CULTURI PE TERENURI ARABILE

BROŞURĂ

PENTRU PRODUCERE DE ENERGIE

CUPRINS
- Păduri care cresc în ritm alert şi prezentări la nivel de ferme
- Crânguri cu rotaţie scurtă (CRS) şi exemple din Austria şi Italia
- Miscanthus şi prezentarea Şcolii Tehnice pentru Agricultură din Palidano (Italia)
PROIECTUL BIOMASS
TRADE CENTERS2
Broşura de faţă reprezintă unul
din rezultatele principale ale
proiectului Centrelor comerciale
pe probleme de biomasă, proiect
sprijinit de Agenţia executivă
pentru concurenţă şi inovare (AECI)
din cadrul Comisiei Europene,
care face parte din programul
“Europa cu energie inteligentă ”.
Acest proiect este coordonat de
AIEL (Agenţia italiană pe probleme
de energie agro-forestieră) şi implică
şase parteneri europeni : Camera
de Agricultură şi Silvicultură din
Styria (Lk-Stmk - Austria), Institutul
Sloven de Silvicultură (ISS), Asociaţia
poloneză pe probleme de biomasă
(POLBIOM), Agenţia regională pentru
dezvoltare şi inovare în sectorul
agricol şi silvic (ARSIA – Regiunea
Toscana) şi Asociaţia din Garfagnana
pe probleme de mediu şi dezvoltare
(GAL – Provinciile Lucca şi Pistoia).
OBIECTIVE
PREZENTAREA BROŞURII
În pofida ajutorului financiar acordat
în virtutea reformei în materie de
politică agricolă comună şi a stimu-
lentelor acordate de mai multe ţări
europene, piaţa biomasei solide
produse pe terenuri arabile prin cul-
turi cu rotaţie scurtă în vederea pro-
ducerii de energie de-abia se mişcă.
Unul din obstacolele principale care
împiedică dezvoltarea acestei pieţe
RECUNOAŞTEREA SPRIJINULUI ACORDAT
Dorim să le mulţumim tuturor celor care ne-au furnizat informaţiile tehnice şi cele legate de piaţă la care se face referire
în această publicaţie ; în special dorim să-i mulţumim d-nei Schnaderbeck, firmelor Biomasse Europa, Chellin Gianni &
Luigi, Exp. Farm Stuard, pepinierei Umbraflor şi Şcolii tehnice pentru agricultură din Palidano.
2
ACŢIUNI
-sporirea profesionalismului
Proiectul se adresează în principal
producătorilor de băcan şi de
producătorilor de băcan şi de aşchii
aşchii de lemn, ceea ce conduce
de lemn, dar şi consumatorilor. În
la o armonizare mai bună dintre
36 de luni care se vor scurge de la
furnizare şi cerere la nivel regional ;
data începerii proiectului (noiem-
-crearea de centre comerciale şi lo-
brie 2007 – octombrie 2010) se vor
gistice pe probleme de biomasă
derula următoarele acţiuni :
(CCLB), favorizându-se astfel in-
] publicarea manualului practic “
troducerea pe piaţă a Specificaţiei
Producţia de băcan şi de aşchii de
tehnice europene CEN/TS 14961
lemn. Cerinţe calitative şi comer-
-coordonarea, pregătirea şi pro-
cializare ” ;
movarea pe piaţă de producători
] desfăşurarea unui program edu-
profesionişti de combustibili
cativ şi promoţional, care pune la
lemnoşi, sporindu-se astfel încre-
dispoziţia grupului de parteneri
derea consumatorilor şi încura-
implicaţi 14 cursuri, 13 ateliere, 6
jându-se instalarea de sisteme
vizite de studiu la CCLB-urile care
moderne de încălzire pe lemn ;
funcţionează deja şi 17 evenimente
-sporirea producerii, comercializării
demonstrative atât în domeniul sil-
şi folosirii energiei biomasei solide
vic, cât şi în cel agricol ;
provenite din terenurile agricole.
] asigurarea de sprijin tehnic pentru
înfiinţarea a 18 CCLB-uri în ţările
este, din punctul de vedere al lanţului încercat să strângem informaţiile de
de furnizare, punerea la dispoziţia ordin tehnico-economic şi cele leg-
fermierilor într-un grad redus a unor ate de piaţă care se află actualmente
informaţii clare şi transparente pe în literatura de specialitate referitoare
baza cărora să aleagă, dintre difer- la culturile generatoare de energie.
itele investiţii posibile, cele care se De asemenea, s-au oferit şi exemple
dovedesc a fi mai potrivite, în funcţie privitoare la utilizarea finală a ener-
de ocaziile de cultivare şi de utilizarea giei care se poate extrage din bio-
finală a energiei. combustibilii solizi.
Pentru a încuraja investiţiile, am
PĂDURILE PRODUCĂTOARE DE ENERGIE CU RITM DE
CREŞTERE ALERT
Este vorba de arboreturi cu frunze
Costul plantăriit 5.000 € / ha
late care cresc repede (salcâm ne-
Producţia (medie) pe 5 ani – prima tăiere 110-125 twb / ha (M 50 %))
gru, platan, frasin şi ulm). Acestea au
Producţia (medie) pe 15 ani – a treia tăiere 220-225 twb / ha (M 50 %)
o densitate a sădirii de cîte 1.500 de
Ciclul de viaţă 40-50 ani
plante/ha şi un tipar de 3,5 x 2 m.
Ciclul de rotire poate varia de la 5 la
7 ani, asigurându-se astfel o anumită
funcţie peisagistică, iar clasificările
care se pot obţine sunt lemn de foc
şi aşchii de lemn.

