Efectul digoxinei asupra sistemului nervos parasimpatic

Pe baza studiilor non-clinice și clinice, se poate afirma că mecanismul prin care digitalicele
modifică funcția cardiacă, se realizează prin intermediul sistemului nervos parasimpatic.

Efectele digitalicelor asupra cordului sunt adesea amintite ca fiind “directe” și “indirecte”.
Efectele directe se produc prin acțiunea moleculei de digitalic la nivelul celulei miocardice, pe când
efectele indirecte se produc prin creșterea activității sistemului nervos parasimpatic. La
concentrațiile plasmatice terapeutice ale digitalicului, efectele indirecte sunt cele cu ponderea
majoritară, deoarece efectele indirecte apar la concentrații mai mici (terapeutice) decât cele
necesare pentru a produce efectele directe ale digitalicului asupra celulei miocardice.

Digitalicele cresc tonusul vagal acționând asupra a diverse componente ale sistemului nervos
parasimpatic, atât periferice, cât și centrale. Mai multe studii de neurofiziologie au arătat că digitala
poate modifica semnalele aferente ale sistemului nervos vegetativ.

1. Efectul asupra baroreceptorilor

Un mecanism important prin care tonul vagal este amplificat la concentrații plasmatice ale
digitalei pare să fie realizat prin manipularea sistemelor de aferență nervoasă. Digitala
poate activa zone reflexogeneale sistemului cardiovascular, cum ar fi: baroreceptorii și
chemoreceptorii, precum și alte fibre nervoase aferente din ganglionul nodos al vagului și
cord.
Prin mai multe experimente au fost evaluate efectele digitalei asupra baroreceptorilor.
Glicozidele cardiace au fost, fie perfuzate selectiv la nivelul baroreceptorilor carotidieni, fie
aplicate topic la nivelu baroreceptorilor, iar apoi efectele fiziologice au fost monitorizate
prin măsurarea răspunsurilor hemodinamice. (ex: frecvența cardiacă și presiunea arterială)
sau prin înregistrarea activității nervoase generată de sinusul carotic. Experimentele aceste
și altele similare arată că digitala crește sensibilitatea baroreceptorii de la nivelul sinusul
carotic și al arcului aortic.
Digitala sensibilizează baroreceptorii, așa că semnalele aferente pornite de la aceștia către
creier, vor fi amplificate. Asta înseamnă creșterea nivelului inhibitor al SNC asupra
sistemului cardio-vascular, prin scăderea activității simpatice, respectiv prin creșterea
activității parasimpatice.

2. Efectul asupra căilor eferente

Aceste efecte au fost demonstrate la nivelul ganglionilor vegetativi, precum și prin nivelul
activității electrice a nervilor parasimpatici aferenți. Aplicarea de glicozide digitalice la
nivelul preparatelor izolate de ganglioni vegetativi au amplificat efectul Ach la acest nivel
(neurotransmițătorul fiziologic al ganglionilor vegetativi). Digitala administrată selectiv la
nivelul ganglionilor vegetativi a amplificat răspunsul fiziologic determinat de stimularea
fibrei preganglionare.
În concluzie, un mecanism important prin care digitala crește tonusul vagal îl reprezintă
favorizarea transmisiei colinergice.

3. Potențarea răspunsurilor efectorii (de la nivel de organ) ale Ach

Digitala amplifică răspunsurile efectorii determinate, fie de stimularea nervului vag, fie de
administrarea de Ach. Aceste efecte au fost evidențiate la nivelul nodului sinoatrial și la
nivelul nodului atrio-ventricular, prin stimulare electrică a fibrelor postaganglionară sau
administrare de Ach, atât înainte, cât și după administrarea de digitală.
Așadar, concentrațiile terapeutice ale digitalei produc efecte la nivelul mai multor
componente ale sistemului nervos vegetativ, toate acestea, însumate, ducând la
amplificarea tonusului vagal. Cele mai importante dintre ele sunt: sensibilizarea sistemelor
aferente, favorizarea transmisiei ganglionare de la nivelul eferențelor nervului vag și
potențarea răspunsurilor efectorii de la nivel de organ, la Ach.