Împletirea fibrelor vegetale

Împletirea fibrelor vegetale, mlajei, sălciei, papurei, etc. este o îndeletnicire foarte veche,
premergătoare apariţiei ţesutului. Se ocupau cu împletitul îndeosebi bărbaţii şi diapazonul lucrărilor
împletite era mare: de la case şi hambare împletite din nuiele, de la mijloace de transport şi de păstrare
a produselor, pînă la mobilier, de la leagăne pentru copii şi coşuri de gospodărie pînă la pălării, jucării şi
multe alte obiecte utile şi frumoase. Materia primă pentru împletit se află la îndemîna omului, iar însuşi
tehnica împletitului este o artă, care te ademeneşte să faci dintr-un fir de pai, pănuşi sau papură, nuiele
obiecte necesare în gospodărie, ce te încîntă prin frumuseţea şi ecologia materiei prime, formelor şi
tehnicii de executare. Împletitul nu cere să ai ustensile complicate şi scumpe, să ai putere fizică în mîini
şi o vedere excepţională. Obiectele împletite cer să fie lucrate calitativ, fapt, care necesită atenţie şi
însuşirea corectă a principiilor tehnologice de împletire. Pe parcursul secolelor tehnica împletiturilor din
materiale ale naturii s-a îmbogăţit cu noi procedee de lucru ce au lărgit posibilităţile tehnico-decorative
şi varietatea obiectelor produse de creatorii populari. Oferta permanentă în mediul rural la obiectele
împletite a contribuit la apariţia unei pături de meşteşugari-împletitori, despre care se aminteşte în
unele documente din epoca medievală. S-au dezvoltat şi centre ale împletitului, care sînt aşezate în
preajma răspîndirii materiei prime. S-au remarcat în mod deosebit unele sate şi meşteşugari vestiţi în
împletirea diferitor obiecte din materiale vegetale, atît la nordul cît şi la sudul republicii (Soroca,
Teleneşti, Călăraşi, Cahul ş.a.).  

Procedee tehnice de împletire din pănuşi

Pregătiţi-vă mănunchiuri din foi de porumb de aceeaşi culoare. Pentru a împleti un obiect, fie
volumetric sau plat, din foi de porumb avem nevoie de un şablon de lemn cu cuie bătute pentru fixarea
urzelii.

Tehnica de formare a firului prin răsucire. Pregătim forma – şablonul plat, foarfecele, vasul cu apă caldă,
şervetul, croşeta ş.a. Pentru a începe lucrul, foile de porumb se pun într-un vas cu apă caldă pentru 2-5
minute să se umezească. Apoi se scot din apă, se înşiră pe un ştergar să se zvînteze timp de 10-15
minute. După aceasta se taie partea scorţoasă de la tulpina foii, apoi se rup în panglici înguste de 10-15
mm lăţime. Panglicile uşor zvîntate sînt potrivite pentru împletirea firului prin răsucire. Astfel pe
şablonul plat, în primul rînd se întinde urzeala, ca la covoraşele alese pe ramă, însă deosebirea constă în
faptul că noi nu putem obţine fire lungi răsucite din pănuşi, dar urzeala ca şi bătătura o formăm pe
parcursul lucrului – o răsucim permanent, adăugînd fîşii înguste din pănuşi. Ca să obţinem firul răsucit şi
calitativ se adaugă, se alipeşte, panglică la panglică, întroducîndu-se fîşia următoare cu capătul mai gros
tăiat (uneori tăiat în colţ) după care se continuă răsucirea. Operaţia de răsucire continuă atît, cît este
necesar la realizarea urzelii unui obiect fără a lega noduri. Alternînd panglicile cu capete subţiri cu cele
groase, veți căpăta un fir de aceeaşi grosime, iar dacă vă veți strădui să o aşezați fiecare cu faţa mată în
sus, firul va fi neted, lucios şi frumos.

Împletirea pe şablon plat a unui milieu suport pentru ceainic. Forma mileului plat poate fi pătrată, ovală
sau rotundă, de mărimi diferite şi în dependenţă de forma mileului batem cuie mici pentru întinderea
urzelii. De exemplu, ca suport avem o scîndură de lemn cu lungimea de 240 mm, lăţimea de 210 mm şi
grosimea de 30 mm. Pe scîndura dată avem desenat forma mileului, iar la marginile lui se bat cuie mici
pentru a menţine urzeala.