RĂRIREA PLANTAŢIEI DE CHERESTEA

Prin rărirea copacilor pe terenurile arabile în scopul producerii de cher-
estea şi al folosirii echipamentelor şi utilajelor de silvicultură potrivite
pentru aceasta, se poate da naştere la lemne de foc şi la aşchii de lemn
din copaci derivaţi şi arbuşti (anin, alun, cireş, salcie etc.).

Ciclul de tăiere la copacii derivaţi şi la arbuştis 10-12 ani

Diametre 12-20 (max 30) cm
Producţia de lemn de băcan 20-25 t/ha (M20)
Producţia de aşchii de lemn 25-30 t/ha (M30)

Price Preţul arborilor pe picior 10-20 €/twb

Butuci lemn
Pteţurile arborilor cu titlu indicativ
Aşchii lemn
Butuci lemn (anin)
Butuci lemn (anin)
Preţuri de vânzare (2008)
Aşchii lemn(anin arb.pit.)
70-90 €/t M20
40-65 €/t M30
85 €/t (2 lung. m, M20)
125 €/t (P330-500, M20)
60-85 €/t (P16-45, M30)

Notes: M=umiditate; P=dimensiuni; wb =umiditate iniţială

3
 PREZENTĂRI
LEMN DE FOC ŞI AŞCHII DE LEMN PENTRU INCĂLZIREA
AUTONOMA A PENSIUNILOR

Bioferma RAMINA (Vicenza, Italia)

Puterea electrică a boilerului : 30 kW

Volumul încălzit : 540 m3
Băcanul consumat anual : 12 t (M20)
Metanul înlocuit anual : 3400 €
Economisirile anuale : 2200 €
Suprafaţa pădurii care creşte repede :1,5 ha
a

Bioferma DAMO (Veneţia, Italia)

Puterea electrică a boilerului : 30 kW

Volumul încălzit : 350 m3
Băcanul consumat anual : 10 t (M20)
Uleiul de încălzire înlocuit anual : 4000 €
Economisirile anuale : 3000 €

BOTTEGA DELL’AQUILONE(PADOVA, IT.) - WWW.SPEEDCOMFLY.COM

Puterea electrică a boilerului : 55 kW

Volumul încălzit : 1500 m3
Băcanul consumat anual : 20 t (M20)
GPL-ul înlocuit anual : 11000 €
Economisirile anuale : 8400 €

Bioferma REFFO (Veneţia, Italia)

Puterea electrică a boilerului : 35 kW
Volumul încălzit : 1100 m3
Aşchiile de lemn consumate anual: 15 t (M30)
GPL-ul înlocuit anual : 6300 €
Economisirile anuale : 5200 €

4
CRÂNGURI CU ROTAŢIE SCURTĂ (CRS)
Crângurile cu rotaţie scurtă (CRS) sunt culturi pe picior amplasate pe ter- Terenul arabil de sub CRS
enuri agricole, alcătuite din specii care cresc repede, cum ar fi plopul, sal-
ha
cia, salcâmul negru şi eucaliptul. Variantele de plop şi de salcie sunt cele
Italia 5105
predominant folosite pe terenurile agricole. Crângul este caracterizat
Germania ≈1000
printr-o densitate de creştere crescută, printr-o periodicitate de secerare Austria 115
accentuată, adică între 1 şi 6-8 ani, şi prin tehnici de cultivare intense..

