Sunteți pe pagina 1din 1

Alimentatia

Alimentatia a jucat intotdeauna un rol primordial in viata omului, atit ca individ, cit si ca fiinta sociala. In
societatea chisinauneana de la inceputul secolului al XX-lea, populatia orasului se alimenta in functie de
venituri, traditiii, de mediul de locuire si de specificul sezonier, dar si de mentalitatea epocii. De cele mai
multe ori, locuitorii orasului serveau masa acasa, in familie, dup ace sotul se intorcea de la serviciu. In
dependent de veniturile familiei si de ocazie se serveau unul sau mai multe feluri de bucate. Trebuie de
mentionat ca majoritatea orasenilor, stabiliti cu traiul la sate, pastreaza traditiile de a minca doar un
singur fel de mincare: cartofi, varza, fasole sau lactate.

Ca in majoritatea oraselor basarabene existau si restaurant de diferite categorii, de la cele elegante,


luxoase si scumpe, innaccesibile ca si prêt decit persoanelor cu venituri mari. In asemenea restaurant se
serveau mincaruri alese, bine preparate, bauturi rafinate, ca vinul rosu sec, vinul alb, dar si sampania. La
polul opus se situau localurile accesibile marii majoritati a populatiei orasului: circiumile, berariile,
terasele etc.

Criminalitatea

A constituit una dintre problemele majore cu care s-au confruntat autoritatile, dar si locuitorii de rind ai
orasului Chisinau la inceputul secolului al XX-lea. Criminalitatea reprezenta un interes aparte pentru
rubricile stirilor de senzatie din oras. Majoritatea cazurilor erau infractiunile marunte, erau solutionate
de catre politia locala. Zonele unde era concentrate mai mult lumea interlopa, erau Malina Mare si
Malina Mica, dar se intilnesc si informatii despre reprezentantii unor grupari criminale si la perifiriile
orasului. Cele mai frecvente cazuri de infractiune erau furturile, jafurile, acte de agresare fizica, dar se
intilnesc si violuri, omucideri.

Betia

Una dintre problemele primordiale cu care s-a confruntat moralitatea societatii chisinauene a fost betia.
Consecintele sale asupra vietii sociale sunt evidente: degradarea personala, dezonorarea familiei,
demoralizarea societatii. Chiar daca autoritatile (statul, biserica) se implica de nenumarate ori pentru a
stopa acest flagel negative al societatii, situatia era cu greu tinuta sub control. Totodata, sunt propuse si
o serie de masuri, cum ar fi: micsorarea numarului localurilor care comercializeaza vin si alte bauturi
alcoolice; deschiderea acestora la ore fixe; elaborarea unui regulament de eliberare a bauturilor acasa
la consumatori numai cu bani numerar, toate aceste masuri avind ca scop final – micsorarea numarului
de personae consumatoare de bauturi alcoolice.