ACADEMIA SCIENTIARVM SOCIALIVM ET POLITICARVM. DACOROMANA INSCRIPTIONES DACIAE ET SCYTHIAE MINORIS ANTIQVAE edendas curaverunt D. M. PIPPIDI et I, I. RUSSU SERIES PRIOR INSCRIPTIONES DACIAE ROMANAE Volumen III: Dacia Superior 1 PARS OCCIDENTALIS (ager inter Danuvium, Pathisum et Marisiam) Collegit, commentariis indicibusque instruxit, Dacoromanice vertit IOANNES I. RUS adsumptis in operis societatem A DUSANIC NICOLAO GUDEA VOLKERO WOLLMANN IN AEDIBVS ACADEMIAE VBLICAE SOCIALISTAE ROMANIAE BYCVRESTI @ MCMLXXVIT ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE $I POLITICE INSCRIPTIILE ANTICE DIN DACIA SI SCYTHIA MINOR Colecfie ingrijita de D, M. PIPPIDI gi I. I. RU SERIA PRIMA INSCRIPTIILE DACIEL ROMANE Volumul III: Dacia Superior 1 ZONA DE SUD-VEST (teritoriul dintre Dunare, ‘Tisa si Mures) Adunate, insofite de comentarii si indice, traduse de JOAN 1 RUSSU in colaborare cu MILENA DUSANIC NICOLAE GUDEA VOLKER WOLLMANN 'BIICIT SOCIALISTE ROMANIA STI @ 1977 i EDITURA ACADEMIEI 2 | BUCUPRO I rasa REPER W OPERA QVAK PRIORVal LOCO AFF Concordanga ABREVIATH “Abreviert 5b INDICES con SPECTVS VOLVMINIS HIN CUPRINSUL VOLUMULUI III/ GOMENA KPIGRAPHICA ET HISTORICA INTRODUCERE EPIGRAFICA §I ISTORICA . VRVS INSCRIPTIONS. 7 TORIUL, MATERIALULUL BPIGRABIC |. Punteve 30, 11, Korin 30, IML, Kajtasoco $3, IN, Banatska Palas ka 34, V. Bela Crkva 38, VI. Pojelena 39. VHL.Moldova Now 52. VIN. Gormea $5. VElla, Dalbopey 60. VIED. Bozoviel 61. 1X. Svinita 61 X. Dubova 63. NI. DIERNA (Oxgova) 68. XL, Baile Herewlane 76 NIM, dehodia 100, XIV. Petnie 121, XV. Prigor 123. XVI Patag 124 NVI. Vriac 124, XVITL Vatin 128, XIX. Denta 190. XX. Viridia 132 XXIL Sueducu Mare 188. XXH. Borja RomAnd 133. XX, Verzovia 134, XXIV. Domajnca 186, XXV. Teregova 137, NXVI Sate itsin 138, XXVILSlatine Tiny. 199, XNVIML Bolvugniga M1, XNIX, Turmw Rant HL. XXX, Caransebey 6 XXXT. TIBISCVM (Jupa) 145, XNXIa. Localitate nesigurd 282, XXXH. Zivot 284, XXXML Volslova 238. XNNIV. Marya 257. NNNV. Foeni 299. NNXVE Carani 241, XNXVIL Busing 241, XNXVIML Criciova 241, XXNIN. Bulet 242. Xbe Arad 242. XML. Periam 243, XLI. Sinnicolan Mare 243. NEI. Cenad 246, XLAV. Srpski Krstur 249, Material tegular de proveniengi necunoseuts 250, XLV. PARTISCVM (Szeged) 255. WNTVR 8 publicatl epigratice anterioare ONES ET LITTERATVRA Fi \bliografie PIGRAPHICA Res, vocabula, nomina propria aevi antiqui Mates 1p Nomina ‘Nume proprii medievate si modeme . . “A, Ofc, papi, regiones, Mtamina Localltii, far, ape propria medii aevi et recentiorls aetatis Auetores, vii docti, antiguitatis culturores ‘Autor, cercetitori, anticarh 0 260 263 an 282 282 288I PROLEGOMENA EPIGRAPHICA ET HISTORICA INTRODUCERE FPIGRAFICA $I ISTORICA Dupi adunarea si publicarea intr-un prim volum a documentelor epigrafice de baz si de interes major pentru cumoasterea organizirii_ mili- tare si politice, administrative si juridic-economice a provinciei Dacia (diplomele militare si t&blifele cerate, LD.R., I, 197 1d adic teri- torial in ansamblu si pe toati durata celor 17 decenii de ocupafie — stipinire — cultivare efectiva si activa roman’, — se trece acum la grupa- rea si editarea din now a materialului scris 1itic (lapidar) si te gular, ca si de alti natura (metalic ete.), legat in primal rind de localitayi si teritorii mai restrinse, de institufii, personalitifi ori persoaue mai modeste, ca atare avind in majoritate caracter limitat, (ori strict local-teritorial) ; dar uncle picse contin referinfe mai largi la provincia romani in ansamblu institupii si funcfii, unititi militare, guvernatori 51 magistrafi-tuncfionari de toate ‘rangurile, antroponimie si grupe etnice, seriere si ,,ortografie” cu abateri, limba popular, cultur’, tehnic’ mestesugireascd si arta. glipticd ori alte aspecte ale vie}ii si structurilor militare, juridice, administrative, economice etc. Este acesta materialul litic seris pistrat in felul cum avea sansa direct din antichitatc, considerat si numit de obicein ,,epigrafie propriu-zis", care in publicafiile de pind acum (incepind eu marcle Corpus Tnscriptionum Latinarwm si continuind ct colectiile epigrafice regionale mai importante din secolul al XN-lea) e agezat la inceput, in fruntea intregului lot de inscrisuri antice. In mod tradigional, epigrafele lit crau plasate la inceput separat de restul materialului din’ catiza caracteru- Ini lor monumental si mai aritos, impunitor si atrégitor, mai mult decit prin insisi valoarea documentari intrinsect’a textelor’ sau prin. semni- ficafia lor gliptici-figurativa ori tehnic Unmeaza citeva observabii 9i preciziui de natura generalé. si principial metodologica privind epigrafele litice si tegulare din zona de sud-vest (teritoriul dintre Dunare, Tisa si Mures), ce vor fi utile si valabile pentru intreaga provincie carpato-dunareana. 1. — Repartizarea teritoriali a materialului epigratie Precum s-a cnunfat dintru-nceput (in 1975), materialul litic si tegular (ori metalic ete., inalari de diplome militare si tablife ecrate) din, Dacia urmeaz a fi grapat dupi districtele provincial, cuprinzind in volumul al [1T-lea partea cea mai mare si important a Daciet: teritorinl8 INSCRIPPULE DACIEL ROMANE t11/1 care a format inifial (in timpul domniei lui Ulpius Traianus, pin’ in primi ani ai domniei succesorului su Aclius Hadrianus) provincia Dacia ca entitate militara (trupe, comandament), polities-administrativa (guvernatorat : legatus augusti propractore consularis) si juridie-ceonomich deosebit’,’ cuprinzind inst nu tot teritoriul geto-dacic din stinga Dundtii de Jos (iostul regat al Ini Decebalus) cuprins de armatele Romel dupa cele’ dowd grele campanii victorioase din anii 101/2 si 105/6, ci numai cel corespunzind zonei intracarpatice, Partea extracaryatict a fostel Dacil fibere (Oltenia, Muntenia) ‘aparjinea militar si administrati provinciei Moesia Inferior (LD.R., I, p. 17); acest din urma teritoriu — dintre Carpafi si Dundre — abia prin a. 119/120 a fost constituit ca pro- vineie ,,daco-romani” sub denumirea Dacia Inferior (Malvensis de mai tirziu) Matcrialul epigrafic al Daciei Superior (LLD.R., vol. III) este* repar- tizat, expus, analizat si ilustrat dupa dou’ criterii principale: teritorial (apartenenfa 1a un teritoriu si la o localitate) si tematic (confinutul doct- mentaristoric), care necesiti citeva precizi ceva mai diferentiate Criteriul Yeritorial se orienteazi si incadreari in primul rind dupa districtele provinciale, marile zone administrativ-militare ale Daciel fin al doilea rind dupa mazile centre urbane, economice sau militare ale districtului provincial respectiv a) Ordinea topograficd este cea determina considerentul istoric-politic-militar, care in chip firese romani din miazizi, adick din sudul Ranatilui si al Oltentei, mergind spre nord si est, ca si pe intreaga linie a Dunarii in sensul avansitii forfelor armate imperiale cu organizarea teritoriului pe bare milita provincial romane. Este adici ordinca gcograficd-topografica naturala, Practica (indiferent de natura si data eventual divergentd a matcrialulul epigrafic, de vechimea si importanfa lui documentar-istorica in difcrite zone sau localitafi ale Daciei romane). Se urmeazi deci succesiunea topo- graficd adoptata in linii mari de Ackner si Miiller in anul 1865 (Jnschr Dac ; ef. LD.R,, I, p. 51—52), plecind dingpre sud (de pe linia Dundrii) citre nord si nu in sensul opus urmat dupa cifiva ani de Th, Mommsen (CI, IIT, partea IIT, 1873), care incepea gruparea i expunerea materialulti tocmai invers, intro succesitne nefireasca din marginea de nord a. pro- vinciei cazpato-danubiene, la Somesul Mare (castrele de ling Tlisua, Casciu) i din inalsimile Mesesului (Porolissum etc.), posibil din considerente formali- ste si... ,birocratice”, adie’ in ordinca topografica a itinerarulti sit epigratic din anul 1857, cind marele savant german a stribitut o parte a hordului Transilvaniei si a parfii ci_central-sudice, spre a culege si verifica araterialul epigrafic existent la faja loculu, in oraye, sate, cole} din aceasta zoni#. “Atare ordine topografics a fost menfinuta (in chip fires, mecesar, conseevent) in decenile urmatoare de catze Allred Jomaszewski ia ,supplementa” CII, pin’ in anu oa pp CHL, 1 (partea IT—IV, pi al 2) In cadrul teritorial (zonal), tot materialul avind provenienga bine cunoscut’, certa ori probabilé este grupat la localitatea respectiva, in lini mari de dick pitrunderea * SCIV, 28, 1972, p. 125-192. Theador Mommsen, corespondenja in legdtrd cx inseriptile mane din Transitvania, p. GA7—G80" Poriphss:cpgvafcd 6 tu Theodor ‘Alommsee bs Transilvania; LD.R., 1, p. 57. " pier INTRODUCERE BPIGRAFICA $I ISTORICA 9 ntitate administrativ-urbanistics, militara sau rural, fie ea punct fe conta, admire rani, mie epi dee foget-epigrafict), avin un nue topic antic (loarte rar) sau numai medic; W’Aismoder,, in focurle unde cel antic daco-getic ori roman a” disparut” Nobabil nefiind ,nregisteat” oficial in vechime sau necunoscut din eapu Peetu in epoca ,,postromana”, nescris si iue% ,medescoperit” in documenta ea iesita. Ia iveald pind acum. Atare fapt intereseaz impunindu-se ca Ccenfial aii, pentru stablirea punctelor exacte de obirsic 91 apartenent& flocul descoperiri) ale materiatelor epigrafice,adich a localitagt unde cle ierfost diltuite, confectionate ori apartinea ca realizare sau proprietate fo cadrul socictatii provinciale daco-romane, unde-si avusesera functia jor socialistorica, anime in oras, castru-castel/um, vicus, pagus (sate), tirg, fermi agricola. (villa rustica), sau simple necropoie si, morminte jzolate Ingi drumuri antice Ia margine de localitafi, in parfi de hotar ale unui sat off cdtun din epoca medievalé-moderni ; 1a fel puncte izolate lipsite (eit se sie) de urme arheologice romane verficate. Asemenca ami. ninte™ topografice si toponimice nu sint deloc neglijabile, prezenting | Jmportanfa esentiala pentrt stabilirea cit mai corecti a topografie: arheologice a Daciei romane, a densitapii asezisilor si locuirii ce Ser reflect in primal ind iow deosebire semnitiativ ot eloevent materialul epigrafic de orice natura ar fi. Spre a simplifica u graf este grapata yi legatd deo unitate administra tiv a antick Siu (mai frecvent) medio-moderna, actual’, nu numai de marile centre antice, cum ar fi in Banat Tibiscum (Jupa), Dierna (Orgova), Mehadia tte, ci deocamdati nu mai poate fi Considerat, valabil util ficient wineipiul adoptat mai demult al unui larg lerritorium apartinind vreau foriu caruia si-i fl aparfinut fiindu-i subordonate satcle ori punctele topo- grafice (ca villae rusticac etc.); iat in, Dacia roman’ nu se stic in Masura asemenea puncte ,arhcologice” ori sate (vicus, pagus) pot si fie socotite ca subordonate’administrativ si economic nui centri mai mare. Chiar daci atare ,,dependen{a” ar putea fi admisi azi ca cert’ si evident’ in anele caruri, din punct de vedere al topoyrafici arheologice: epigrafice (adica al descoperitilor si asezirilor, al locuirii antice daco- Care aparfinusera in antichitate, de unde att iesit Ja iveala din pamint ori in ruine; drept accea, materialul epigrafic este grupat, clasiticat. ¢ humerotat la aceste mai ‘mari sau mici unitafi,demografice-economice indicate prin toponimia medionmodern’, fri a fi inglobate mai mult saw mai pujin forfat sub. ,eticheta”” Jargd_a unel mari localitayi wutice (ea Tibiscum, metropola Ulpia Traiana Dacica 5.a.), cum este prezentat mate- Fialul 1a ‘multe localitati in CIL, IIT si in publicafit ulterioare, Ta orice localitate oricit de important Sau__mai_mici — indiferent. de vastitatea impli de ruine ori ipsa lor, de vecinatatea cu o mare Jocalitate anticl trebuie si fie grupate numai inscripfile descoperite cu, certitudine in Tocalitiji sau in imediata lor apropiere (in ,suburbit”), ca i cle care - chiar descoperite la distange (ancort cam mari) —aparfin, dupa contin material si alte indici cu siguranfi ori eu maximii probabilitate localitaji prineipale a zonei Este stiut siisa relevat meren faptul ci unele p10 INSCRIPPHLE DACHEL ROMANE Unt sculptural-epigrafice au ,migrat” in diverse localititi, transportate fie ca simple materiale pentru construcfii, fie ca piese de decor in biserici, castele feudale si conactiri, parcuri, colectii etc., ajungind la urma uncle vol. IIL/I din 1.D.R., tocalitatea in care este descoperit si grupat materialul ci epigrafic © indicati cu un numar de ordine roman (an fel de prefix, T—XLV), name le antic (dack se cunoaste: eu litere capitale) si cel modern (romanesc; ungurese, german, sirbesc) s1unitatea aduinistrativ-teritoriala actuala’ (comuna, judet, regiune) $1 colocafia in harta arheologici. a Daciei de sud-vest, un uriag patrulater cuprins intre Dunare, Tisa si cursul de jos al Muresului, vechile judefe ,istorice” din vest si est: Toroutal, Tiniis, Caras, Severin, A fost necesari adoptarea tunei succesiuni ..geometrice” in repartizarea si expunerea quaterialulul epigratic dupa localitai cu asemenea descoperiri, 51 in pringipal — cum sa relevat ~ dupi linia Dundrit, ca marea axa de circulafie $i adevarata bara” de plecare a pitrunderii romane in Dacia. Pentru o simetrie mai precisi a expunerii, se incepe deci din vest si din sud spre est $i nord in functic de raportul yi distantele dintre localitaji, in cadrul caroiajulti dupa mapa mondialé a imperiutai roman (TLR.)’ din harta cuprinzind teritoriul! dintre Dunire, Tisa. si Mures, cu indicatorii numerotafi de noi vertical I-VI, orizoutal C—D—K—R, preluafi (identici) din harta intrest Provineii romane a Daciei. Asemenea ingirare mecanicd si ,aliniata” (indi- 4 Ja fiecare localitate-titlu) poate si lase impresia ca fractioncazd leg’. tura organic& de vecinatate si interdependenfi a unot puncte topografic. atheologice contigti si ,,inrudite”, cauzind o discontinuitate fireasel a localitatilor insirate uneori intr-un fel de ,,zigeag” geometric, la arm chiar intr-un sistem ,,bustrotedon” spre a sfirgiia vest de Tisa in Seghedin ; era totusi necesar "a merge pe atare linie ondulati spre a fi respectat Principiul grafic al dispunerii din vest est si sud — nord, care prezinta evident avantajul de a facilita identilicarea punctelor pe hart. Oricum Sar ingira localitapile si punctele, ,ordinea” adoptata va rimine sau va ea in bund parte artificial’ si arbitrara. 2. — Natu si coninutul tem: al epigraielor Cum era si ¢ firese (relevat meron), 0 culegere zonal sau provincialé trebuie si cuprind’, in sucee fnitar si omogen, atit documentele scrise de important considerata ,.najor fundamentald social-istoricd si pe cele lapidare-litice (piatra, marmur: cit si orice pies cu inscrisuri aparfinind teritoriula! si localit3 tive, adic& absolut tot materialul ce imprimat-stampilat), saw numai ,,afiga vizut si eventual admirat de Iocalnie cultural si ,,patzimoniul””"zonei sa forma, dimensiumile si valoarea confin teristicile si clementele tehnice-artistice ale pieselor respective in cadrul provinciei sau chiar in ansamblul impirifiei romane. Asemenea realitate fundamental a fost foarte bine intuit, respectaté si aplicat’ de mari Gaidifi ai veaeului al XTX-lea in frunte cu Theodor Mommsen, care. in diferitele volume din Corpus Inseriptionum Latinarum, ale provine grafic. (,,sylloge") sitinea unui sistem jilor respec fost scris (dattuit, incizat-zgiriat, circulind si fiind’citit ori micar ca atare facind parte din tezaural al localitatii antice, indiferent de witli documentar, sau de carac- : pty INTRODUCERE EPIGRAPICA ST ISTORICA sau Mrins tot materialul epigrafic, grupindul insd in t ant COMBS fa tearm la cea Tocalitate ort fm lh feritarinmy Fe i (Ce ge aa blo de met, tice Hee eS ta tees in patfeare lasd impresia ca s-ar fi considerat inserisurile din a doua grapa nate in CIL, documente scrise de important fendamentald pol ick, rail itare, tablele cerate (cf. I.D.R., I, 1975), unele texte ea ee Uhrimiz} ce depisese valoarea istoriograficd a multor texte intregi saut caries incimte adine si elegant pe lespezi de piatra ori de ery rovia Ge nat aterialului pe care au fost scrise textele antic« vor de pate oe vege tn evel modi, co traturs torch, J0ndich, rca OU (08 SS ares pace iil tste materia (roca, pasta, metal Gi confit, dimensian} B detinatia Terme ormmente, ctemorte deste nate steer, ateh din usm’ fiind importante mai mult din punct de vedese im general. arheo- gin wi find importa cic economie (prejl de cost at conte aritatea rocilor folosite etc.) ae ee Stars epigratea (la fel c@ in orice, domi al isto 13 0 fireasci gradafie si ierathie a valorilor documenta avuta cre si o va avea chiar mai mult istoriografia provin onset se 28 Se cull ad moment apt se 9 el liferent de materia pe care a fost scris, de forma $1 es an Gaaierent de mater esis waste) Une cueget (sone) rea ere 1B ap Gh) darn Em ote ON, wd tetierct ot afitatea imsnsarion ance att petra confnatl festiv, de confimit politic, militar, juridic, secretin, ee activitafi diverse sociale, economice, schimburi, oe eerie ic neinjeleasa la prima vedere, ori nume p! pee me ois ome Mt i Ol Mi gabe ote cae alent coramice tegulare sun obicte de metal, fe aparfinind unel jooaliaye ‘sau punct arkeologic fie avind vreo referinfi mai larg! ‘pIfe INSCRIPTHLE DACIET ROMANE ijt tunel provineit i teritoriu, Oricum, fiecare piesa intreagi sau fragmenta we ec Ar ah et nag se gman cititulel, despre oameni si activititi, deslgurates, merch aes a calit romane "genctalizate province py sehimburles, mestesugireaset gi a circulajiei bonusilor materiale, « persoanclor acne: sane a SIH oman, Gruparene separath ateraleor egies minore” (instrumentum) ori ignotarea lor in bloc fam aes fiona micar cu numele la localitatea unde au fost descomente of uct. jineau originar inseamnd pe . a ficatd a fondului documentar din ficeare localitate sau wok ean de alta 0 eventual’ dublare a muncil cu fmitile conpicn Protinelal, Dar nunai inglobind si lustrind fot material epigrale icadrat eon oy intotdesuna, numai partial, cu fitesti lacune, umeori fourte mari ato cauetit valor ita a incr lc) Circle Wace societafii si culturii provineiale in fiecare compertinen oat intinde: ea provincici in cadrul larg al impiritiel romance P° tat fatinde- In acelasi scop, spre a facilita utilizarea i materialului epigrafic litic si tegular, el trebuie et fy Sociale si economice ale locas i mentarea athcologica gencrala si specified teritenula: intact ake ensae ast {tts tscricre waa asezarea si topogratia localitifii romane in cadrul, zone srheclonne es Informare seurti, reeumativa, dar ceva mai dezvollatin ines aoe eae mai ampli — decit in Tabula Imperii Romani, 1. 