leave the lights on krot remix

m2u a bella
amamiya sora eden no tabibito
EGOIST ninelie
dj okawari flower dance
(can you) understand me - komiya mao
pop/stars - will stetson
culprate - relucent
nocte of desperatio
croatian rhapsody
thaehan help
alan walker all falls down

corp pacinii - la niv pernitelor felinelor, pernite ce sunt glabre. Cand felina
sta la panda isi retrage gheraele in pernite si simte vibratiile de pe pamant.
Pe botul cartitei se gaseste organul Eimer, simte vibratiile produse de rame, de
insectele din sol.

Caile sensibilitatii mecanoreceptive

pe calea sensibil mecanoreceptive exista minim 3 neuroni.

Primul: la niv gglnilor spinali sau la niv ggl nervilor craniei. Al doilea: in
maduva spinarii, al 3-lea in talamus (care e statie de releu)
semnalele senzitive sunt transmise prin dendritele neuronilor senzitivi din ggl
spinali. Axoniii acetor neuroni (ce reprez protoneuronul caii sm) patrund in MS
unde vor sinapsa cu al 2-lea neuron. Aici, axonul neuronului se imparte in 2
componente (divergenta in tractusuri multiple).PRima comp urca 2-3 etaje medulare
sau coboara. A 2-a comp va sinapsa cu deutoneuronul (al 2-lea neuron din MS).
Cand vb d fascicule, prima parte a denumire indica originea si a 2-a indica
proiectia.
Din talamus semnalele vor ajunge in segmentul central reprezentat de cortexul
somestezic.
Cortexul somestezi e situat in girusul postcentral a lobului parietal. Daca ar fi
sa desenam aria de proiectie corticala a semnalelor care vin din diferite zone
tegumentare, se obtine un homunculus.

Sensibilitatea termica
In cadrul acestui tip de sensibilitate, stimului specific este reprez de variatia
temperaturii (cresterea su scaderea ei).
Ea reprezinta/permite aprecierea modificarilor temperaturii medii a pielii,
oferind info despre t mediului ambiant si depre t ob cu care intram noi in contact.
receppt termici sunt tnl, diferite de mecanoreceptorii clasici, situate superficial
sau mai profund. Recept pt rece prezinta o densitate ff mare (sunt situati
superficial) => e usor de semnalizat scaderea t decat cresterea ei; recept pt cald
sunt situati mai profund si sunt fibre .....
Cea mai mare densitate arecept termici se gaseste la niv fetei, ale extremitatilor.

Senzatia de t poate fi de mai multe tipuri.

Senzatia de t depinde de 3 factori: de t initiala a pielii, viteza de schimbare a t
si de marirea zonei corporale stimulate.

Caile de conducere sunt acelasi ca in cazul anterior si aria de proiectie corticala

e aceeasi: aria somestezica.....
La animale,
La crotalus sp. (sarpe), la niv fetei are fosete cu receptori termici. Cu ajut
recept termici sarpele identifica prezenta unui animal (conditii: animal la 45 cm
dist de el si t animal cu 10 grade < decat mediul)

Simtul pozitiei

cuprinde 2 componente: perceperea constienta a pozitiei fiecarei componente

corporale in spatiu si uletrior viteza de miscare a fiecaru component corporal.
Acesti receptori: la niv articulatiilor, la niv capsulelor articulare, stimulul e
reprez de unghiul artic si de viteza de modificare a unghiului. Aceleasi cai si
aceeasi arie de proiectie. Poz fiecarei comp corporale ebn intiparita in creierul
nostru. Inainte de a pleca comanda de la niv elem, pleaca info d ela niv scoartei
cerebrale.

