbo
Explicaţii U.M. Valoare
rt l
A. Pentru depozitarea în vrac
1. Stocul maxim normat Smn tone 910
tone/
2. Cantitatea depozitată pe m.p. Qmp 20
m2
3. Suprafaţa de recepţie Sr m2 140
2
4. Suprafaţa de livrare Sl m 140
2
5. Suprafaţa birourilor Sb m 10
2
6. Suprafaţa culoarelor interioare Scul m 4,2
2
7. Suprafaţa sortare/calibrare Ss m 70
2
8. Suprafaţa construcţii (stâlpi, lifturi) Sc m 12
B. Pentru depozitarea în rafturi
1. Stocul maxim normat Smn tone 910
3
2. Greutatea volumetrică Gv t/m 2,5
3
3. Volumul unei despărţituri Vd m 9
Coeficientul de umplere a unei
4. Ku % 80
despărţituri
Numărul despărţiturilor dintr-un
5. Ndr nr. 10
raft
6. Lungimea unui raft L m 9,1
7. Lăţimea unui raft l m 9
8. Înălţimea rafturilor Îr m 15
9. Înălţimea depozitului Îd m 20
16
 10. Suprafaţa auxiliară Sa m2 30
11. Suprafaţa sortare/calibrare Ss m2 70
12. Suprafaţa construcţii (stâlpi, lifturi) Sc m2 12
S t  S p  Sa  Ss  Sc (1)
St = 45,5+30+70+12 = 157,5 m2
La această valoare se adaugă cei 3 pe care îi ocupau lifturile și pe care i-am dat
spre utilizare în scopul stocării de marfă și de asemenea am multiplicat de 8 ori valoarea
rezultată, deoarece depozitul nostru e acum structurat pe 8 niveluri de stocare (podeaua +
7 etaje).
Atunci:
St = (157,5+3)×8 = 160,5)×8 = 1.284 m2
Smn
Sp 
Q mp
Sp = Smn : Qmp = 910 : 20 = 45,5 m2
unde:
St = suprafaţa totală de depozitare a unei categorii de resurse materiale (în prezenta
lucrare aplicativă avem o singură categorie de resursă materială);
Sp = suprafaţa principală a unui depozit;
Sa = suprafaţa auxiliară a unui depozit;
Sc = suprafaţa ocupată cu elemente de construcţii şi clădiri cum sunt: stâlpi, coloane,
lifturi pentru transportul materialelor etc.
S s = suprafaţa de sortare a materialelor, pregătire, calibrare etc.;
b) pentru determinarea suprafeţei principale de depozitare se utilizează următoarea relaţie
de calcul:
Smn
Sp  (2)
Q mp
unde:
Smn=stocul maxim normat din resursa materială pentru care se face calculul;
Qp=cantitatea din materialul respectiv, ce poate fi depozitat pe un metru pătrat de
suprafaţă principală.
c) pentru determinarea suprafeţei auxiliare a depozitului se utilizează următoarea relaţie
de calcul:
Sa  S r  Sl  S b  Sc (3)
2
Sa = 140+140+10+12 = 302 m
unde:
Sr = suprafaţa destinată recepţiei resurselor materiale
Sl = suprafaţa destinată livrării resurselor materiale;
Sb = suprafaţa destinată birourilor;
Sc = suprafaţa destinată culoarelor interioare.
În cazul în care, în cadrul aceluiaşi depozit, se păstrează resurse materiale de diferite
sortimente şi categorii, atunci, pentru determinarea suprafeţei totale, se utilizează o relaţie
de calcul ce însumează toate suprafeţele totale ale fiecărei categorii, astfel:
n
ST   Sti (4)
i 1

Unde ST = suprafața totală a depozitului;

i = notaţia simbolică a sortimentelor de resurse materiale ce se păstrează în acelaşi
depozit;
n = numărul resurselor materiale din acelaşi depozit.
17
 2. Pentru calcularea suprafeţei principale, în cazul depozitării resurselor materiale în
rafturi, se vor utiliza următoarele relaţii de calcul:
a) pentru determinarea numărului total de despărţituri se utilizează următoarea relaţie
de calcul:
Smn
N dt  (5)
Vd G v K u
Ndt = 910 ÷ 9×2,5×0,8 = 50,555 ≈ 51 despărțituri
unde:
Ndt=numărul total de despărţituri necesare pentru depozitarea unui sortiment de resursă
materială;
Vd= volumul unei despărţituri ( m3, cm3 etc.);
Gv=greutatea volumetrică a resurselor materiale care se depozitează (t/ m 3 , kg/ cm3 etc.);
Ku= coeficient de umplere a unei despărţituri
b) pentru determinarea numărul de rafturi se utilizează următoarea relaţie de calcul:
N dt
Nr  (6)
N dr
Nr = 51 ÷ 10 = 5,1 ≈ 5 rafturi
Nr= numărul de rafturi necesare pentru depozitare unei anumite cantităţi de resurse
materiale;
Ndr= număr de despărţituri dintr-un raft.
c) pentru determinarea suprafeţei de depozitare pe care sunt amplasate rafturile se
utilizează următoarea relaţie de calcul:
Srf  LlN r (7)
2
Srf = 9.1×9×5 = 409.5 m
Totul înmulțit cu 8 niveluri rezultă Srf = 409,5×8 = 3.276 m2
unde:
Srf = suprafaţa de depozitare destinată rafturilor;
L= lungimea unui raft (m);
l = lăţimea unui raft (m).
d) suprafaţa principală de depozitare în cazul depozitării în rafturi este egală cu suprafaţa
destinată rafturilor:
Sp  Srf (8)
2
Sp = Srf = 3.276 m
e) pentru determinarea suprafeţei totale de depozitare se utilizează următoarea relaţie de
calcul:
S t  S p  Sa  Ss  Sc (9)