MODELELE DE CULTURI ŞI PRODUCTIVITATEA

CRS-urile recoltate la un ciclu de 2-3 ani sunt cele mai întâlnite în Europa (modelul european), însă se remarcă
şi un interes din ce în ce mai accentuat pentru crângurile cu o densitate de creştere mai redusă şi cu cicluri de
rotire de maxim 5-6 ani (modelul american). În tabelul de mai jos se oferă un rezumat al valorilor productivităţii
plantaţiilor comerciale şi experimentale care s-au înregistrat în Europa încă din anii ’90.

Modelul Ţara şi Densitatea Productivitatea

de cultură Ciclu regiunea Specia creşterii (tdb / ha / an)
(plante/ha)
F1R1 3.8
Italia Plop 12,000 /
1 Lombardia 14,000 F1R2 13.8
an Plop alb F1R3 4-10.4
Italia-Toscana Plop 10,000 10.0 (media)
8,000 / F1R1 11.1-12.5
Salcâm negru 12,000
Italia F1R2 9.1-12.5
OBSERVAŢII CU PRIVIRE LA Piedmont F1R1 13.0
10,000
PRODUCTIVITATE F1R2 8.1-10.8
European 2
ani Italia-Veneto 6,000 10.1 (media)
•Crângurile ajung la producţia
Italia-Friuli V.G. 6,000 9.0 (media)
maximă înre al doilea şi al treilea
Italia-Toscana 10,000 18.0 (media)
ciclu de rotire. Plop 7,200 /
Italia-Lazio F2R3 13.5-9.5
•Din cauza mortalităţii treptate a 10,300
buturugilor, în timp productivitatea Italia-Toscana 10,000 20.0 (media)
3 Germania
scade, mai cu seamă în cazul celor 10,000 10-14
ani (Bayer)
mai intense modele de culturi. Austria 10,000 8-12
•Prin prelungirea ciclului de rotire Plop alb 1,667 F6R6 4.6-7.9
Italia F5R5 11.1
e posibil să se ajungă în timp la o Lombardia 1,667
scădere minoră a productivităţii. 5-6 F6R6 9.1
American Plopr
ani F5R5 16.2
•Cu un ciclu de rotire mai lung şi o Italia 1,333
F6R11 14.7
densitate a cultivării redusă, cheltu- Piedmont
Salcâm negru 1,500 F5R5 6.6
ielile de cultivare vor descreşte, iar
Notes: F = vârsta tulpinii; R = vârsta rădăcinii; db=substanţa uscată
cele legate de recoltat vor creşte. Surse : Bergante e Faciotto 2006 ; Piccioni e Bonari 2006 ; Lewis 2007 ; Hofmann 2008 ; Verani e Sperandio 2008
5
 CRS – MODELUL EUROPEAN DE CULTURĂ
Principalele avantaje
Densitatea plantării : 6.000-14.000 de plante/ha
* faptul că sunt la dispoziţie clone cu creştere rapidă,
Ciclul de rotire : 1-3 ani
capacitatea de pune mlădiţe şi rezistenţa la princi-
Ciclul de viaţă : cca 12 ani palele adversităţi ale vremii
Modelul de plantare : pe un singur rând (1,5-2 x 0,7-0,8 m) * O dată la doi ani se produc cantităţi mari de mate-
pe două rânduri (1,5-3 x 0,7-0,8 x 0,75 m) rial.
*Nu necesită niciun fel de tratare pentru calitatea lem-
nului.
RECOLTAREA DEPOZITAREA TRANSPORTUL LIVRAREA