34 (in core a inne of panatul roman; 1968), adiugind uncori citate ample, textuale vat anor fapte si observafii civile saw militare, cute in trecut sau mai reces impuri de ruine sau forme de teren ueobservate de core Gin negtiienfa oni diminuate deliberat in uncle ert! din lore See Bibtiogratia arheologicastorica (unde se alld date wey ese "mai precise) la fiecare localitate este eit maf ampli, dacs manantite SA tie completa, exhaustiva : i c $4, fie completa, exhaustivi caz, esentialul nu a fost omis ori Prezentarea si deserierea pieselor epigratice S-au_adoptat crit ai ic cata criterii mai simple si, usoare, cele aplicate de noi in cetglensl epic laced dn Tinigota” (Lapdog aa ep ica anterioare de inscripfii (ca Bavatica, 11 1973, p. 103— in eadjai Qrtines de grupare dup continut (tematic) si destinatic adral accleiasi localitafi este in limit generale cea tradifionall, sdiek inscripfii de earacter public, obstesc, acte, liste de persoante ~ inseripfii_pe clidiri sau Iuerari_ pubtic . — onorare rude mai presti vents imparati casa imperial oss, pricten siatte persone son peta — votive-religioase, . 7 » amet INTRODUCERE EPIGRAFICA $1 ISTORICA 13 - funerare (epitafuri), — de caracter nedeterminat, fragmente nesigure, piese descoperite jn veo localitate dar aduse din alta parte, dintr-un'centra roman mai important etc — cirimizi, material tegular stampilat, vase, graffiti ori alt ,,instru- mentum” si (cel putin menfionate) obiecte de wz cotidian de fabricatie Jocald eventual cele ,,din import”, vase de lux (terra sigillata) si alte obiecte marunte. Ca si in CIL, III, vor fi cuprinse si citeva materiale epigrafice datind din perioada de dup Domitius Aureianus si evacuarea oficiala a pro- vinciei Dacia (Vatina, Gornea ete.) ‘Descricrea si tratarea fiecdrei epigrafe se fac de asemenea in succe- siunea obisnuita - numirul curent si definifia piesei (categoria de monument potri- vit destinafiei sale practice, constructive ete.), materialul (roca, lut 5, dimensiuni, condifiite descoperirii, starea si locul de pastrare, alte indicafii utile sau necesare (existente), — bibliografia in ordine strict cronologica, - aparat critic, vatiae lectiones etc., — textul latin cu intregiri si lectura ,,desfasurata”, ilustrafia monu- mentului in fotografie si desen ; unde piesa lipseste (disparuta) este repro- dus textul in fascimilul existent (CIL, III etc.), - traducerea in limba romana, — comentar epigrafic, istoric, filologic-lingvistic, cit mai precis gi circumstangiat, spre a. injelege ‘corect.variatele elemente sat indica documentare Ce apar numeroase si disparate in aceste texte laconice si lapidare, adesea aride, mereu aproape telegrafice in contextul istoric al provinciei Dacia sau al unor zone mai indepartate ale imperiulti ; se au in vedere deopotriva persoane $i antroponimie, cariere si funefii, unitafi miilitare si institufii, zeitifi, limbaj popular gi scriere local etc. ; in’ aceasta expunere comparativa pe baza_unci bibliografii selective (ce nu omite esenfialul) se va céuta o elucidare obiectivi a textului scurt si laconic {adesea fragmentar si foarte lacunos) al epigrafelor lapidare ale Daciei romane. Comentariile si analogiile lor anexate vor fi in prezenta parte (LD.R., TI/l) ceva mai ample, uneori chiar detaliate cu strictul necesar (dar nu dituate), confinind datele si indicafiile utile pentru interpretarea istoricd ce vor servi ca baz de studiu multilateral si diferengiat al mate- rialului epigrafic al provinciei Dacia in ansamblu, Cum e firesc si de asteptat, gruparea sau chiar numai menfionarea materialului epigratic teg ular (confectionat de obicei in serie”, cu exemplare,identice nmumeroase sau cu mici variante, unéori eunoscate ca zecile in puncte topografice rizlefe) impreund cu’ cel litic compoi Uncle dificutdyt tn orguutarea, cxpunetea' fr munterotarea_ singuratecelor piese (deci utilizarea lor documentara), prin faptul repetarii lor in mai multe locuri si localitifi unde s-au rispindit in antichitate, transportate de ,beneficiarii” produselor marcate cu stampila proprietarului, unitifii militare, a fabricii producitoare. Spre a simplifica expunerca, unele wstampile” ce apar in diferite locuri repetindu-se fari si aib elementeAEE 3 ese INTRODUCERE. EPIGRAFICA $I ISTORICA i a i a documente epigratice ale epocit Propri originale (nume de persoane ori de tocaltayi, eu litere deosebite le mega ara mor asemenea documents. egal, ae oc ori unele trisituri aberante) vor fi mentionate pur’ si simple ee ats So eeacuet Arar ‘materiale nu pot fi omise din repertory, potsivit Ge inventar”, dindu-se un mumar curent seriel de piese nme ty sent of pose obliga deo preenta o nformave caret obec cea fopogiaic ane tana wale sis ce 2 ntl ER nl pio st at UIT Flavia) Ja Berzovia (locul de garnizoana al legiul in Daag os pigratic din teritoriul roman al Banatulat (de ex. la Mehadia, Caransebes vest), or LEG NUI GEM s.., sau localitatea ands a2 afla ,,officina” ete). Atare piese seulptural-epigrafice (prezentate aici prin ample men de confectionare a unor materiale tegulare cu stampili ca a (oat Hue mumerotare’” cent, pmovente in ruine ‘de ayer sa de descoperite in mari cantit’fi la Tibiscum, dar isonet zee, cif caste rane, c toa eu ise cunoate text (pe. care ui a coping Hin, cite pimete arheologice ale Banatului estic, — este den walt si on aw Fans nies), na sin deloe. jin iseipifantama Decesar si fie ,,catalogate” in principal si mumerotate Ja Tibiscum inde ca de ex. cele elaborate gi ,,publicate” de eminentu! eee si 7 3) B fa este de pre t cA se afla insusi mestesugarulproptictar Stephanus Zamosiue to Pedova Kali le. 1598 (LD.R 1. 42) 3 de al _.fabricii”. tit materialal tegular anilita civil putea si‘ fie say fear” tranilaneni mat molt saa pun cley, Bra acest Pe a se spogtat in iferite puncte din locul confectionarii it int weccstees siapizte’ cou mal pot a contere dest numeric” In repertans ext Situle pas Vetint in epoca moderna. Dar cirimizile stampilate ene de interes si poate de valoase in sine, care insi n-au avut sansa stitute pind acum ,,unicate”, cum este de ex. COH VIEL Rage vauute si studiate de specialisti ori de cirturari, de a ii publicate cu (ind. Caras-Severin), document exclusiv pink azi privied ¢ é interpretirile cuvenite, find asezate in locul meritat din vitrina unui UHH Aunillate respective in teritoriul Bamatulul, se pot comafen ee pest muzeu ori intr-un lapidar_ modern, voriginala” si deci ca un document epigratie .nuieroter 7 pee eae Cum ¢ firese si de asteptat, ca orice culegere de surse istorice antice, 4 mitele romane ale zonei suc-vestice a provineiei Dacia prezentul prim ,ascicul”-parte cu epigrafele litice si tegulare ale Dacici " (Superior) map nat (vona de sud-vest) din LD.R,, vol. IIL, @ elttat ee aes cit Et MDAC gmploare cuprinrind tot ce’ se. cunoaste orl a a yea Anumite incertitudini, diseordante si cehivoe persists in ce priveste in bibliogratie sin informatile avute (accesible) off tn colcepe si depozite hotarele somane ale zonsi sud-vestice a provinciei Dacia (Superior), care, ae ccatt & Omite nici chiar fragmentele ‘cele mai mrute despre adich ale teritoriului dintze Dunire, Tisa i Mures (al clrui material epi. puting doe tat, im mod evident cd formasera piese epigratice distintee grafic este confinut in acest vol. IIi/1 din LD.R.), si anume atit la est, Heneee St conteze ca atare cel pufin din punet de vedee Cte Steg la vest. bi i gc nu i se poate determina earacterul orginal Wea rita" dintre Da quheray te), of umai_ pur si simplu caracteral oman, beng Cook ciutirile si eforturile conjugate si stradaniile depuse de colectivul nostru parten de est, pe linia Carpafilor, in legiturs cu gra” Peto aR cae fa logit oe i 120), respectiv intre Dacia Superior (intracarpaties) si Dacia Tnferior dupi a. 120: nu se poate sustine ci limita dintre cele dows Dacia (Inferior og tborare a prezentului LD.R., 11/1, este probabil ed inforseeree ees 3 Superior) organizate: in acest an (prin 119/120) ar fi corespuns exact imnita St steals, Cpmpleti, caci ea depinde in primul sind de preseate $a hotarele medievale marcate de Mun}ii Carpafi intze regiunile istorice hamicia si atentia localnicilor 5i a informatorilor din partea locului, de Banat si Oltenia, si de ex. Drobcta (Turnu Severin) ‘aparfinea_ cu Soe cakeages fe Jor fm munca detest. $i importants prin care’ pet certitudine Daciei Inferior (Malvensis de mai tiraiu) incepind din primil Singin Saltate st recuperate piesele si fragmentele epicratie aparute la ani ai existenfei provinciei Dacia, iar Dierna (Orgova) dint vechiul Banat GRbla intimplare “din ruine si din ‘pimint. Este shot ca on conditiile istoric si fi apartinut Daciei (Superior). Un echivoc persist in docamenta- diverse si adverse de pistrare side informare in munca de culegere si rea epigraficd de pina acum, prin faptul ci dow’ unitafi ale armatei Gocumentare nu a fost posibila realizarea uiel reeolte absolut complete auniliare @ provincici Dacia now constituite (,qui sunt in Dacia sub D. goluni GRbaustive; prin “urmare © de asteptat i de presins es persist Terentio Seauriano”, tm diplomele militare ale provinciet din a, 110) era Solu in ‘serialul’ nostra nu numai din cauza plerdeolon tine si Stafionlate in teritoriul extracarpatic (adevarat, intr-o perioadi. nedeter- H HAtTeBeTlor certe de. picse epigrafice in diferite penoade’s ete ao minata), adici in vestul si nordul Oltenici romane~ Cohors 17 Copria wrcaigdch (inafara de cole inci astupate in pamint & sscsees pone ae avium Romanorum facind parte din atmxlia Daciae in 17 februatie Supnancalgstuodetue, nesemualate pind acum) uncle imserieys fe aia vale (ipID II, ia LD.R., T, p. 73) avea gamizoana in castrul de ling! Bum. hon a : 1D 2 J sit mater lar stampilat Bae ined necunoseute ori ,fndosite” (ef. LDR. 1. p. 8) besti pe Tiul superior (jud. Gorj), unde s-a giisit material tegalar stamp ose aegis BE pot si nu vor fi ignorate informatille concrees ca CW CY (ARM Sse 188, p. 85, nr. 18 = CIL, TIT 14216, 27; igrafice descoperitc si semnalate de arheologi, Pacia, XIV 1970, 'p.' 446; MatArh, X 1973, p. 108); ‘Cohors 7 Seti F Setifent ‘si gospodari ,nespecialisti”, dar oament ot Pagitariorum din aceeasi armatA auxilira in vara aceluiagt an, Ta, ii (nicidecum’ impostori si ,falsarii” ca HO (DiplD TH, in 1-D.R., I, p. 76), pare a fi fost stationed in zona acurile XVI—XIX; LD-R. I, p. 55— Drobeta sau chiar in acest orag-castru (cirimizi stampilate descoperite " H CMI, XXIV 1935 Ar reaulta deci Slementele si trisiturile ‘nor ineripfii Ja Vodifa, jud. Mchedinti, BCMI, XXIV 1985, p. 43) e "" intre timp) “oferi informafii concrete si (cel pugin deocamdat) ed o larga fisie din nord-vestul teritoriului Olteniedto INSCRIPTHLE DACIET ROMANE I1t/t romane apartinea in jurul anului 110 provinciei Dacia. Dat fiind od »gtanita” celor dowd provincii romane nu poate fi determinata ari ce suficient& precizie, iar discutia si cercetarea cu mijloace arheologice are destul de putine sanse si duc la rezultate mai concrete si valabile conn, derdm cA deocamdati se poate accepta (niimai din simple motive practice) limitarea prezentului, arte de material epigrafic din sud-vestul Daciei romane la provincia istoricd Banat (teritgriul dintre Dunire, isa si Mures) In privinfa limitel de vest a ocupafiei romane in teritoriul Banatului antic, extensiunea acesteia este controversati si neclari: unii au const: derat ci zona occidental (in principal vechiul judef Toroutal, mai alee partea lui de sud) era prevalent romana find acaparata de armatele Romei de la iarygii sarmatici, si nu de la daco-gefi, dar cl in timpul provineiei Dacia (sec. II—I]) agezirile si descoperinle romai® erta were Dufine, rare, aproape disparente, cum dealtiel arata sinoptic si destal de concludent simpla privire rapida asupra hirfii arhcologic-epigrafice 4 intregului teritoriu ; vestigile romane apar evident mult mat tare si discontinui decit in zona esticd si central, cu deosebire in teritoriul wechic, lui jude} Severin, iar asezarile importante devin mereu mai rare pe macen Inainticti citre vest; pe malul de est in apropierea fluviului Tisa (iu Torontal) nefiind inci identificate puncte romane mai de seamA. Situc, fia zonei de vest in perioada provincici romane Dacia a fost analinata critic de unii_cercettori arheologi si istorici cu patruceinel decenif ia unmd (C- Patsch, A. Alfoldi), iar in 1942 de un cunoscut arheolog. st restigios istoriograf, in lumina materialului arheologic, epigratic si numis- matic ‘cunoscut atunci, comparind elementele romane ‘cu ctle iazyge’, rexultatul era cit in actualul jude} ‘Timig stapinirea romand nu a Iecat Yestigit de importanfa celor din zona esticd (in special fostul jude} Severin, Gar si in Caras); totusi cursul de jos al Muresului era ferm finut in ptipinize sau sub control de armata romana prin mici detasamente din {egiunea XIII Gemina. cu carticrul general in. Apulum (Alba. Tulia); cf, descoperirile de materiale tegulare si inscripfii litice 1a Bul, Cenad, Simmicolan Mare, ca si cele din vest de isa la Seghedin (infra, ur. XLV) Sau formulat si alte ipoteze, ca: sérécia urmelor — fie romane, fie sac. Raatice — in vestul Banatului a gisit 0 motivare la unii cerectator! prin faptul ci zona respectiva era lipsita de cariere de piatra pentru com, strucfii si monumente. Apoi pind tiriu in evul mediu, se bonstata oa ca era acoperiti’ de multe mlastini si regiuni nisipoase, deci inospitaliers +B, Gerov, Allo, XXXVI 1989, p. 210. dle Kleine Walactei (Oltenia), vielleicht ‘ohne ibren westlichen ‘fell, wo die Ver hindungstinie von Dobete ders dem Surdwikpass sels Skieuburgen veriit, ewisehen dem zweiten ) Mithras eilare pe taur la pas spre dreapta, — am- bele incadrate sus de 0 arcadia si lateral de un perete simbolizind spelunca mitriacd ; la dreapta continua alte scene din ciel (se vede inceputul unei a treia arcade"). Executia glipticd a figurilor e schematica, sumara, cam impresionisti, dar realist, expresiva. Cele dowi scene ,,anexe” pastrate in fragmentul nostru apar in acelasi loc al compozifiei sculpturale de ex la relicful din Siscia (Pannonia), in repertoriul CIMRM, IL, p. 173-174, nr. 1475, fig. 377; un fragment asemanitor cu al nostra ia Singidunum (Belgrad), in JnserMocsSup, I, nr, 18; in puncte difcrite ale marelti tablou, Ge ex. 1a’ Apulum (Alba Telia), CI, TTL 1109 = CIMRM I, p. 278, nr. 1138, fig. 505: inapoia scenei ‘centvale sus ,,Mithras Taurophoros”, sub el REPERTORIVL MATBRIALULUI BPIGRAPIC Mithras fare pe taur” ; numai primal tablou (al doilea dispii ) pe alt relief din Apulum, #bid., IT, p. 282, nr. 1958, fig. 512, ca si Ja Ulpia Traiana (Sarmizegetusa), ibid’, IL, p. 304, nr. 2046, fig 539; la Apulam, bid,, IL, p. 285, nr. 1972, fig, 513 ete. Pe soclul reliefului ripjia dedicatoric, fragmentari, partea de inceput, cu dow’ antroponi- me, fig. 1 DIZO-POSIDON[i- ? Fig. 11 — Relief votiv en scena mitxiack fragment, din Pojejena Primul nume este traco-getic, al doilea exempl cunoscut in provineia Dacia, dupa cel din tabelul de ,nomina Asianorum” la Napoea (Cluj) Dizo, CIT, TIT 870 (= Dacia, VIL 1963, p. 229, fig. 11; Muz. Cluj-Napoca) ; in Mocsia Aurelius) Dizo, CIL, IT 7456; T. Ael(ins) Dizo Trim(ontio), 14507 b 11 (originar din Philippopolis) ; in Ttalia Awr.Dizo milex leg. XT Claud. la Aquileia, CTL, V 893 ; 1646 filius Dizones (trac?) ; 1a Roma CLL, VI 225 c 22, 32087; un Valerius Dizo la Venafrum, CTL, X 4874; grafia Diszo in JOAL XII 1909, Bbl. 157, nr. 21 gi alte exemple cu varianta Diso citate de D. Detschew, ‘Die thrakischen Sprachreste, Wien, 1957, p. 136. Daci inainte de Dizo nu mai existan litere (una sau doua 2) care s& fi indicat un nume gentilicium (de familie), inseamna ci tracul Dizo din Pojejena avea un singur nume, lar Posidon{i-?) eta patronimicul situ, nume grecese categoria celor foarte frecvente la traci, Vrednic de menfionat in acest context este un mic, dar interesant si frumos relief al_,cavalerului trac” din zona castrului Pojejena (SCIV, XXII 1971, p. 345-349 = Banatica, T 1971, p. 107, 108), indiciu c4 in garnizoana unitafii auxiliare ,,de Galli se aflau si traci, posibil chiar din provincia Moesia Superior, cum pare @ fi si Dizo din relieful mitriac. Repertoriul antroponimelor traco-moeso-dace in provincia Dacia: AclaMN, IV 1967, p. 89-93. 