GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE , 1

Identificarea, elaborarea, aplicarea si evaluarea

rezultatealor pacientelorce care necesita ingrijiri
1. Culegerea de date

Interviul intereseaza: varsta, ocupatia, motivele internarii, antecedente

heredocolaterale, antecedente fiziologice personale, conditiile de viata si de
munca.
Examenul clinic general: culoarea tegumentelor (paloare in anemii, galben ca
paiul in cancer), aspectul general.
Examenul abdominal prin: inspectie (se poate evidentia o crestere anormala
de volumdatoritaunor tumori), examenul cu valve, tact vaginal, tact rectal.
Examenul sanului prin: inspectie, palpare.

2. Manifestari de dependenta  (semne si simptome)

Durerea
Apare in afectiuni ginecologice inflamatorii, in sarcina patologica, dismenoree,
dispareunie;
Este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva si vagin,
alteori catre lombe, intensitaea fiind proportionala cu leziunile gasite;
Poate fi:
Supraacuta, de intensitate mare in sarcina ectopica rupta, perforatia
piosalpinxului, torsiunea unei tumori, criza intermenstruala;
Acuta in inflamatii genitale, iminenta de avort, fibrom uterin;
Subacuta in unele tumori;
Cronica in inflamatiile cronice, tulburari de statica uterina;
Periodica manifestata premenstrual sau menstrual.

Hemoragia de diverse cauze: endocrine, dismetabolice, dupa tratamente

hormonale, boli de sange, boli ale organelor genitale interne, in care
intereseaza:
aspectul sangelui difera in functie de cauza: rosu deschis in avort, fibrom; rosu
inchis negricios in sarcina extrauterina, rosu spalacit fetid in cancer;
ritmul: hemoragia este discontinua in cancer, fibrom, sarcina extrauterina,
inflamatii, tumori de ovar, in hemoragiile intermenstruale, premenenstruale sau
postmenstruale;

este insotita de durere cu caracter colicativ in sarcina extrauterina, polipi sau

avort in curs de efectuare; paroxistica cu lesin in sarcina ectopica; permanenta
in inflamatiile cronice.
Leucoreea  este o scurgere vaginala albicioasa sau galbuie, cantitatea poate
creste inaine si postmenstrual
In cantitate redusa este fiziologica, cresterea poate fi rezultatul unor afectiuni
vulvovaginale, ale uterului, trompelor sau dupa interventiile chirurgicale;
Aspectul :
In trichomoniaza este este spumoasa, aerata, cu miros de varza murata,
insotita de prurit;
In gonoree este abundenta, cremoasa, verzuie, insotita de prurit;
In candidoza este grunjoasa, de consistenta si culoarea iaurtului;
In cancerul genital este rozata, fetida, cu aspect de “spalatura de carne”;
In vaginita diabetica este abundenta, cu depozite albe si prurit intens;
In vaginita senila este moderata, subtire, uneori mucopurulenta, fetida,
asociata cu prurit si mici chiaguri;
In cervico-vaginite este nespecifica, moderata, fara prurit..
Modificarile ciclului menstrual prin tulburari de:
Ritm: poli- sau oligomenoree;
Flux: hiper- sau hipomenoree; 
Absenta: amenoree primara sau secundara.
Tulburari sexuale intalnite in : vaginism, dispareunie, frigiditate.
Alte simptome: prurit, usturimi, jena, alergia la lenjerie sau tampoane locale,
pruritul senil antreneaza leziuni  de grataj.

3. Problemele pacientei

Alterarea confortului datorata durerii si scurgerilor vaginale;

Teama de operatie  mutilanta, de sterilitate,  de evolutia post operatorie grava,
de reactia partenerului;
Déficit de cunostinte;
Déficit de autoingrijire perineala;
Perturbarea stimei de sine;
Disfunctie sexuala;
Alterarea starii de nutritie ( in deficit);
Lezarea integritatii tegumentelor in legatura cu pruritul, gratajul, scurgerile
vaginale;
Alterarea eliminarilor de urina si fecale (constipatie, polakiurie, incontinenta).

