Sunteți pe pagina 1din 38

CUPRINS

ARGUMENT--------------------------------------------------------------------------------------------------2
CAPITOLUL I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL----------------------3
CAPITOLUL II. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZA RENALĂ  -------------------6
2.1. Definiţie----------------------------------------------------------------------------------------------------6
2.2. Etiologie----------------------------------------------------------------------------------------------------6
2.3. Simptomatologie -----------------------------------------------------------------------------------------8
2.4. Diagnostic pozitiv și diferențial ------------------------------------------------------------------------9
2.5. Tratament-------------------------------------------------------------------------------------------------
12
2.6. Evoluție, Prognostic ------------------------------------------------------------------------------------15
2.7. Complicații-----------------------------------------------------------------------------------------------16

CAPITOLUL III. PLANURI DE ÎNGRIJIRE------------------------------------------------------19


Cazul clinic I -----------------------------------------------------------------------------------------------19
Cazul clinic II ----------------------------------------------------------------------------------------------24
Cazul clinic III ---------------------------------------------------------------------------------------------29
CONCLUZII -----------------------------------------------------------------------------------------------34
BIBLIOGRAFIE-------------------------------------------------------------------------------------------35
ANEXE

1
ARGUMENT
Mi-am ales această temă ’’Ingrijirea pacientului cu Litiaza Renala’’, deoarece
cauzalitatea litiazelor renale întâlnită în spitale este din ce în ce mai frecventă mai ales în cazul
afecțiunilor grave, cornice ale rinichilor, datorită multitudinii factorilor care pot surveni în
etiologia litiazelor și pentru a-mi permite să demonstrez importanța îngrijirilor specifice de
nursing în ameliorarea confortului psihic și fizic în etapa de diagnostic, până la stabilirea și
aplicarea conduitei terapeutice specifice. Creșterea ratei de supraviețuire se datorează faptului că
mulți dintre pacienți sunt diagnosticați în stadiul incipient, fapt care din păcate nu este valabil și
în țara noastră.
În cele mi multe cazuri întâlnite, cauza principal a fost neglijarea stării de sănătate, de
către prsoanele aflate în cauză, administrarea impasivă a medicației cu agresivitate renală,
netratarea sau chiar tratarea incorectă a bolilor renale. Sunt cazuri în care pacienții apelează la tot
felul de soluții în speranța că aceste acțiuni vor fi mai eficace decât tratamentele medicale. Însă
cu toate eforturile depuse de medici, nu pot obține tratarea litiazelor cornice, moartea survenind
prin apariția complicațiilor.
Partea bună a lucrurilor este că mai au o șansă, aceea prin transplant renal, iar cei care au
avut norocul să beneficieze de acesta, și-au putut prelungi viața cu anumite controale periodice,
însă pentru ceilalți rămâne speranța ameliorării simptomatologiei și întârzierea pe cât posibil a
complicațiilor cu ajutorul centrului medical.
Se știe că odată instalată boala pacientul află prin controale de multe ori întâmplătoare sau
prin prezentarea la medic cu o simptomatologie, trebuind astfel să treacă prin trei stadii:
1. Negarea realității.
2. Disperarea caracterizată de cele mai multe ori prin teamă, vinovăție și depresie.
3. Acceptarea individualității, pierderea și reorganizarea vieții.
Litiaza urinara, cunoscuta mai frecvent sub numele de “pietre la rinichi” este o afectiune
cunoscuta inca din antichitate, a dovedit existent acestei boli din cele mai vechi timpuri prin
existența unui calcul vezical la o mumie egipteana din anul 4800.i.e.n.Tratamentul litiazei urinare
a constituit o preocupare continua a urologilor ”acelor timpuri mergand de la (GALENUS) pana
la tratamenul chirurgical. Hipocrate a practicat probabil prima interventie chirurgicala urologica
de tip litiazic.

2
Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective
importante in actualul sistem de sanatate.
CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR

Noţiuni de anatomie (ANEXA 1, FIGURA 1)


*Aparatul urinar este alcatuit din cei doi rinichi si din căile evacuatoare al urinei: calice,
bazinete, uretere, vezica urinara si uretra.
*Rinichii, organele secretoare ale urinii, au forma de boabe de fasole si sunt situati de o
parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi este inconjurat de un strat celulo-adipos si
invelit cu o capsula fibroasa inextensibila, fiind situat in loja renala. 
*Rinichii au o margine convexa, o margine interna concava si doi poli: unul superior si
altul inferior. Pe partea concava se afla hilul renal, alcatuit din artera si vena renala, limfaticele,
nervii, jonctiunea uretro-bazinetala. 
*Rinichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang.
*Loja renala este limitata in sus de diafragm, in spate de ultimele doua coaste si
dedesuptul lor de muschii si aponevrozele lombare, iar inainte, de viscerele abdominale.
*Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi resimtite
lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si de
ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca simptomatologie toracica. 
Unitatea anatomica si fiziologică a rinichiului este NEFRONUL, alcatuit din
GLOMERUL (polul vascular) si TUBUL URINIFER (polul urinar). Numarul nefronilor din cei
doi rinichi se evalueaza la 2 milioane.
Glomerulul primul element al nefronului este alcatuit dintr-un ghem de capilare care
rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente, provenita din artera renala. Capilarele se reunesc
apoi si formeaza o arteriola eferenta, care se capilarizeaza din nou in jurul primei portiuni a
tubului urinifer.
Tubul urinifer - al doilea element al nefronului - se prezinta sub forma unui canal lung
de 50mm, format din urmatoarele segmente: capsula Bowman, tubul contort proximal, ansa
Henle, tubul contort distal si tubii colecatori. Capsula Bowman are forma unei cupe care
inconjoara glomerulul si este alcatuita din doua foite. Capsula Bowman impreuna cu glomerulul
pe care-l contine, poarta numele de corpuscul Malpighi.