Sensibilitatea dureroasa

excitatantul - orice stimul de I mare

Receptorii sunt sit la niv tegumentului, in cazul sensib dureroase somatice, sau
la niv org viscerale , in cadrul sensib dureroase interne. Sensib e ff mica la niv
viscerelor (durerea are un caracter difuz, slab localizat)

Durerea-somatica
-viscerala

durerea - superficiala; -profunda

Durerea somatica profunda poate fi produsa de crampe musculare,iar cea interna de

spasme ale musch viscerala, calculi biliari. Se constata ca la niv ureterelor si la
niv canalelor cistice e o densitate f mare a receptorilor.

parenchim hepatic si alveole pulmonare: nu exista receptori durerosi

Caile de transmitere: aceleasi ca in cazul sensibil mecanoreceptive. Pe traseul lor

au 3 neuroni, 1 in ggl spina, al doile in Ms, al 3-lea in talamus.

Creierul prezinta in mod natural un sist analgezic (de protectie), a.i. nu toti
stimulii durerosi care pleaca de la niv recept ajung la niv cortexului somestezic.
in cazul sist sunt implicati mai multi neurotransm. (au fo indentif 13 susbt cu
aactiune asem morfinei).
la mezence
la niv bulb> nucleul magno anafeus medial => serotonina
MS> complex inhibitor
neuronul intercalar (6->7) va realiza o sinapsa axo-axonica si se produc
encefaline. O datra cu activ acestui complex inhib al MS, se produce subst P in
cant mai mica. Prin activ acestui sist analgezic cant de inf care ajunge la cortex
va fi mai mica.

La niv visceral, se intalneste si durerea raportata.

Sensibilitatea auditiva
E o sensibilitate mecanica (stimulul:unde sonore)
Undele sonore au 3 calitati: tonalitate/frecventa (Hz),
tarie.intensitate/amplitudine(db), timbru.

Urechea umana rasp la sunete cuprinse intre 20-20.000 Hz.

Infrasunete: sunete <20 Hz

Ultrasunete: sunete> 20.000 Hz (lilieci 100 kHz, cainel 100 kHz, hering 180 kHz,
delfini 160 kHz).

Receptorul auditiv: organul corti, localizat pe membrana bazilara a rambei mediana.

intre rampaa vestibulara si cea mediana exista rampa reissner ce nu opune

rezistenta undelor sonore;
u.m.=camera cu aer-la niv ei cele 3 oscioare

m bazilara funct ca un rezonator: odata cu ajungerea undelor sonore in u m int, ea

va vibra si pe baza vibratiilor creierul isi da seama de frecventa si de
intensitatea undelor sonore. Teoria rezonantei zice ca m bazilara funct ca un
rezonator, si in zona in care oscilatia e maxima si identica cu frecventa undelor
ce a produs-o, creierul isi da seama de intensit si frecv undelor sonore. Undele de
frecventa mare for fi peercepute la baza melcului (unde e mai subtire) si cele
frecventa mica la vf melcului.

N2 - coliculul inferior din mezencefal

cortex auditiv:2 arii

1 primara - rol receptiv
a2-a secundara - interpretativ

La insecte exista organe timpanale - tubulete pline cu aer

c2 corona virs

la baza-frecvente mari, la vf-unde cu frecventa mica

analiz cai: minim 3 neuroni> n1-ggl spinal corti din columela, n2: colcciulul inf
din mezencefal, n3: talamuls, cale de releu pt sensibilitatile specifice

la niv lobului temporal: 2 arii de proiectii

arie primara-tonotopie riguroasa, frecv mici in partea ant, frecv mari in partea
post; rol interpretativ---> limbaj
aria secundara are rol receptiv

organe de simt pentru echilibru

la nv au forma cavitara: statoliti

la om: la nivelul aparatului vestibular ( U si S) si la niv ampulelor
Maculele otolitice (U si S)

au cel senzoriale ciliate (stereocili) inclavati intr-o masa gelatinoasa de celule,

secretate de cel de sustinere si denumit membrana otolitica (exista formatiuni de
caco3 denumite otoliti).
cand corpul e inclinat in fata, statolitii se misca => Sn emite un semnal ce va
contracara efectul initial pana cand se revine la echilibru