4. Obiectivele A.M.

Pacienta sa nu prezinte durere si sa se poata odihni ;

Pacienta sa-si exprime temerile sau mahnirea, sa vorbeasca deschis despre
operatie si limitarile impuse ;
Pacienta sa cunoasca simptomele cancerului ;
Pacienta sa cunoasca bolile cu transmitere sexuala si simptomele acestora ;
Pacienta sa-si mentina curata regiunea perineala ;
Pacienta sa aiba o stare de nutritie adecvata ;
Pacienta sa discute despre noua ei imagine corporala ;
Pacienta sa-si accepte modificarile functiei sexuale ;
5. Interventiile A.M.

A.M. asigura linistea si confortul pacientei prin calmarea durerilor cu medicatia

prescrisa de medic ;
A.M. informeaza pacienta despre : modificarile care pot sa apara in organism,
starea de disconfort, modul de prevenire a infectiilor secundare ;
A.M. instruieste pacienta in ce priveste semnele si simptomele cancerului ;
A.M. explica pacientei modul de transmitere a bolilor pe cale sexuala si
manifestarile acestora ;
A.M. va explica pacientei metodele contraceptive si mijloacele de protectie
sexuala;
A.M. explica importanta alimentarii si hidratarii pentru organism, asigurandu-i
necesarul zilnic pentru mentinerea greutatii in limitele normale;
A.M. incurajeaza pacienta sa vorbeasca despre imaginea sa corporala,
posibilitatea reluarii activitatii si a reintegrarii sociale;
A.M. incurajeaza pacienta cu privire la evolutia bolii si o ajuta sa accepte
limitele impuse de boala;
A.M. combate teama legata de investigatii sau de o eventuala interventie
chirurgicala;
A.M. observa si noteaza sangerarea (cantitate, aspect, ritm);
A.M. masoara si noteaza in F.T. functiile vitale ale pacientei;
A.M. combate cauzele ce determina tulburarile in emisia de urina si fecale

A.M. supravegheaza vindecarea unor leziuni.

 GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE , 2-
VULVOVAGINITA

VULVOVAGINITA

Definitie : infectii ale vulvei si vaginului produse de

agenti infectiosi, chimici, mecanici.

Manifestari de dependenta :
 leucoree cu anumite caracteristici în functie de agentul etiologic –
abundenta, aspect, miros, variatii in timpul ciclului menstrual,
 prurit vulvar sau vaginal, senzatie de arsura,
 dureri pelviene,
 disurie, polakiurie,
 dispareunie,
 eritem, vezicule vulvovaginale, ulceratii,
 febra, cefalee, astenie,
 adenopatie.

Probleme de dependenta :
 alterarea imaginii de sine;
 alterarea confortului;
 risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor;
 alterarea eliminarilor urinare;
 risc de complicatii acute si cornice;
 refuzul de a se conforma tratamentului;
 refuzul de a accepta schimbarea stilului de viata;
 deficit de cunostinte despre boala si eventualele complicatii;
 alterarea vietii sexuale.
Surse de dificultate:
Factori etiologici si de risc :
– factori de mediu : poluare, radiatii, noxe profesionale
– psihici : stres
– bio-fiziologici : agentii patogeni, obiceiuri de mentinere a igienei genitale,
varsta
– sociali : relatiile interumane, obiceiurile sexuale
– spirituali : obiceiuri si ritualuri religioase
– culturali : influenta mediului cultural

Obiective de îngrijire

Pacienta :
 sa exprime cresterea stimei de sine
 ss prezinte o stare de confort
 sa prezinte tegumente si mucoase integre
 sa prezinte eliminari urinare normale
 sa nu prezinte complicatii acute si cronice
 sa accepte si sa urmeze tratamentul
 sa prezinte interes fata de schimbarea stilului de viata
 sa prezinte cunostinte suficiente despre boala
 sa nu prezinte scurgeri

Interventii autonome ale A.M.