3
Uretra – canalul excetor al vezicii - are la femeie un traiect foarte scurt de aproximativ
5cm, spre deosebire de barbat, la care traiectul este lung si traverseaza prostata, de
unde posibilitatea compresiunii uretrale de catre un adenom sau cancer de prostata cu rasunet
asupra intregului arbore urinar.
Noţiuni de fiziologie (ANEXA 2, FIGURA 2)
Rinichiul este un organ de importanţa vitală şi are numeroase funcţii, dintre care
funcţia principală constă în formarea urinei.
FUNCŢIILE RINICHIULUI:
1. Funcţia de formare a urinei: Prin aceasta asigură epurarea organismului de substante
toxice. Formarea urinei se datoreaza unui mecanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor si
de reabsortie si secretie la nivelul tubilor. Prin filtrare glomerulara se formeaza urina primitive.
Contine deci: apa, glucoza, uree, acid uric si toti electrolitii sangelui. In faza urmatoare la nivelul
tubilor, care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerular, se formeaza urina definitivă.
2. Funcţia secretorie de menţinere a echilibrului acido-bazic
El poate secreta si elimina unele substante, ca amoniacul, cu rol foarte important in
echilibrul acido-bazic. Rinichii exercită o serie de funcţii endocrine, dintre care amintim:
eritropoieza medulară;
3. Funcţia de epuraţie sanguină. Cu rol important in reglarea tensiunii arteriale.
CAILE URINARE:
Ureterul. Ureterele sunt conducte care continuă bazinetele celor doi rinichi, coborând
retroperitoneal de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Au o lungime de aproximativ 25cm.
Ajung în pelvis de unde se varsă în vezica urinară. Sunt formate din fibre longitudinale, la
exterior şi circulare la interior, graţie cărora execută mişcări ondulatorii caracteristice
(peristaltice) care fac ca urina să se întoarcă în vezică. Pe faţa internă uretrele au o mucoasă, şi pe
cea externă un înveliş conjuctiv.
Vezica urinară. Este un rezervor care colectează urina. Are o capacitate de 300-400 ml
cu mari posibilităţi de destindere (1-3 l) datorită musculaturii sale bogate formată dintr-un strat
longitudinal extern şi actul longitudinal intern.
Uretra. Este un canal musculo-membranos care diferă în funcție de sex. La bărbat există
un canal comun, urinar şi genital, de la vezică la meantul urinar. Are patru porţiuni intraparietală,
prostatică (3 cm), membranoasă (prin diafragma urogenitală) şi spongioasă sau pelviană. La
femei este un canal întins de la vezică până la vulvă, paralel cu vaginul şi posterior de el, are o

4
lungime de cca. 4 cm. Datorită faptului că este scurtă se pot produce infecţii urinare frecvente.
Are două porţiuni: intrapelviană şi perineală. Orificiul inferior este situat posterior de clitoris.
CAPITOLUL II
LITIAZA RENALĂ
2.1. DEFINIŢIE (ANEXA 3, FIGURA 3)
Este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi (concreţiuni minerale, organice şi
de cele mai multe ori mixte), în bazinet şi de-a lungul căilor urinare (începând cu tubul urinifer si
terminând cu uretra), în urma precipitarii substanţelor care în mod normal, se găsesc dizolvate în
urină.
2.2. ETIOLOGIE
Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte
substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina tipul de
calcul care se formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si apar atunci cand
nivelul acestuia in urina se modifica.
FACTORI DE RISC 
Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor cu predispozitie pentru
aparitia calculilor renali, in special cele care suferă deja de litiaza renala:
*Hidratarea insuficienta - Consumul insuficient de lichide (in special de apa), duce la
diminuarea volumului urinei, care va fi deci mai concentrata in saruri.
*Unele medicamente – diureticele, de exemplu, pot creste riscul de formare a calculilor renali.
Efectul acestor medicamente asupra formarii de calculi este variabil. Persoanele cu risc crescut în
apariția litiazei renale trebuie sa consulte medicul sau farmacistul inainte de administrarea
medicamentelor.
*Consumul insuficient de fructe si legume – consumul de fructe si legume este asociat cu un
risc scazut de formare a calculilor, deoarece favorizeaza excretia de citrat, un inhibitor al
cristalizarii sarurilor in caile urinare.
*Consumul excesiv de proteine (exemplu: carne, peste, etc.) favorizeaza formarea
calculilor deoarece determina cresterea nivelului de calciu, oxalat si acid uric din urina, precum si
diminuarea nivelului de citrati (un factor de protectie impotriva calculilor). Proteinele de origine
animala sunt cel mai frecvent incriminate.
*Activitate limitata sau sedentarismul – duce la pierderea treptata a masei osoase, deci la
eliberarea calciului din oase.

5
*Luarea de suplimente de calciu intre mese, neinsotite de alimente, duc la formarea calculilor
renali.
*Alimentatie bogata in oxalati – determina cresterea nivelului de oxalati din urina. Aceasta
substanta se gaseste in numeroase alimente, desi doar o parte din acestea par sa creasca in mod
semnificativ nivelul din urina – spanacul, sfecla rosie, nucile, ciocolata, taratele de grau,
migdalele, arahidele si capsunele.
*Luarea suplimentelor de vitamina D –este indicata consultarea medicului inainte de a lua
suplimente de vitamina D.
*Factori anatomici: congenitali sau câştigaţi care alterează drenajul urinei;
*Factori bacteriologici: există unii germeni care secretă urează generatoare de amoniac,
favorizând apariţia calculilor amoniaco-magnezieni.
*Factori metabolici: guta, avitaminoze
CLASIFICAREA CALCULILOR RENALI (ANEXA 4, FIGURA 4)
a) Calculii caliceali pot fi localizati in fiecare grup caliceal (superior, mijlociu, inferior). Cauzele
imposibilitatii eliminarii acestor calculi pot fi:
-megacalicoza
-stenoza tijei caliceale de cauza intrinseca (infectii specifice sau nespecifice) sau extrinseca (vas
aberant ce incruciseaza tija calicială).
b) Calculi bazinetali (pielici) care apar secundar urmatoarelor leziuni:
-megabazinet cu alterarea fluxului urinar.
-hidronefroza congenitala de natura intrinseca sau extrinseca.
-hidronefroze dobandite prin obstacole intrinseci sau extrinseci, la nivelul ureterului, jonctiunii
pielo-ureterale sau bazinetului.
-reflux vezico-uretero-renal. 
c) Calculi coraliformi (pielo-caliceali), care ocupa bazinetul si una, doua sau toate cele 3 tije
caliceale, calculi coraliformi evolueaza asimptomatic si sunt descoperiti intamplator. In general
sunt calculi de struvita incadrati in asamblul litiazelor infectate.
COMPOZIŢIA CALCULILOR RENALI (ANEXA 5, FIGURA 5)
Calculii contin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu si uneori fosfat-amoniaco-
magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar in legatura cu o infectie urinara. Uneori
contin acid uric, sau cistina (rar).