13.—Lespede volivd de marmuri gilbuie, fragment din colful drept de jos al unui relief mitriac, de 90x95% 10-15 mm; obisnuitaa iwscriprit E DACIEL ROMANE II1{t scend a sacrificiului, din care se vid picioarcle dadoforutni din dreapta (Cautes), clinele idicat in dowd picioare spre grumazul taurului si un genunchi al animalului sacrificat ; pe bordura lata a bazei reliefului se incizata inscripfia votiva cu litere inegale inalte de 10—15 mm, ru tare, Fragmentul a fost achizifionat in Pojejena de colecfionarul fluvial G.’ Georgescu (Moldova Veche, Orsova). Muz. Ieugoj ; fig. 12. Fig, 12 — Relief votly eu seems raltelgen, fragment, ln Pujejens SCIV, 16 1965, p. 177—178, nr. 1, fig. 1/1 (desenul Witerelor, D. Tedor) ; Henatica 17 1979, 9. 120, ar 3, fig. 3 (foto desen, D. Teac — I. Stratan) Din textul votiv sa plstrat numai terminajia cu literele —-- MESO care ar putea si reprezinte un nume propria la cazul dativ (decl. a I-a lating), ori un nominativ la decl, a I11-a al unui nume propriu ca [?He|- meso(?) V4, —Lespede votivd de marmuri, fragment 207 x 173. mm, litere 8-9 mm, cu relief mitriac, din care au ramas parti din dou registre cel de jos reprezinti actiunea centrala a sacrificiului ritual : din figura zeu- Jui sacrificator a rimas capul (cu. boneta frigiana), mina stingi, hlamida in vint, in faf& dadoforul; deasupra arcadei in colful sting un’ personaj incAlecat pe un animal spre dreapta, in colful drept un altul cu mina dreapta tidicati ; intre ci cinci ornamente de forma pitratd ; in rogistrul de sus (fracturat 1a colful sting) o suita de ormamente dreptunghiulare si citeva figuri_umane din ciclul mitriac ; descoperit in sapatura arheologicd Ia un tum de poarti al castrului (aprilie 1976), impreuna cu alte trei monumente- sculpturi mitriace (fragmente mult mai mici, greu de reconstituit), «in care unul cu rest de inscripfie (nr. 15). Muz. Resita ; fig. 13. SCIVA, 28, 1977, sub tipar (S. Gudea) Pe rama de sus inseripfia —Djeo Invicto REPERTORIUL MATERIAL LUI BPIGRAPIC 45 pe rama din dreapta litercle in seus vertical A.A T +1 A, urmate de EX Vfoto]: pe rama de jos se afla poate numele si rangul dedicantului. Piesa necesita un studiu comparativ’ mai amdnungit. we ae rH, saad ie, agent ais Penn Wigs wee. —Lespede volivd de marmuri, mic fragment cu_relief mi- triae (descoperit impreuni cu nr. 14), 84 x 45 mm, litere 7 mm, baza relicfulai cu plinta pe care au rimas citeva litere din text. Muz. Resifa; fig. V4, ° SCIVA, 28, 1977, sub tipar, Relief votiy cu soena fragment, din Pojejena (Slur. Reyif). - -INVS - IE > $t(2) ful de sigeati din r. 2 poate si fie semaul iste eu totul dubios da epigrafie pentru centurio,fa INSCRIPPHILE DACIEL ROMANE 11/1 Tranianal aires Sol Tavictns, Helios Anikctos) era ces mat ang diwatt 3 populara dintre divinitijile exotice in imperiul roman gi in Togitara (de) prietenie’”, find un zeu al luminii, eventual cerul instelat ; Greatie a Ini Ahura-Mazda, egal cu acesta, avind ins& func}ii mai nume- foase si importante | dotat ‘cu 1000 de urechi, 10.000 de ochi, vesnic treaz, raredieie pe culmile muntelui Ebrus, strabate viedubl pe carl tras. de patra cai nazdravani ; di roade in casi, curte, pe ogoare; apari pacca, fapti contra raului (Ahtiman, Daeva), conduce pe cei buni in paradis ete In imperil roman curentul imisterclor mitriace pitrunde prin _negustorii eventing, ostasi din armata romana, sclavi orientali s.a, Rispindit intye provinciali, mai ales la cei din zouele ristritene, mitraismul fu adus in Dacia WSntectinut de elemente populare din cole mai variate, intre care mulfi Yomant, de spifa veche; eta imai ales divinitate mintuitoare gi protectoarc i militarlor’ o mare mulfime de reliefe si dedicafii epigrafice, majoritatea Ex scena tipicd , sacrificiul taurului” de catre junele zeu biruitor, ew inigie- fea la mistere ; numeroase de asemenca sanctuarele cei erau dedicate Repertoriile vechi de monumente mitriace din Dacia intocmite de F. Cu- mont (1896) $1 Vermaseren (1960) au fost amplificate cu noi descoperiti Sargetia, V 1068, p. 88-92 (bibliografia asupra Ini Mithras este bogat’, monografiile principale: F. Cumont, Testes ef monuments figurés relatifs ue myslores de Aithras, Bruxelles, ¥ 1900, TT 1896; art. ,,Mithras” in RE: SA" (1932), col. 2131-3155 (18, Waist), care considers Dacia intre ,.sciner Nichtigsten Domanen”, 2148; M. J. Vermaseren, Corpus inscriptionum Gt monsmentoram religion's Mliviace, La Haye (aga), 1 1256, 300.» TT 1960, 448 p. Mithras, the score! good, London, 1963, 200 p. ; Geo Widengren, De eeliebion Trans, Stattgere 1088, p. 111-112, 118-128, 215-217, 293 “287 5.0.) Funerare Steld funeraré de piatrd (conglomerat_,,Glimmersehiefer”), rss cay Sop fasergie malt sono, sexe majoitate andes frabil ; se afla in Pojejena, la casa nr. 39 (propr. T. Iovanoviei), unde a fost copiata partial a 1880 de C. Torma; loc de pastrare necunoscut. AEM, VI 1882, p. 126, ax, 82 (C. Torma}; CHL, 111 8008 AVR ACI — Aurelio) Acilifa-] No~ — no [— ~ an Er aia -- H- h(ic) {s(itus) | e(st) FIL — — filfi—) - = NIN - —~-- - = VIX AN vix(it) an(nis) XVIII XVIIL (?) Din cauza stirii ctt totul lactumare in care s-a pistrat epitaful si eventual a deficienfe! celui care a copiat piesa, textul ei ma poate fi restabilit deeit in mick misuri : numele inigial roman de persoana si formula sablon Ia sfir- sit, tipicd in epitafuri REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC ar 17. — Lespede funcrard de piatra (conglomerat_numit Chior schiefer”), 90%95%3 cm; Titere inalte de 5~7 cm, sgiriate cu stingice, textul copiat sigur cu uncle erori de G. Téglis, eare prin a. 1910 a piesa epigrafica in Pojejena ; nu i se cunoaste locul de piistrare Kilo, XU 1911, p. 606-807 (6. Téa DM Dis) M(anibus) GLAVICIDA Glavicida(?) AN XXXVA an(norum) XXX Va(leria?) VELL A Vell-(2) a?) VIA CON vial?) com N BE MER — iugi(?) be(me}mer (enti) 2 Inj Téglés nu permite intregires si lectara antroponimnelor din epitaty care poate ft relicat numa in sehen, Numete sGlavicide™ (itt de 6.1.) este eu totul dubios (Glaucida??) :lterele GUM ineeput ar ptea fi din inteke roman Claude) _ 18 — Steld funerard de gresiv chloritica, 17485 em; descoperiti in cimitirul satului’ Pojejena, adusi la casa nr.'77 (J. Seresko), unde era aerat’ ca treapti In scari, ‘iiind astfel mult expust la coroziune: textul era foarte grew lisibil; azi disprata(?) 2 ir Rie’ mae afb Pom oe MAR ET HERE! MEARITIS (sic) SVISMARTI PMA vier Aa WO EISSINO ag Buy Din cauza stirii lacunoase a textului corodat si a greselilor inevitabile in copia lui C, Torma, nu se poate reface confinutul inscripfiei, inafari de formulele: DM, VIXIT A XXXII si Bene)M(erenti) P(osuit) apc to — Sted funeraré de gresie chloritic’, foarte mult corodata pe insreaga supraiaja; dimensiuni 215x60%20 cm; in registrul superior ae un schief deasupra un motiv vegetal (fluure) sf 0 ghirlanda, sub care um bust de birbat sters, intr-un medalion ; cimpul inscripfiei, ineadrat de un chenar (posibil colonete), este aproape total corodat, abia citeva litere Rot fi intrezdrite; descoperita pe la a. 1860 in cimitirul localitapii Pojejena, de unde fost dusi ta casa ur. 70 (P. Stojkovic); achizifionata de G. Seorgescu (Moldova Nowa) si donati in 1930 Muzeului ‘Timisoara (AnB, HE 4, 1930, p. 131 ,,0 piatra cu inscriptie roman’ gisita la P sitb, donafia GC. Georgeseu) fig 8 “ ysiena seb Arehtuct, VE 1866, p. 179 (B, Réwes); CHL, 1 6278: AEM, IV 1880, p. 177 { Bolu); Vx 1982, p.'125, ux. 80. (C. Torma); CHL, TIT 8006; AvchBone XXIV 1904, P418 (6. Tees ignorind toate Pubicafie satsroech apace, 3B48 INSCRIPTULE DACIBI ROMANE III! Fig. 15 — Steli fanerard din ‘Pojejena (Buz, Timigoara) ‘Adi se mai pot deosebi cu greutate in r. 1 fiterele DM, tr. 28, 53 BT ———, 1.4 MV, 1.6 D— 1, 7 CONIVG~, r. 8 BM — textul ar fi fost dupa vechile lecturi in trei_versiuni I I mI ArchK del, VL, p. 179 AEM, VI, p. 125 XXIV, p. 413 (CIL, THT 6275) (CHL; THT’ 8006) DM DM bm ABAPA SEVERV c N - EPP SVRVS EC MIMI — — MMILES M - EX MARCI Iv DONAT ADONATAH DGC CONIVGI CONIVGI co BMPP BM PP BMP Din cele trei variante, mai realist si verosimili pare a fi a doua (adop- tata de C. Torma), din care ar rezulta ca epitaful a fost pus unui ,, Severus’ 3i (7) ——, de o Marcia Donata (?) vrednicului ei sof, 20.— Fragment epigratic cu citeva litere, vazut in a. 1908 de G. ‘Péglis in comuna Pojejena de Sus. ArchEvt, XXIV 1904, p. 418, an 2 ( LI c REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 49 21. — Doua piese epigrafice (sau dou% fragmente ale aceleiasi inscrip- fii) at Tost scoase din bastioanele porfii de pe latura de sud a castrului ; duse ja Moldova Nowa, unde membrii colectivului arheologic al santierului Pojejena (N. Gudea, I. Uzum, S. Cadariu) prin a. 1970 nu feat mai gisit; dupa informafiile locuitorilor proprictari ai terenului,pietrile aveatt seriere, litere”, Material tegular Legio IV Flavia, piese stampilate din descoperisi mai vechi menfionate in: TREr!, V 1889, p. 46; AFM, VI 1882, p. 138, nr. 2; CIL, TI 8070, d; DélmR, U1, p. 59; ArhOlt, IV 1923, p. 104; TeIB, p. 27; ActaMN, TH 1966, p. 431, nr.'8; IV 1967, p. 87, nr. 15, — cdramidd, fragment cu dimensiunile 20x 18 x4 cm; stampili in cartus simplu dreptunghiular adincit : 12036 mm; litere in relief inal- te 25-30 mm. Muz, Resifa; fig. 16 a—). Banatica, 11 1973, p. 94, fg. 5, in doa varfante: Leg(io) ILM Flavia) Fig. 16 — Cirtmizi cu stampils LAG “IIE” F.din Pojejena (tz. Regita) r Legio VIT Claudia, piese stampilate din descoperisi mai vechi menfio- nate in: AEM, VI 1882, p. 139; CIL, IIE 8071, f, g; TetB, p. 52; varianta LEG VIT CLC in AEM, IV 1880, p./178, nr. 6; CEL, IIT 14496, 2; ErdM, 1902, p. 405; TelB, p. 62; SCIV, IX 1958, p. 371-373; LapidMt Ban, 4 — cardmida, fragment cu dimensiunile 15x 13%4 em, stampila in cartuy simpli dreptunghitlar 113 em, litere in relief inalte de 2 em. Muz. Regia; fig. 17 a—c Leg(io) VII CI(audia) Caruuiai ou stampila VIL Ch, din Pojejens (Otwr. Resi = cdrdmidd, fragment cu dimensiunile 18x13x3 cm, cartus fragmentar lat de 45 mm; litere in relief inalte de 32—35 mm. [Lie g(io) VIL C l(audia)50 INSCRIPTULE DACIEL ROMANE 11/7 22. — Cardmida fragmentaré, 410x280x45 mm, stampila in cartus dreptunghiuler simplu_adincit, 175%32 mm, litere in relief inalte 25 mm ; sub stampil’, jos in stinga este incizat cu un obiect ascutit (stil-s?) profilul unei pisiri intoarse spre stinga (desen exccutat rudimentan , posi bil in legaturd cx signum legionts(?). Muz. Lugo}, provenind {oath probabil din Pojejena ; fig. 18 a for eee Insert, 429. Leg(io) VII Claudia) C(—-——} Wihk@ Fig. 18 « ~, CBrimids ew stampi- JaLEG Vit CL, C,euo paste st Hata, din Pojejena (Mu2. Lago). litera V din cifsa ,,V11" are 0 bari orizontala (in chip de A risturnat) ; litera C ar putea fi intregita C(onstans?) sau C(uppis), localitate identick ew Golubae (Serbia). : a Ba, —Cardmida, fragment de 300x210%35 mm, stampili in gartus dreptunghiular simplu adincit 175%35 mm, litere in relief inalte 25 mm. Muzeul Institutului de atheologie Bucuresti; fig. 18 6. ABM, IV 1880, p. 178; SCIV, 1X 1988, p. 373-975 (D, Tudor); InserGrLat, 427 (Llegi (0) VIF Cl(audia) C(———) fn ce priveste lectura, v. nr REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 51 Fig. 180 — corimida cu stampila LNG VIT CLC, din Pojejena (dn pi SCIV, IX 1958, p. 475, fig. 1) Cohors V Gallorum cu garnizoana in castrul Pojejena (supra, ur. 11) a lisat in castru material tegular, din care cunoastem trei piese ; in biblio~ grafia mai veche se citeaz si alte variante cdrdmidd cu stampila cCOHVGA CH, HE 12682; ARM, NIV IBBL, po UN; Ted, pe 62 caramida, fragment cu dimensiunile 13x16x3 cm, stampila in cartus simplu dreptunghiular adincit 12%3 can, litere in relief inalte de 26-28 ‘mm; Muz. Timisoara, inv. 218; fig. 19'a Coh(ors} V Gal(lorum) text din dreapta spre stinga ; (AsyHoy) [es (TERR) Fig. 19 ade — Cirsmiai eu stampila COM V GAT, din Pojejens ey — fi gla fragmentart cu_stampila in cartus dreptunghiular simpla adincit pastrat parfial; Muz. Lugoj ; fig. 19 b: Coh(ors) (V] {al (lorum)] figld, fragment eu dimensiumile 160x135 cartus dreptunghiular simplu adincit, pistrat fragmentar ; Muz. fig. 19 ¢: LapidM Ban, 52 Coh(ors) V (Gat{lorum)| text din dreapta spre stinga. <27 mm, stampili in ‘imisoara ; 24. —fig/d fragment cu dimensiunile 213 em text incizat eu un obicct ascufit in pasta moale, cu litere inalte de 21mm; Muz. Resifa; Fig. 20 Banatica, 1 1973, p. 94, fig, 7/9 (lesen)52 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE III/t ‘Textul grecese poate fi citit numai in partea final, fiind foarte probabil participiul aorist masculin al verbului avéo. Despre inscriptiile grecesti din provincia Dacia : Studii si comunicdri (Muzeul Brakenthal), Sibiu, 12, 1965, p. 47-60; LD.R., 1, p. 206-209. Fig. 20 — ‘gl en seelere greceases, din Pojejena (Mux. Regis 23. —tigld cu stampilé din trei litere, Muz. ‘Timisoara; fig. 21. TRE rt, V 1889, p. 46 (Ormds 8); CHL, TEE 8075, 48 PCH rex = PCE Fig. 21 — Chetmiat cu stampile PCH, din Pojejena (v2.1 unigoara) Alte exemplare in mare numér s-au descoperit la ‘Tibiscum (Jupa), in- fra, p. 230, VIL. Moldova Nout (jud. Caras-Severin) IVF Descoperiri mai vechi par si indice pe teritoriul localitajii vestigiile i aseziri romane cu substrucfii de piatrA, exploatiri miniere, ceramic’, i litice 5.a. In ultimii ant s-au mai descoperit citeva tezaure mone: REPERTORIUL, MATERIALULUI EPIGRAFIC 33 tare cu piese numeroase, din secotul al IV-lea. Din teritoriul agezirii romane provin cirimizi cu stampila cohortei III Delmatarum (eu garnizoana in castrtil Mehadia) si NCR. ARM, 11877, p. 38: 1V 1880, p. 178: KL, XXX 1897, p, 60-62: XUAT 1909, P. 73; Détmi 1h, po i830; nbs, IT 1950, p. 48; THB. pr 5B, P. 81, Moldova Nowa, datele arheclogice 9 epignaice Gn’ aceasta fatalopate Ie" Afoldova Veche; OrTraSete, p. 60. 67 26. — Steld funcrard_de marmurs, 50<36X4 cm, Iitere inalte de 3-5 cm, descoperiti_in 1953 la marginea localititii Moldova Nowa spre Moldova Veche, vreo 500 m de soscana Moldova — Bazias, la 3m adincime, in raine de clidiri, Dosul fetei scrise este Iucrat sumar, dovada c& piesa era fixata (adosata) la vreo constructie de caracter funerar. Colful sting de sus lipsa din antichitate. Textul e intreg, lectura clara, In r, 4 in interiorul cif sei romane XXX (dupa X) se alld intercalate literele de tip grecese ,,lambda” sin T,inalte de 15 mm, Muzcul National de Antichitaqi, Bucuresti; fig, 22. Do M PAELAELL VIXANNIE OSTRATIDIS EFAELEPICTE ta, Bucurest) Analale Universitit C. T. Parkon, Bucwrest, Seria stiinte sociale. ue. 9. 1987. p. 9218 (D, Tudor), Sclasacte p. 278-276, wh. 181, fig 26 (ote); Lalomuss MVTE 307. 