Sunteți pe pagina 1din 28

TIPO-MORFOLOGIE URBANA( fisa elaborate de Daniel Pinson, 1998)

Originea metodei. Metoda de analiza a aparut in anii 60 si teoria sa a fost formulata de arhitectul
iItalian Aldo Rossi in 1966. Acest tip de demers survine in acelasi timp cu nasterea unei miscari in
favoarea revalorizarii centrelor istorice( in Franta, legea Malraux, 1962). Aldo Rossi reia definitia orasului
data de Lewis Mumford in 1938: “ Orasul este un fapt natural, ca o grota, dar si ca un colectie de arta
constienta, care inchide intr-o structura colectiva numeroase forme de arta, de la cele mai simple, la
cele mai individualizate.”
Definitia metodei: cunoasterea formei urbane prin tipurile de edificii care o compun si distributia lor
in trama de circulatii a orasului.
Alte directii ale analizei tipo-morfologice:
- morfologie geografica(ex.: descrierea macroformei geograpice)- importanta si in geografia urbana;
- morfologia sociala( ex.:componenta populatie pe diverse criteriii, variatii sezoniere, migratii, etc.)
- harta mentala(cf.Kevin Lynch, Imaginea orasului)

Tipo-morfologia este combinatia intre morfologia urbana si tipologia arhitecturala. Altfel spus,dupa
aceasta metoda, strazile si edificiile alcatuiesc, in relatia lor dialectica, partile care constituie orasul.

MORFOLOGIE: TIPOLOGIE:
Studiul formei urbane in dezvoltarea sa Studiul tipurilor de edificii, in particular a tipurilor de
istorica, plecand de la elementele sale locuinte/locuire.
componente: Nota: tipul se diferentiaza de model( Aldo Rossi) in sensul
- situl de implantare(“ genius loci” cf.Aldo ca tipul functioneaza intai ca structura, acceptand variante,
Rossi) in timp ce modelul nu se manifesta decat ca repetitive.
- planul orasului( care functioneaza ca un Tipologia este clasificarea rationala a tipurilor care implica
“palimpsest”(cf.Antoine Grumbach) simultan , analiza unui corpus exhaustiv de edificii, pe
- traseele circulatiilor( a asocia destinul parcursul unei actiuni de identificare a tipurilor.
orasului cu cel al cailor de Aceasta din urma actiune se face plecand de la :
circulatie/comunicatie, este o regula - criterii dimensionale
metodologica fundamentala,cf. Aldo Rossi) - criterii functionale
- partile componente ale orasului( cartiere - criterii distributive
care prezinta o omogenitate in ceea ce - criterii constructive
priveste trama stradala precum si - criterii estetice
tipologia edificiilor, in particular in ceea ce Realizarea unui corpus exhaustiv de relevee ale edificiilor
priveste zonele rezidentiale ca parti construite intr-un anumit fragment urban se constituie
dominante ale spatiului urban). intr-una dintre sursele principale ale studiului tipologic.

VALIDITATEA OPERATIONALA A STUDIILOR TIPO-MORFOLOGICE


Dincolo de interesul pe care il reprezinta pentru cunoasterea fundamentala, aceasta metoda este
pertinenta ,in mod particular, pentru actiunile operationale in tesuturi urbane istorice. “
Restaurarea conservatoire se sprijina pe o metoda stiintifica care consta in stabilirea tipologiei edificiilor
si parcelelor si in determinarea regulilor lor de asamblare/compunere, a tehnicilor constructivepune in
opera; pe aceasta baza, devine posibila afectarea in orice moment sau pentru un simplu edificiu a unei
destinatii particulare conforma exigentelor sociale de astazi.(Cervellati, Noua cultura urbana-
Bologna,Paris ed. Seuil, 1981)

Analiza morfo-tipologica urbana


ANALIZA MORFOLOGICA – un demers de a cunoaste obiectul studiului- studierea partilor unui intreg
DEFINITIE – Este un complex de discipline care studiaza forma exterioara si structura interioara a
organismelor (orasul) : OM/CASA/ NATURA/POPULATIE / ASEZARE→TERITORIU .
ORASUL.. O asezare este o forma de organizare stabila intr-un teritoriu, cea mai evoluata ( dotare edilitara- densitatea
asezarilor- confort sporit urban si de locuire- cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut- exercita o
influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriuluiaferent.
Sec. XIX – locuirea in grup cu dotari incluse. Sfarsitul Sec. XIX – glorificarea naturii (orasul gradina.
)LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC – P. Geddes – importanta contextului- ambianta regionala- vecinatatile (perimetrul de
asociere)- importanta generala fata de cea particulara- parametrii de confort- urbanismul tehnic- urbanismul formal – facea arta
urbana- urbanismul functional – Carta Atenei- urbanismul structural (sistemic) – sistem de structura- urbanismul contextual
(organic)- urbanismul cultural (dupa 1989) – valori culturale- eficienta investitiei si respectarea proprietatii- cladiri → forma fizica-
cadru fix- spatii amenajate
.ORASUL- cadru mobil – functiile (activitatile)
FORMA – aparenta unui fenomen- ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect
FORMA STATICA – forma stabila
FORMA DINAMICA – forma metabolica – forma care este supusa transformarii- extinderi de limite