6
* Calculii pe baza de calciu –  Acest prim grup, care reprezinta 75% – 85% din cazurile de
calculi renali, inglobeaza calculii de oxalat de calciu (cei mai frecventi), fosfat de calciu sau
dintr-un amestec al acestor doua saruri. Mai multi factori contribuie la cresterea concentratiei de
calciu in urina. Printre acestia se numara deshidratarea, aportul excesiv de vitamina D, unele
medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) si unele boli(cancer, boli renale,
hiperparatiroidism). Cresterea concentratiei de oxalati in urina se datoreaza unei alimentatii
bogate in aceasta substanta sau unor factori genetici.
*Calculii de struvita – aceasta categorie reprezinta 10%-15% din cazurile de calculi renali. Sunt
compusi din magneziu si din amoniac si sunt asociati cu infectiile bacteriene cronice ale cailor
urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac din urina, un factor favorabil
formarii cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuri de calculi renali, acesti sunt mai
frecventi la femei decat la barbati. Deseori, se dezvolta la persoane care utilizeaza catetere
urinare o perioada indelungata de timp.
*Calculii de acid uric – reprezinta 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Asa cum indica numele
lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid uric din urina. Acidul
uric este un produs al metabolismului proteinelor. O dieta bogata in proteine poate antrena un
exces de acid uric in urina. Pacientii cu guta sau cei care efectueaza chimioterapie sunt
predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali.
*Calculii de cistina – aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti. Calculii sunt
compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se datoreaza cistinuriei
(excretia unei cantitati excesive de cistina prin rinichi).
2.3. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia litiazei variaza in functie de sediul si in functie de marimea
calculilor. Un calcul care se dezvolta în întregul sistem pielocaliceal (calculul coraliform) poate fi 
bine tolerat si da doar:
- dureri lombare difuze, intermitente,
- infectie urinara cronica cu dureri sau arsuri in timpul urinarii (disiurie), cresterea numărului de
mictiuni.
- uneori hematurie.
Un calcul mic angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitate uneori
chiar dramatica, al colicii renale. Ea poate sa apara "ca un fulger pe cer senin", dar de multe ori
dupa eforturi, trepidatii, alergari. Hematuria si uneori piuria apar dupa colica renala.

7
- urina tulbure, urat mirositoare
- greturi si varsaturi.
- febra este semnul clinic care certifica aparitia infectiei. Fiind un obstacol, la nivelul căilor
urinare, litiaza favorizeaza staza (hidro-nefroza sau uretero-hidronefroza) si deci infectia urinara,
care poate sa duca în timp la alterarea rinichilor (pielonefrita cronica), cu rinichi scleroatrofic si
perinefrita sclerolipomatoasa.
 Simptomatologie clinica
Litiaza renală poate manifesta clinic urmatoarele forme:
a) calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bănuit la bolnavii de gută, infecţii
urinare, imobilizaţi la pat, paraplegici. Anamneza furnizează informaţii despre anumite obiceiuri
alimentare, abuz de alimente bogate în proteine (carne) sau oxalaţi (spanac, sfeclă roşie,
ciocolată), despre mediul de viaţă al pacientului (cald şi uscat), infecţii urinare în antecedente sau
eventuale eliminări anterioare de calculi.
b) durerea violenta (colică renală) dar şi sub formă de nevralgie (durere nudă, uneori doar o jenă
la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipică manifestare a litiazei renale.
*Colica renală înseamnă înseamnă distensia acută a căilor excretorii deasupra obstacolului şi
spasmul supraadăugat.
*Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifestă ca durere vie în
zona lombară, de obicei unilateral, în hipocondru şi fosa iliacă de aceeaşi parte cu iradieri spre
organele genitale externe şi faţa internă a coapsei.
*Durerea se însoţeşte de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive (greţuri,
vărsături, pareză intestinală) şi vegetative (paloare, transpiraţii, tahicardie).
*Durata este variabilă, ore sau chiar zile, iar sfârşitul colicii poate coincide uneori cu eliminarea
calculilor.
c) infecţia urinară datorită stazei urinare realizate prin obstacol şi a refluxului urinar, germenii
pot infecta căile urinare, fie pe cale ascendentă, fie pe cale hematogenă generând infecţii de
diferite tipuri. Infecţiile urinare reprezintă complicaţii redutabile ale litiazei şi, de multe ori,
reprezintă singura formă de manifestare a acestuia.
2.4. DIAGNOSTICUL POZITIV ȘI DIFERENȚIAL:
1. Anamneza urmareste precizarea urmatoarelor elemente
- varsta, sex
- antecedente heredo-colaterale

8
- rezidenta geografica
- ocupatia
- volumul zilnic al ingestiei de lichide
- regimul alimentar 
- tratamentul medicamentos.
- prezenta calculior eliminati de pacient in antecedente
- structura cristalografica a calculilor analizati ulterior 
-  prezenta infectiei urinare asociate
2. Examenul clinic obiectiv consta:
a) Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renala (sindrom Cushing,
hipertiroidism, guta, sarcoidoza) sau evidenta vezicii neurologice cu risc de formarea litiazei
vezicale.
b)Semne locale:
-sensibilitate dureroasa la palparea lojei renale
-prezenta rinichiului mare, palpabil, sensibil
-sensibilitatea punctelor ureterale
-prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei
Calculii renali pot fi descoperiti in timpul unui examen de rutina, dar in general sunt
diagnosticati la persoanele care acuza durere lombara acuta sau la pacienti cu infectii urinare
cronice.
3. Examenul paraclinic
Radiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci, numărul, forma şi localizarea lor.
Ecografia – este un examen neinvaziv, dar nu poate pune in evidenta calculii mici, in
special cei localizati in uretere sau vezica urinara. Permite de asemenea diagnosticarea litiazei
renale şi a impactului său asupra rinichiului.
Pielografia intravenoasa - examen cu ajutorul caruia se poate determina localizarea
calculului in sistemul urinar si se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta. Examenul
consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea cu o substanta de contrast, realizata prin
injectare intravenoasa. Acest examen a fost inlocuit de tomografia computerizata (CT), dar este in
continuare utilizat in numeroase afectiuni urinare.