1988. p35" 50 107 D(is) M(anibus) P(ublius) Aci (ius) Aetian(us) vix(it) ann(is) IH afiebus) XXX, Piper(as) 5. Timostrati disp (ensatoris ) vik(arius) et Ael(ia) Epicte(sis) parentes filio bene merenti feceruntINSCRIPTUILE DACIE] ROMANE III{1 x47x1 mm; descoperit in 29. — Donari um, fragmentar, din bronz, plack de litere inalte de 8 mm, gravate in tehnica au pointillé *punctul arheologic ,,Ciunifa”. Muz. Resifa ; fig. 23, SCIV, 23, 1972, p, 671—675, fig. 1 ab (foto, desen, N. Gudea) Agna lm] (ono) d(edit) Opp {ius} Julianus) miles?) Fig. 28 — Donarium in Gornea (Bue. Resita) Traducere: ,(o) miali a dat in dar Oppius Tulianus ostasul”’ Jertfa menfionati in acest text epigrafic 2 fost adus probabil cunose tei Zeige campestre Dea Dia; dar nu se excind nici alte po Dupa descoperirii in_,,villa rustica”, donariul poate fi datat pe la mij- vului al IIT-Iea, Jocul Material tegular 30. — Car dmidd cu seriere cursiva, 41 x 36 x 4 cm, descoperita in ridul de fa intrarea in turnul din colful de sud-vest al fortificafici romane tirzii Ia circa 85 cm inilfime deasupra nivelului pragului; era ruptl in dows bucifi (ama aflitoare in zid, alta cizuti in darimatura). Textul e dispus pe 11 rinduri, Iungimea medic a rindurilor de 12—15 cm, distanfa intre cle fiind in medie de 10 mm; cimpul scris ocup& 185 mm’ din inal- fimea totali a cirdmizii. Muz. Gomea ; fig. 24. descoperid ta Gores 30 Gude Te -Dragumil)s TosorGrLat, #25; dp care te emumiat prezental aticol. ce au poate fi considerat ca o Lectura st intexpretare defi Rogo et pelo primicere tune pucllam Bariam teretrum perdis ego Steriu(s) modo rud(i? -is?) cunscio me reddere Bes(sam) ex. sium visu pelo et rogo primicere reddas miki tercirum ym AGE Vw 3s eit a2 Qe os £ or Seer vi S Gf rhe mrd wed Bug gim& fu Ud Pmt Doweyvy Haron Lon edt ay (Ge hi Gp Blaray Wm > K bam torus red f nuh oe 1D bru, Nt es Ss 2 vy SES OS f Ge58 INSCRIPTIHLE DACIEI ROMANE II/t [tum venet Bessa volando Flajccus aliam ulam emet 10. et tollet mihi cor pla}t(er) [Flalecus Luat in ansamblu, textul epigrafic-tegular pare si aibi un infeles unitar; dar ideile nu se sudeaza deplin. Citeva rinduri n-au un sens coherent din caivza felului lapidar de exprimare. Traducerea sufera mai ales din cauza faptului ci in rindurile 4 si 5 exist cuvinte ininteligibile. Traducere: (te) rog si (te) implor primicerule pentru cape fata (Sclava) Baria comoara (mea) 0 pripidesti cu totul, eu Sterius in chip oarecare sint martor (de faf8) fi 5. reda pe Bessa — — - (te) r0g si implor primicerule fedi-nt fomoara mea tunci va veni Bessa zburind Flaceus va cumpira pe alti sclava 10. si-mi va face inima usoaré (imi va usura suflctul) tata Flaceus”. Inscripjia tegulari reprezinti singurul text de proporfii mari seris in limba latina cu litere cursive ce apare pe teritoriul Roméniei in perioada dupa retragerea aureliand. Valoarca doctmentulti creste indeoscbi datorita datinit relativ strinse a lui Din punet de vedere paleografic, textul reprezintt tranzifia intre scrie~ rea de pe tiblifele cerate ale secolelor I—II D.R., T, p. 192-256) sicea de pe papyri din veacurile V—VI. E un scris ¢ uri v in sensul pro- priu al termenului, Literele se leagi frumos una de alta. Apar litere incizate in forma noua, atestate pentru prima dati: a,b, ¢, @ fi, m,n, r. Forma lor este cea ,,moderna” care se utilizeaz& si astizi. Celelaite litere utilizate in text sint deja litere formate din perioada anterioara. Ligaturile si abrevi rile folosite sint relativ simple, caracteristice grafiei tiraii. Textul Iuat ansamblu este ortografiat corect ; sint insi citeva erori (,,ulam” in loc de illum). Din punct de vedere gramatical se constat& citeva trisituri carac- teristice evoluici limbii (,,primicere” in loc de primiceri, ,,Steriu”” in loc de Sterius, ,,cunscio” in loc de conscio). Unele cuvinte (ca teretrum) si expresit (modo rind (i) ; conscio me; ex. sium visu) necunoscate nu au putut fi inter- pretate decit partial si cu totul ipotetic. Dintre antroponime, Sterius est necunoscut,; celelalte nume sint fie romane (Flaccus, sau chiar Maccus?), nbalcanice” ca Bessa (tracie?), fic de obirsie ebraic’, ‘eventual Varia trecut brim pr Faptele de limba, paleografia si mai ales contextul descoperirii permit datarea textului nostra tegular intre a, 204 3i 300, cind a fost construita fortificaia Tn ce priveste persoana ,,ccrlitorului-redactor” al textului tegular, se poate presupune ci era un ‘ostag din formatia equites sagittarii care a construit probabil casfetfun-al Ja Gornea. Remarcabil este apelativul latin Primicerius, care poate si designeze o functie eivilé sau militars ; dubios este si caracterul crestin al piesei si textului tegular, care ar putea st repre- Zinte o transacfie ce include un schimb de sclavi; atare schimb s-ar datora probabil sentimentelor pe care le nutrea Sterius pentru Baria(?). Oricare KEPERTORIUL MATERIAL 1 EPIGRAFIC 59 ar fi caracterul gi destinafia avuta de acest text seris pe 0 cirimida inainte Ge ardere, el este tin document social-istoric de mare valoare, in special pentru raspindirea scrievi,cititulai si vorbirii romane-latine in zona dundrea- hi si deopotriva pe malul sting al Huviului in teritoriul binajean al fostei provineli Dacia Traiana, . Legio VIL Claudia (cf. supra, p. 49), trei_piese tegulare descoperite 1a ,Cdunifa de Sus”, cu ductul ‘literelor si imprimarea’divergente : igla fragmentara, 15x13x3 em; stampila in tabula, ansata rancid nn carta interior 10022 mm: litere in elie inalte 22 ram, jitora L, intoarsi si rasturnatd; mai multe exemplare la Muz. Resifa ; fig ActaMN, X 1973, p. 54, fg. 13/12 = 1628. Leg(io) VIL Cl(audia) — figld fragmentard, 20% 113 em; stampili in tabula ansata 120 39 ant cartay fiterier 104332 mm litere tu relief tmalte de 20 mae; era 'L, apare in forma unui 1. Muz. Resifa; fig. 250, AetaMN, X 1973, p. S81, fig. 193. Leg(io) VIL C I(audia) Fig. 250 — olan fragmenter, 13X83 cm, stampili fragmentard in cartus (posibit chiar tabula ansata), lat 2 em; litere in relief 16 mm. Muz. Resifa ; fig. 256. ActaMN, X 1973, p. SO1-fig. 19}4 = 16) Leg(io) VIE C{l(audia)} ig, 25 — aaterial togular cu stampila Tile Var eb, ain Gorsea (stuz. Resta) —cdrdmida frigmentark 16x 13%4 cm, stampili in tabula an lata 35 mm, litere inalte 21mm. Muz. Resifa. InscrGrLat, 42. Leg(io) V[IL] Ctfaudia) sau Leg(io) V [Mac(ed) |? Bi. —cdrdmida fragmentar’ cu stampilé in cartus simplu, des coperiti la Gornea in 1973; dimensiuni 236 x 230 x 45 "mm, cartusu!60 INSCRIPTHLE DACIEI ROMANE I11/1 215 x 25 mm, litere inalte de 16: plar intreg, dow’ tragmente) AIKA, NIX, 1976, p. 275, fig. 1/1 0 mm. Muz. Gornea ; fig. 26 (un exem- Fig. 26 ~ Cit%mmida cu stampile LEG VIE CL din Gornea (uz. Gores) DIE CI OIE AM PPLECUN CL S(sb) (ura) Bubali $ (rae) (ositi) Leg (io) VIL Cl(audia) MVIT. Equites Sagittarié 32. —cdrdmidda fragment, cartus simply 200 x 35 mm, litere inalte 16 mm, scrise din dreapta spre stinga ; trei exemplare in grafie diver genta, din care dowd in fig. 27 a—B. Actes IX® Congrds des Frontives Romaines 1972 (1974), p. 176; InserGrLat, 424; AUA XIX 1976, p. 279, an 8. fig, 18 iin ST ADIIZIA2QO7 ee Fig. 27 = Céramial ow gtampils EQ SAGI din Gomes (ale, Regia) Eq(wites) Sagi(ttarii) s(ub) c(ura) Halici (p(rac)p(ositi) R— — —} Din Gorea (Céiunita) se citeazé in bibliogratie AEM, IV 1880, p. 179 (L.. Bohm), dupa care CIL, TH 807548 b cirimida (fighi)? cu literele imprimate D ARP, care apar si la Sucidava (Celei, jud. Olt), unde a fost vieuta si copiatt de Treboniu Laurian, MaglstDac, Ui, p, 90, $i Neigebaur, Dacien (1851), p. 117, nr. 10, CEL, TIL 8075.48 & (de unde putea si fie adusi la Gorea) : din zona Dierna ~ Orgova se poate mentiona grupa tegtt- lari DRPDIERNA, sau DARDIANA. VIIIa. Dalboset (jud. Carag-Severin) IVE Ruine de asezare romani in punctul ,Dragomircana’, despre cate Sa presupus ci ar fi fost tin castru auxiliar (DélmR, TE, p. 42'; TIT, p. 210; ACMIT, 1929, p. 314-315; AnB, 1980, p. 2122, 131-133; "1931, p. REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 6r 131; TLR, L, 34, p. 52); sipiturile din 1969-1972 au aritat cd este 0 asevare’civila, foarte provabil villa rustica, cu dimensiunile 80x85 m, construita din piatra de ru cu mortar (SCIV, XXI 1970, p. 506-307; Banatica, TIL 1975, p. 349-353 ,,Villa rustica” la Dalbose}” de D. Protase) Inscripfia funerari dia ‘Tibiscum (infra, nr. 161) s-a presupus c& ar proveni din Dalboset, — foarte putin probabil VIIIb. Bozoviei (iud. Carag-Severin) IVF Unele materiale arheolegic-cpigrafice romane existente si vazute in ora~ sul Bozovici cu vreo trei-petru decenii in urmi erau identice foarte probabil cu cele semnalate in Prigor (XV) IX. Svinita (jud. Mehedinti) ver La est de sat, in punctul numit ,,Trictle”, se aflé ruinele unor constructii cu turmuri; materiale romane descoperite aici: ceramica, monede, statucta a lui Hercules etc. La ,,Rejiste” (7 km vest de sat) identificat si explorat prin sondaje un turn de observafie roman tirziu (sec. IV) : ckrimizi cu stam- pila Iegiunii VIT Claudia. AEM, TV 1880, p. 179180; DélmR, U1, p. 66; AmB, 1990, p. 45; TLR. 1. 84, B. 108; OrTrgSate.p. 66; AciaXIN, VIN 1070, p. 888-889; Tibisens, LIT 1974p. Hii—14s (,0'contebufie ta topontinia limesaiel binajean al Dunst, N, Gudea) Legio VIL Clandia: dow’ chramiizi cu stampila, din epoca tirzie (dupa abandonarea provinciei Decia) BR — Cardmidd fragment de 20X11x5 em, descoperit in ruine- Je unui turn de aparare din epoca romana tiraie ; stampila in cartus drept- unghiular simplu adincit, litere inalte de 12 mm, pe dowi rinduri; dow’, exemplare, unul pistrat numai in proportic de 509%. Mus. Resifa; fig. 28 Fen IM ASTI, pe fg, 1.8 Ge) AY 1975, ye 1AS_B8 OD, Rene} S(ub) c(ura) Hermogeni p(rae)p(ositi) Ri(pac) Leg(io) VII Claudia) part(is) cit(erioris) pp ieaducere: Sub ingrijirea lui Hermogenes praepositul legiunii VII Claudia partea cealalti (a doua)’ Controversati:in trecut, lectura literelor PART CIT in part(is) cif (e- rioris) a fost data dupa un exemplar mai explicit PAR CETERTOR desco- Perit in a. 1968 la Saldum in Moesia Prima’ (pe malul sisbese al Dum62 INSCRIPTHLE DACIEL ROMANE It! cu text retrograd: | ) HERMOGEN P P RIPI{ }/[] CL PAR CETERIOR, jn legitura cu construirea de fortificafii ale legiunii VIT Claudia pe malul de nord al Dunirii, in Banat (M. Dusanié, Pracpositus Ripac Legionis smatpisima opeka Proe Mezije, in Arheoloski Vestwik, Ljubljana, XXV 1976, Fig, 28 — Ciro cnstam pil Vit ch. din Brinig (aluz, Resta) SCH RMOGENIP PI, LEGVIECLPAR TCOM_ SCE RAN LEV PIC Scripfia unei Jampi de bron din ViaSki Dol lingi Belgrad (Singidunum) Dette dona Termogencs (Hermogenes?) votum feet (InserMoesSup, 1, 83) BM. — Cardmida fragment de 10x11x4 cm, deseoperit ta 1969 in ruinele vinoi tura din epoca roman tire; stampit tm cartos simply Greptunghiular adincit, fragmentar 15035 mm, literele crau in dowd tinduri, inalte 13 mm; text din dreapta spre stinga. Muz. Resita; fig. 29. ActaMN, VEL 1970, p. 558, fig. 1 ab (N. Gudea): Annlp, 1972, 495; InseCrLat us SSS RAAGNSE) Suh) c(ura) Hermogens p(rac)p(ositi) QRABOAAPRAD) Levi P11 Crroutin) —-] efmid cu gtampila LEG VIE C1. din Svinita (alas, Resi) Fig. 29 Mai multe cA rd mizi cu stampili de tipul ,,Dierna’’, Dacia, XV L971, p. 383; TnscrGrLat, 423 A. D(aciae) R(ipensis) Dicr na REPERTORIUL MATERIALULUI BPIGRAPIC 63 X. Duhova (com. Plavisevita, jud. Mehedinti) VF Agezare romani cu substructii de ziduri, ceramicé, monede si alte des- coperiri (virfuri de pilum, statuete romane) ; in pestera ,,Veterani”” gisi- tio c&rdmida cu stampila DRPDIERNA (de tipul celor descoperite la Dier- na-Orgova) ; la pestera ,,Cuina Turcului” ceramica si monede romane. Délmek. UL, p. 212; V. Stanciu, Aural Dacie, Tinlgoaea, 1943, p. 38; SCIV, XVT 1965, p. 407408, 410 (D. Tudor): TAR. TL 34, p. 86: OrTrgSte, p. 66, - cdramidé fragmentar’, 310x220 x88 mm; stampila in cartus dreptunghiular simplu, adincit, fragmentar; tingimea’ pistrata 9 cm I3fimea 34 mm. Muz. Orsova fig. 30. InserGrbat, 422, D/aciae) R(i) \p(ensis) Dierna Fig, 30 — Caste ou gtampila (DRIP DIERN ain Dubova (Moz Orsova) 2 lectura mai veche D(e) R/e)p(ublica) Dierna mu ne apare probabil’, ¢: cele mai multe srampile de acest tip au apirut in fortificafii construite sau utilizate in veacul al IV-tea ; ef. Dierna, XI. DIERNA (Orsova, jud. Mehedinfi) VE Oras daco-roman agezat nemijlocit pe malul Dunirii, intr-un punct unde se Hirgeste ,,Clisura” fluviului. Avea statut de municipium, probabil numai incepind din vremea lui Septimius Severus (193—211), CII, TIT 14468 (din Apulum ; in textul juristului Ulpianus, L15, 1, 8, 9, (pare eronat ., hensium colonia a divo Traiano deducta juris Ital > punct vamal, (slatio portorii) ; important centru de productic mestesugarcasca si de tra: fie comercial, port fluvial. Vestigiile orayului roman au fost identificate in cea mai mare parte cut prilejul sapaturilor arhcologice intense din anii 1968 1970 (v. planul, fig. 31). S-ar pArea ci au fost identificate si resturile tunui castru roman, Mai amplu a fost explorats fortificasia construiti in perioada domnici lui Diocletianus, fortificaie ce se suprapune peste nigte construcfii din perioada anterioara (a provinciei Dacia). S-a mai cercetat © baie romana si o villa suburbana. Materialul arheologic, numismatic si chiar epigratic rezultat este foarte bogat si variat, Materialul tegular stampi Jat indied o puternicd prezenjai militara, atit in sec. III (legio XIIL Gemina, cohorts 1 Brittonum), cit si in perioada mai tirzie, dupa evacuarea Dacici de citre Aurelianus ; Viata localitafii se prelungeste probabil, intr-o lepling continuitate roman’, pind in timpul imparatului Tustinianus si la sfitsitul veacului al VI-lea, — Despre numele topic geto-dac Dierua (probabil din indo-european *dhcr- ,agezare, localitate, sat”, nu ,,prapastie, defilew” cum se admitea anterior) ef. LimbaTrD, p. 102; SprfhrD, p. 9.sd Numele antic daco-roman_Die sreco-romane : Ptolem. Geogr. IIL8, 10; TabPeut (Tievna) ; 3, 9 (Zerna) ; Notitia Dignit., Orient. 4! INSCRIPTHLE DACIEL ROMANE. TH/1 ma este menfionat de sursele literare ian, L 15, , 37 (Zerna) ; Procopius, De avdi- ORSOVA (NOUA} Fig. 31 — Marta zone vechil ficiis, IV cu slavo-romanul Cerna (,negra RE, V 1476 (C. Patsoh); Délwe, P. 14207 Alto, Xt 19L1, p. 508- KXXVI 1915, p. 42, 50(V. Pare Orgova, 1827, "p. 67: 1038103 1986-1940, p. $69; OmD, p. 254 }; JOAL, NXVE 1950, p. 59; mw LEGENDA © vowunenie nomane Jace eecern santa gi renreaie non ni ofa Orgova (Banatica, 11, p. 94) 6 (Zerne) ; forma 'TSIERNEN(?) in inser. nr. 60; n-are @ face } api neagra, obscuri) I, p, S1—88; TTT, p. 235-244; MiKErt, 11 1908, 10 Academia Romdnd, Nemorile Sefunis Estria, 0; ATSC, TT 5, 406; SCIV 21; 26; 1942-1043, p 6 js" CHM, 2184; FetRom, T, P- REPERTORIUI, MATERIALULUT EPIGRAPIC 65 TV 1955, p. 781-788; XVL 1965, p. 178179; TALR., LM, p. 88 (eu bibliogratia principals), Oy TrgSae. p. 17-23; ActaMN, VIE 1871, p. 342348; Banatica, UL 1975, (p. 91-97 (,Ohservatii cu privie le topografia Dicrnei in epoca tomant” D. ena Dapi explorarea stiin;ificd intensi, si aproape exhaustiva in cadrul ..Cereetirilor complexe Porfile de Fier” incepute dup’ un plan de mari proportii in a. 1937, a vestigiilor arheologice romane, orasul_medieval- modern a fost mutat integral ‘spre nord, la in&lfime: Orgova Now’ (orag modern eu totul nox), iar cel vechi Dierna-Orgova daco-romani a intrat sub apele marelui Jac de acumulare al barajului din sistemul hidro-energetic si de navigatie ,,Portile de Fier” dintre Dicrna-Orgova si Drobeta-Turnu Severin, Les pede & de piatra calcaroasi, fragmentara (rupta din marginea de sus si fracturata in doud, vertical), 41x31 x 12 em; litere inalte de 45 si 50 mm ; descoperita prin a. 1895, cw ocazia sipiturii funda- mentului unei case din strada Caransebasului (mai tirzia Decebal), nr. 28 (35), unde a fost zidita in peretele casei constritite aici ; provenea deci din Fainele unei clédiri romane, in interiorul orasului antic, Din zid a fost trans- portataé. in Muz, Orgova; fig. 32 MAByt, M1908, p. 17 (Mikal 5.) eu lectura eronata im z. 1 ca .D(6) Mantas’ Archdn, 1909, col. 298; tnuaral XXIV" af Gimuasiudui mist din Orsova, 1942-~1943, p. 8 (D. Taitin); SeTV, TV" 1953, p. 784788 eu lectura’corects, comentar gt Uibior afc ssupea servicuhit vamul (borlrium). ta Dacia (fT. Russa): Annzp, 1960, BIB; SclavDack p. 260-264, mr 108: ActaMN, VATU 1971, p. S44, ae, 2, fig. 4 lWoto sh desen” V Wollmann) Fig. 32 — Lespede votivi. din Dieraa (Qtuz, Onjovs) 1( 001) {O(ptimo) | Maximo Bel-linus ’ Titi) I(uli) S(aturnini) cfonductoris) P(ublici) P(ortorii) er (ous) c(onira)s ¢ r(iptor) (otum)”s(olvit) 1(ibens} -m(erito) Traducere: ,lui [upiter cel prea bun gi mare, Bellinus al Ini Titus Lulius Saturninas conductorul (arendas) al serviciului vamal sclav contra- scriptor (controfor /5 jurainja facut 2eutui) a imptinit-o cu bucurie dupa merit”.DACIEL ROMANE 66 INSCRIPLIn tft Sclavul-controlor al tui Titus Tulius Satumninus, arendas-conductor ‘milor ,,Lllyricalui” in vremea Ini T. Aclius Antoninus Pius (prin a. 161; PLR, TV, fase, 3, 1966, p. 270, nr. 548), cu numele roman sau celtic Bellinus (ThLL, I 1815 Bellinus, Belenus ; CeltSpr, 1, 390-391, III 839) pune dedicafie Ini Iupiter in schimbul implinirii vreunci cereri-ra gicimni a sa. Despre portorium publicum Myrici, bibliogratia. principal’ éste indicata in SCIV, TV 1953, p. 784—788;; cf. ‘Seghedin (XLV). 36. — Relics votio de marmuri albi, fragment de 150% 170% 45 mn, litere inalte intre 12 si 10 mm ; descoperit’ in cursul sipatiirilor atheologice din a. 1969, la Orsova, in stratul roman de sub turnul de sud-est al cet de epoca tirzie, 1a adincime de 240 cm ; este pastrat numai colful din dreapta de jos, avind in registrul superior o parte din scena sacrificiului smitriac: pieptul animalului sacrificat, in genunchi, resturi din cap $i picioarele ante- foare, clinele cu capul ridicat spre taur, um personaj st in picioare, din el pistrindu-se corpul pind Ja brit; pe rama de jos inscripfia, sfirgitul textului pe cele dowd rinduri, Colectia atheologick a Complexulai Porfilor de Fier ; fig. 33. Ann, Litercle pastrate m_ permit 0 reconstituire verosimili a textului acestui relief mitriac (despre religia mitriaci in imperiu si in Dacia romani, supra, nr. 15). Legitura eu legio XXII Primigenia (daci poate fi postulati sau presupusi in rindul 1 al fragmentului epigrafic, ca scriere eronati ,,XI PRIM” in loc de XXII PRIM) nu este sigura, totusi destul de verosizaila ; despre aceasti, mare unitate militar romani si vestigiile ei epigratice in provincia Dacia, cf. ActaMN, IIT 1966, p. 453-456. Inscripfic fragmentari de caracter nedeterminat, des- coperita prin a. 1907/8 in gridina unei case la colful strizii Caranscbesu- lui cu str. Spitalulai, in Orsova, dupa informafia data Ini S. Mihalik ‘de 0 doamni I,, Sclinka”” din oray; se puteau citi numai sase litere. MKErt, 1 1908, p. 17 (Sikalik $.) VSBARLI, posibil vfotum) s(olvit) -- -@) BB. — Inscrip fic volivd(7), fragment din care Romer F. a copiat numai citeva litere AveARl, VE 1866, p. 184 (Rémer ¥); CHL, TIT 6276, vi NO : PRO SALV Ultimele cuvinte pro salute] arata (dac& erau sigure) ci inscripfia a fost ridicatt unei zeitéti pentru sindtatea cuiva sau a sa de citre dedicant. aod Ths er EpESe (fragmentar’?) copiat’ Ta Orsova de acelag Archiesl, WE 1868, p. 177 (Romer F); CML, TIT 6277; Data, WH, p. 238. REPERTORIUL MATERIALULUL EPIGRAFIC o7 Xie 10, FILIO' — = =I Leg(ionis) XII Prim /(igeniae?) MO filio Dicmaa (Mus, Portile de Vier, Drobe Severin. Fig. 3368 INSCRIPPHLB DACIEL ROMANE 11/1 ALEXANDER ET FILIVS, traduce re: Alexandru si fiul (siu)’ Pare si fic un text epigrafie (sau fragment, finalul?) cu caracter votiv Funerare 40, — Les pede funcrard de couglomerat calcaros, fragment de 36 x44>'14 om, litere inaite de 6 cm ; descoperiti in a. 1906 cu ocazia saparii nei fintini in strada. Baziasulti (mai tirziu mumiti str. Traian) in vechea vatri a orasului Orsova. Muz, Orsova; fig. 34. Dam, WL, p. B92 (oto); MWEWt, TT 1908, p. 17; Klio, XL IBLL, p._sn8 (reglds GN! Ararat XXIV al Ghumastutt mixt din Orgoa, 19421948, p. 8 {D. Yaitin); SCLV, XVI 1985, p. 139 {D. Tadon ; cen, VII L971, p. 845-847, nn Siig: 5 Goto gidesen, V. Wollman}: Annfip, 1972, 498 Ligaturi: r. 3 ALE, 14 A4N oi cifra XNV. -vixit a)nn(os) XV et Tw Diiae Prov ne(ialis) vix(it) an(nos) XXV ~ =P }rovi[ne- — — - Traducere: ,—-—-——— a triit ani 15 si Tulici Provincialis (care) a trait ani 25, (a pus?) — — — Provineialis — — —” Numele Lalia si Provincialis crau foarte rispindite, banale, in provincii Al.