ANALIZA MORFOLOGICA – ESTE: - constatativa- statica- de inventar- dinamica (interpretativa)- multicriteriala [analiza – explicatia
lor]- semnificativa (conotativa) (intuitie)studiu.
VALORILEORASULUI→ VALOAREDEPATRIMONIU
Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii.- concluzia valoricaa b cFratii Krier – unii
dintre cei care au prelucrat arta formei urbane- o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei.
MISCAREA MORFOLOGICA – o reactie a unor experiente in materie de urbanism- urbanism functionalist – care
minimaliza forma,simplifica volumele, spatiile (1967)- primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in :
-Italia anii `60 (tipologia constructiei -individualitatea orasului) - Gregotti- Samona- Muratori F r a n t a
( 1 9 7 5 – 1 9 7 7 ) G r u p u l A n d r o s d e l a Versailles;
Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela,
relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)
-Krier – mesajul istoric al cadrului urbanC r o t t i – s c o a t e i n e v i d e n t a i m p o r t a n t a f a c t o r i l o r
s o c i o – e c o n o m i c i s i s o c i o – culturali.
CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila, necesara si care include o atentieobiectiva cat si
subiectiva.Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras, lamentinerea coerentei formei
urbane si incearca sa stopeze anarhia.
TIP SI TIPOLOGIE
TIPOLOGIA - a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane- este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei
realitaticomplexe si a clasificarii elementelor care o compun
TIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii incadrul
elementelor componente ale orasului prin care sepot descifra, clasifica si prelua
elementele de perenitate (continuitate
)PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipulARHETIPUL – este modelul ideal al tipului- ex. Parthenonul
TIPOLOGIA CLASICA – este o schema- este esenta la nivelul unui obiect, fenomen- ex. Planul hippodamic
TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila, depinde de natiune, de obiceiuri, de
starea economica- contine elemente de interpretare sigenereaza un tip real
NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELULCADRULUI FIZIC AL ORASULUI
1.Tipuri arhitecturale (constructi) 2.Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel
de cladire, parcela,strada)3.Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura
urbana4.Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban)
ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA
Criterii:
1.Topologic
2 . T i p o l o g i c 3.Expresia concreta
1 . T o p o l o g i c – d i s p o z i t i a i n t r e m a i m u l t e e l e m e n t e c a r e r a m a n i n a c e e a s i relatie
indiferent de schimbarea pozitiei
2.Tipologic – se refera la configurarea casei (forma)3.Expresia concreta – stilul, arhitectura, materialele -
CONSTRUCTIA
Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban:
1.Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie)
2.Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura, parcela
si strada
3.Forma urbana- raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii
urbane relationate prin mari echipamente – dotari, configurarea limitelor etc.)
4.Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului naturalAnaliza tipologica cu referire la tipul teoretic
(abstract)Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la:- configurare (geometrie)- marimi.
Cladirile pot fi:1 . D e t i p p a t r a t 2 . D e t i p d r e p t u n g h i u l a r 3 . I n f o r m a d e L 4 . I n
f o r m a d e U 5 . C u c u r t e i n t e r i o a r a 6 . D e f o r m a n e r e g u l a t a . PUNCT – forma care atrage
privirea. TURN – in oras are alt mesaj ca forma – de a aduna numai in forma imediata lui,de directionare,
semnal urban, te orienteaza in spatiu. BARA – bloc sau insumare de cladiri – are calitatea de a directiona. LAMA – are alt mesaj
in oras – separa (cladiri ecran). IN FORMA DE L, IN FORMA DE U, CU CURTE INTERIOARA – forme compuse- creeaza
spatiiadapostite,protejate,personificate
TIPOLOGIAFATADELOR- lungeste imaginea- domestica - 5 - - fatada monumentala - fatada impuscata

- portal- prelucrata nobil .ACOPERISUL –- in doua ape- in patru ape.


CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice, din fier forjat (sugerare a unui simbol debreasla, cocosii de pe
acoperis- arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente)ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII-
balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux)transformare T I P O L O G I A S P E C I F I C A ( t i p o l o g i a c l a s i c a
Transformare specifica
ARHITECTURA ROMANEASCA- evolutia locuintei in Sudul tarii 1.– locuinta minimala (o camera)-– sala