9
Tomografia computerizata (CT) in spirala - a devenit testul de electie pentru evaluarea
calculilor renali. Poate identifica calculii indiferent de compozitia lor si nu necesita utilizarea
unui produs de contrast.
Urografia intravenoasă cu substanţă de contrast pune în evidenţă calculi
radiotranparenţi, ca şi modificările căilor urinarea în amonte de obstacol, impactul asupra
parenchimului renal şi eventualele leziuni anatomice
Scintigrafia renală apreciază funcţionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar ea
nu este indispensabilă diagnosticului.
Sumarul de urină
Se cercetează prezenţa:
*albumine cu apreciere cantitativă;
*glucoză;
*urobilinogen;
*pigmenţi biliari.
*sedimentul urinei.
*leucocite;
*hematii;
*diferite săruri.
Reacţia pH-ului urinei normale variază între 4,6-8,8 în funcţie de dietă.
Volumul urinar în medie 1500 ml/zi în funcţie de aportul hidric: mai puţin de 1500 ml/zi
– oligurie mai mult de 1500 ml /zi – poliurie
Culoarea urinei poate deveni hipercromă, portocalie în ingestie redusă de
lichide, pierderi lichidiene excesive, febră etc.
Mirosul urinei: fetid - semnifică infecţii urinare severe; amoniacal -fetid în infecţii
urinare
Proba Addis Hamburgher determină numărul de hematii sau leucocite eliminate pe
minut, recoltare ce se repetă la 100 minute. Valorile normale: 0-2000 leucocite/min
Urocultura – este examinarea bacteriologică a urinei şi are drept scop depistarea infecţiei
urinare. Recoltarea impune condiţii sterile, după o prealabilă toaletă locală (genitală), din
mijlocul jetului urinar (câţiva mililitri).Urina recoltată se însămânţează pe medii de cultură şi
citirea se face după incubare la termostat 24 h.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

10
a)Din punct de vedere al sindromului dureros cu:
- litiaza colecistica
- colecistita acuta
- pancreatita
- discopatia lombara
- spondiloza lombara
- anexita si metroanexita
- chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar 
- apendicita
- sindrom ocluziv
 b)Din punct de vedere al hematuriei cu:
- traumatisme ale aparatului urinar 
- tumori renale
- litiaza vezicala
- infarct renal
- glomerulonefrita. Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigaţiilor mai sus descrise.
2.5. TRATAMENT
În cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat in funcţie de:
- vârsta pacientului
- tarele organice asociate
- dimensiunile calculului
- compoziţia chimică a calculului
- gradul de afectare a funţiei renale
- starea rinichiului contralateral
- asocierea complicaţiilor (durere, infecţie urinară, insuficientă renală). Majoritatea pietrelor sunt
eliminate in mod spontan in termen de 6 saptamani, in special daca pacientul consuma lichide.
Pot fi administrate analgezice pentru reducerea durerilor (acetaminofen), pana la eliminarea
calculului. Calculii prea mari, cei care provoaca dureri violente, infectii sau hemoragii
trebuie pulverizati in fragmente mici sau extrasi chirurgical.
  Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici:

11
Litotripsia(litotritia) extracorporala – interventie ce utilizeaza unde de soc produse pe
piele si orientate direct catre calcul, pulverizeaza calculul in fragmente mici ce pot fi eliminate de
catre sistemul urinar.
Nefrolitotomie percutanata – tehnica utilizata atunci cand calculul este prea mare
sau pozitionat astfel incat nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se efectueaza prin
introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observatie si a unui instrument numit nefroscop in
rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se extrage calculul. Daca acesta este prea mare, el poate fi
pulverizat cu ajutorul unei laser sau a energiei electrice.
Ureteroscopia – operatie necesara pentru extragerea calculilor localizati in uretere.
Consta in introducerea unei sonde (sau ureteroscop) in vezica prin uretra si ghidat apoi pana la
uretera. Calculii sunt apoi fragmentati sau extrasi intregi. Aceasta tehnica poate afecta ureterele.
Tratamentul conservator al litiazei renale implică:
1. Tratamentul profilactic propriu fiecărui varietăţi de litiaze
2. Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziază, oricare ar fi natura
lor chimică
Tabloul clinic cel mai frecvent observat în litiaza renală este constituit de colica ureterală.
În 60-80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putându-se elimina
spontan. De asemenea, chiar şi în cazurile când calculii ureterali nu se însoţesc de colica acută, se
va aplica mai întâi un tratament medicamentos.
*În tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra în primul rând
medicaţia antispastică şi antialgică pe cale intramusculară sau intravenoasă.analgetice:
Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenous. În forme mai uşoare se administrează
supozitoare sau tablete: Scobutil, Lizadon. În formele mai grave Fortral intramuscular și
antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscular foarte lent de obicei în asociere cu
Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau intramuscular.
*Aplicaţii de căldură: în regiunea lombară (pernă electrică), băi fierbinţi. 
*Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesară, în cazul când durerile sunt extrem de intense,
deşi opiaceele au dezavantajul de a împiedica migrarea calculilor.
*Cura de diureză nu este indicată în faza iniţială dureroasă, deoarece creşte presiunea
intrapielitică care are rol important în producerea durerii. 

12
*Odată durerea calmată, se va trece la o analgezie de bază prin administrarea per oral sau
supozitoare de spasmolitice şi analgetice pentru că se obţine o dilatare şi o diminuare a perstalticii
căilor urinare, şi, deci o scădere a factorilor care declanşează durerea. 
*În această perioadă este indicată cura de diureză care favorizează migrarea calcului. Volumul
urinar va trebui să depăşească 1,5 l/24h. Pot fi recomandate şi ceaiurile de plante cu acţiune
diuretică. 
*Pentru eliminarea spontană a calcului are o mare importanţă mişcarea şi aşa zisa ,,scuturare” a
pietrei.
*În cazul în care este prezentă leucocituria şi bacteriuria, se va aplica terapia antibiotică. 
*Tratmentul colicii renale se poate face şi ambulatoriu, dar orice colică febrilă prelungită sau
complicată cu oligurie, impune internare pentru investigaţii suplimentare şi tratament adecvat. 
*În colicile violente prelungite care nu cedează la analgetice şi spasmolitice uzuale se mai
asociază: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dacă nici aşa durerea nu cedează, se administrează
MIALGIN, ATROPINĂ.
*În cazul în care tratamentul medical nu a dat rezultate sau în cazurile complicate cu insuficienţă
renală se aplică tratament urologic şi la nevoie chirurgical.
Tratamentul chirurgical 
Tratamentul chirurgical impune doar o etapă a tratamentului litiazei renale, el va fi continuat
întotdeauna cu măsuri de prevenire a recidivei calculoase.
PROFILAXIE
Este în funcţie de compoziţia chimică a calculilor. Litiaza renală fiind o boală cronică a
întregului organism, necesită un tratament de lungă durată. Tratamentul s-a dovedit eficace în
profilaxia recidivelor, acestea diminuând de la 40% la 10%.Tratamentul profilactic medical, cu
ajutorul aportului hidric, dietei şi medicaţiei urmăreşte:
- scăderea concentraţiei urinare printr-un aport crescut lichidian;
- diminuarea aportului substanţelor formatoare de calculi;
- creşterea aportului de mediatori care inhibă cristalizarea;
- modificarea pH-ului urinar;
- lupta contra infecţiei.
Profilaxia litiazei este foarte simpla:

13
- regula generala este cautarea si tratarea bolilor generatoare, asociate cu cura de diureza,deci
ingestie mare, zilnica de lichide (orice fel) în cantitate de peste 1500 ml/zi, putându-se ajunge
constant la 2 -3 litri/zi
- se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminarii de urina cu împiedicarea concentrarii si deci
precipitarii sarurilor.
 Regimul alimentar are o mare importanta, în functie de tipul litiazei:
Pentru litiaza oxalica
- se exclud spanacul, macrisul, varza rosie, castravetii, prunele, caisele, fasolea boabe, mazarea
verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub forma de dulciuri, fainoasele, bauturile alcoolice;
Pentru litiaza urica
- se indica aport scazut de proteine, produse lactate, interzicându-se carnea de purcel, miel, vitel,
vânatul, mezelurile, momitele, splina, ficatul, creierul.
2.6. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
*Evolutia este în general buna, multi bolnavi reusind dupa colici recidivate sa elimine calculul.
De cele mai multe ori, daca nu a fost gasita si tratata cauza, procesul de formare a calculului
continua, chinuind timp îndelungat bolnavul, ducând la operatii repetate.
*Unii bolnavi internati în spital nu accepta interventia chirurgicala, ajungând frecvent la blocarea
caii urinare cu scoaterea rinichiului din functie (în acest moment înceteaza durerea, fapt care
bucura bolnavul, dar calmarea este înselatoare, pentru ca daca persista circa doua luni, obstacolul
distruge ireversibil rinichiul).
*Exista posibilitatea foarte rara de anurie (blocarea functiei renale bilaterale), o urgenta de prim
ordin de diagnostic si tratament.
*Evoluţia depinde de numărul şi mărimea calculilor, obstrucţia căilor urinare depinde de eficienţa
tratamentului şi posibilitatea prevenirii recidivelor şi a complicaţiilor. 
*Factorii care pot influenţa evoluţia şi prognosticul, sunt: natura litiazei, dimensiunile, forma şi
situaţia topografică a calculului, numărul, gradul de obstrucţie a căilor urinare, prezenţa sau
absenţa infecţiei şi riscul de recidivă.
*Cu privire la natura litiazei, se ştie că cea urică este mai bine tolerată, puţin dureroasă, iar
tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.
*Dintre litiazele calcice, cea fosfatică este mai gravă decât cea oxalică, prin faptul că recidivează
şi se infectează.

14
*În funcţie de dimensiunile, forma şi situaţia topografică a calcului pot fi prevăzute şansele de
eliminare spontană.
*Calculii caliceali sunt de obicei bine suportaţi, însă şansele de eliminare sunt minime.
PROGNOSTIC
  Bilateralitatea reprezintă un semn de prognostic sever. Gradul şi durata obstrucţiei are o
mare importanţă prognostică, deoarece atunci când este severă şi sediul este sus situat, va duce la
o distrugere nefrotică ireversibilă.
2.7. COMPLICAȚII
Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt:
- complicaţiile mecanice
- complicaţiile infectioase
- complicaţiile renale.
1. Complicaţiile mecanice
  Sunt determinate de prezenţa unui calcul pe căile urinare excretoare, care reprezintă un
obstacol incomplet sau complet privind excreţia urinii. Este posibil ca, uneori, să se instaleze în
amonte faţă de obstacol o dilatare pielocaliceală de volum variabil.
Excluderea funcţională a rinichiului (rinichi mut) are loc în cazul când calculul produce o
obstrucţie totală.
Anurie reprezintă o complicaţie gravă datorită fie unui mecanism reflex, fie unor leziuni de
pielonefrită litiazică pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucţii bilaterale.
2. Complicaţiile infecţioase
Sunt favorizate de litiaza renală. După infecţia pielică se instalează pielonefrita acută sau
cronică cu insuficienţă renală ireversibilă.Tot în cadrul complicaţiilor infecţioase se menţionează:
- pionefroza,
- flegmonul perinefritic
- septicemia.
3. Complicaţiile renale
Sunt reprezentate de nefropatia obstructivă însoţită de nefrită interstiţială cronică.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu litiază renală
*Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-
şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea, prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit
singur, dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare.

15
Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta
din urma de eforturi fizice, ii previne o serie de suferinte inutile, contribuie la crearea unui climat
favorabil intre bolnav si medic, face aceesibila medicului explorarea tuturor regiunilor
organismului, servindu-l si cu instrumentarul necesar, toate acestea intervenind pentru scurtarea
timpului de consult al bolnavului.
 ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI 
Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele:
-pregatirea psihica a bolnavului
-adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar 
-dezbracarea si imbracarea bolnavului
-aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor 
-asigurarea iluminatiei necesare examinarilor 
-deservirea medicului cu instrumente
-ferirea bolnavului de traumatisme si raceala
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului
SE VA MONITORIZA
-pulsul, tensiunea arterială, temperatura, diureza
-se va urmări dacă bolnavul respiră normal
-se va urmări dacă pacientul mănâncă şi consuma lichide in cantitatile necesare
-se va urmări scaunul si eliminarea de urina
-se va urmări dacă pacientul se mişcă şi îşi menţine o postură bună (în mers, aşezat, întins şi când
îşi schimbă postura de la o poziţie la alta)
PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZA
 Sange pentru:
-hemoleucograma completa
- analize biochimie: creatinina serica, uree serica, calcemie, fosfatemie, uricozurie, creatininemie,
evaluarea fosfatazelor alcaline si a rezervei alcaline, glicemie, sideremie.
 Analize de urina pentru:
-calciurie, fosfaturie, uricozurie, oxalurie, cistinurie, citraturie, magneziurie, natriurie, uree si
creatinina urinara.
 Examen sumar de urina
-volum de urina pe 24h, pH –ul urinar, densitatea urinara, leucociturie, hematurie, cristalurie.