— Placa funerard, de marmur’, fragment de 50x40x7 em, litere irumoase, elegante, in’. 2 inalte de 70, in r. 3 de 125 mm: este marginea de jos cu chenar bine modelat, fracturaté pe toate laturile : des- coperiti in a, 1967 intr-un zid al unei constructii demolate in vechiul oras Orsova. Mur. Orsova; fig. 36. REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 6t Din litercle rimase mu_poate fi restituit decit cuvintul (conijugi, 5 eventual formula de incheéere : ee oni lagi-FA (ciendum curau-?) AM———(?) fnrasé, fragment, din Dierna (luz. Oxsova) Placi de metal 42, — Pladecufa de aur cu dimensimile 41x33X0.5 mm, greutat 186 gr, litere inalte 3-4 mm, cu un text incizat pe patra rinduri din dreay ta spre stinga, reprezentind 0 combinafie intre citeva scmne (liter unui sistem de expresie semitic gi al unei serieri grecesti ; descoperit pri anii_ 1960—1965, cu prilejul siparii pimintului pentru ‘amenajarea unc lucrari de canalizare in curtea spitalulti din Orsova veche: se afla intr-u satcofag de crimida ce invaluia un sieriu de plumb cu scheletul unui cop si un inventar funerar relativ bogat. Pe baza inventarului si a monedelo mormintul a fost datat in a doua jumitate a veacului al I1I-tea (eventu: in sec. IV); um inel cu gem gnosticl ar indica un atare caracter al ritu! de inmormintare sau de cult al familiei respective. Muz. Orgova: fig. 3 ean, XE I Sehlopay, poz N15—125 (10a mormiut guostic la Dierna”, D, Benes — f A} (Cinterpretarea plseugel de aur ain Dierma”, N. Vlas). Primele dou rinduri reprezinti o succesiune de semne, eventual lit ele unt alfabet care se repet mai freevent pe geme gi alte inserisuri gno tice ; unele litere’ au le eapete terminafii in forma de bule (perle), care : in r, 3-4, facate cu caractere grecesti; la o examinare atenta textului se poate constata ci semmele din r. 1 se repeti in r. 3, iar in 5. si 4 corespondenfa par> mai pufin pregnant ; in transliterare latina, text din r. 1 poate fi redat JAW A TH WNTT (pentru TAR ATHWNAT,70 INSCRIPTHLE DACIET ROMANE It ce reprezintii 0 invocare pentru divinitatea suprema ebraicd. Rindul 2 ur putes si fic identi ew r. 4, unde repetarea formulei IW e foarte pro- Dupa toate aparentele, insctipfia este bilingvi — fapt indicind obir- sia social-ctnied orientala ‘a comunitatii din care provine defunctal — si vea rostul de invocare a zeului Iao-Iahwe, pentru a ocroti ramasifele pa- imintesti ale celui raposat. Asemenca piese metalice, scrise pe foite de cupru, plumb, argint si aur, provin cu precidere (dar nu exclusiv) din morminte Fig. 36 ~ VMenth de aur din Dierna (AcaMNXT, 1974) si apar mai ales in punctele unde se gisese comunitafi gnostice. Obiecte setninitoare din Dacia pot fi considerate numai amuletele-geme guostice lescoperite la Sucidava, Orlea si Romula (jud. Olt), Porolissum (Moigrad). a — Placupa de aur, dimensiuni 80%30X0,2 mm, descoperiti in sipatura arheologica din curtea liceului $t- Plavaf din Orgova veche, in a. 1968, la adincime de 60—80 cm ; este un punct arhcologic ce poate i considerat (pe baza descoperitilor : zgurd, creuzete pentru topire ete.) "a atclier peutru prelucrarea metalelor ; are’ semne i litere incizate pe 0 oifA rulata initial sub forma unui mic sul. Spre deosebire de piesa prece- dent, aceasta (avind o destinafie aseminatoare) nu a fost descoperit’ in context arheologic funerar, cu toate ci din text rezulti faptul c& ea era un -xemplar din asa-mumitele ,,defixionum tabellae”. Institutul de arheologie, Bucuresti; fig. 37. ggmuncare In sete ca aranbey 19 1 1976 Aaa XIV 1997, sub tipur Cimpui seris al plicufei este impirfit in trei registre : primele reprezint& cnne identice cu litere grecesti majuscule, dar cu continut lingvistic semit, espectiv simboluri legate de divinitatile ebraice iudeo-gnostice ; al trei- ca registra confine o scriere latina-romana de formi cursivi, text ce ara aracterul si destinafia inscrisului. Interpretarea primelor patru rinduri din mpul sting al plicujei confine un grupaj de vocale magice cu rol de magic sreco-gnostica exprimind seine de cxclamare si sulerinsd, adulmecare plins, hohot, lamentare) legate de numele si simbolul ,,domnulai” (Adonai), RRPERTORIUL MATERIALULU! EPIGRAFIC 7 saut chiar simboluri criptografice ca un fel de eriptoprescurtare Ja adresa aceluiasi Jawo, marcat printr-un chenar dreptunghiular si ct un punct i centru; la fel’ ca 5i in registrul II unde atributele magice ale divinitajit supreme se exprima printr-un simbol grafic in forma candelabrului cu 7 brafe, la baza cirwia se afla incizate ,.ghilimele” pentru a sugera un citat Fig. 37 — Vileuys de aur din Diemna (ActaMN, XIV, 1876) san comentar din scrierea sfint&. Litera S din numele Swrilla se afld in li- gaturi cu un simbol in forma de cruce sugerind o izbavire sau ideca crucifi- Demon im(m)uni dei te agitet Adli(ue) Firmae ste(t2) supra caput Tuliae Suriltae Traducere: ,diavole (necurate) te tulbure, Actiae Firmae(?) si stea deasupra capulut Tutiei Surilla(?) Material tegular 44, — Cara mizi cu stampila DRPDIERNA descoperite in numir mare, in diferite epoci, semnalate in bibliografia mai veche : CIL,, III 8277,2 a, b (intre tegulac privatae, la Moesia Superior) ; MKErt, IT 1908, p. 18, fig. 40; Klio, SI 1911, p. 308; ActaMN, VITL 1971, p. 547; InserGrLat, 413, Aici vor i prezentaie dou variante ale stampilei a) card midé, fragment cu dimensiunile 32x34X7 cm; stampila in tug simplu dreptunghiular adincit 185%35 mm; litere in’ relief inalte in ruincle fortificafiei de 22-25 mm; litera N este inversata ; descoperitt romane tirzii (Sec. IV). 3luz. Orgova ; fig. 38. Dacia) R(i)p(ensis) Dierna DIY Nie DRY Dig b) card mid &, frogment cu dimensiunile 23 x 21 x 4em,; stampil& fin cartus dreptunghiular simplu adincit, en colfurile jor rotunjite; partea2 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE II1/t sting @ stampilei Tipseste, dimensiuni 174 em; litere in relief inalte 31 mm ; litera N inversata ; descoperiti in ruinele fortificatiei romane tirzi. Mur. Orsova; fig. 38 a. [D(acia)| R(i)p(ensis) Dierna RP DUERBIA) Satan smis gems In bibliografia citata mai sus, lectura stampilei este D/e) R(e)p(- blica) Dierna; dar descoperirea acestor materiale stampilate in fortificatia romani tirzie (sec. IV) din Orsova — ca gi in alte fortificafii contemporane (cf. Actes TX® Congr. Front.’ Rom. 1972, 1974, p. 177) — impune mai vurind intregirea adoptaté mai sus, Sub accasti formula s-ar putea ascunde unitiji tactice ale armatei din Dacia Ripensis. 45. — Card mizi, vreo'36 si fragmente cu dimensiunile 26x23%5 cm; stampild in cartus dreptunghitlar adincit, 111 x26 mm ; litere in relief inalte de 2 cm; text din dreapta spre stinga ; descoperite in cetatea romana tirzie, Mux. Orsova : fig. 39 InserGrat, 417 DIERTRA, lectura probabila Trans) Dier(na) (2). CARTILREIG) Beta Satna REPERTORIUL MATERIALULUI BPIGRAFIC 73 4G, — Car dmida fragment cu dimensiunile 290% 135%70 mm; stampili in cartuy simplu dreptunghiular adincit: 10321 mm; litere in relief inalte de 20 mm; descoperita in fortificatia romana tirzie. Muz. Orgova ; fig. 40. MKEn, 111908, p. $08; AceMN, VIE 1871, p, $47—S48 — Atanfip, 1972, 499, InserGrrat, 416, Da(cia) R(ipensis) Diana Fig 40 — Coram ex somite oe Deana ina DARD [AW A) in bibliografia citaté, s-a propus intregirea De) A (quensi) R(epub- lica) Diana (cf, CLL, II 14215,12}; mai probabil ins este lectura adop- tata de noi mai sus, datorita condifiilor descoperirii, identice cu ale pieselor tegulare de mai sus, nr. 44—45. AT, — Caramida, fragment“ eu dimensiunile 250%210%45 mm, stampila in cartus simplu dreptunghiular adincit 130% 48 mm; litere in relief inalte de 2 cm ; textul din dreapta spre stinga ; descoperita in cctatea roman’ tirzie, Muz. Orsova; fig. 41 AdteMN, NIKE 1971, $47, fig. 6; annlip, 1972, 499 a; InoerGrLat, 415 Leg (io) XIII R(atiaria) Fig, 4 — cw gtampili LEG KUT R, din Dieene luz” Orgova). Piesa dateazi din epoca de dup& evacuarea provinciei Dacia (cf. un exemplar apropiat, din Aréar, CIL, TI 14597,4) 4B. —Caramidd, fragment cu dimensiunile 330%200%35 mm; text incizat foarte probabil cu degetul in pasta moale, inainte de ardere ; litere fnalte de 40 mm; din cetatea tirzie. Muz. Oryova:; fig. 42. Lat, 418. Insert Aurjelins (pe dou’ rinduri) Fig, 2 — ci scricre curs Dupa contextul arhcologic al descoperisii, mumele dateazi din see. IV, atestind prezenta in gariizoana a unor militari latinofoni 49. — Caramida, fragment cu dimensiunile 19 x 9 x 5 em; text incizat en om obiect ascifit; se pastreazdi numai capetele dinspre dreapta4 INSCRIPTULE DACIET ROMANE II/1 lin doud rinduri, deocamdata indescifrabile ; descoperit in cetatea romana iraic. Muz. Orsova ; fig. 43. InsetrLat, 419 (Qesen) Fig 43 — Crimi (fragment) eu sextere eaniva, din Dierwa (uz. Ogos 50. — Cardémida cu stampila fragmentara, 9 litere, din care A+ V + Rin ligatura ; stampila adineitd, cartus lat de 26 mm ; in interior tabula rnsata cu lifimea de 2 cm; Titere inalte de 15 mm ; descoperiti in 1876 la Orsova, Muz. Timisoara (donafia lui S. Ormés); fig. 44 APM, VI 1882, p. 143, ne, 27) CH, IIT 8075.42 Lucius P(...) Aur(el Fig, 44 — Cardmida eu stampila C1VS AVR. din Dierna (tur. Timljosra) DA. — Cardmidd fragment cit dimensiunile 230x225 x43 _ mu ; stampila liber cu litere in relief inalte de 65 mm ; Iungimea textului 135 mm } descoperiti in cetatea romani tirzie. Muz. Orgova ; fig. 45. SCIV, NI 1960, p. 347, mr St; InserGrLat, 414 (Legio2) X ILI (Gemina)? X VAN | cdrdmidd ou stampila legiunii XII Gemina; disparuta. AEM, 1V 1880, p. 180, nn, 1; C11, 11 8065,L.0 LEG(io) XIE GEM(ina) caéramidd, fragment cu dimensiunile 43530070 mm ; stam. pil in cartus dreptunghiulat dubla 98 x 28 mm in partea exterio: x 22 mm in partea interioara ; litere in relief inalte de 2 em. Muz. Orsova ; fig. 46. Liegio) V M (acedonica) D] Fig, 46 ~ cinamias ox stompita \,5) tite Diem aes Oeytal REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 75 Descoperirea acestei cirimizi stampilate la Dierna poate fi pusi in legatura ct prezenfa masiva a produselor tegulare ale aceleiasi mari unitagi militare romane la Drobe-a in see. I[—II1, timp in care garnizoana legiunti V Macedonica era la Potaissa in Dacia Porolissensis. —cardmida cu stampila legiunii IV Flavia; dispiruta, RE, XL 16 6: Tel, p. 27: of, CHL, 1K 82762 LEG(io) TI FLavia) IER ——— Despre aceasti mare unitate in Dacia, cf. Berzovia de mai sus din Dierna poate si dateze din sec. 1V, litere cind fie numele orasnlui (Dierna), fic un, antroponim, XXIID, Piesa de la sfirsit indi- 52, — Cadramidd cu stampila cohortei I Brittonum miiliaria; dis- parutii. AVM, TV 1880, p. 180, ar 2; CHL, 111 8078.10; Tetd, p. 26 COH(ors) I BR{itténum) co (miliaria) Unitatea -auxiliari cohors I Brittonum miliaria (dac nw era cumva Britannica miliaria?) se afla in Pannonia la a. 85 (CLL, XVI 31), apoi in Moesia Superior (CIL., XVI 54) ; @ Iuat, parte la campaniile din Dacia, unde e stafionata in ani urmatori (DipID I,"din a. 106; IIL din 110 5. a. ; garni- voani in Porolissum ; ef. ActaMN, V 1968, p. 453-4; 1X 1972, p. 421, 435; SCIVA, 28, 1977, p. 129-134. 53. —Inel de aur, descoperit prin a. 1857 (impreuni cu un tubulef din aur, un denar din timpul lui Ulpius Traianus incadrat in rama de aur si un pandantiv in forma conic’, gol, Iucrat in filigran), cu ocazia_unor jueriti de canalizare in curtea beririei Ioanovici din Orgova veche ; inelul cu o inscripfie incizat& provine din inventarul unui sicrit de plumb asezat intr-un sarcolag de piatri, Wien, Antikenkabinet. Archio fir Kunde. dstereich. Geschichtaguelion, XXIV 1860, p. 408: EnscheDac, 11 Sacken Kener, Die Sammdungen des hk. Mins und Antitenkabinctee, Wied, 1865, pe 346, nr. 81 CTL, TIT 17030 VI FCESERI — uf(ere) f(elix) Ceseri Traducere: ,si o folosesti norocos Ceserius Despre antroponim Ceserius (Cacserius), ef. W. Schulze, Zur Geschich- te lateinischer Eigennamen (1904, 1933), ‘p. 136; CelfSpr, 1 997 Ceseri, CHL, TIT 1708a. 53. — Placa votied de marmuri, 325%200<20 mm, cu relieful sacrificiului mitriac, ,,provine din Banat; starea de conservare proasti, cu detalii aproape stetse, deteriorat Ia partea inferioari si in dreapta jos. A facut parte din fosta colectie Georgescu. Reprezintd scena sacrificiului taurului de acclasi tip cw relieful din Ulpia Traiana (CIL, TIT 7924; pl. ¥/1). La baza lui se alli o inscriptie ilizibilA datorita deteriorarii, Se’ pot distinge doar primele doua litere, un I si un M, constituind dedicafia I(nvicto) M/ithrae)", Banatica, TL 1973, p. 120, nr. 2, pl. 1/2: Muz Lugoj, inv. 517, Asemanarea cu piesa din’ Ulpia ‘Traiana citata ar putea16 INSGRIPTIILE DACIEI ROMANE ilt/t permite ipoteza cA si piesa din Banat” provine din capitala-metropoli A Daciei ; dar iaptul ci'a facut parte din colectia arheologica a cipitanului fluvial G. Georgescu (care a locuit si colecjionat mai ales pe linia Dunis bindfene) poate constitui un indiciu c& selieful ,,ffird locul descoperirii” provine tot de pe linia Dunarii (Moldova, Pojejena san chiar Orjova) XII. Baile Herculane (AD MEDIAM?, jud. Cara: ‘everin) VF Statiune balnearé ct izvoare termale amenajate, conducte de api calda, azine, cladiri publice si private, sanctuare si altare cu inscriptii inchinate zeitifilor simatigii, statui de divinitafi si retiefuri votive, inscriptii funerare relicluri si monumente funerare, sarcofag cu reliefuri, material tegular stam- pilat_al.‘unor legiuni si unitapi auxiliare (leg. VI Claudia, XIII Gemina, IV Flavia, Vexillat— ), monede ete. Localitatea romana (probabil identica cu AD MEDIAM, din ‘TabPeut. si GeogrRav. 1V 14 ,,Medilas”) era complet dcosebita de agezarea romana cu castrul cohortei IIT Delmatarum, aflitoa re la trei km nord de actuala Mehadia, deci la distanga (pe dram, prin actua~ la gari C.P.R) de vreo 13 km din Baile Herculane. Din cauzi ca in sccolul al XVITF-lea (cind s-au descoperit primele monumente romane Ja izvoarele termale), ca si mai tirziu, Baile Herculane nu existan ca unitate adminis- trativa, ci aveau numele de ,, Baile Mchadia” ; Baile Herculane ca localita separati numai in sec. al XIX-lea, cu numele propriu oficial din anul 1817 (Herkulesfiirdé, Herkulesbad), inscriptiile aflate la a. 1736 (cu ocazia Ii- cririlor de restaurare a bailor intreprinse de autoritifile austriece, sub conducerea generalului Andrei Hamilton) si mai tirzit au fost publicate de epigratisti cu meniunea eronata ca apartinind asezirii romane (care topoxra~ fic nu era bine determinati in sec. al XIX-lea) din Mehadia (,,Basd Mehadia”” J, F. Neigebaur; ,,Mehadia oder Herkulesbider”, M. J. Ackner; ,,Meha~ dia ad flumen Csernam”, Th. Mommsen in 1873 et¢.). Numele ,,.Baile’ Meha- dia” a fost simplificat “de unit crudifi im ,.Mehadia (Ad Median)", iar materialul epigrafic descoperit la stafimea baineari a fost considerat inte gral ca aparfinind Ja Mehadia, impreuna cu inscriptiileiesite la iveald in teri- oriul castrului cohortei III Delmatarum si al canabae-lor (resp. necropola) somane dintre Mehadia si Plugova. in ruincle cladirilor romane (care trebuie si fi cunoscut 0 deosebit strilucire in cele dowi veactri ale ocupatici provinciale) s-a descoperit un bogat si variat material epigrafic, majoritatea de bund sau optim’ calitate ghpticd si graficd, dar mat ales’ semmilicativ din punct de vedere social- ‘storie: a documente de prim rang in care se oglindeste importanga ,,Bai- Jor Herculane” ca centra de tratament balnear, climatic si de recreatie~ vilegiaturi al provincialilor Daciei romane, mai ales al aristocratiei mili tare si civile-financiare din aparatul de ocupajie si cxploatare imperial a provinciei carpato-danubiene. REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC ” dle J. Salk); CL Marae, Muceul general N. Cena tm Baile Hercilane, 1924; AL aredea, op. cit. (oupees p26)! RE, XV (193i), 67-68 (Pus) ; Acted, IL 1965, poi 135; TLR, St, p20; OrTrgsate, p. 2429. Votive . — Altay voliv de marmuri, descoperit ,,la Mehadia (Mehadiae, ia Baile Herculane)", textul vizut sicopiat dé Caryophilus: din Her- culane a fost transportat in sec. al XViIl-leg la Viena, si se plstreaza ‘|i Biblioteca imperialé (fotbibliothek, asi NaMboalbibliothek), unde a fost reviizut si transcris de Mommsen (1857) ; ig. 47. CCaryoplius, p. 88; Gekelin, 1, p. 270; Lvolichil schedae inter Weldueliana 5,23 Tate Geogys Hl, p. 240, CLXT; Daven (1881), p. LI, ue. 13; TnechyDac, 20 (vazuta de Ack ser CHET 1$80 9 9. 1047 feopa ii Chis, HS, 345; ins Hof. p. 9 = sadok, XLNIMT. 914, p. 521-822 (G. Pindly} Litthat, X, fol iEse, p 8h, 24. 