Sunteți pe pagina 1din 3

Fracturile diafizare ale oaselor antebratului

Definitie:
• fracturi situate sub nivelul coronoidei cubitusului si respectiv sub nivelul tuberozit atii
bicipitale a radiusului si deasupra unei linii orizontale care separa metafiza de diafiza.
• notiunea de "fractura dubla"

Anatomie si biomecanica
• mecanismul prono-supinatiei
• grup pronator/ grup supinator
• importanta mentinerii lungimii si curburilor normale

Epidemiologie
• sunt fracturi frecvente, atat la copil cat si la adult

Anatomie patologica
• fracturi ale radiusului, cubitusului sau ambelor oase
• angulare, inca lecare, decalaj
• leziuni articulare asociate
• leziunile membranei interosoase
• fracturile in lemn verde

Etiopatogenie
• indirect prin cadere pe mana
• mecanism direct „fractura de aparare”

Clasificare
Clasificarea utilizata cel mai frecvent este clasificarea AO a fracturilor diafizare:
• simple (transversale, oblice, spiroide)
• cu contact partial intre fragmentele principale si unul sau mai multe fragmente
intermediare
• fara contact intre fragmentele principale (segmentare sau cu cominutie segmentara)

Simptomatologie:
• durere si impotenta functionala variabila
• antebratul flectat, sprijinit de mana sanatoasa
• deformarea regiunii
• crepitatii osoase
• mobilitate anormala
• se va examina antebratul pe toat a lungimea sa, inclusiv articulat iile proximala si
distala

Explorare imagistica:
• radiografii din incidenta AP si LL

• radiografiile vor cuprinde antebratul pe toat a lungimea sa, inclusiv articulat iile
proximala si distala
Diagnostic:
• diagnostic pozitiv: mobilitate anormala si imagistica; diagnosticul leziunilor asociate
• diagnostic negativ: contuziile antebratului, cotului sau pumnului

Evolutie si prognostic
Fracturile diafizare inchise ale antebratului au in general un prognostic relativ bun, dar
consolideaza greu la adult (in 3 luni sau mai mult). Fracturile deschise au un prognostic
rezervat, mai ales daca sunt produse prin strivire, cu leziuni complexe
musculotendinoase si cominutie.

• complicatii imediate:
- leziuni vasculare
- leziuni nervoase (n.median, mai rar n.cubital sau n.radial)
- deschidere
- luxatii asociate (fractura-luxatie Monteggia-Stanciulescu, fractura-luxatie
Galeazzi)
• complicatii tardive:
- pseudartroza
- calus vicios cu limitarea pronosupinatiei s i durere articulara
- sindrom Volkman
- inchidere prematura a cartilajului de crestere (la copil) cu devierea antebratului
- sinostoza radioulnara

Tratament
Obiectivul tratamentului este reprezentat de consolidarea fracturii, cu articulat iile
cotului si pumnului mobile si nedureroase si fara limitarea pronosupinatiei. Avand in
vedere consolidarea lenta a fracturilor antebratului, tratamentul de electie este cel
chirurgical.

Tratamentul conservativ este indicat de regula:


• in fracturile stabile fara deplasare, daca sunt necomplicate
• in fracturile cu deplasare ale copilului
Imobilizarea se face cu atela brahipalmara timp de 2-3 saptamani, urmata de
imobilizarea cu gips circular. Evitarea redorii de cot impune fie utilizarea de aparate
gipsate articulate, fie renuntarea la imobilizarea de cot inainte de consolidarea fracturii
de antebrat, cu riscul deplasarii secundare in focar.

Extensia continua transradiala poate fi utilizata in fracturile cu cominutie accentuata


sau in fracturile deschise.

Tratamentul chirurgical de electie este reducerea sangeranda si osteosinteza ambelor


oase cu placa si suruburi, cu compresie in focar. Abordul recomandat este prin dubla
incizie. Acesta metoda permite o reducere anatomica si asigura corectarea lungimii,
curburilor si decalajului.
La copil se accepta osteosinteza centromedulara cu brosa. La adult acest tip de
osteosinteza nu se accepta decat la nivelul cubitusului, in situatii exceptionale.

Fracturile deschise cu leziuni extinse ale partilor moi si cominutie sau contaminare se
fixeaza de electie cu fixator extern, sau, in lipsa acestuia, cu aparat gipsat. Fracturile
deschise mai putin grave se pot trata ca si fracturile inchise, dupa asanarea focarului de
fractura.

Tratamentul complicatiilor
Calusul vicios, care determina deficit funct ional, se va trata prin osteotomie, grefa
osoasa si osteosinteza ferma.

Pseudartroza se trateaza prin decorticare osteoperiostica, grefa osoasa si osteosinteza


ferma.
Pseudartroza radiusului proximal de insertia rotundului pronator si pseudartroza ulnei
in treimea distala sunt in general bine tolerate functional.