16
Urocultura - cu antibiograma
 Examen cristalografic si bacteriologic al calculului eliminat spontan sau extras
PENTRU EXAMENE IMAGISTICE
Scintigrafie renală - Bolnavului i se injectează intravenos o substanţă de contrast radioactivă,
după care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detectează repartizarea substanţelor radioactive
în parenchiul renal
Pielografia – radiografia aparatului renal executată cu substanţa de contrast administrată prin
cateterism ureteral sub control citoscopic.
Capitolul III
PLANURI DE NURSING
CAZUL I
Pacientul L.G., în vârstă de 44 ani, sex masculin, cu domiciliul în Slatina, județul Olt,
Șofer, s-a internat la Spitalul Județean de Urgență Slatina, în data de 17.02.2020 prin Unitatea de
Primiri Urgențe.
Stare civilă: căsătorit.
Domiciliul: urban, bloc, trei camere.
Locuiește cu: soția
Semne particulare: comportament – nu consumă alcool, nu fumează.
Diagnostic la internare: LITIAZĂ RENALĂ
Situație clinică la internare:
-Temperatura: 38,2 grade C
-T.A. : 140-80 mm Hg
-Puls: 100 pulsaţii/minut
-Respiraţie: 17 respiraţii/minut, Greutate: 70 kg, Inălţime: 1,68m
Investigații paraclinice: hemoleucogramă, glicemie, VSH, grup sanguin A2, Rh pozitiv, sumar
de urină, ecografie abdominală, examen radiologic.
MOTIVELE INTERNĂRII:
- durere lombara unilaterala,
- durere in hipocondru drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faţa
internă a coapsei drepte,
- greaţa, vărsături,
- transpiraţii abundente,

17
- paloare si uşoara tahicardie. 
DATA INTERNĂRII: 17.02.2020
DATA EXTERNĂRII: 23.02.2020
Diagnostic medical: LITIAZĂ RENALĂ
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a menține temperatura în limite normale
3. Nevoia de a bea și a manca
4. Nevoia de dormi și a se odihni
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTAT DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Ă
Nevoia de a Internarea şi Crearea unor - Se prezintă - Recoltarea Pacientul este
respira și a instalarea  conditii de colegii de salon sangelui pentru multumit de
avea o buna pacientului în confort optime -se aduce la analize salon, s-a
circulație salon pentru cunostinta delaborator. adaptat
si pregătirea  diminuarea regulamentul de -recoltarea statutului de
pentru recoltari stresului ordine interioara urinei și anti pacient destul
- Tahicardie suferit la - se explică biograma de repede.
tranzitorie internare si ce are de facut - se supra Pacientul este
adaptarea in vederea vegheaza pregatit pentru
pacientului in recoltarii functiile vitale recoltarea prob
mediul produselor de si vegetative, elor
spitalicesc. laborator si puls, tensiune, de laborator
Tahicardia s-a
Efectuarea pregatirea temperatura
ameliorat,
corecta a pentru
pacinetul prezi
recoltarii investigatii
nta un puls de
In decurs de -incurajez
90pulsatii/
24h sa se pacientul sa stea
minut
atenueze in repaus la pat
Stare
tahicardia, pana la
pacientului
pacientul sa clarificarea
este stabila si
aibe o stare de urinei,
el prezinta o
bine. normalizarea
18
pulsului stare de bine
-aerisesc TA=140/80m
salonul mHg
-asigur un climat Puls=90pulsati
linistit i/min

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE


AFECTAT DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Ă

19
Nevoia de a Febra Pacientul sa - asigur un climat Administrez Dupa
menține moderata revina la o de 18*-20*C in antipiretic administarea
tempratura 38,2*C temperatura salon „Algolalmin” medicatiei
în limite normala de 36- - asigur 1 fiola de 2 ml pacientul prezi
normale 37*C in decurs imbracaminte i.v diluata cu nta o usoara
de 72h lejera NaCl 0,9% ameliorare,
Prevenirea - sterg fruntea 8ml temperatura
complicatiilor   pacientului de -administrez fiind inusoara
pe toata durata transpiratie, antibiotice scadere iar la
spitalizarii si -aplic comprese pentru infectia sfarsitul primei
dupa aceea cu apa la urinara zile este de
temperatura „Ciprofloxacin 38*C
camerei pe brate si ” 1 fiola
pe picioare 500mg la 12h
iv

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE


AFECTAT DE NURSING AUTONOME DELEGATE

20
Ă
Nevoia de a Alimentatie si Pacientul sa se Explic Asigur Pacientul nu
bea și a hidratare poata alimenta pacientului alimentare prezinta o stare
manca inadecvata prin si hidrata importanta parenterala de hidratare
deficit singur fara alimentatiei pe perfuzabil cu fizica
Potential de dificultate in cale orala Flacoane de satisfacatoare
alterare a decurs de 48h - Rog 500mg, El refuza in
nutritiei prin Pacientul sa nu  pacientul glucoza de continuare
deficit mai prezinte pe lângă ceaiul 10% si 2 alimentarea
-legat de greata greata si de dimineaţă pe flacoane de orala fiind
si varsaturi varsaturi in parcursul zilei să 500 mg de necesara
decurs de 24h consume încă NaCl 0,9% continuarea
Pacientul sa 2000-2500 ml Ritmul de alimentatiei
beneficieze de lichide în special administrare parenterale
o dieta ceai din cozi de este de 60 Pacientul
corespunzatoar cireşe picaturi/minut accepta sa
e in 48h Asez pacientul Administrez„ consume un
in pozitie sezand Metrocloprami pahar cu ceai.
la marginea d” 1 fiola i.m
patului si ii ofer
si sustin tavita Dupa
renala administrarea
-Incep medicatiei
rehidratarea pacientul prezi
orala incet cu nta o stare de
lichide reci in greata usor 
cantitati mici ameliorata

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE


AFECTAT DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Ă
21
Nevoia de a Alterarea Pacientul să Rog pacientul Administrez Somnulpacient
dormi și a confortului beneficieze de să-şi golească „Diazepan” ului este in
se odihni Incapacitatede somn atât vezica urinară înainte de continuare
a-se odihni calitativ, cât şi înaintea culcării; culcare cu 30 perturbat din
cantitativ, să -Identific prin minute cauza durerilor
doarmă 6-8h discuţii cu si a mictiunilor
fără pacientul care este frecvente. In
întrerupere în cauza decurs de 24 h
aproximativ 3- insomniei şi îmi a reusit sa
4 zile spune că nu adoarma 4h
Pacientul să doarme din pricina fara
beneficieze de durerii, nu se poate intrerupere,
confort fizic şi acomoda cu dar somul era
psihic pentru a somnul în spital; agitat
se odihni bine - Invăţ pacientul
din primele 3 tehnici de relaxare;
zile de la - asigur odihna şi
internare liniştea;
-Creez condiţii
optime de
somn, prin
schimbarea
lenjeriei patului
şi întinderea ei,
aerisirea salonului