1, R+T 3B} TH+V,A+E 14 A+ Rr.5P + 1.6. ANTONINIAN Car, ex interpolatione” (CT,, TIT) Ligaturi r. 2 RAE DIS MAGNIS E-BONIS AES & LAPIOEH GIA, MACARVETE RANVS: RAPE Ill IGCALLENI AN Lo MP Altar vetiv dia Maile Mereulane (Wien, Nationalbibliethed). Diis Magnis et Bonis descu lapio ct Hy giae Mare (us) Aur(elius) Vete~78 INSCRIPTHLE DACIET ROMANE III!1 5. ranus pracflectus) leg(ionis) XH G(eminae) Gall(ijenian (ae ) 2 (otum) [(ibens) m(erito) p(osuit Traducere : ,Zeilor Mari si Buni Aesculapius si Hygicia, Marcus Aurelius Vete /5/ ranus, praefect al leginnii XTIT Gemina Gallieniana juru- infa cut a pus-o cu bucurie dupa merit” Zeii Mari si Buni’” Aetulapius si Mygieia erau marii medici ai anti- chititii greco-romane, cul o echipi de auxiliari ai tratamentelor medicale ; ca atare (in chip firese si necesar) foarte populari, cultivafi intens de tofi suferinzii si muribunzii ; N. Igna, Culésc, si alte numeroase dedicafii in provincia Dacia ; Isforia medicinti, Studii si cercetari, Bucuresti, 199; 24 (despre obirsia si semmificafia primara a zeului Aesculapius-Ascle- pios, posibil de onigine traco-frigian’); Apulum, IX 1971, p. 341~346 (w\sklepicionul roman din Apulum”, 1. H. Crisan}. Dedicantul Marcus Aurelius Veteranus era praefectus al legiunii XIII cu garnizoana la Apulum, venit la tratament balnear si vilegiatura in Baile Jinea ordinului cevestru din carese ridicau comandantii de legiuni prin miisura gravicIuata de impAratul Gallienus (260—268) dea inlitura pe senatori din aceste comenzi (care purtau titlul de legati legion: inlocuit prin acela de pracfectus) ; epitetul imperial luat de legiune indic: datarea inscripfiei din anii de domnie ai lui Gallienus, fiind una din ultimele piese epigrafice ale provinciei carpatice. 5. — Altar votiv de marmuri, 73x37 x30 em, litere inalte in +. 1 de 36, 1. 2 de 30, 1. 3—7 de 20, ¢. 8-9 de 19 mm; capitelul gi baza au o profilatura elegant, simetrica ; frontonul are ormamentafie simpla, in cen- tru un con de pin, la margini 0 palmeta si un acroter. Piesa a stat multi vreme zidit in peretele podului de peste Cerna in interiorul stafiunii balne- are, Muz. Buile Herculane ; fig. 48. Griselini, 1, p. 275; Letter odepovicke, 1, y- 308 (dupa care Sehwarzott) ; M. P. Seathméry, Numophylacium Teepresianm, 173 (copie bunt): Tudomanyos gyiitonény. 1819, fase, 10, pr 128; Wiener Jalrbacher A B.S, 1831, p. 88; MagistDac, 11, p. 126 Dacten (1851},"p, 10, nr. 4; SBAKWicn, XI, 1862, p, $49--950 (Zesen, J. “Arneth) : IncchrDac, i; CMy TL 1861; Culdhse, p. 88, fig. 21; Reo$eMed, 1962, p 1150; Teonografia Modicald, Bucuresti, 1957, . 11 Variae lectiones : 2 HIGIAE Gris, lett. — 3 1VNAE Am. ; nexum servant Koppen et Ackner. — 4 CIRILLAE Gris. lett. — 8 REVOCAVERINT Tud. gyijt — 9 ¥-TR-A Ackner. — 9 litterac singulares significationis obscurae (CI). Aesculaptio) et Hygiac pro salute Tuniae Cyrillae quod a Tonga infirmita- fe virtute aqua- rum muminis sui revocaverunt Titus) Bl-+-) A(---) eius v(olum) s(olvit) I(ibens) m(erito) REPERTORIUL MATBRIALULUI EPIGRAFIC 79 LONGAINFIR MITA|- TBVIRTVTE AQVA PRYMNVMINIS:SVI | REVOCAVERVNT. Fig 48 — Altar votiv ain Bhile Herewlane (uz. Balle Herculane) Traducere :,(zea)lui Aesculapius si Jima aah tad Aesculapius 5 Hye intra sindtates Tani cy po ac gen Se sg Ts aie puter Jor divine a fost vindecati, Titus B(— A(— ul) fagiduinfa facuta (zciler) a implinit cu bucurie dupa men oe Esto al din ccle mai semificative si interesante texte epigrati nfolsts a in icative $i interesante texte epigrafic pwn tah Sn ras ts cet ang pindecarea un cas de boall indelungat Gufirmitate) ; ofranda 0 fie soful celei timiduite ,,prin puterea divind a apelor calde”’ Gum bine a inttezirit Ja. 1346 Treboniu Laurian ,, profundul simfiming a Halbu le Fesinitosirea scumpel sale ainice™, justt remared ncob- servati de Mommsen Ia 1873 ci i i i Bonde jee, stgmmsen 1a 1878 cind seria ci itterae ‘singulares singn 36. — Altar votiv a i, 92 i oti de marmuri, 92 x 49 x _44 cm, litere inalte in 516 40, 1.2 de 98,1 SN de BD, 510 de 35 mum canted bassA INSCRIPTHLE DACIBI ROMANE TIT. frumos profilate, pe timpan un motiv triangular cu fronze de acant, la colturi acrotere (partial avariate) ; scriere corectd, elegant ; descoperit in 1936 ..Mehadiae am Schindelbad” Griselini, sat ,,am Ladwigsbad”” dupa alti autor’. era ridit in perctele podului de peste Cerna, in interiorul stafiunit balneare. Muz. Baile Herculane; fig. 4 Grivel, fp. 276; Lettre odepor. 1, p. 806 (Bupa et Sehwarzott); Tadomdnyos avi anor sigh tae, 10, p. 128s TerGivgy, TE, p23, RXV sed. mus, Wien, sm packer AB. 88° W831, pe 34: MaghstDac, Th p. 127: Dac (1881), p. 10,2 Ber Levee, Sets 862, p. 380" (dese, J Atmethy : dnsehrDac, 34; CTL, TL 1882; ‘nang ph. VUIL ig. 21 {oto} TRrestifed, 1982, po LAT, dig. DISENVMINIB| > AQVARVM © | \VLPSECVNDINVS IMARIVSVALEN S } | POMPONIVSHAEMVS [IVECARVSVATIALE NS} |LEGATI-ROMAM-AD | |CONSVLATVMSEVE | RIANICVMISSHINCOLV | | MESREVER SFEXVOTO| LE Al Fig. 49 — Altar votiy din bile Herculane (Suz. Baile Herculane), + Variae lectiones: Vv. non separat ‘ud. gyiijt. ~ 1 DIIS Gris., sched, mus. — NVMINIBVS Gris., Tud. gyiijt. — 2 AQVORVM/// Koppen. — 3 VL, Gris, lett. SECVNDINV’ Ara,, SECVNDIN]|-Koppen. — 4 MAR Gris. —HAEMV Gris. (Banat) sched. mus, HAEMIVS Laur, EMINVS: V Gris. letl. — GIVL. CARVS Laur., Ar, VL. CARVS_ Képp., VICARVS Tad. gyajt., VVLCARVS sched. mus., HVLCARVS Gris. — VAL (ligat,) Képpen, Arn., A Gris. sched. mus., om. Tud. gyijt, ~ adv. 8 cf m. 1575 et ibi quae notantur (CHL, 111), REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC aL r3N4D,n6V 4 is ef Numinib(us) Aquarum Ulp(ins) Secundinus ‘Marius Valens 3. Pomponius Hacmus Iul(ius) Carus Val(erius) Valens legati Romam ad consulatum’ Seve Ligaturi: . 1 E+ rani c(larissimi) v (iri) missi incolu- 10. mes reversi ex voto BA Traducere: ,Zeilor si Puterilor (sfinte) ale Apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens /5/ Pomponius Haemus, Tulius Carus, Valerius Valens delegati (deputafi) trimisi in Roma !a consulatul lui Severianus cla rissimus vir, intorsi (acesd, in Dacia) teferi /10/, din fagiduinfa (au pus alta ful, prinosul)”. La sfirsit sint adiugate izolat (zgiriate superficial) literel $i A, cu semnificafie necunoscuta. Membrii detegafici {ambasada provinciala a Daciei) aut pus la stafiune: balneari din Herculane prinosul lor de recunostinti ,zcilor si puterilo divine ale apelor termale”, in urma vrennui tratament balneologic sau unei simple vilegiaturi plicute in stafiume, ca rectmosting’, la incheiere: cAlatorici lungi si grele din Ulpia Traiana Hafegutui pind in capitala impé ci si inapoi ; la Roma, cei cinci deputafi au participat la ceremoniile d instalare in magistratura de consul a Ini Marcus Sedatius Severianus (in < 153), care fusese guvernator al Daciei Superior side care eraulegati design siprin relafii amicale; odedicafie pentru el la Baile Herculane (din timpul cin Gra guvernator al Daciei), mai jos, nr. 70; numele Iui ,,complet'’ era Marcu Sedatius Cai filius Quirina (tribu) Severianns Tulius Acer Metilius Nepe Rufinus Tiberius Ratilianus Censor (Avchfirt, XXXI 1911, p. 43 = ArchAnz, 1912, 529-530 = ILS, 9497) ; cariera lui in Dacia si in Orien sfirsitul Iui tragic in campania contra parfilor: ReischsbD, p. 24-36; toat documentafia si bibliografia sistematizate de Benedictus Thomae (~Beng E. Thomasson), Senateres procuratoresque Romani nonnulli quorum curse honorum muncraque post volumina Prosopographiae Tmperti Romani edi. aut innotuerunt aut melius noti sunt quomode Rei Publicae operam dederi Ineviter illustravit —~—, Gothoburgi (Goteborg), 1975, p. 72-73; Later Pracs, 21a, Dacia Superior, p. 4.) 57. — Altar vdliv, descoperit la Mehadia (Mehadiae)", adict Baile Herculane, copiat si reprodus in desen de Caryophilus, dup’ ca textul a fost redat $i de alfi autori. Fig. 50. E Cazyophitus, p. 76-(cesen) ; Grislini, 1, p. 267; IarGeogr, UL, p. 216, XXIX; Dac (BSI p. IOs ar. 7 PasehrDac, 25; CTL, $11 1864, G — Imeriptitle Dacies comane — vol, MHLINSCRIPTHLE DACIET ROMANE III/t HERCVLI PRO SALVTE IMPE 7 erenli RATORVM SEVERI pro salute impe- ratorum Severi et Antonini f- conser ‘VATORI AVevsToRUM | 5. vatori. augustorum dominorum — m0 ~ trorum Caius) I (bins) Galtu- 5 c(larissimus) v(ir) legatus corum pr(o)pr(actore) cum suis S.CN.LBGATVS BORVM | 10. v(otum) s(olvit) Iibens) m(erito) PR PR.CVM SvIs ET ANTONINI F. CONSER DOMINORVM NOS ‘TRORVM C. I. GALL Ve. S. LLM. Fig. 50 — Attar votly dis. BAile Herealane (dup flesenut ut Cazyophilus, p. 76) Traducere : ‘,Lui Hercules pentru sinitatea impiratilor S | © Anatatea impirafilor Severus si Antoninus (fiul?), (zeului) conservator (pistrdtor) /5/ augustilor stapinii fost, Clains) Tolias) Gallus, clarissimus, vir, legatus (gavernator) al lor propractor, impreuna cu ai a implinit fagaduinga (Cieuta zeului bucuros dupa’ merit” ames eres ene Hercules (grecul Herakles) cra zeul forfei fizice, trupesti, al_sinitagii oamenilor, adorat mai ales la stafiuni balneare (Baile Herculane, Gamisane Gcoagin s.a.), cu epitetul ,augustis” salutifer”, , conservator winvitus’, Ca atare foarte popular, fabie si inveeas wa alee de oun Sulesinl i de wlegatungti, Din Daca, la inscrpjitle cuprins fm CHL, TL in prezentul fascicul al LDR. s¢ adaugi: Klio, X 1910, p. 498, 4 = ACMIT, 1930-1931, p. 41, nr. 17; ATSC, 111 19861940, p. 337 (Hereuii Invicto, Potaissa) ; Apulum, IV 1961, p. 97, nr. 12; ProbiMuz. [1964], P. 31, nr, 3 (Herc. Au(g). Dubi(tatus) vs. i, la Potaissa); lelaMN, IL 1965, ‘p. 654 = Lalomus, XXV 1966, p. 847-854; numeroase statui, re- Hiefe ete. ; SCIV, XXTIT' 1972, p. 121—128 (=CIL,, TIT 14496, 1, Dacia Imparafii in a cor sinatate este ridicat si dedicat altarul erau Lucius Septimius Severus si fin! stv Mazeus Aurelius Antoninus (zs Caracalla), putind deci si dateze dintre anii 198 si 211; dedicantul era guvernatorul provinciei Dacia (al celor trei Dacia) din vremea Ini Septimius Severus, eu cognomen Gallus, dar cu praenomen si nomen controversate de epigra: gts Ta 1873 Mommmsen facea observatia 7 Borghesitis Anmali, 1855, p 38 mavult emendare CL, quam explicare C. Luis, quamuam reperitur C. tulius Gallus cos. a. 124 cum C. Valerio Severo” (CIL, HHI ad 1564) ; altii A au preferat C/(audius) ? Gallus (Stein, ReichsbD, “p. 60; PTR, IV, REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 383 fase. 1, 1945, p. 13, nr. 67), dat fiind eX exist’ un ,,omonim" Claudius Gal- Tus legatus al acelorasi impirafi, in Numidia, CIL, VIII 2741, AnnEp, 1957, 123 din a. 203: Claudius) Gallus [leg.) augustor(um)_ pr (o)pr(actore } cos. desigin(atus)], in Lambacsis (B. Thomae, J.aterculi Pracsidum, 1973, 40 Numidia, p. 16; 1978, 21, Dacia, p. 14). Acelast legatus al Daciei pune o inscriptie in termeni similari lui Mars la Voislova (nr. 271), dupa al cirui editor este de preferat lsctura C(aius) I(alius) Gallus, gavernator al Daciet (Daciilor) prin anit 198-199. 38. — Altar sotiv, rupt in dowd buciti (lacuna de dows sinduri, 4-5, intregite de Mommsen), cunoscut numai din copia lui Caryophilus, a vazut ,,Mehadiae” (adicd in stafiunea balnear’ Herculane). sxyophilus, p, 69 (Qupt el: Maratori, Domatus ete.) ; Griselia, 1, p. 268; InschrDac, 24 ELL, LIE 1565 (,priomm partem proponit.Caryophilus p. 69, a quo pendent reign: Mur, 243, 2; Domat. 86, 7; Griseint 1, 269; Neigebaut, Dac. p. 11. Alteram habet idem Caryophilus 1. c, quo tem pendent seliqui Mur. 241, 8; Donat, 97, 5; Griselins Orel 88 cum adact! THenzent; Nelgebaur, tem in add.’ ex Fodoriaais. Redeundut Haque est sid Caryopiilim’): SclavDacR, ‘p. 268, n#. 152. Dupi aspectul facsinilului dat de autori si in CHL, TIT 1565, litercle par si fi fost mult mai mari in rT decit in restul textului HERCVLI.PRO SALVTE - IMP(eratoris) M(arci) - AVREL(i) - ANTO. (wind Pit aug(usti) 3. @ Tuliae Dom-] NAE - AVG(ustae) - MATRI AVG(usti) “ET: CASTRORVM SVB - CVRA - IVL{i) - PA- "ERNI + PROC(uratoris) 10. SYNTROPHVS VII.{icus) Traducere: ,Lui Hercules intru sinitatea imparatului Maren: Aurelius Anto[ninus Pius augustul /3/ si a Tuliei Dom]na augusta mame impiratului sia castrelor, sub ingrijirea lui Iulius Paternus procuratora /N0/ Syntrophus vilicus (a pus dedicafia) ?”. Altarul a fost inctinat intru siniitatea imp&ratului Marcus Aurelio: Antoninus (Caracalla) si a mamei sale Iulia Domna (intre a. 212— 217} de catre sclavul-administrator (vilicus) Syntrophus al lui Caius Tuli Paternus, procurator centenarins al vimilor Ilyricului (portorium vecti galis Illyrici per Mocsiam Inferiorem et Dacias tres), ajuns apoi pracfectu vigilum, la Roma, in a, 223, CIL,, VI 30960 — ILS, 3621 (ReichsbD, p. 80. 81; PLLR,, IY, fase. 3, 1966, p. 243, nr._ 450; HG. Pflaum, Les carriére procural. &., Paris, I 1960, p.‘786: 7. Altar voliv, descoperit la Mehadia (Mehadiae)”, adicd I: ‘le Herculane, dupa informafia data’ de generalul A. Hamilton eruditu lui italian S. Maffei, de la care preia textul Griselini cu aserfiunea gresit: ci piesa ar fi fost pastrat’ la Viena ,,in biblioteca” (,,Vindobonac in biblic theca extare ait Grisclini verbis Maffei male intellectis",-Mommsen, 1873}84 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE III/t 8. Mattei, Muscum Veronense (1749), 248, 9 (.ex Haniltontanis per Gareiom esse"); ‘dupa Maffet" Griseini, 1. p. 272; Dacien (1881), pr 12, nt. 18; TnschyDacy 30° Clk, 11 1363, HERCVLE Hercule TIBI fie Viotum) S(olvi) faigiduinga (promisiunea) fi-am implinit Este 0 dedicafie unui ,,anonim” (credineios-inchinator ce mu-yi serie numele) facut Ini Hercules Ca recunostinga zeului sinatapii gi tamadui ca atare provine evident din statiunea balneara 60. — Altar cotiv, descoperit ,,Mchadiae ad flumen Csernam”, adici evident la stafiunea balneari Herculane ; textul (cu lactine si erori) ‘cunos- cut numai din copia deficienta a lui Caryophilus, reprodus st de alti: piesa este displruti, probabil inca din sec. al XVIUI-iea (din er Ackner raphlas, p 2 CXVE AagictDac, 11, p. 120; Dacien (1881), p- 10, n8. 8; PaschrDac, 99: CTL TT 1368; SCIV, IV 1953, p. 785=789;) SclarDack, pr 260-270, mx. 128" AmnEp, 1960, 343 ‘Momsen ficea observation sais intellagitur insuntave sine dubie etiaes mendae, = I VALER-M obscurum: fortasse fuit valet vel valetudine recuperate, pro lift ‘malin Fi (ete; ef. supra, nt. 85), T. Julius Satwrminuc. —— ve Tslerna aive ert Vp. 248, 4 THI ID: ANNO. X1 nom est nist des corruptas errore eogue aon simp, sed fueato; potest fuisse INT ID-TANVAR vel. potins ILL-KAL-NOV. 3° po Tarbato set. Barbaro, (ci. 66), dupa el 3turatori si Griselini, I, p. 268; Tstreogr TE. pe 2 HERCVLI: AVG(usto) - VALER-M FELIX. RVFI-SATVRNINI-C(onductoris) P(ublici) P(ortorii) @. P- EXPR: IV» STATIONIS ‘TSIRRNENGis)- UI- 1D. A 5. BARBATO- ET - REGVLO EX + VOTO - POSVIT Traducere: Jui Hercules Augustul — — —, ¥el atumninus conductor al vamii Illyricului (sclav-slujbas) —- — la statio (vama) Tsierna, cu patru zile inainte de idele — — —(?) /5/ (in antl ‘ind) Barbarus si Regulus erau consuli, din fagiduinja (Juruinfs) a pus {altarul, prinosul)” Inchinarea Ini Hercules Augustus (Valetud—— —?) este pusi de Kelix (nume tipie de selav) al Ini Tulius Saturninus, conductor portori, avind o funcfie ce nu poate fi determinat (in litere copiate gresit de Caryophilus T P EXPR IV), in stafiunea Dierna; consulii ,BARBATO REGVIO" craw M. (Ceionius) Civica Barbarus si M. Mctillus Aquillius Regulus Nepor Volusius Torquatus Fronto, din a. i87 (A. Degrassi, Z fastt consolari dell'Impero Romano, Roma, 1952, p. 44) 61. — Altar (2) votiv, descoperit ,Mehadiae”, adicd la stafiunea bal- peara Herculane, in 24 aprilie 1736, impréuna cu gas¢ stati ale lui Hercules i cu alte dou’ inscriptii (infra, nr. 67, 68); textual copiat numai de Caryophilus (dup care lau reprodus si alfi autori, probabil tofi ceilalfi din’ secolele XVIII— XIX). Caryophius, p. 37 (ain care: Muratori, Donates); Grisetin, 1, p. 206; din tite tut JJakossich'I-a' reprodus. Katanchn, ya, p. 240, CLM =CLXM; Pacirn (851) p. AL mrs; InscbrDac, 29; "CHL, 111 1869 (Lin vv. div. sequor Kat, — 2 Av al lui Lulius REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 35 8 LGIONES Car., LG Kat. sich ms. vol, Vill. Teetio 4P DIXIT (pro POSVIT)") cst Katanesichiana, nist quod eat” 23 V1 HERCVLI-INVICTO ‘T(itus) AVR(eius) GEMINIANVS VET(eranus) LE- Gfionis) XIII GEM(inae) ANTONINIAN- AE. EX. VOTO. POSVIT Traducere: ,lui Hercules Nebiruitul, ‘Titus Aurelius Geminianus veteran din legiunea “XII Gemina Antoniniana, din figiduinfa (jurainga) a pus (altarul, ofranda)”, Prinosul epigrafic al unui veteran (fost ostay de rind, ,,firi grad”, din legiumea XII] Gemina ,,Antoniniana”, deci dintre ani 211—222, sub Antonints-Caracalla sau Elagabalus) era pus la stafiunea Herculane ev dent in semn de gratitudine pentru timiduire sau vilegiatura plicuta ca simplu _,turist”; mu congtituie nici cel mai mic indiciu documentar despre existenfa aici a vreunor elemente (vesillatio ete.) din legiunea XII Gemina stafionati la Apulum; ar putea fi pust inscripfia de c&tre T. Aurelius Geminianus in cursul vreunei deplasiri cu formafia sa prin zona Bailor Herculane, in eventualitatea ci nu era iesit complet din serviciul nilitar activ; mai_probabil este insi ci ostasul veteran se atla singur, pe cont propriu ,,la bai siodihna” (veteranii dispuneau de mijloace pectini- are ce usor le ‘permiteau vilegiaturi la bai). 