St = 3.276 + 30 + 70 + 12 = 3.388 m2
În cazul în care în depozit sunt păstrate mai multe categorii de resurse materiale, deşi
nu face obiectul lucrări aplicative prezente, pentru determinarea suprafeţei principale de
depozitare, se utilizează următoarea relaţie de calcul:
m
Sp   Srfj (10)
j1

Sp = suprafaţa principală pentru amplasarea rafturilor, în care se depozitează mai multe

categorii de resurse materiale;
j = notaţia simbolică a diferitelor sortimente de resurse materiale care se depozitează în
rafturi;
m = numărul sortimentelor j care se depozitează în rafturi.
18
 3. Gradul de utilizare a suprafeţei principale de depozitare se va calcula prin raportarea
suprafeţei principale la suprafaţa totală, astfel:
Sp Sp
I us  100 I us  100 (11)
St ST
Ius = (3.276 ÷ 3.388) × 100 = 96,69%
unde:
Ius = indicele de utilizare a suprafeţei totale de depozitare.
În cazul păstrării resurselor materiale în rafturi, se poate calcula şi gradul de utilizare a
volumului depozitului:
Vp
I uvd  100 (12)
Vt
Iuvd = [(Sp×Îr) ÷ (St× Îd)]×100 = [(45,5×15) ÷ (157,5×20)]×100 = 21,66%
unde:
Iuvd = indicele de utilizare a volumului depozitului;
Vp = volumul principal al depozitului;
Vt = volumul total al depozitului.
După aplicarea metodologiei de calcul a depozitării în condițiile de optimizare, au
rezultat următoarele valori ale indicatorilor studiați (tabelul 2.2):
Tabelul nr.2.2
Elemente privind depozitarea în vrac şi în rafturi a resurselor materiale şi produselor
agroalimentare, după aplicarea metodologiei de calcul
Valo
Indicatorul Formula de Calcul UM
are
Suprafața totală de
St = Sp + Sa + Ss + Sc 150 m2
depozitare
Suprafața princială de
Sp = Smn ÷ Qmp 35 m2
depozitare
Suprafața auxiliară a
Sa = Sr + Sl + Sb + Sc 310 m2
depozitului
Numărul total de
Ndt = Smn ÷ Vd×Gv×Ku 39 despărțituri
despărțituri
Numărul de rafturi Nr = Ndt ÷ Ndr 4 rafturi
Suprafața de
Srf = L × l × Nr 252 m2
depozitare pe rafturi
Suprafața totală de
St = Sp + Sa + Ss + Sc 367 m2
depozitare
Gradul de utilizare a
Ius = (Sp ÷ St) × 100 68,66 %
suprafeței principale
Gradul de utilizare a
I = [(Sp×Îr)÷(St× Îd)]×100 11,66 %
volumului depozitului uvd

19
5.1 Concluzii finale
În urma optimizării parametrilor depozitului au rezultat următoarele:
a) Indicele de utilizare a suprafeței principale a crescut de la 68,66% la 96,69% ceea
ce reprezintă o creștere 40,82%
b) Indicele de utilizare a volumului depozitului a crescut de la 11,66% la 21,66%
ceea ce reprezintă o creștere 85,76%
Tabelul nr. 3
Variația parametrilor unui depozit în condiții date, după optimizare:
Valoare Valoare
Indicatorul UM Creștere
inițială optimizată
Suprafața totală de
150 157 m2 4,67%
depozitare
Suprafața princială de
35 45,5 m2 30,00%
depozitare
Suprafața auxiliară a
310 302 m2 -2,58%
depozitului
Numărul total de
39 51 despărțituri 30,77%
despărțituri
Numărul de rafturi 4 5 rafturi 25,00%
Suprafața de
252 3376 m2 1.239,68%
depozitare pe rafturi
Suprafața totală de
367 3388 m2 823,16%
depozitare
Gradul de utilizare a
68,66 96,69 % 40,82%
suprafeței principale
Gradul de utilizare a
11,66 21,66 % 85,76%
volumului depozitului

20