Pentru realizarea unui mileu pătrat firul de urzeală răsucit din pănuşi se fixează prin cuie de sus în jos,
apoi în sus ş. a. m. d. Firul se răsuceşte spre dreapta, alipindu-i-se permanent la capătul panglicilor
subţiri capete mai pline din foi de porumb. Împletirea obiectului va continua cu executarea tot cu fir
răsucit, dar ca bătătură, care se va trece ca la ţesut de la stînga spre dreapta şi invers, aşa cum se ţese
simplu în două iţe (peste un fir). La împletirea mileurilor rotunde, ovale, în romb urzeala începe să fie 
răsucită din mijloc spre margine și invers. Se marchează dispozitivul la centru, la o distanţă de 2 cm se
bat 4 cuie, iar pe circumferinţa cercului se vor bate impar 51 de cuie, distanţa fiind între ele tot de 2 cm.
Răsucirea foilor pentru firul de împletire se efectuează tot de la stînga spre dreapta. După întinderea
urzelei se începe împletirea cu băteală ca la pînză, de la centru spre margini.

Împletirea „cu nod”. Pentru împletirea cu nod la început se întinde urzeala, asemănător împletirii
simple, apoi începe să se împletească simplu peste un fir „ca la pînză”. Cînd vreți să executaţi rîndul
factural „cu noduri”, trecieți cu croşeta firul de bătătură în jurul fiecărei perechi de urzeală asemenea
broderiei în urma acului. Acest procedeu îl repetaţi în două rosturi (dus şi întors) şi obţineți două rînduri
facturale, la care fiecare două fire de urzeală – o pereche este luată în „laţ” – „nod”, astfel se obţine o
împletire mai rezistentă şi mai frumoasă.

Împletirea ajurată „în fileu”. Împletirea ajurată „în fileu” a unui mileu de masă se execută din cîteva
procedee tehnice deja cunoscute. La început pe o planşetă (calapod) batem cuişoare conform desenului
dreptunghiular sau altă formă. Întindem urzeala „dus şi întors”, apoi împletim un fragment de 10 cm.
„simplu” – „peste unu”, şi ultimul rînd îl întărim cu un „gărduţ” în tehnica „legat cu noduri”. După
aceasta două fire de urzeală – „dus şi întors” se desfac cîte una şi se îmbină după schemă

Cît priveşte împletitul din „pănuşi” ea devine o ocupaţie mai tîrzie, după apariţia şi dezvoltarea largă a
creşterii porumbului. Primele încercări de a face lucrări din foi de porumb au fost jucăriile copiilor, apoi
diferite suporturi pentru bucătărie, coşuri de păstrare a grăunţelor, fructelor uscate etc. O materie
primă frumoasă şi plastică, ieftină şi ecologic curată, utilizarea căreia ar contribui la dezvoltarea
capacităţilor creatoare, la antrenarea muşchilor de la mîini, sînt pănuşile ce îmbracă ştiuleţii de porumb.
Cu toate că vremurile şi moda se schimbă, necesităţile vitale şi estetico-creative ale omului de a
comunica şi de a crea frumosul şi utilul rămîn mereu aceleaşi. Pentru satisfacerea lor omul trebuie că
posede activităţi practice, frumoase şi rentabile. Pentru a-i ajuta pe doritori să-şi găsească o ocupaţie
utilă şi frumoasă, care în perspectivă ar putea să le asigure şi un venit, pentru a le deschide tainele
miraculoase ale împletitului din foi de porumb vă informăm că în Moldova avem cîţiva meşteri
împletitori în acest domeniu: Natalia Cangea, Viorica Stici, Eleonora Voloşciuc ş. a. Începătorilor
pasionaţi de arta populară, le vom oferi sfaturi practice, care sînt trecute prin atelierul de creaţie şi de
suflet al pasionatei profesoare de educaţie tehnologică şi meşteriţei populare Eleonora Voloşciuc din
Orhei. Autoarea ne îndrumă pas cu pas cum să cultivăm porumbul şi cum să-l strîngem, cum să selectăm
pănuşile şi cum să le păstrăm, cum şi ce să împletim, cum să finisăm obiectul şi să obţinem lucrări de
înaltă calitate şi gust estetic. Cu dăruire autoarea oferă tuturor posibilitatea să însuşească arta
împletitului din panglici aurii din foi de porumb. Arta împletitului din foi de porumb aflate în preajma
dvs. vă va izbăvi de urît, va aduce originalitate, belşug şi sănătate în casă.