CAZUL II

22
Pacientul V.L., în vârstă de 47 ani, sex masculin, cu domiciliul în Slatina, județul Olt,
comerciant, s-a internat la Spitalul Județean de Urgență Slatina, în data de 17.03.2020 prin
Unitatea de Primiri Urgențe.
Stare civilă: căsătorit.
Domiciliul: urban, bloc, trei camere.
Locuiește cu: soția
Semne particulare: comportament – nu consumă alcool, nu fumează.
Diagnostic la internare: LITIAZĂ RENALĂ
Situație clinică la internare:
-Temperatura: 38,2 grade C
-T.A. : 140-80 mm Hg
-Puls: 100 pulsaţii/minut
-Respiraţie: 17 respiraţii/minut, Greutate: 70 kg, Inălţime: 1,68m
Investigații paraclinice: hemoleucogramă, glicemie, VSH, grup sanguin A2, Rh pozitiv, sumar
de urină, ecografie abdominală, examen radiologic.
MOTIVELE INTERNĂRII:
- durere lombara unilaterala,
- durere in hipocondru drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faţa
internă a coapsei drepte,
- disurie, hematurie, vărsături,
- transpiraţii abundente,
- paloare si uşoara tahicardie, febră, frison. 
DATA INTERNĂRII: 17.03.2020
DATA EXTERNĂRII: 23.03.2020
Diagnostic medical: LITIAZĂ RENALĂ
Nevoi afectate:
1. Nevoia de se mişca şi de a avea o buna postură
2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a învaţa cum şa-ţi pastrezi sănătatea
4. Nevoia de a elimina

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

23
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Nevoia de se Alterarea In decurs de Asigur Administrez Pacientul
mişca şi de confortului din 24h pacientul  pacientul Antispastice prezinta o
a avea o buna cauza durerii sa nu mai ca durerile se „Nurofen”400m usoara
postură lombare aibe dureri vor diminua g ameliorare a
- sfatuiesc durerii,dar
sa-si gaseasca o trecatoare, ea
pozitie antalgica revenind in
- recoltez sange intensitate la
și utină pentru sfarsitul zilei
examene de
laborator

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE


AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

24
Nevoia de a Anxietate Pacientul să -Calmez -se suprave Pacientul este
evita -stres in beneficieze pacientul si il asigur gheaza functiile neincrezator
pericolele legatura de siguranţă de evolutia vitale si asupra
cunecunoastere fără favorabila a bolii vegetative evolutiei bolii,
aevolutiei bolii accidente. sale el
Pacientul să - explicca durerea isi pune toate
beneficieze estetrecatoare si sperantele
de siguranţă odata cu eliminarea in personalul
psihică pentr calculilor nu o va medical,
u înlăturarea mai avea. dar este speriat
stării de - aduc din cauza
anxietate pe la cunostinta durerilor care
toată perioad regimul hidric care nu cedeaza
a spitalizari trebuie sa il
respecte dupa
externare pentru o
evolutie favorabila
a bolii si prevenirea
recidivelor 

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE


AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

25
Nevoia de a Deficit de Pacientul să Explorez Administrez Din respect
învăța să îți cunostinte acumuleze nivelul de Antispastice fata
păstrezi noi cunoştinţe „Nurofen”400m de personalul
sănătatea cunoştinţe, pe al pacientului  g medical,
tot parcursul privind boala asculta ce i se
spitalizării - modul de spune, dar se
Pacientul să manifestare, observa ca nu
dobândească măsurile prevent este receptiv
atitudini,obic iveşi curative, fiind intrerupt
eiuri şi modulde partici de episoadele
deprinderi pare la de durere si
noi intervenţii şi voma
procesul de
recuperare;
-Verific
dacă a înţeles
mesajul corect şi
dacă şi-a însuşit
noile cunoştinţe;
-Să aibă un mod
de viaţă raţional;

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE


AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

26
Nevoia de a Eliminare Pacientul să Explic La indicaţia Pacientul
elimina urinară aibă micţiuni pacientului că medicului prezinta in
insuficientă în spontane în trebuie să existe o administrez continuare
calitate şi 48h relaţie între nevoia diuretice urinari dese in
cantitate de a bea,a mânca, (Furosemid) 1 cantitati mici,
elimina, pentru fiola culoarea
aşi putea stabili adminiatrata i.v mictiunilor
propriul orar de fiind foarte
ingestie şi transpatenta si
eliminare; densiate
- Invăţ scazuta
pacientul poziţia
corectă pentru uşur
area micţiunii şi
golirea completă a
vezicii urinare
- stimulez
evacuarea globului
vezical (introduc
sub pacient
un bazinet cald.

CAZUL III

27
Pacientul B.M., în vârstă de 66 ani, sex masculin, cu domiciliul în Slatina, județul Olt,
arhitect, s-a internat la Spitalul Județean de Urgență Slatina, în data de 17.04.2020 prin Unitatea
de Primiri Urgențe.
Stare civilă: căsătorit.
Domiciliul: urban, bloc, trei camere.
Locuiește cu: soția și 2 copii
Semne particulare: comportament – nu consumă alcool, nu fumează.
Diagnostic la internare: LITIAZĂ RENALĂ
Situație clinică la internare:
-Temperatura: 38,2 grade C
-T.A. : 140-80 mm Hg
-Puls: 100 pulsaţii/minut
-Respiraţie: 17 respiraţii/minut, Greutate: 70 kg, Inălţime: 1,68m
Investigații paraclinice: hemoleucogramă, glicemie, VSH, grup sanguin A2, Rh pozitiv, sumar
de urină, ecografie abdominală, examen radiologic.
MOTIVELE INTERNĂRII:
- disurie, durere lombara unilaterala,
- durere in hipocondru stâng cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faţa
internă a coapsei stângi,
- hematurie, vărsături,
- transpiraţii abundente,
- paloare si uşoara tahicardie, febră, frison. 
DATA INTERNĂRII: 17.04.2020
DATA EXTERNĂRII: 23.04.2020
Diagnostic medical: LITIAZĂ RENALĂ
Nevoi afectate:
1. Nevoia de se mişca şi de a avea o buna postură
2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a învaţa cum şa-ţi pastrezi sănătatea
4. Nevoia de a elimina