CRS – MODELUL AMERICAN DE CULTURĂ

Densitatea plantării : 1.300-1.700 de plante/ha Principalele avantaje ale modelului american com-
Ciclul de rotire : 5-6 ani parativ cu cel european
Ciclul de viaţă : cca 15 ani * Recoltarea se poate face mai repede sau se poate amâna
Modelul de plantare : 2,5-3,5 x 1,5-2,5 m cu 1-2 ani, în funcţie de cererea de pe piaţă.
*Se poate produce o gamă largă de produse : băcan, aşchii
de lemn, buşteni de gater pentru industria ambalajelor şi
butuci pentru fabricile de hârtie.
*Procedurile legate de recoltă sunt mai puţin intense, iar
ţinerea sub control a buruienilor nu este aşa problematică.
* Înainte de aşchiere se poate face o uscare intermediară
a lemnului, reducându-se astfel pierderile de substanţă
lemnoasă.
*Se produc aşchii de lemn de o calitate mai bună.
.
6
PLANTAREA ŞI
GOSPODĂRIREA
Etapa de plantare este precedată
de pregătirea corespunzătoare a
solului (arat, grăpat). Transplanta-
rea butaşilor sau a nuielelor are loc
în lunile martie-aprilie.
Ţinerea sub control a buruienilor
din punct de vedere chimic, fie în
mod localizat, fie pe tot terenul, se
face cu ierbicide, înainte de ieşirea
plantelor.
În primul an plivirea şi grăparea
periodică (30 cm) se fac pentru

ţinerea sub control a buruienilor. În

anii următori e posibil să fie nevoie
de îngrijiri de ordin fitosanitar îm-
potriva gândacului de plop (Mela-
soma populi). Fertilizarea cu azot
chimic se face la fiecare recoltare,
înainte de începerea sezonului veg-
etativ (100 kgN/ha).
La sfârşitul ciclului de viaţă (10-15
ani) se trece la repararea solului : cu
ajutorul unei maşini de frezat pen-
tru silvicultură se zdrobesc buturu-
gile, după care acestea se acoperă
cu un strat protector.

SECERIŞUL
MODELUL EUROPEAN DE CULTURI
Seceratul se face cu secerători-utilaje de mărunţire/tocare-maşini de
încărcare sau cu utilaje de mărunţire/tocare-maşini de încărcare mai
mici, productivitatea acestora din perspectiva unui crâng de 2 ani fiind
de aprox. 15 şi, respectiv 4 tdb/oră.
Ce se poate obţine sunt aşchii proaspete de lemn cu un conţinut apos
mediu de 55 % (M), aşchii care predominant li se vând centralelor elec-
trice sau unităţilor din industria panourilor.

MODELUL AMERICAN DE CULTURI

Tăierea se face cu utilaje silvice (maşini de doborât, foarfeci, cap de
secerătoare combinat). Productivitatea : aprox. 3-9 tdb/oră. Tulpinile se
pot păstra sub formă de grămezi înainte de aşchiere, pentru a putea cir-
cula aerul.
În general, aclimatizarea durează circa 3 luni de zile (din martie până în
iunie), iar materialul aşchiat ajunge la un conţinut apos mediu de 40 %
(M).
Dacă aşchiile se vor condiţiona, acoperite, mai mult de trei luni, vor ajunge
la 30 % M şi atunci se vor putea folosi şi pentru boilerele de dimensiuni
mici sau mijlocii (cu grătar fix).

7
 VALORILE DE REFERINŢĂ : COSTURILE CU RECOLTAREA
Mai jos se află date costurile cu titlu indicativ şi câştigurile posibile, calculate pentru cele două modele de cul-
turi, cu referiri la situaţia actuală de pe piaţă (2008).

Costuri cu recoltarea şitransport

Randa-mentul Ciclu Transport M
Sursa Autor An
tdb/ha/an ani €/tdb €/tdb €/twb %
FNR (DE) Hofmann şi alţii 2008 12 3 10 25 11.3 55%
FHP (AT) Lewis 2007 10 3 7 38 17.1 55%
Mod. FHP (AT) Traupmann e Holzer 2006 10 4 4.1 16.3 7.3 55%
EU ARSIA (IT) Bonari şi alţii 2004 17 1-3 - 41.6 20.0 52%
13 1 35.4 14.2 60%
CNR-IVALSA (IT) Spinelli şi alţii. 2004 12-23
7 2 43.6 19.2 56%
Mod. CNR-IVALSA (IT) Spinelli şi alţii. 2004 9 5 12-23 48 19.2 60%
USA FHP (AT) Traupmann e Holzer 2006 10 6 12.6 37.4 16.8 55%

Costul transportării aşchiilor de lemn : Pe piaţă, serviciul de transportare pe o rază de 100 km, făcut cu un TIR cu capaci-
tatea de încărcare de 18-20 twb (≈ M 40 %, aprox. 90 m3 la vrac) costă circa 300 €, adică 15-16 €/twb (25-28 €/tdb).

