INTRODUCERE

INTRODUCERE

Riscuri si amenintari caracteristice zonei maritime

Vulnerabilităţile lumii contemporane se asociază cu resursele materiale existente,
condiţiile de mediu, cu multiple ipostaze ale naturii şi comportamentului actorilor statali şi
nonstatali.

Cât priveşte ameninţările, acestea sunt legate de consecinţele negative ale globalizării
economiei, soldate cu sărăcirea a milioane de oameni, de proliferarea armelor de distrugere în
masă, de terorismul internaţional la care se adaugă reţelele crimei organizate care ameninţă
stabilitatea mondială, precum şi conflictele locale şi interne, inter-religioase şi interetnice În
acest

Ca principale caracteristici politice şi de securitate ale bazinului Mării Negre pot fi

menţionate interesele ţărilor riverane, ale principalilor actori pretendenţi la topul ierarhiei
mondiale (SUA, Rusia, China, Japonia, India, ţările UE), imensul potenţial economic, militar
şi demografic, precum şi rolul acestei zone ca element de legătură între Asia Centrală şi
Orientul Mijlociu în jocul intereselor politice şi economice globale.

În zona Mării Negre se găsesc câteva “poziţii cheie”, care o particularizează, îi

imprimă valenţe deosebite, dar mai ales contribuie decisiv la valoarea şi importanţa
geostrategică a acestui spaţiu. Aceste “poziţii cheie” sunt:

♦ Sistemul strâmtorilor (Bosfor, Dardanele – legate prin Marea Marmara) permite şi

asigură navigaţia dintr-o mare “închisă” spre Oceanul Planetar. Turcia deţine controlul
strâmtorilor, acestea fiind, în momentul de faţă, singura arteră puternică pentru transportul
extern pe mare, destul de la îndemână pentru toţi riveranii, economicos şi cu perspective
permanente. Controlul Turciei asupra strâmtorilor îi conferă un statut privilegiat printre
riverani.

♦ Peninsula Crimeea – bastion maritim înaintat, un veritabil portavion, “bine

ancorat”, cu multiple facilităţi, înconjurat de suficiente forţe navale, gata de acţiune.

♦ Gurile Dunării (Dunărea maritimă) – intrarea şi ieşirea navelor maritime prin

complexul de navigaţie al Sulinei se realizează în întregime pe teritoriul statului român, acest
fapt reprezentând un element de putere pentru România.

5
 INTRODUCERE

♦ Platoul continental  din faţa litoralului românesc, cu elemente atrăgătoare care fac
ca, de mulţi ani, să “fiarbă” problema delimitării platoului continental al zonei economice
exclusive dintre România şi Ucraina.

♦ Insula Şerpilor – în ultimii ani “redescoperită” cu mult zgomot şi din nou plasată în
problematica diplomaţiei internaţionale.

Misiunile Forţelor Navale

Misiunile Forţelor Navale derivă din misiunile generale ale Armatei României şi
consta în :
a) contribuţia la securitatea României în timp de pace;
b) apărarea României şi a aliaţilor săi;
c) promovarea stabilităţii regionale şi globale, inclusiv prin utilizarea
diplomaţiei navale;
d) sprijinirea instituţiilor statului şi a autorităţilor locale în caz de urgenţe
civile
Din misiunile generale rezultă modalităţile adecvate de acţiune a Forţelor Navale la
pace, în situaţii de criză şi pe timp de război.

În cadrul contribuţiei la securitatea României pe timp de pace, Forţele Navale

execută următoarele acţiuni:
a) descurajarea acţiunilor ilegale pe mare şi pe fluviu prin prezenţa activă a
navelor militare în raioane şi pe rute cu risc ridicat;
b) supravegherea comunicaţiilor navale şi intervenţia în sprijinul autorităţilor
naţionale, pe mare şi pe fluviu, pentru combaterea terorismului naval, a pirateriei şi
interzicerea traficului ilicit de substanţe sau mărfuri periculoase;
c) misiuni de transport pentru evacuarea pe mare a cetăţenilor români din
străinătate sau din anumite zone de risc;
d) supravegherea navală cu sistemul de la litoral şi cu nave, avertizarea
timpurie asupra pericolelor şi intervenţia oportună a forţelor în caz de necesitate;
e) asigurarea hidrografică şi amenajarea de navigaţie la litoralul românesc.
În cadrul promovării stabilităţii regionale şi globale, Forţele Navale vor fi
pregătite pentru desfăşurarea următoarelor acţiuni:

6
 INTRODUCERE

a) participarea la operaţii de răspuns la crize, de sprijin al păcii şi asistenţă

umanitară, cu misiuni de proiectare a forţei, separarea zonelor maritime şi fluviale de
conflict;
b) intervenţia în comun cu forţele navale ale altor state în cadrul unor acţiuni
de căutare şi salvare, schimb reciproc de informaţii privind situaţia navală, protecţia
împotriva minelor, asistenţă umanitară, protecţia mediului marin, în cadrul iniţiativelor
regionale în domeniul naval şi cooperării cu flotele altor state;
c) cunoaşterea activităţilor navale ale ţărilor riverane Marii Neagre, prin
vizite reciproce, observarea principalelor activităţi de instrucţie pe mare ale acestora, în
cadrul Măsurilor de Creştere a Încrederii şi Stabilităţii în regiunea Mării Negre.

Componenta maritima a fortelor navale. Misiuni si obiective

Structura Forţelor Navale cuprinde următoarele elemente:

a) forţe puse la dispoziţia NATO destinate apărării colective, compuse din

nave şi genuri de forţe navale destinate ducerii acţiunilor de luptă împotriva navelor de
suprafaţă, submarinelor, obiectivelor aero-terestre şi de litoral, imediat şi în orice condiţii
impuse de zona de acţiune, în conformitate cu prevederile articolului 5 din Tratatul
Atlanticului de Nord;
b) forţe şi mijloace pentru sprijin, generare şi regenerare resurse destinate
capacitării şi operaţionalizării forţelor şi mijloacelor care duc acţiuni de luptă.
Pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din iniţiative/acorduri internaţionale se pot
constitui forţe şi mijloace compuse din nave şi genuri de forţe navale destinate ducerii
acţiunilor de luptă împotriva navelor de suprafaţă, obiectivelor aero-terestre şi de litoral,
forţelor şi mijloacelor din zona de acţiune sau executării misiunilor ce nu se încadrează
prevederilor articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.

În cadrul Forţelor Navale se regăsesc genuri de forţe, clase şi tipuri de nave.

Genurile de forţe cuprind:

- submarinele;
- navele de suprafaţă;
- scafandrii de luptă;
- rachetele de coastă;

7
 INTRODUCERE

- infanteria marină;
- aviaţia maritimă.

Navele multirol

Navele multirol constituie elemente cruciale pentru o forţă navală modernă, asigurând
acesteia abilitatea de:

 Realimentare a navelor de luptă cu alimente, apă potabilă, piese de schimb, muniţii şi

combustibili, în timp ce acestea sunt pe mare şi îndeplinesc misiuni de luptă, fără o
navă de realimentare, navele de Iută ar trebuie să se întoarcă frecvent la baza de la
ţărm şi să îşi refacă rezervele de la bord.

 Asigurare a unui nivel mai ridicat de asistenţă medicală şi stomatologică faţă de cel
asigurat la bordul distrugătoarelor şi fregatelor când acestea se află în misiune pe
mare. Navele de realimentare au capacitatea fizică de a ambarca la bord mijloace mai
avansate de asigura a asistenţei medicale şi echipe medicale mai mari. Aceasta
permite forţelor navale ca pe mare să utilizeze cel mai bine resursele medicale prin
distribuirea serviciilor medicale personalului de la bordul întregului grup de nave de
luptă.

 Asigurare pe mare a unor facilităţi mai bune de reparaţii şi de expertizare tehnică

suplimentară. Prin aceasta, echipamentele de la bordul navelor de luptă se menţin la
un nivel ridicat de pregătire pentru utilizare, în timp ce navele îndeplinesc misiuni pe
mare.

 Realimentarea navelor de luptă ale altor naţiuni cu care forţele navale ale României
îndeplinesc misiuni în cooperare. Aceasta asigură posibilitatea realimentării navelor
de luptă proprii, când acestea sunt dislocate în alte zone geografice, de către navele de
realimentare ale celorlalte