62, — Altar votio, descoperit ,Mehadiac”, adicd ta Herculane ; textul cunoscut din copia (eu crori ih r. 5—6) 4 lui Caryophilus, dupé care ¢ reprodus si de alti. Coryophilus, p, 85 (din el Murator); Greeting, 1, p. 269% fetrGcogr 11, p. 288, XCXIV Dacien (881), p. IL, at. 8: FnschrDac, 31; CIky IIT 1570, HERCVLI INVICTO P(ublits) CLAVDI- VS-IVLIVS 3. CoL-EDO B-R-VUB.V-$ Traducere: Lui Hercules Nebiruitul, Publius Claudius Tulius( 2), in colonia — — — (2), juruinfa a implinit-o”. Finalul textului epigrafic este lacunos ori copiat gresit de Caryophilus ; futregirea propusa de Mommsen dec(urio) colfomae) Drub(elae) ramine dubioasé, cu toate ci este destul de ingenioasi, G3. — Altar votiv de piatr’ calearoasi, 15050 43 cm, litere inalte de 6 cm; capitelul si taza prezinti ornamentare fntr-o tehnick rudi- mentari eu Iinii orizontale si, brie in formA de nur; descoperit in a. 1736 la Mchadia (Mchadiae)", adic& 1a Baile Herculane (,,Mehadiae Caryophilus, jam Schindelbad” Grisclini, am Tudwigsbad bei der Eingangsthir", dupa alfi autori mai tirziij;"s-a aflat mult’ vreme zidit in peretele vestic al bazinului de inot al stabilimentului de hidroterapie Muz. Baile Herculane ; jig. 51a4 INSCRIPTULE DACTET ROMANE HI{1 S. Maffet, Museum Veronrase (1749) 248, 9 (,ex Hasitomianis pet Carelliuin missis") : dpi Maffei: Griselini 1. p. 272; Daciew (i881), p12, mr. 187 TnsehrDac, 30: Che 1863, HERCVLE — Hereule TIBI tie ‘V(otum) S(olvi) fagiduinta (promisiunea) fi-am implinit Este o dedicatic a unui ,,anonim'' (credincios-inchinator ce nu-si scrie numele) ficuti Int Hercules ca recunostinfA zeului sinatatii si tamaduirii ; ca atare provine evident din stafinnea balneara, G0. — A 1tar cotiv, descoperit ,,Mehadiae ad flumen Csernam”, adicd evident la stajiunea balneard Herculane ; textul (ett lacune si erori) canos- cut mimai din copia deficient a lui Caryophilus, reprodus st de ali: piesa este dispiruti, probabil inci din sec. al NVIIT-iea (din eroare este pus de Ackner ,,jetzt in der Vorhalle der k.k. Hofbibliothek in Wien”). Caryophilus, p, 2 (ef, 66), dup& el Murator i Griseliny, Tp. 288; IstrGeogr, HL, p XRT; MaghstDac, i, p. 120; Dacien (1851). 1D- ur, 8; TwoclrDac-2 SCIV, IV 1959, p. 788.2789; SctaeDock, pe 269—270, m8. 1287 Anal.” 1960, 313 omamven ficea observafile nom sats intellegiturinsuntquesine dubie etiam mendac VVALUR-M obscurum; forisase foit dalrntt vel valetudine recuperate. = pro: Tefi allan Zoli (ete. cf, supra, ur. 38). T-Tulius Saturninns. ~~ De Tslerna sive Tier Fp. 248, “4 LUI-TD: ANNO. XI on est nist dle cormuptus errore eoqne non simple sed fucato; potest fuisse HIT ID-TANVAR vel potius HIUKALSSO0. 3 peo Warbato set, Barbaro. HERCVLI:AVG(usto) « VALER- M ELIX: RVFI-SATVRNINI-Clonductoris) P(ublici) P(ortorii) T. P- EXPR. IV - STATIONIS TSIERNENGis)- IIT- ID. ANNO- XI BARBATO - ET - REGVLO - CO(n)8(ulibus) EX » VOTO - POSVIT ‘Traducere: ,lui Hercules Augustul — ——, Felix, al lui Ialius ‘aturninus conductor al vamii Illyricului (sclav-slujbas) — la statio (vama) ‘siema, cu patru zile inainte de idele -(2) {5} fin anu cind) Barbarus si, Regulus erau consuli, din fagiduinfi (juruinfa) a pus {altarul, prinosul)” Inchinarea lui Hercules Augustus (Valetud—~ ——2) este pusi de Felix (nume tipic de sclay) al Ini Tulius Saturninus, conductor portori, avind 0 funcfie ce uu poate fi determinata (in litere copiate gresit de Caryophilus T P EXPR IV), in stafiunea Dierna; consulii ,,BARBATO et REGVEO” crau M, (Ceionius) Civica Barbarus si M. Metilius Aquillius Regulus Nepos Volusius Torquatus Frouto, din a. 157 (A. Degrassi, Fasti consolari dell’ Impero Romano, Roma, 1952, p. 44). G1. — Altar (2) votiv, descoperit ,,Mehadiae”, adica la stafiunea bal- Reari Herculane, in 24 aprilie 1736, imprcuna cu sase statui ale lui Hercules si cu alte dowd inscriptii (infra, nr. 67, 68); textul copiat numai de Caryophilus (dup& care Lau reprodus si alfi autori, probabil toti ceilalfi din’ secolele XVIII XIX) Caryophitus, p. 37 (ain care: Muratori, Donatus); Griselini, T, p. 266; din fete tut Jakossich Tea! reprodus Ratanchich yi, p. 240, CLM CERI; Davie (851), p. 11, nes 85 InschrDac, 29; CHL, 111 1569 (Lin wv, div. sequor Kat, — 2 AV REPERTORIUL MATERIALULU! EPIGRAFIC 85 Car, — GMNNVS Kat, propterlitteras contignatas, — 2.51 ‘GM NTONINIAN Kat}, 1017-( Takos cot Katancalchians, nist qued tst'23 VET I, € NIM G, 4 P DIRIT (pro POSIT) ) HERCVLI-INVICTO ‘T(itus) AVR(elius) GEMINIANVS VET(eranus) LE- Gfionis) XITE GEM(inae) ANTONINI. AE / EX - VOTO - POSVIT Traducere: ,Jui Hercules Nebiruitul, Titus Aurelius Geminianus veteran din legiunea ‘SII Gemina Antoniniana, din fagaduinfa Gurainga) @ pus (altarul, ofranda)”. Prinosul epigrafic al unui veteran (fost ostas de rind, ,,fari grad din legiunea XTIT Gemina ,,Antoniniana”, deci dintre anii 211 sub Antoninus-Caracalla sau Elagabalus) era pus la stafiunea Herculane evi- dent in semn de gratitudine pentru tlmiduire sau vilegiatur’ plicuti ca simply _,turist”; nu constituie nici cel mai mic indicia documentar despre existenfa aici a vreunor elemente (vexillatio ete.) din legitmea XII Gemina stafionat’ la Apulum; ar putea fii pusi inscripfia de citre T. Aurelius Geminianus in curstl vreunei deplasiri cu formasia sa prin zona Bailor Herculane, in eventualitatea ci nu era iesit complet din serviciul militar activ; mai probabil este insd ei ostagul veteran se afla singur, pe cont proprit ,,.a bai si odihna” (veteranii dispuneau de mijloace pecuni- are ce usor le "permiteau vilegiaturi a bai) 62. — Altar votiv, descoperit ,Mehadiac”, adici ta Herculane ; textul cunoseut din copia (cu erori in r. 5—6) & lui Caryophilus, dupi care © reprodus si de alfii, Caryophius, p, 85 (din el Murator); Galselint, 1, p. 260; JstrGeogr, IL, p. 293, XCXIV Bacien (USBI), pe M1, ar, 8; InsehyDac, 81; CHL, 111 1570 HERCVLI INVICTO P(ublius) CLAVDI- VS-IVLIVS 3. CoL-EDO B-R-VOB-V-$ ‘Traducere: ,Lai Hercules Nebiruitul, Publius Claudius Iulius(?), in colonia —— — (2), juruinfa a implinit-o” alul textului epigratic este lacunos ori copiat gresit de Caryophilus ; rea propusi de Mommsen dec(urio) col(oniae) Drub(elae) ramine dubioas’, cu toate ci este destul de ingenioasi. 63. — Altar votio de piatra calcaroas’, 150 50x43 em, litere inalte de 6 cm; capitelul si baza prezinti ornamentare intr-o tebnici rudi- mentara cut linii orizontale si briie in forma de suur; descoperit in a, 1736 ,]a Mchadia (Mehadiae)”, adict 1a Baile Herculane (,,Mehadiae” Caryophilus, am Schindelbad Grisclini, am Tudwigsbad bei der Hingangsthiir”, dupa alfi autori mai trail); "s-a aflat multi vreme zidit in perctele vestic al bazinului de inot al stabilimentului de hidroterapie. Muz, Baile Herculane ; fig. 5136 INSCRIPTHLE DACIEI ROMANE 11/1 ‘caryophilus, p, 995 Griselini, I, p. 274, Letteve odepor_ 1, p. 808 (dupa et Schwarzott) : St Pap Seathindey, amoplylacium Tsepresiamunm, 17% (copie gresita); mamusces a Ii Koppen Tudonduyos gvajtemény, 1819, 10, py 123; TethGcogr. Tl, p. 240, CLX Wrener Jalrbacker A B.58, 1881, p. Sl; MaglstDae, It, p. 125; Dacien (1851) p. 1, nr 2: SuAkWien, ly 1862, p./362—304 (dcsem, j. Armeth): InechrDac, 281 CTL, Mi 1571 (varine lectiones, instil a fh repetate aie)? ews Mev, 1982, p. 1149, fi. 3 See ous “cat att >) Piece fcerneeiteyyvia \4 ea A | eee ee PIERCY LIN \VICTOLFOM) EINVSCELER ' BAe Fig. 51 — Altar votiv din Bile Herealane (ine. nile Herenlane) Hereuli Tm viclo L(ucius) Pomp eius Celer rach (ectus) coh(ortis) 5. Uhtor wm) ofotum) s(oleit) Traducere: ,lui Hercule Nebiruitul, Lucius Pompeius _Celer comandant (prefect) “al cohortei /3) 1 de Ubii fagaduinta (juruinga) a implinit” Comandantul (praciectus) Lucius Pompeius Celer pune altarul votiv (de execufie destul de rudimentari ca glipticl, ceva mai reusit ca grafie) drept recunostinfa zeului sinitafii pentru reusita tratamentului stu balnear | REPERTORIVL MATBRIALULUI EPIGRAPIC 87 mnitatea auxiliar’ pe care 0 comanda cohors I Ubiorum era stafionati in Dacia Superior, atestatd in Dip!D XIV (a. 144) si XV (a. 157) si 0 inscripjie funerar’ din Apalum, CI, 11 1187 ,,D M, Ant. [?Pri}m/i}- genianus m[il(es)? coh.?] I Ubiorum, vixit annos XXX, mil. an, XVIII" ostag cu nume de cetafean roman, mort la Apulum posibil in vreo misiune ostigeascd ; locul de stafionare'a cohortei pare si fi fost in castrul(?) Odorhein Secuiesc (jud. Harghita; I. Paulovies, Dacia keleti hatérvonata, Cluj, 1944, p. 48-53; SCIV, II 1951, p. 306; Dacia, VI 1962, p. 507— 508; TLR, L 35, p. 55), unde sau gisit cirimizi cu stampila CI VB (CIL, TI 8074, 25a; Mux. Si > ArchK oe 1895, p. 40); inainte de a fi adusd’in Dacia, unitated auxiliari ubiand (trib’germani la Rin: CelfSpr, 111, 7—11; RE, VITL A, 45 ete.) a stafionat in Moesia Inferior (CIL, XVI 44, a. X_6015 ; Florescu, Capidava, Bucuresti, 1958, I. "p. 74 etc.) , XVIT 1973, p. 325 se face observatia eronata,,CIL, II 1571 trouvée 2 Mehadia™ 64. —Aléar votiv de marmurd albi, fragmentar (lipseste capitelut rupt aproape integral) ; baza are o profiiatura pregnanta st masiva, cu unele mici avarii probabil toate din vechime ; diniensiuni actuale indlfime 42, lagime la baz 27, grosime 24 em, litere ‘inglte de 20 mm in r. 1—5, Pig, 52 de 13 mm in r. 6; sctiere corecté, chiar cleganta, dar cimpul inseriptici este mutilat pe alocari, la margini, textul pastrat aproape integral ; desco- perit in a. 1736 la Mehadia” ‘(adici la Baile Herculane), copiat de Caryophilus, textul’ reprodus de mai mulfi; din Herculane piesa a dis- pirat” pe fa sfirsitul veacului al XVIMI-lea (7) reapdrind in a. 1912 la Sibiu, strada Heltauer (acum N. Balcescu) nr. 14, in pimint la 2 m adincime (ct prilejul unei sépaturi pentru canalizare): era o casi veche8 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE 11/1 ce aparfinuse guvernatorului Transilvanici Sam, Brukenthal, care adusese altirasul din Herculane. Muz. Sibiu (inv. 3487) ; fig. 52. Caryoptuhus, -84 (Gupil el Muratori, Orel a); Pridvaldsrky, nr. $5; Seivert, nr. 158: TatsGeogr, Ti, p. 291, CTI; Dacien (1881), p. 12, mt. 227 InschyDac, 82; Clb. UL 1872 (in vv. diy. sequor Car. — 3 VIB Fridy. Jakossich, VIBIVS Car. — AMILIVS Pridy. 6 PILI Fridv., PILI Car. Actatis Traianse secundum supra dicta p, 228) $B, 1017 Rep com Be. 1869, ob ede Tn fie IVTZANT FID SVT Jakes) 1S, Sek Hercut [i] {Slalutifero O(uintus) Vib (ius) Amiltu[s] aug (ustalis) col(oniae) Dac(icae) 8. pro salute Tulians fili sui Traducere: ,Jui Hercule Vindecitorul, Quintus Vibius Amillus augustalis al colonie! Dacica /5/ pentru sinatatea lui Tulianus fiul s&u”. Prinosul de recunostinfé (pentru tratamentul si timiduirea fiului siu Tulianus) a fost pus la stafiunea balneo-termala de catre Quintus Vibius Amillus augustal in colonia Dacica (UIpia Traiana Sarmizegetusa), localitate care nepurtind inci numele dacic Sarmizegetusa (adiugat celui roman, pe Ja a, 118, de impiratul Aelius Hadrianus) ar putea fi un indiciw c& inseripfia ar fi fost pus in vremea lui Ulpius Traianus sau a urmasului Hadrianus (,,actatis Traianae” cum preconiza la 1873 Theodor Mommsen) ; dar ,,capitala Daciei” romane se numea uneori in incripfit fara cpitetul ,,Sarmizegetusa”, inci epigrafa votiva din Herculane (unde Vibius Amillus trebuie si fi venit Ja tratament balnear impreund cx fiul sin Iulianus) poate fi si ulterioar’ anilor de domnie ai lui Hadrianus, Despre Ordo Augustalium in Dacia romand, v. D. Tudor, in Studii si articole de istorie, Bucuresti, I 1961, p. 7—24(= Dacia VI 1962, p, 199-214). 65. — Alar (2) votiv, descoperit Ia Caranscbes, de unde a fost dus la Viena Austriei ajungind intr-o colectic muzeala privata (a unui ,,baron Roth”); textul copiat de Brichieri Colombi si trimis in 1741 umanistului- epigralist italian Muratori care la publicat; dupa ,ligele” Jui lakossich, textul a fost reprodus si de Katancsich,’IstrGeogr, II, p. 260, CCCI. ups Muratori si Katanesich: Dacien (1881), p. 1; IuschrDac, 48; CTL, TTL 18730 ransebes rep, deinde Vindoboaam in asco baronis Roth. Tue fetta propter simi nem titlorvm qu pracceduat") 3h p- 1017 (copia lei Tokossch, eu cron); Seay act, p. 270, m8. 12 win vv, div. secutus sum Brichierium.—2 aut P, aut C. Brich., R. Kat.” (CIL, UIT 15783) " HERCVLI - SANCTO - EVTYCHES - ACT(or) P(ubli) - AELI . ANTIPATRI VOTO - POSVIT Traducere: ,Jui Hercules cel sfint, Eutyches actor (gestionar administrator de avere) al Ini Publius Aclins Antipater din fagiduinya (jurainta) a pus (altarul, prinosul)” Endyches (,,Fortunatus”) era unul din cele mai frecvente nume individua- le si coguomen de sclavi si liberfi (in Dacia alfi vreo sapte-opt), care erau REPERTORIUL MATERIALULUI RPIGRAPIC 89 evident oameni foarte bine instarifi, aveau bani, umblau Ja stafiumi bal- neare, faceau construcfii pe cheltuiala lor etc.; patronul celui venit Ta Herculane, Publius Aclius Antipater, este menfionat la Apulum (CIL, TIT 1181; ACMIT, 1929, p. 305), de unde venea si Eutyches. Altarul- prinos pus de acesta a fost grupat cu multi probabilitate de Mommscn fn CIL, TIL, la ,,Ad Mediam”-Mehadia (adicd: Baile Hesculane), dupa formula dedicafic! (,lui Hercule”); dar daci de fapt a fost descoperita Ja Caransebes, piesa epigraficd putea si fie adusi in oras dintr-un punet arhcologic mult mai apropiat, cum ar fi ruinele municipiului biscum(?), 66, — Altar woliv de circa 45 x 30 cm, descoperit Ja a. 1736 ,,in Mehadia (Mchadiae, Car., am Schindelbad Gris., am Ludwigshad zwischen den Fenstern beim ailgemeinen. Bad sched. mus.)", CII, TIL; textul cuno- scut din copia Ini Caryophilus, Griselini 5.2. ; fig. 5% Ccaryophis, p, 68. 95; Griselini, T, p. 275; Lettre odepor., T. p. 908 (@uph original, Mn p Seathondy, Numophylactin Teeprepianuan, 173, Tudomdnses gyitemény. 1819, faces 10, p. 123; LatrGengr, TE, p. 237. CML; Wiener” Jahrbacher, $9, 1831. p. 93 ‘MagistDac, II, p. 125; Dacien (1851), p. 10, ne. 8; SBARWien, XL 1863, p. 350 (ese TW Smethy; InseirDoc, 26; CI, HT 1873 (8 IVLIANVSom. Car, 95, Gri. — TIAR Fad MEE. 1 1910, p. 138 QGhalk A573. sz4m, amely dlitlag Récshen, bars Roth nnlzeunaban van’ este 0 confusie @ uutorutat cu piesa 1579a — supra, mr. 65). Herculi Sanc Dorany IHERCVLISANC pee #IVLIANV S Vv é 5. ciarum !PRAESESDA \CIARV | ig. 53 — Altar votiv din Baile Hereu- ane (dup § 7 Nraducere: ,lui Hercule cel sfint, Simonius Tulianus vir claris- simus, guvernator al (celor trei) Dacii (a pus altaral)”’ Dedicantul este guvernatorul (pracses) al celor trei Dacia, D. Simonius Proculus Tulianus, din prima juindtate a sec. al I11-lea, posibil intre anii 240 si 244, mentionat ea legatus augusti Daciarum LJ in cursus honorum din CIL, VI 1520 (= ILS, 1189); fost anterior guvernator al provinciei Thracia, apoi al_Arabiei' (AnnEp, 1904, 67), pracfectus urbi (ILS, 8627), ReichsbD, p. 72-73; LatercPracs, 21, Dacia, p. 16. 67. — Altar votiv de piatri calcaroast, fragmentar (rapt 5i lips marginea stingt), 70 x 31 x 17 cm; litere ‘inalte de 5 cm} descoperit in a. 1736 ,Mehadiae” (adich in stafiunea balneari Herculane), unde textul pistrat atunci aproape intreg a fost copiat de Caryophilus ; multi vreme piesa a stat zidita in podul peste Valea Cemei (,,an der linken Hecke des Verwaltungsgebitudes cingemauert”, Schwarzott), vazuta si copiati de trecatori si anticari-cpigrafisti, dar si expusi mai mult deterio- Fini, Muz, Baile Herculane; fig. Caryophilus, p. 80, $2 (dupa care Barto, Orel; Griselin, Y. p. 267; MaglstDec SE p25: Bacen (LAGI? p. id: Ciparia ta mamuscris; Inich Dac, 27 gf 36; CMa Tit Meee (eu voriante de fecturé, in #78 eiten, dupa un decate ficut de Fuller90 INSCRIPTHILE DACIEL ROMANE 111/1 prov, MBOS(i(ARY [ criti) S, lecturd admis de toaté tumea, pind i 1974): SBAKWien, 77, 1874, p. 36 (0. Mirsehield, care int. 8 vedea I/i/fS), CLL. ttl p. M18; TS, 9891; Dein, IL, p. 8B: Rimisches Oslerretch, 3, 1915. p- 178-182 (Zar Lautbak des Calpurnius Iulianns”, 1. Piso, on reetifientes Iecturi int. 7 (Dale GIAR, 1.8 (Superiori}S; desen-reconstitaive 9 fotogratia. pieset fraxmentare, pl. 18,1 ‘ndicatea eronata ,,Grabstein des Calpurnits Tollanus ans Herkeulesbad ,Quae in ectypo non deprehendi oculis meis, dedi inclinatis, — HERCVLI « GENIO Car, ..1'- GENIO Ackn. 27, ..S - GENIO_ Ackn, 36, ..GRNIO Laur. Cip. ego. — 2 LOCI - FONTIBVS Car, .. ONTBVS ego, vidi; (N + T ligatura);..ONTIBVS (N+ +T ligat) Ackn. 27, CNTLIVS Ackn, 36, ..NELIVS Cip., //NTI/VS Laur. — 3 CALIDIS ALPVR Car. ..) CALPV ego, ...8- CALPVR (V | R ligat,) Ackn. -CALPV Laur. Ackn. 36, ..CAPRV Cip.— 4 NIVS - IVLIANVS Car, ..TANVS ego Laur. Ackn. 36, ..VLIANVS Ackn. 27, ..ANVS Cip’ 5 VC. LG «MAC (A 4 C ligat.) Car. Ackn, 27, 6. LEG V.-MAC (A+ ligat.) ego Ackn. 36, ..G-LEG.V-MC Laur, GERVIC Cip. Extrema sic traduntur car, Adin 27 AVG.PR.PR AVG. PR.PK MOES —— MOHS/{ tela is Ackn. 38: ci G.PRPR .GIPR | YGPRPR ar, Ef R 8 8 Litterae extremae quae solae supersunt ex v. 7 AB ita collocatae sunt sub clementis PR V. praecedentis, ut acquabilitatiseripturae non suf- ficiat simplex MORSIAE, sed requiratur aut PROV. MOESIAE aut Vocabulum plarium litterarum, ec. PANNONIAE. Unde magis etiam apparet Caryophilum ea omisisse in parte extrema, quae non satis inte lexisset, hiatibus non indicatis” Mommsen, la CH., Tl 1566, — dificulti}i care se inlitura prin lectura x. 7—8 [pro]V« [Da |CIAE//SVP ER [iori |S. Ligaturi: . 