MODELUL EUROPEAN
Este vorba de fermierii care vând aşchii de lemn în condiţii franco la bord şi care îşi suportă singuri cheltuielile cu
recoltatul. În tabelul de mai jos sunt enumerate cheltuielile ocazionate de o cultură cu un ciclu de viaţă de 12 ani şi
cu o rotaţie de 2 ani.
Costurile – ROTAŢIE O DATĂ LA DOI ANI Intervalul de timp
Pregătirea solului : arat, grăpat, fertilizat P,K (€ / ha) 430 în primul anr
Materialul de sădit (€ / ha) 1750 în primul an
Gospodărirea generală : ţinerea sub control a buruienilor şi fertilizarea N
300 o dată la 2 ani
(€/ha/2 ani)
Recoltarea (€ / tdb) 35 o dată la 2 ani
Refacerea solului – redusă în al 6-lea an (€ / ha 500) 373 o dată la 12 ani
Dobânzile asupra materialului de plantat (€/ha/an ; r = 0,05) 95 anual

Câştigul mediu anual per hectar în cazul a trei nivele

diferite de productivitate şi preţul de vânzare al aşchiilor
de lemn : cu sau fără subvenţii pentru plante (tabelul
B şi respectiv A). Masa proaspătă (twb) se referă la un
conţinut mediu de apă de 55 % (M).
tabel A
Preţul Productivitatea (tdb/ha/an)
€/twb €/tdb 10 14 18
28 62 -148 -40 68
34 75 -18 142 302
45 100 232 492 752

tabel B (subvenţia pentru plantări : 2.180 €)

Preţ Productivitatea (tdb/ha/an)
€/twb €/tdb 10 14 18
28 62 92 200 308
34 75 222 382 542
45 100 472 732 992
8
MODELUL AMERICAN
Pentru acest model de cultură s-a ţinut seama şi de fermierii care vând arbori pe picior unităţilor care folosesc
aşa ceva. Cheltuielile de mai jos se referă la un ciclu de viaţă de 15 ani şi la un ciclu de rotaţie de 5 ani. Masa
proaspătă (twb) are în vedere un conţinut mediu de apă de 40 % (M).

Costurile – ROTAŢIE O DATĂ LA CINCI ANI Intervalul de timp

Pregătirea solului : arat, grăpat, fertilizat P,K (€ / ha) 430 În primul an
Materialul de sădit (€ / ha) 1800 În primul an
Gospodărirea generală : ţinerea sub control a buruienilor şi fertilizarea N
150 O dată la 5 ani
(€/ha/5 ani))
Recoltarea (€ / tdb) 45 O dată la 5 ani
Refacerea solului – redusă în al 8-lea an (€ / ha 600) 406 În al 15-lea an
Dobânzile asupra materialului de plantat (€/ha/an ; r = 0,05) 119 Anual

Câştigul mediu anual per hectar în cazul a trei nivele diferite de productivitate şi preţul de vânzare al aşchiilor
de lemn şi al arborilor pe picior : cu sau fără subvenţii pentru plante.
VÂNZAREA DE AŞCHII DE LEMN VÂNZAREA DE ARBORI PE PICIOR

Preţ Productivitatea (tdb/ha/an) Preţ Productivitatea (tdb/ha/an)

€/twb €/tdb 10 14 18 €/twb €/tdb 10 14 18
Fără
37 62 -228 -160 -92 10 16 -238 -174 -110
subven-
ţionare 45 75 -98 22 142 15 25 -148 -48 52
60 100 152 372 592 20 33 -68 64 196

Preţ Productivitatea (tdb/ha/an) Preţ Productivitatea (tdb/ha/an)

€/twb €/tdb 10 14 18 €/twb €/tdb 10 14 18
Cu
37 62 10 78 146 10 16 0 64 128
subven-
ţionare 45 75 140 260 380 15 25 90 190 290
60 100 390 610 830 20 33 170 302 434