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

28
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Nevoia de se Alterarea In decurs de Asigur Administrez Pacientul
mişca şi de confortului din 24h pacientul  pacientul Antispastice prezinta o
a avea o buna cauza durerii sa nu mai ca durerile se „Nurofen”400mg usoara
postură lombare aibe dureri vor diminua ameliorare a
- sfatuiesc durerii,dar
sa-si gaseasca o trecatoare, ea
pozitie antalgica revenind in
- recoltez sange intensitate la
și utină pentru sfarsitul zilei
examene de
laborator

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE


AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

29
Nevoia de a Anxietate Pacientul să -Calmez -se suprave Pacientul este
evita -stres in beneficieze pacientul si il asigur gheaza functiile neincrezator
pericolele legatura de siguranţă de evolutia vitale si asupra
cunecunoastere fără favorabila a bolii vegetative evolutiei bolii,
aevolutiei bolii accidente. sale el
Pacientul să - explicca durerea isi pune toate
beneficieze estetrecatoare si sperantele
de siguranţă odata cu eliminarea in personalul
psihică pentr calculilor nu o va medical,
u înlăturarea mai avea. dar este speriat
stării de - aduc din cauza
anxietate pe la cunostinta durerilor care
toată perioad regimul hidric care nu cedeaza
a spitalizari trebuie sa il
respecte dupa
externare pentru o
evolutie favorabila
a bolii si prevenirea
recidivelor 

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE


AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

30
Nevoia de a Deficit de Pacientul să Explorez Administrez Din respect
învăța să îți cunostinte acumuleze nivelul de Antispastice fata
păstrezi noi cunoştinţe „Nurofen”400mg de personalul
sănătatea cunoştinţe, pe al pacientului  diuretice medical,
tot parcursul privind boala (Furosemid) 1 asculta ce i se
spitalizării - modul de fiola adminiatrata spune, dar se
Pacientul să manifestare, i.v observa ca nu
dobândească măsurile prevent este receptiv
atitudini,obic iveşi curative, fiind intrerupt
eiuri şi modulde partici de episoadele
deprinderi pare la de durere si
noi intervenţii şi voma
procesul de
recuperare;
-Verific
dacă a înţeles
mesajul corect şi
dacă şi-a însuşit
noile cunoştinţe;
-Să aibă un mod
de viaţă raţional;

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE


AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

31
Nevoia de a Eliminare Pacientul să Explic La indicaţia Pacientul
elimina urinară aibă micţiuni pacientului că medicului prezinta in
insuficientă în spontane în trebuie să existe o administrez continuare
calitate şi 48h relaţie între nevoia diuretice urinari dese in
cantitate de a bea,a mânca, (Furosemid) 1 cantitati mici,
elimina, pentru fiola adminiatrata culoarea
aşi putea stabili i.v mictiunilor
propriul orar de fiind foarte
ingestie şi transpatenta si
eliminare; densiate
- Invăţ scazuta
pacientul poziţia
corectă pentru uşur
area micţiunii şi
golirea completă a
vezicii urinare
- stimulez
evacuarea globului
vezical (introduc
sub pacient
un bazinet cald.

CONCLUZII

32
Litiaza urinara, cunoscuta mai frecvent sub numele de “pietre la rinichi” este o afectiune
cunoscuta inca din antichitate, a dovedit existent acestei boli din cele mai vechi timpuri prin
existența unui calcul vezical la o mumie egipteana din anul 4800.i.e.n.Tratamentul litiazei urinare
a constituit o preocupare continua a urologilor ”acelor timpuri mergand de la (GALENUS) pana
la tratamenul chirurgical. Hipocrate a practicat probabil prima interventie chirurgicala urologica
de tip litiazic.
Chiar daca medicina a evoluat considerabil pana in zilele noastre, litiaza urinara a ramas
in continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult, incidenta sa este in crestere in
Europa, America de Nord si Japonia, frecventa care poate fi pusa cel mai probabil pe seama
alimentatiei si a duritatii apei.
Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective
importante in actualul sistem de sanatate. Medicina zilelor noastre are un caracter profund
profilactic, iar de la dreptul de sanatate s-a ajuns la datoria de a pastra sanatatea. Dar existenta
omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru ingrijirea pacientului a fost
si ramane unul dintre telurile umanitare ale medicinei.
Dintre bolile frecvent intalnite se inscrie si LITIAZA RENALA. Am ales ca tema
’’Ingrijirea pacientului cu Litiaza Renala’’, datorita faptului ca si bunica mea a suferit de
aceasta boala, care a fost tratată medicamentos. Boala poate apărea la orice varstă și are de regula
un diagnostic cu atat mai sever cu cat se instaleaza la o varsta mai timpurie.
Consecintele si rapiditatea instalarii complicatiilor, precum si tendinta la recidive m-a
ajutat sa inteleg mai bine aceasta boala a bunicii mele, fapt pentru care Litiaza Renala mi s-a
parut potrivita ca subiect al acestei lucrari. Folosind o bogata bibliografie de specialitate
si insusindu-mi notiuni de nursing din cadrul orelor la care am participat la scoala, voi incerca sa
subliniez importanta acestei afectiuni.

BIBLIOGRAFIE

33
1. Borundel C. - Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed. ALL, Bucureşti 1995

2. Titircă L. - Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, Ed.


ViaţaMedicală Românească, Bucureşti 2003

3. Titircă L. - Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medicală, Bucureşti 1998

4. Titirca L -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, Breviar


Ed.ViataMedicala Romaneasca.Bucuresti 2008

5. Balta G-Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983

6. Balta G.- Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti1983

7. Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007

8. Dr.Dascalescu A -Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor, Ed


M.A.S.T.Bucuresti 2008

9. Aurel ArdeleanCalin Istrate - Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint 2001
Ionel Rosu

RESURSE INTERNET

http://www.romedic.roh  
http://www.ecureme.com

ANEXA 1

34
Figura 1 – Anatomia rinichiului

ANEXA 2
35
Figura 2 – Fiziologia rinichiului

ANEXA 3
36
Figura 3 – Calculi renali

ANEXA 4
37
Figura 4 – Litiaza renală

38