Sunteți pe pagina 1din 1

1. CE ESTE POSTUL?

Cuvântul „post” este de origine slavonă. La romani s-a conservat însă și cuvântul
latin „jejunium”- „ajun”, „ajunare”, dar se întrebuințează numai pentru unele zile ce preced o
sărbătoare mare, din acele zile împărătești sau din ziua unui eveniment mare. Cuvântul
grecesc „Ν(ia de pe net ieta)στεια- jejunium-ajunare-post, se derivă dupa lexicograful Suidas
din particula privativă „ν(eta)” și verbul „εσΘιειν”, adică a nu mânca, a se abține de la
mâncare1.

Postul reprezintă așadar abținerea totală sau parțială de la anumite alimente, pe un


timp mai lung sau mai scurt2, precum și consacrarea trupului, aducerea firii ca jertfă,
dispoziția de a împărți cu semenul prisosul,ca să fie astfel dreptate și egalitate pentru toți3.

În ceea ce privește originea postului părerile sunt împărțite. Cei mai mulți îl leagă de cul-tul
morților din vremuri străvechi. Astfel, după unii postul își are originea în sacrificiile de animale,
care erau aduse pentru cei morți și de care cei vii nu trebuiau să se atingă. Alții cred că durerea
pricinuită de moartea ființelor dragi a avut ca urmare firească neglijarea mâncării și băuturii,
ceea ce cu timpul a devenit un semn convențional de doliu, făcând astfel parte din riturile legate
de cultul morților. Unii cred ca originea postului ar trebui căutată în frica de contaminare;
atingerea obiectelor sau consumarea alimentelor contaminate de mort ar fi produs o mare frică,
lucru care ar fi determinat familia la abținerea,pentru un anumit timp, de la mâncare și băutură;
deci și aici ar fi vorba de o practică tot în legătură cu cultul morților. În fine unii cred că originea
postului trebuie căutată într-o simplă practică de sobrietate și de temperanță, recomandată și
uneori experimentată de marii înțelepți, filosofi sau întemeietori de religii. Astfel de la acest post
igienic s-ar fi ajuns la ideea unui post cu

1
C. Erbiceanu, „Despre post din punct de vedere moral și canonic”, în „ Biserica Ortodoxă Română”, nr. 10,
București, 1890-1891, p. 853.
2
Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală cu noțiuni de artă bisericească, arhitectură și pictură creștină,
vol.1, Editura Basilica, București, 2015, p. 365.
3
Pr. Prof Dr. Ion Bria, Dicționar de Teologie Ortodoxă, Editura „Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române”, București, 1994, p. 307.

S-ar putea să vă placă și