9
 PREZENTAREA NR. 1
FERMIERĂ DIN KIRCHBERG/RAAB – STYRIA (AUSTRIA)
Fermiera, d-na Schnaderbeck, a început să fie
interesată de posibilitatea cultivării unor CRS prima
dată în luna noiembrie 2008, în timpul unei manifestări
promoţionale organizate de Camera de Agricultură
şi Silvicultură din Styria. De mult timp această
crescătoare de porcine se gândeşte la ocazia de a de-
veni producător de energie, astfel că ea consideră că
aceste CRS reprezintă una dintre cele mai interesante
investiţii care se pot face.
În ultimul timp, preţurile la porci şi la porumb au fost
foarte scăzute, în vreme ce costurile de cultivare au tot
crescut. De asemenea, fermiera constată o descreştere
calitativă a terenurilor arabile pentru porumb, din cau-
za pericolului viermelui de rădăcini, dar şi a organizării
rotirii culturilor. D-na Schnaderbeck consideră că a creşte culturi
aducătoare de energie este şi o formă de depăşire
culturală a dificultăţilor, adresată fiilor săi, care în vii-
torul apropiat o vor înlocui la conducerea fermei.
Dânsa a luat singură hotărârea de a creşte CRS, consid-
erând că aceasta este o soluţie potrivită. De asemenea,
este de părere că mulţi fermieri cu jumătate de normă
ar putea şi ei, la rândul lor, să-şi cultive propria energie
şi să-şi comercializeze materia brută recoltată.
Ideea de a investi în CRS a fost dezvoltată din per-
spectiva creşterii preţurilor la energie şi a cererii de
aşchii de lemn. În plus, CRS-urile presupun o cultivare
puţin pretenţioasă, iar mare parte din gospodărirea
ARBORETUL DE PLOP agronomică se poate face chiar de fermier.
Suprafaţa cultivată : 9 hectare
Varietatea : Monviso şi AF2
Densitatea plantării : 6.000 de plante/ha
Ciclul de rotaţie : 2 ani
Plantarea / Defrişarea : Saatzucht GmbH & Co KG
Cumpărător : Energie Steiemark – antreprenor furnizor
Utilizatorul final : Heizwek Feldbach – în scop de încălzire
Distanţa transportării : 12 km

10
PREZENTAREA NR. 2
FERMA EXPERIMENTALĂ DIN PROVINCIA PARMA (IT.)
Ferma STUARD (www.stuard.it)
desfăşoară de mai mulţi ani proiecte
şi activităţi în domeniul bioagricul-
turii, biodiversităţii, înmagazinării
de carbon şi bioenergiei.
În cadrul proiectului Life Seq-Cure,
cei de la fermă au creat două arbore-
turi CRS experimentale : un arboret
de plop de 1,5 ha, care a fost plan-
tat conform modeluluii euroepan
de cultură, deci cu rotaţie o dată la
2 ani, iar celălalt potrivit modelului
american de cultură, cu un ciclu de
rotire de 5 ani.
ARBORETUL DE PLOP
Varietatea : Monviso şi AF2
Densitatea plantării : 6.000 de plante/ha
Ciclul de rotaţie : 2 ani
Productivitatea medie : 18-20 twb/ha/an
Ambele arboreturi se află într-o
zonă vulnerabilă cu nitrat şi de
aceea au fost plantate pe baza unei
selecţii experimentale, în scopul
comparării diferitelor nivele de fer-
tilizare chimică şi organică (excre-
mente de porc), pentru a se vedea
diferenţa la ratele de creştere şi la
absorbirea de către CRS a azotului
aflat la dispoziţie, lucru care, con- la autoalimentarea unui boiler (100
form rezultatelor altor studii, ar kW) care încălzeşte centrul clădirii
putea fi foarte eficient, diminuând, fermei şi serele experimentale.
prin urmare, extragerea nitratului.
După o condiţionare de vară,
aşchiile de lemn strânse se folosesc
INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE
Puterea electrică : 100 kW
Lungimea termoficării : 100 m
Total volum încălzit : 1.600 m3
Consumul de aşchii de lemn (M 35 %) : 55-60 t/an
Metanul înlocuit anual : 12.500 m3
Investiţia : 112.000 €
11
 PREZENTAREA NR. 3
PEPINIERA UMBRAFLOR
UmbraFlor s.r.l. (www.umbraflor.it) este una dintre
cele mai importante pepiniere din Italia. De câţiva ani
întreţine un lanţ de aprovizionare bazat pe autocon-
sumarea a ce rămâne în urma exploatărilor forestiere
de la pepinieră, pentru a încălzi serele şi clădirile afer-
ente pepinierei. Vlăstarii de plop care rezultă din crân-
gul defrişat cu un ciclu de rotaţie de 3-5 ani constituie
una din materiile prime principale folosite la produce-
rea de aşchii de lemn pentru boiler. Cu un diametru
maxim de 10-12 cm, vlăstarii sunt tăiaţi cu o lamă de
disc simplă montată pe tractor, apoi ei se stivuiesc pe păstrare într-un spaţiu aerisit, aproape de boilerul care
terenul principal cu ajutorul unei maşini de încărcat. merge cu aşchii de lemn.
Acest materal se va aşchia numai după câteva (2-5)
luni de condiţionare în aer liber. Apoi el se va duce la