Ampula cu creste ampulare si modul de raspuns al celulelor senzoriale

au celule ciliare inclavate intr-o membr gelatinoasa denumita cupula

creste ampulare nu au otoliti
crestele ampulare semnalizeaza rotirea bruscaa corpului in jurul axului
daca miscarea corpului s face uniform, lichidul se va deplasa in directia rotirii
daca se realizeaza o rotatie brusca => rotire a amoulei in directia opusa - Sn e
informat de pierderea echilibrului

ele nu detecteaza rotirea pamantului, semnalele care vin de a ele permit Sn sa faca
toata corectiile in vederea mentinerii echilibrului
astfel, semnalele care provin de la aceste orane de simt sunt preluate de
dendritele protoneuronului si proiecteaza in nucleii vestibulari din bulb. de aici,
semnalele proiecteaza in diferite zone,a vand rol in mentinerea echilibrului: ex.
in motoneuronii medulari, in CRBL, la niv m globului ocular (miscarile
nistagmice?), in hipotalamus (semnale implicate in aparitia raului de miscare). La
mentinere a poz capului vertical mai contribuie si semnalele ce vin de la niv
gatului, g.o. etc.

Analizatorul vizual

permite perceperea unui volum mare din m inconjurator (peste 90%)

stimulul specific: radiatia electromagnetica
spectru ochi uman: 400 (energie ridicata) -700 (energie joasa) nm
are in plus un aparat optic - medii transparente ce e strabatut de lumina, ce mai
apoi se va proiecta pe retina. (cornee, um apoasa, cristalin, um sticloasa)

Mecanismul acomodarii

acomodarea-procesul ce permite formarea pe retina a ob aflate la o anumita d fata

de ochi
procese: modif puterii de refractie acristalinului, modif pupilei, miscarea
conjugata a ochilor si modifc si corectia axului vizuale ale ochilor a.i. imaginile
formate pe ambele retine sa fuzioneze

acom se poate face in 2 feluri: vedere de la distanta si cea de aproape

ob la >6 m de ochi: aplatizarea cristalinului - muschi relaxati
ob < 6 m de ochi: cristalin bombat - muschiul ciliar se contracta

Scara acomodarii

punctum proximum - 7-40 cm in f de varsta

|__|
|__|scara acomodarii
|__|
punctum remotum -
definim prezbitia = reducerea treptata de refractie a cristalinului dat
inaintarii in varsta (ex la 50 de ani - 2 dioptrii, 70 - la 0.5 dioptrii)
anomalii de refractie:

emetropie (vedere normala)

hipermetropie (lumina focalizeaza in spatele retinei) - corectie cu lentile
convergente
miopia (lumina focalizeaza in fata retinei) - corectie cu lentile divergente
astigmatism (lumina nu focalizeaza) - corectie cu lentile cilindrice

Organizarea retinei

10 straturi aparente, str actuale:

str pigmentar
str cel fotoreceptoare
str cel bipolare
str cel multipolare

f receptoare a retinei

retina funct ca un imens fotoreceptor. la niv ei, sub actiunea hv se produc niste
fenomene: retino motoare, fotochimice si bioelectrice

fenom retino motoare- miscarea str pigmentar si a cel fotorecept sub actiunea
luminii. sub acti luminii str pigm coboara iar cel cu bastonas vor migra in str
pigmentar, cel cu con sunt extrase din str pigmentar si vin in contatct cu lumina.
la intuneric se produc procese inverse.
pe baza acestui fenomen, s-a elaborat teoria fotoreceptiei: cel cu con pt vedere
fotopica, cel cu bastonas pt vedere scotopica

fenomene fotochimice

ciclul rodopsinei:
se constanta ca in segm extern al cel cu bastonase exista o subst fotosensibilia
numita rodospsina (grupare prostetica = retinen + complex riboproteic =
opsina/scotopsina). in prez luminii, rodopsina ---> lumirodopsina care concomitent
cu trecerea retinenului din forma cis in forma trans
la intuneric se produce refacerea rodopsinei (retinene trans-retinen cis, se va
combina cu scotopsina si ->rodopsina) formarea rodospsinei la intuneric depninde de
disponibilitatea retinenului. acest complex,aceasta comp prostetica provine din
oxidare vit A. hemeralopie/orbul gainilor - imposibilitatea de a vedea noaptea

fenomenele fotoelectrice

la intuneric, se produce activarea unui canal cationic de Na si Ca sub actiunea

GMPc.
sub act luminii, are loc blocarea acestui canal de sodiu-calciu prin trans GMPc in
GMP. se produc astfel 2 tipuri de adaptare: la lumina si la intuneric.
adapt la intuneric e insotita de modif: cresterea c% de rodopsina, marirea pupilei.
adapt la lumina: scade c de rodopsina, micsorarea pupilei