– prispa (foisor) – uneori inchisa– locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip– modul de trai al unui nivel scazut economic.
2 . L O C U I N T A B U R G H E Z A a.– cladire cu marchiza (scoica)b.c.– palazzetto folosite ca primarii
3.LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA) – patru fatade
4 . S I S T E M U L A R D E L E N E S C – mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns- casele fac front la strada- case cu
doua calcane.
DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC: 1.RELATIA CONSTRUCTIE – LOT2.RELATIA CONSTRUCTIE –
STRADA3.RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE
1.RELATIA CONSTRUCTIE – LOT
2.RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA CONSECINTE:- pozitia acceselor- conturarea spatiului strazii
3.RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE- pune constructia existenta inevidenta.
RELATIA CU PARCELA/ LOTUL- modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar- o cladire asezata intr-un spatiu poate sa
transmita un anumit sentiment (mesaj)- asezare monumentala (clasica)- - stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul)- asezare
mai libera (peisagista, fantezista, pitoreasca)- nehotarare, incultura.
POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC- biserica reprezinta element
special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit), biserica armonizeaza bine, scoate din monotonie un
anumit tesut- case singulare (palat de justitie, palat, mari banci)
MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI) TRONSON – bucata aferenta unei scari2,3 – tronsoane de camp (de
mijloc)1,4 – tronsoane de capat1 – apare de obicei calcan4 – tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele
parti. TIPURI DE SECTIUNI- sectiune cu 2 la scara. . AVANTAJ: - are dubla orientare- poate sa stea oricum fata de punctele
cardinale- sectiune cu 3 la scara- bloc cu un confort mai scazut- sectiune cu 4 la scara- apartamente monoorientate-
POZITIA ACCESELOR- acces principal si acces de serviciu- accesul principal trebuie sa fie la strada principala
.C r i t e r i u l t o p o l o g i c s a u d e d i s t r i b u t i e - p a r c e l a - strada- constructie- teren
C r i t e r i u d e g e o m e t r i e m a r i m e - forma- forma volumului.
C r i t e r i u l d e i n f a t i s a r e r e a l a - m a t e r i a l e - acoperisuri-
cosuri.
A n a l i z a t e h n i c a - t o p o g r a f i e - distante. Cladiri in
context - context prezent (strada, dimensionare, accent, spatiu public,teren)- context istoric – modul de evolutie,
mesaj cultural- context de tesut – case insiruite – lipite- tesut aglomerat.
ANALIZA MORFO – TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII. . Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari
1.Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente
.2.Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna, un anumit parametru comun (Ex.
acces carosabil comun) Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar
atat acirculatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic). Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna
a terenului. IERARHIZAREA STRAZII :
:a.Acces in interiorul gruparii- la nivelul acesta spatiu linistit, de intalniri, spatiul verde este in exterior
b . A c c e s e i n a f a r a - spatiul verde in interior (introvertit)- - g r u p a r e a p e r m i t e c r e a r e a u n o r
s p a t i i a d a p o s t i t e p u s e l a a d a p o s t d e v i a t a curenta publica- exista dezavantajul unor vecinatati
TIPOLOGIA : Tipologia teoretica /Tipologia completa (reala)
1.Tipologia teoretica de asociere a constructiilor- dispunem constructiile:- individual- cuplat- insiruit. - Tipul
de dispunere a gruparilor (teoretice)
LOCUINTE COLECTIVE
1.Insulara (individuala)2.Directionata (lineara)3.Alveolara
( s e m i i n c i n t a ) 4 . I n c i n t a 5 . M i x t - gruparea face o configuratie spatiala de fond Tipuri de mici
grupari cu trimiteri la cele de baza:- lot individual – 16m (la strada)- lot cuplat – 12m (la strada)- la lot cuplat canalizarile,
instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi peparcurs, cota parte de plata => mai ieftinGRUPAREA DE TIP
FUNDATURA-
4.RELATIA GRUPARE – STRADALocuinta insiruita este de tip duplex, frontul la strada este mic (8m).- este necesar
sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de2,5m=> rezolvarea coltului-
Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu
f o a r t e important care este vecinatatea
.VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte, doua entitati,doua case, doua grupari care
se afla intr-o anumita relatie
1.conlucrare <=> armonie
2.subordonare
3.simbioza
4.continuitate pe un anumit parametru (inaltime, fatada )
5.indiferenta
6.incomodare
7.de excludere
PALIERE DE ANALIZA1 . p l a n u l f u n c t i o n a l 2 . p l a n u l e s t e t i c 3 . p l a n u l c l i m a t i c 4.planul
tehnic, de regulament
Vecinatatea are doua mesaje :1.la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct 2.la nivelul
strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul)Din punct de vedere estetic:- 20 -

PARAMETRI . IParametrii urbani- alinierea loturilor- aliniamentul cladirilor


GRUPAREA
I. CLADIRILOR- grupare in jurul unui element urban-
II. METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE, DE REALIZARE A UNEI GRUPARIIN TESUT EVIDENT. PASI CE TREBUIE
URMATI1
1.delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate,
p r o b l e m a acceselor)
2.analiza de mediu
3.cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament,
i n a l t i m e a maxima, procentul de ocupare la sol, functiuni admise etc.
)4.definirea unei arii abstracte de construivitate

POSIBILITATI DE ORGANIZARE :
- sugereaza nivelul de bogatie. BINOMUL LOT – CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN)
MORFO – TIPOLOGIA PARCELEI
1.de provenienta istorica .
2 . p a r c e l a p r o i e c t a t a - partea geometrica (forma, cantitate, dimensiuni)
TOPOLOGIA PARCELEI- legatura cu strada- legatura cu natura- relatia cu casa
SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE-- se caracterizeaza prin – directie (orientare)– ierarhizare- citirea si descifrarea
limitelor (contur)- limite clare (circulatii, elemente naturale (padure, curs de apa, lac), alt tip de lot)