ARBORETUL DE PLOP
Varietatea : I214 – Luisa Avanzo-Bellini
Densitatea plantării : 8.000 de plante/ha
Ciclul de rotaţie : 3-5 ani
Productivitatea medie : 8-10 tdb/ha/an

INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE
Puterea electrică : 464 kW
Lungimea termoficării : 800 m
Volumul încălzit al serei : 7.000 m3
Volumul clădirii încălzite : 1.000 m3
Consumul de aşchii de lemn : 200 t (M 30 %)
Uleiul de încălzire înlocuit anual : 60.000 l
Economisirea anuală : 25.000 €

12
MISCANTHUS
Planta graminacee care poartă numele de Miscanthus sinensis gigan-
teum a fost adusă în Europa din China în urmă cu aproape şaizeci de ani.
Iniţial scopul a fost de a se produce hârtie, iar mai apoi s-a avut în vedere
cel ornamental.
Este o plantă perenă rizomatoasă, cu ciclul fotosintetic C4, adică cu mare
eficienţă în folosirea luminii, apei şi azotului. Este un hibrid triploid, cu
seminţe sterile şi cu o creştere anuală şi o rusticitate deosebită

PLANTAREA
Din luna februarie până la jumătatea lui aprilie. Această specie poate
fi crescută în toate zonele unde se poate cultiva porumb. Se plantează
câte 1-1,5 rizomi per metru pătrat, la o adâncime de 8-10 cm. Această
plantă preferă un sol răcoros, moale şi cu scurgere bună, de aceea este
esenţial ca solul să se pregătească bine şi pe el să nu existe buruieni care
invadează repede.

ÎNGRIJIREA ŞI FERTILIZAREA CULTURII

Grăparea este deosebit de eficientă dacă se face înainte de a 4-a – a 6-a
etapă de înfrunzire. Atunci când e nevoie, pe lângă grăpare se mai acordă
şi atenţie buruienilor, care se ţin sub control chimic. Această cultură
necesită din abundenţă îngrăşământ organic, însă nu şi vreun fertilizant
mineral. În funcţie de fertilitatea solului, se recomandă următorul aport
mineral : 50-100 kg/ha N, 10-40 kg/ha P2O5, 80-160 kg/ha K2O.

RECOLTAREA
Prima recoltare se face în al doilea an, randamentul fiind de 5-7 tdb/
ha/an. Randamentul maxim se obţine în primii ani, după care începe
să descrească. Se estimează că randamentul mediu este de aproxima- Teren arabil din Europa cu
tiv 15-23 tdb/ha/an. Miscanthus
Recoltarea se face în luna martie, adică atunci când conţinutul apos Hectare (2006)
este de cca 20 %, cu o secerătoare-tocătoare-încărcătoare clasică. Anglia 1000

Masa unui m3 la vrac este de 100-120 kg, dintr-un hectar ieşind 170- Nordul Austriei 362
Elveţia 340
180 m3 la vrac.
Germanis
Recolta se poate balota. Fiecare balot cântăreşte aproximativ 380 kg, (Bayern, Baden W.,
Rinul de Nord-West- 325
iar pe hectar se obţin câte 50 de baloţi. falia)
Franţa (2009) 1300
Italia (2009) 50
13
 COSTURILE CU PLANTAREA ŞI GOSPODĂRIREA
Dat fiind perioada de timp necesară pregătirii utilajelor şi încărcării sacilor, pentru plantarea unui hectar de
Miscanthus (15.000 de rizomi) este nevoie de cca 3 ore şi de 5 operatori (1 pe tractor şi 4 la semănătoare)
Costurile medii Costurile medii
€/ha Frequency (€/ha/an) 10 ani ( €/ha/an)15 ani

Pregătirea solului : arat, grăpat, fertilizat P, K (€/ha)

250 1st year

Plantarea materialului + Transplantarea +

4840 1st year 531 354
Gospodărirea
Tratările chimice şi mecanice, fertilizarea N (€/ha/
220 1st year
an)
Recoltarea şi transportarea (€/tdb) 400 yearly 400 400
Refacerea solului – redusă în al 7-lea an (€/ha 500) 338 end of period 39-40 23-24
Dobânzile asupra materialului plantat (€/ha/an ;
283/324 yearly 28-29 22-23
r=0,05))
TOTAL 1000 800

Costurile de producţie pentru aşchiile de Miscanthus

35-66 €/tdb

BRICHETAREA
Compactarea aşchiilor de lemn sub formă de brichete (] 50 mm, L = 20-30
mm) are drept beneficii atât optimizarea logisticii în materie de marketing,
cât şi îmbunătăţirea procesului de combustie pentru boilerele mici. Costul
compactării este de aproximativ 15-20 €/t (M 9 %).15-20 €/t (M 9%).