2N4T,3D+1, VER SMHA Herculi Genio Loci Fontibus Calidis Calpur. nius Tulianus 5. v(ir) ¢(larissimus) leg(atus) leg(ionis) V Mac(edonicae ) leg(atus) aug (usti) pr (0) pr (actore) (proju(inciae) (Dalciae Superior ilS sau [pro se et suils v(otiim) L(ibens) s(olvit) Traducere: Calpurnius Tulianus guvernator_ imperi Ducuie a implinit Hercules, zeitatea principal Ja stafiunea Herculane, este asociat in aceasta dedicajie cu Gonins Loci, un fel de ,,duh ocrotitor al locului”, atestat in diferite puncte din Dacia (de ex. Genius Miciae, in ACMIT, 19301931, p. 39 = Anniip, 1931, 120 — 1933, 10; Genio Miciae, SICI, TX 1967, p. 215 = Apulum, VIT 1968, p. 424 ete.), protector al unitafilor ,lui Heréules, Geniului tocului, Izvoarelor Calde, 9) vir clarissimus, comandant al legiunii V Macedonia, propraetor al provinciei Dacia Superior, juruinja ea REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 1 al colegiilor (Dacia, VIL—VITL, p. 902, nr. 3= N.S. I 1958, mitre al color (Dai AKSUM, 9% of 8 ta 2 ibe” tree acta eau chiar varele Cade” ale Bail Herew. fine, aceleasi cu Numina Aguarum din prinosal de mai sus nr. 56. Celor tre puteri divine asociate se inchina cu gratitudine (dup vreun tratament reigt si vilegiaturl agreabild) general! Calpurnius Lulianus comandant H LOCLFONFIBVS| CALIDSCALPNR| INIVSEVLIANNS VCLIGLEGV MG ROSE-ETSVIS MeL Si Fig. 54 — Altar votiv din Hitle Herculane (Mur, Baile Herewlane. ecturii vechi acceptate de Mommsen si de alfii, se admitea ca Tulianus (dy 167; ReichsbD, p. 92), de unde ar fi fost avansat guvernator ‘n der rémischen Provinz Moesia Inferior, Weimar, 1966, p. 2325; dacd ar fi fost in Moesia Inferior, atunci ,,eher auf die Jahre 169—176 und graf Dar rectificarea lecturii cares ee aed 7 [prov (inciae)92 INSCRIPTHLE DACIEL ROMANE 11/1 de mutarea unitafii in Dacia Porolissensis, la Potaissa (Turda, jud. Cluj) ; de aici fu avansat ca legatus augusti propractore provinciae Daciae Supe. rioris, inainte de a. 161. Cu ocazia venini Iui din Moesia dobrogeana in noua funcfie inalta in Dacia (guvernator de provincic cu o singur’ legiune), Calpurnius Tulianus a facut o halt& la ,,Ad Mediam” (Baile Herculanc), de unde dupa vilegiatura cu tratament balnear n-a plecat {ira si-si exprime gratitudinea fafa de puterea vindecdtoare si generozitatea celor trei zeit ti ale sindtapii si timiduiril. Legatus Dactac Superioris pare a fi fost Cal- purnius Inlianus in ani 153—156, ca urmas al fui Sedatius Severianns (supra, nr. 56) 68. — Altar votiv de piatra calcaroas’, fragmentar, rupt la margine: de sus, cimpul inscripfiei avariat in parte’ (r. 1, 3, 5), dimensiuni 87 54x 28 cm, litere inalte in x. 1 de 85 mm, 1.2 de 45, r. 3 de 55, x. 4—6 de 60 mm; descoperit ,,Mehadiae bei dem Franciscibad Griseli bei Extrabad u. 2’in den Ludwigsbader dup’ alti autori mai tirzii. Se afla riditi in podul Cernei din interiorul stafiunii Hereulane. Muz. Baile Herculane ; fig 1 1.9 Seema y cae ot thet (HERCVLI Fig. 55 — Altar votiv dln isle Herevlane (atu. Baile Hereulane). Griselini. Tp. 264 = Letter odepor. 1, p. 808, dupa o fig a uni vieitator german, gAsith Ja preatul F Neumann din Timigoara; Koppen, Wiener Jahrbicher a. B98, 1831 31; MaghatDac, TI, p. 124; Dacien (1881). p. 10, a0. i; tnsckrDac, 98; Ci, TL 1367; Dalit, 11, p. 38 Variae lectiones: 1 ..RCVLI Schwarzott, — 2 ET||VENERI Képpen ; EYi/)Schw. — 4 sic Schw. Laur., PRY/i//] (superscr. SALVTE ?) Képpen, REPERTORI | MATERIALULUL EPIGRAFIC 93 PRO . SALVTE sched, mus, PRAEFECTVS Gris. — 5 SIS Schw. (CIL, III ad 1567). In r. 4 ligatura ME. Din cauza martelarii, uncle litere nt se pot citi Herculi et Veneri Mercurius 5. pr EL N (?) Traducere: ,lui Hercules si Venerei, Mercurius pr(ocurator, -acfee- tus?) — — — (impreuna) cu ai sii (a pus prinosul) Lectura rindului 5 este dificil, deocamdat& pare insolubili din cauza martelarii drastice a textulti epigrafic dupa literele PR; CIL serie PR J, dar Griselini propusese PRAEFECTVS, Laurian ‘la 1846 PRO SALVTE, la fel Neigebaur la 1851; dupa litercle PR este un punct la mijfoe de rind, deci pr(ocurdor) sau pr(acfectus), eventual EQ(?) AL PAN (?). Herciles este asociat eu Venus, cunoseuta din Dacia in Apulum Venus Augusta, CYL, I 1157; Venus’ Vietrix, 115 (= ILS, 3174); la Napoca, CIL, TIT 864 = 7663, 69, —Statwetd voliva de bronz, infatigind o figura feminina, nuda; pe cap are nigte frunze in forma de semiluni, in jurul brafelor si picioa Fig. $6 — Statueti votivi dia alle Herewlane (dupa Cristi) lor se vad serpi incolicifi; pe soclu inscriptia ; statueta a fost cumpirata de Grisclini Ia Timisoara, de la un cetajean sirb; considerati ca 0 desco-a INSCRIPTHILE DACIEL ROMANE IIt/1 perite din Banat, sau chiar din Baile Herculane, dar poate fi si din afara Daciei romane(?); fig. 56. Gricelin, 1, p. 285, pl. 8/5; Dacion (1851), p. 18, nr. 8; InschyDac, $9; CTL, TIE {o pune latte iascriptile din ager inter flavios Dasuvivm Tesnes Caernam”, dupa Denta, Poel gl Sasca Montana) ; DaePro, 11, p. 310 (desen) ; MAErt, TV 1910, 158 (Mihalis J._o pane Ja Baile Hereulane : ,ugyanit talk még egy Iss szobrocskét is, talapzatin, Tsrs"PATRONA folirattal");"1e Vidman, Syiloge tnecriptonum religions Iefacae sf ‘Scrapiacae, Berlin, W. De Gruyter, 1968 (Religionsgeschicitliche Versnche und Vo: Therageg, vs W. Burkert sind C. Calpe, NXVIUN}, nr, 699; ef. ATTA, 5, p. iS. Isis Patrona Este 6 piesa cu caracter de cult pentru zeita egipteana sis, rispinditi in provincia Dacia; dar apartenenfa statuetci la provincia carpatica este indoielnies, fiind un obiect cumparat din feomerf, putind si fie adusi din sudul’Dunarii san chiar din Italia; este cuprinsi aci din cauzi c& tofi autorii citafi o considera ca pies din Banat ori din Baile Herculane. Despre Isis in Dacia, v. AITA, XVIII p. 415—420 70. — Altar (2) voliv descoperit ,,la Mehadia”, adic’ la Baile Her lane, textul copiat de Caryophilus i’ dupa cl de’alfii Caryophilus, p. 6165 (Aupi el de Muratort); Grisctint, T, p. 270; fstvever, I, pe 241, CURRIIT "Bavien (IBSI)" pl, an, 12; dnsckrDac, 40: CI, HHL 1899: Reopeate, 192, p. NST (A. Baetel S.v-c PRO-SALVTE Marci) SED AT() SEVERIANI LEG(ati) AVG(usti) Traduc wS(— = =) V(— = ~) (= =)? ts Jui Marcus Sedatius Severianus /5/ legatus al imparatului. (adi al Daciei. Superior)”. ru sinitatea guvernator Rostul litetelor S——— v-—— € nu poate fi stabilit, chiar daca se admite ca au fost corect copiate de Caryophilus ; este fie numele dedicantului (7), fie al zeitifii, dar nu ¢ probabil intregirea S(ol) V(ictor) Clonservatér) propusi de Barcacita, ori Sfilvano) V C— — —(2) sugeratd de Stein, ReichsbD, p. 24. Marcus Sedatius Severianus era guvernatorul Daviei Superior prin anit’ 150 (mai exact poate 151—153) ; supra, nr. 56. Funerare TN. — Altar funerary de marmur’ surie, descoperit in a. 1736 la Baile Herculane (sit la Mehadia”, cum se admitea de obicei, cdci pre- cizarea Iui Caryophils este clara ',marmor prope ‘Thermas nuper effos- sum de Iulio Sergia Basso decemviro Drobetac quacstore a latronibus interfecto”); a stat citava vreme la Orgova at the commandant's of Orsava, brought from a village between Mchadia and Orsava”” dup’ infor- mafia iui Chishull antiq. Asiaticae ms. (cod. mus. Britann, add. 5106) REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 95 £4 (citat in CIL, TI, p. 1017); transportat la Viena se pistreazi in Hofbibiiothek (azi de Mommsen si de alfii; fig. 5 ustriei, unde ‘ationalbibliothek), vaaut de Ackner, uryuphus . 32 (duph el Moron); Grain 1, p. 271 = Zetire oder 5. p. 298 Proelichit schedae inter ckheliana, 5, 22; itrGuogr, TT, p. 204, CXVI; Dacien (BSH, Hh ae 1d TasehrDae, 88; COL, WL I6ISE Insite p B38 ae SII, Grater sus dot Gopend vou Hesaesba) =D) OBETAE rat TORINERFECT®, “LARONSVIXAN] "ROVERS RONAN PISSIMO 4 FS A 5 EVSEXSECUTY Fig, 57 — Altar funerar din Baile Hercalane (Wien, Nationalbsbliothek). Variae lectiones ; 3 DECEMVIR pro DEC - MVN (M+ V ligat.) Car. €x interpolatione. Ligaturi numeroase :.2V-}L, 1.3 M+ V, 1. 4V 4 A+E £5 SR+L NETHLE + 6TER N+ITBR 7 V +1, 1 9 PHL ELT VL, VES, ALN, 4. Il Beste gravat gresit ca E, T+ E. In Giteva locuri france de jeder’ (hederae distinguentes)96 INSCRIPPHLE DACIEL ROMANE Tit] D(is) M(anibus) L(ucio) Tul(io) L(ucti) fil io) Sergia (tribu) Basso dec(urioni) mun(icipii) Drobetac quaes- tori interfecto a Tatronib(us) vix(it) an(nis) XXXX, [uli(i) Tulianws ef Bassus patri piissimo 10, et Iul(ius) Valerianus frater mortem eius exsecutus ‘flaciendum) e(uraverunt) Traducere: ,céilor Mani, lui Lucius Iulius, fiu al lui Lucius, din tribul Sergia, Bassus, decurion al municipiului Drobeta, /5/ quaestor, ucis de latroni (iaiduci, brigansi), a trait ani 40, Tulius Talianus si Tulius Bassus tatalui (lor) foarte cuvios /10/ si Tulius Valerianus frate (care) ia razbunat moartea, s-att ingrijit s& se faci (acest cpitaf, mormintul)”. Epitaful este unul din cele mai valoroase documente et confinut social din Dacia romana; Lucius Tulius Bassus era decurion (cousilier) municipal in Drobeta si quaestor (cu probleme financiare) in acest, impor- tant centru daco-roman, principala poarté de intrare si iesire din pro- vineia carpaticd (despre Drobeta, cf. D. Tudor, Drobeta, Bucuresti, 1965 Olicnia romana, ed. a T1L-a, Bucuresti, 1968 passim ; T.LR., 1. 34, p. cu bibliografia sumari si ‘sclectiva ; ‘revista Drobela, ‘Turnu Severi 1974, IT 1976) ; 1. Tulius Bassus se afla in deplasare prin zona Mehadia — Baile Herculane, posibil chiar pentru tratament si vilegiaturi-odihna Ja excelenta stafiune balucara, unde a fost surprins si suprimat de asasini din motive mai curind de jaf decit din rizbunare; moartea Iui ins a fost razbunata de fratele sin Tulius Valerianus, care impreun’ cu cei doi fii Tolianus si Bassus i-au ridicat altarul funerar la Herculane sau in apropiere. Despre latrones (haiduci, briganzi) in imperiu si in Dacia, Dibliografia este citat’ in Iliris (1969), p. 136. 72. —Steld funerara de piatrd calcaroasi, fragmentari, inalt’ 95, lata’ 78 cm, litere inalte intre 55 mm in r. 172 si 45 mm in 1. 5—7 ips ‘cam jumftate din partea de sus a registrului cu relicful executat foarte rudimentar si schematic, infaifigind dowd busturi de oameni : (birbat, femec) si intre ei probabil un copil(?), din care a rimas numai pieptal ; cimpul inscripfici este incadrat de un’ chenar simplu, simetric, bine exe- cutat ; scrierca inst ¢ rudimentara si contorsionata, litere diforme in rinduri strimbe, neingrijite, incit lectura prezinta uneie dificultagi de intregire ; piesa a fost descoperita in a. 1889 la siparea pimintului pentru tundafia tunel case (a dr. Popovici) in centrul statiunii balneare; in acceasi casd a fost zidit la intrare lings scarile de urcare la etaj, unde a fost vizuti Ja 1890 de F. Cumont; se alli zidita si acoperitd’ cu un strat de var, in acelasi loc (azi hotel ,,Decebal”) ; fig. 58: REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC 97 AEM, X{V 1801, p. 112-113, ar. 2, P. Cumont, cu lectura: Dis M(anibus)) Sept (mies) Deine?) #f Septimija (Fle[s}tina vixeruat | anmis LILIT pos(u)es (Gmina). Auras) | ates pars enimeronis Ct I 1 Controlut nostra direct (8 X 1973) permite leetura D(is) I(nferis) M(anibus) Sacrum) Septi(mius) Bitws et Septim(ia) Valentina vixerunt annis LUI pos(u)er- 5. unt Septim(ins) Bas(sus) et Aur(clius) Vale(n)s patris bene merentis NAN LXE! ANN]. ONE NEES UTIT- POSER! ‘Fig. 58 — Stell fanerard din Baile Herculane (pavilionul Decehal, Riile Herexlane). Traduccre: ,zellor Inferi (de jos) Mani inchinar Bitus si Septimia Valentina au trait ani 54, puseri /5) Septimius Bassus ($2) Aurclius Valens parintetui (pArinfilor?) vrednici” Cu tot scrisul primitiy si dezordonat, epitaful prezinta elemente or:- ginale de interes antroponimic si filologic-lingvistic : in primul rind formula complexi DIMS ce pare a fi o raritate (chiar wricum) in Dacia ; per- sonajul nr. 1 este Sepiimius Bitus cu nomen gentilicium dupa impiratul Septimius Severus (193—211) si cognomen tracic Bitus, scris si Bithus (mai ales in greceste este permanent seris cu ocluziva surdi aspirati), cel mai freevent antroponim in bogata si variata onomasticd a traco- xefilor, cunoscindu-se vreo 350 de exemple in texte literare, epigraf grecesti si latine, papyri si chiar cirdmizi stampilate (alte exemple din provincia Dacia: AcfaMN, IV 1967, p. 89-90; VII 1970, p. 165—168 7 — Imscripyilla Daciet romane — vol. ttf98 INSCRIPTILE DACIEI ROMANE ITI/t un Sabin(ius) Bithus militar in Apulum ; sofia sa are bun nume complet roman: Septimia Valentina; ambii riposafi la aceeasi virsté de 54 ani (mor}i poate deodata). Cei care pun epitaful par a fi doi frati: Septimius Bassus(?) si Aurelius Valens (in scrierea ,,vulgara” Vales ce nu este o raritate in inscriptii), cu toate ci au nume gentilicii (,,de familie”) divers Remarcabili e forma popularé a verbului ponere la perfect ,,poserunt’ fin loc de posuerund) ,,pusera’”; dativul ,,patris benemerentis"” pare mai curind forma corupta “de dativ’ plural Ia’ declinarca a II-a in -1s, in loc de -ibus, poate vrewn ,,compromis” pentru formula corecti pentru dowi persoane ,,patri et matri benemerentibus’ Material tegular Carimizi cu ytampild a patra legiumi san descoperit la Baile Herculane, semnalate in bibliografia mai veche Legio IV Flavia cardmidd ou stampila: Dacien (1851), p. 12, nr. 23; Inschrl 41,1; CHL, TIT 1631 = 8070a; AclaMN, IMT 1966, p. 431, mr. 2; TV 1967, p. 48, nr 4 LEGfio) TI Filavia) F(etix) Legio V Macedonica — cdradmid a: Caryophilus, p. 57; CTL, 111 1630 k; TglB, p. 60. LEGtio) V Mlacedonica) Legio VIL Claudia cdrdmida CIL, 11 8071 b LEG(io) VIT CL(audia) — cdr amid a, fragment 42 x 26 x 5 em, stampilé in cartus simplu cu Titere in relief. Muz. Baile Herculane. LEG(io) VII [Cl(audia) Legio XIII Gemina cdrdmidd de 22 x 22 x 4 em, stampil inalte de 6 cm. Muz, Baile Herculane’ ig InserGrLat, $20. libera cu litere in relief n | Fig. 59 Carkmid& ew stampils y | 1 | eee Baile Herculane (Legio?) XIII (Gemina)? CL, Dierna-Orgova, nr. 51 3. — Car amida (sau inscriptic tragmentara ?) dubioast, copiati Ja ,,Buile Mehadia (= Hereulane)” de Caryophilus si reprodusd in CIL, Ceryophilus, p. 58 auxiliares etiam copias in Dacia stativa hubulsse compertum est ex inscriptions im allo laterewlo, qai Therinarumt pavimentum exoraet, im quo sie Ha REPERTORIUL MATERIALULUI BPIGRAPIC 99 betur VEXILLATIO DACTARVM", p. 96 sie etiam in uno ex latercuis, quibus struc tom ‘Thermarum pavimentum, inseiptum legitur DACTARVM VEXILLATIO (dupa el Muratori) IsrGeogr, TT, p. 238, CNLIV; CHL, TIT 1633, 19 — 8074.30. (ela ‘ae im pavimmento thermarum”) VEXILLATIO - DACIARVM Mommsen observa ,,tu cave”. S& fie un fragment dintrun text epi- grafic mai amplu, cum’ ar fi de ‘ex. epitaful din Apulum CIT, TIL 1193 4C. Tul. C. fil. Thevest. Corinthiano praef. coh. VIL Gall. tribun. coh, I Britt. item vexil(lat.)’ Dacor. Parthic. (ete.)”(?), din care Caryophilus ar fi copiat numai cele dou cuvinte ,VEXII, - DACOR”, cum observa Katanesich ,,est in epigrapha, quam postea dabimus, VEXIL - DACOR unde Caryophili, Vexillatio Daciarum, promanarit”. Ja. — Pics cpigrafici cu textul GENIO DACIARVM la_,, Baile Meha- dia’ este citati de unii autori din sec. al XIX-lea: Katanesich, IsérGeogr, IT, p. 237, CXLIL, care a copiat textual din colecfia Iui Muratori, nr. LXXVI, 11 ,,GENIO DACIARVM, Vindobonae”, plasind-o ,Mehadiae” dupa ei reproduce Neigebaur, Dacien (1851), p._ 12, nr. 30 ,,GENIO DACIARVM, Ebendaselbst CXLIIT, nach Muraton” si in’ InsciirDac, 37 Bad Mehadia. Neig, 12,20 nach ‘Katanesich CXIIT nach Muratori” lipseste in CIL, TIT. Nu’ este probabil si fi existat un asemenea text epigratic la ,,Baile Mehadia (Herculane)”, totul fiind produsul unei con- fui: cuvintele GENIO DACIARVM ati fost copiate de Muratori_ la Viena prin anii 1730 din epigrafa dacica existent’ acolo din a, 1723, CIL, IIT 998 ,,Caclesti Augustae et Aesculapio Angusto et Genio Carthaginis et Genio’ Daciarum (ete.)”, pe care Katanesich le-a pus ,,la Mehadia” 74. —Cardmidd cu stampili (?) sau grafit, cu dimensiuni mari, descoperits impreuna cu alte cArdmizi romane pe malul riului Cerna in stafiunea Herculane, sclini, 11, p. 108 ,.s0 findet man in einer Geyend aah am Ufer dex Czemaflusses ebranchte “Aegclsteine von ausserordentlicher Grosse usnker cetstrent, waver ene leh eiujge bemerkte, die mit dem alten romischen CGeschlechtstamen PIGVLINVS Derelcinet waren © informatie epigrafic’ din zona Bailor Herculane este cea data cu opt decenii in urma, de F. Cumont, TextMonMithr, IL, p. 421, nr 203 1a quelques heures d’Herkulesbad, dans les hautes montagnes qui séparent ia vallée de Ia Cserna de Ronmanie, se trouve une grote nommée par Ie peuple antre de Trajan, et yui est un but excursion pour les wuristes. Suivant ce que m’a racconté un des guides 4 trente pas environ de Ventrée de cette grotte, le rocher porte dans un encadrement rectangulaire une inscription et des sculptures, Ces restes antiques echapperaient généralement attention des visiteurs parce qu’ils sont cachés au miliew des broussailles. Je raporte ici ce récit, espérant qu'il tombera sous les yeux de quelque Voyageur désireux d'en controler exactitude. Si cette inscription existe vraiment, elle indiquera peut-étre que Ia grotte a été consacré aut culte mithriaque”. Informafia savantului belgian a fost repro- dusi (fri vrco precizare) in Archit, XV 1895, p. 375 $i apoi de Milleker, DélmR, U1, p. 35. Nu stim si fi fost verificat’. de veeun epigrafist-arheolog,