Vederea colorata

cel cu con: 3 fotopigmenti - verde (clorolab), rosu (eritrolab), albastru

(coanolab)
teoretic, prin combinarea acestor 3 tipuri de fotopigmenti pot rezulta toate
formele de culoare.

anomalii:
protanopie - nu percepe rosul
deuternapoie -nu percepe verde
tritanopie - nu percepe galben si albastru

lipsa totala a vederii cromatice=acromatopsie

caile centrale ale analizatorului optic

nervcul optic paraseste g.o. la niv petei oarbe, se incruciseaza nervii optici la
niv chiasmei optice, apoi intra in tractul optic. fibrele de pe tractul optic
sinapseaza cu n3 situat in talamus, lob occipital (cortex vizual)

la insecte se intalneste ochiul compus format din omatidii. fiecare omatidie

produce un punct de imagine vizuala

-Sensibilitatea gustativa-

sensibilitattea gustativa- sensib chimica

excitatntul - subst chimice solvite, sapide (ce are gust)
receptorii - mugurii gustativi

Mugurii gustativi

structura: celule supor (izoleaza receptorul), celule gustative (celule

receptoare), celule bazale (rol germinativ)
la baza cel gustative se afla neuronii

pe limba-papile gustative-cu muguri gustativi

tipuri de papile: circumvalate(caliciforme), foliacee (pe partea medio-dorsala cu
rol senzitiv), fungiforme (cele mai numeroase), filiforme
s-au identif cc 13 tipuri de receptroi gustativi
dpdv practiv exista 4 senzatii gustative primare (dulce, sarat, acru, amar) si unul
suplimentar (umami)

dulce-zaharuri, alcool, aldehide, cetone, AA

sarat-ioni metalici
acru-ioni de hidrogen
amar-alcaloizi (nicotina, cofeina, chinina)
umami-acid glutamic

prin combinatia acestor gusturi primare => diferite gusturi, ex.gustul astringent
(gura punga), gust metalic (de anumite proteine).
daca am extirpa analiz olfactiv nu putem diferentia gustul unui mar de o ceapa

nu exista in mugurii gustativi o struct specifica pt un anumit gust, insa anumiti

muguri gustativi dintr-o anumita zona raspund mai mult la anumiti stimuli

caile gustative si proiectia corticala

......(didnt pay attention was watchin jojo memz)

n3 in talamus

pref animalelor pt dif alimente se schimba in f de necesitatea organismului

recept gustativi la insecte: sensile, ele au un por care e stimulat

Sensibilitatea olfactiva

excitant - subst chimice volatile, odorante, hidro si liposolubile

receptorii - neuroni bipolari

epiteliu olfactiv - 240 mm2/fosa nazala, 10^7 cel olfactive

cel olfactive - neuroni bipolari
cel de sustinere
cel bazale - regenerare 30-60 zile, adaptare rapida

axonul neuronului olfactiv -nerv olf, strabate lama ciuruita a osului etmoid,
etc....

caile olfactive

in hipocampus sunt depozitate engravele de memorie

senz olf primare - cateva sute, senz olfactive secundare - cateva miii

importanta biologica a mirosului

la multe animale joaca rol imp in cautarea hranei, puii mamif identifica mamele
femelelor dupa mirosul laptelui, mirosul alim declanseaza senzatiile si secretile
digestive si face referire la experim lu pavlov, demonstrand ca secretul salivar
se face pe cale condit, mirosul contribuie la cntrolul calitatii calitatii
aerului, etc.
la animale intalnim si organul vomeronazal - declansarea reflexelor sexuale