CÂŞTIGUL MEDIU ANUAL

per hectar, fără subvenţionare (€/ha/an) – ciclu de 10 ani

Preţ brichetă Productivitatea (tdb/ha/an)

€/t (M 9%) 15 18 23
90 18 282 720
100 177 472 963
110 322 646 1.186
La o plantaţie de 15 ani, câştigul mediu anual sporeşte cu până la 200 €/ha.

ECHIVALENTUL ENERGETIC
1 kg of Miscanthus (M 0%) = 18 MJ/kg = 5 kWh/kg
1 kg of Miscanthus (M 9%) = 16 MJ/kg = 4,5 kWh/kg

În medie, randamentul unui hectar de Miscanthus VALORILE ENERGIEI ÎNLOCUITOARE

înlocuieşte anual cantitatea de energie care se poate
tdb/ha/an Metane (m3) Petrol (l) GPL (l)
produce din 7.000-10.000 de litri de ulei de încălzire.
15 7.500 7.010 11.030
18 9.000 8.410 13.235
23 11.500 10.750 16.910
14
PREZENTARE
ŞCOALA TEHNICĂ PENTRU AGRICULTURĂ
DIN PALIDANO-MANTUA (IT.)

În toamna anului 2006 Institutul Tehnic Agricol “Villa

Strozzi” din Palidano-Mantua şi-a înlocuit boilerul vechi
care mergea cu ulei de încălzit, boiler care se folosea la
sere (1.000 m3), cu un boiler modern, pe biomasă solidă,
care se poate încărca ori cu aşchii de lemn, ori cu Mis-
canthus.
În sere studenţii cresc flori sezoniere şi plante ornamen-
tale, pe care ulterior le vând publicului.

Boilerul are o putere de 100 kW şi are în alcătuire un sis-

tem de extragere cu arc a frunzelor, conceput în funcţie
de aşchii şi de Miscanthus (capacitatea : aprox. 20 m3),
fiind conectat la un şnec de încărcare care alimentează
grătarul fix al boilerului.

Investiţia globală pentru această instalaţie nouă a fost

de 35.000 €. Cheltuielile anterioare cu achiziţiona-rea
uleiului pentru încălzit se ridicau în medie la cca 15.000
€/an, ceea ce îi corespunde unei producţii de aprox. 200
MWh/an de energie primară

La ultimele două ture de încălzire instalaţia a consumat

aprox. 50 de tone de Miscanthus, care, luând în consid-
erare costul de producţie mediu anual de cca 40 €/t (M
20 %), îi corespunde unei cheltuieli de aprox. 2.000 €/an,
ceea ce se traduce printr-o economisire anuală de cca
13.000 €..

Iniţial, Institutul a plantat aprox. 1 hectar de Miscanthus

din material micropropagat în laboratorul său, iar actual-
mente îi sporeşte treptat suprafaţa până la aprox. 2,5
hectare, pentru a putea satisface în întregime cerinţele
anuale.

15
 2

WWW.BIOMASSTRADECENTRES2.EU

AUTORI Valter Francescato, Eliseo Antonini, Annalisa Paniz – AIEL

Horst Jauschnegg, Christian Metschina, Thomas Loibnegger – LK-Stmk
PHOTOS AIEL, ARSIA, LK-Stmk, Biomasse Europa srl, Farm Stuard, Umbraflor srl

Cu sprijinul : IEE/10/115 512.591 387

Bibliografia: bibliografia completa este prezentata pe sit-ul proiectului.

Copyright © 2009 by Authors
All rights reserved. No part of this work may be reproduced by print, photocopy or
any other means without the permission in writing from the authors.

The sole responsibility for the content of this publication lies with the authors. It does not necessarily reflect the opinion of the European Communities.
The European Commission is not responsible for any use that may be made of the information contained therein.