 A.M. sa comunice si sa educe pacienta: explicatii oferite in legatura cu

etiologia bolii, simptomatologie, evolutie, importanta tratamentului atat pentru
ea cat si pentru partener, administrarea medicamentelor, restrictii impuse de
boala;
 Monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi : TA, puls,
T, respiratie, diureza, scaun ;
 Asigurarea conditiilor de mediu in salon;
 Asigurarea igienei
 Asigurarea unei alimentari si hidratari corespunzatoare
 Prevenirea complicatiilor;
 Instruieste pacienta:
 sa se aseze intr-o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiilor;
 sa nu foloseasca tampoane intravaginale,
 sa nu faca irigatii fara indicatia medicului;
 sa poarte lenjerie de bumbac;
 sa evite traumatizarea regiunii,
 sa evite folosirea sapunurilor tari, spray-rilor;
 sa se prezinte la controlul medical periodic;
 cum sa-si administreze tratamentul;
 sa nu aiba contact sexual pe perioda tratamentului (10 zile)
 Informeaza pacienta cu privire la posibilitatea de reinfectie si de
transmitere a bolii si importanta folosirii prezervativului.

Interventii delegate ale A.M.

 Recoltări produse biologice

o Recoltare de secretii vaginale pentru : examen microscopic,
culturi pe medii
 Administrarea medicatiei prescrise de medic: în functie de
agentul etiologic antibiotice,antimicotice, antivirale.
 GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE , 3 -
FIBROM UTERIN
 FIBROM UTERIN
Definitie: tumora benigna dezvoltata la nivelul uterului

Manifestari de dependenta :

– hemoragia : menometroragie;
– leucoreea, mai ales hidroreea intermitenta, chiar pioree in cazul unor
complicatii septice;
– durerea sub forma de jena;
– cresterea in volum a abdomenului;
– tulburari urinare : polakiurie, incontinenta urinara;
– tulburări digestive : constipatie, tenesme rectale.

Probleme de dependenta


posibila alterare a imaginii de sine;
 alterarea eliminarilor urinare;
 alterarea tranzitului intestinal;
 durere;
 risc de complicatii acute si cornice;
 alterarea vietii sexuale;
 cunostinte insuficiente despre boala

Surse de dificultate

– factori de mediu : poluare, radiatii, noxe profesionale

– psihici : stres
– bio-fiziologici : tulburari hormonale
– sociali : locul de munca si relatiile interumane de la locul de munca, relatiile
familiale
– spirituali : obiceiuri si ritualuri religioase
– culturali : influenta mediului cultural

Obiective de îngrijire
Pacienta :
 sa prezinte o imagine pozitiva despre sine ;
 sa prezinte eliminari urinare normale ;
 sa prezinte tranzit intestinal normal;
 sa beneficieze de confort psihic;
 sa nu prezinte durere;
 sa accepte schimbarea stilului de viata ;
 sa prezinte cunostinte suficiente despre boala.

Interventii autonome

 A.M. trebuie sa comunice cu pacienta pentru a oferi explicatii in legatura

cu simptomatologia, evolutia si complicatiile bolii, importanta tratamentului;
 Monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi : TA, puls,
T, respiratie, diureza, scaun ;
 Asigurarea conditiilor de mediu
 A.M. ajuta pacienta sa accepte operatia, faciliteaza prezenta familiei si-i
ajuta pe membrii sai sa inteleaga starea psihologica a acesteia;
 A.M. asigura supravegherea postoperatorie pentru prevenirea
complicatiilor si-i explica pacientei recomandarile medicale la externare.

Interventii delegate
 Recoltarea de produse pentru examenul de laborator : sange, urina,
secretii vaginale, biopsii;
 Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
 Pregatirea pacientei pentru investigatii si interventii ginecologice;
 Pregatirea preoperatorie;
 Ingrijiri postoperatorii.

Investigatii specifice în fibromul uterin

– ecografie pelviana pentru a confirma prezenta unuia sau mai multor
fibroame uterine;
– histerosonograma se realizeaza prin umplerea uterului cu o solutie sterila
salina in timpul unei ecografii transvaginale si poate evidentia cavitatea uterina
deformata, un nodul care proemina in cavitate sau un nodul intracavitar
pediculat;
– laparoscopia se poate folosi pentru a confirma si localiza fibroamele de pe
peretele extern uterin inainte de a fi extirpate (miomectomie)
 GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE , 4 -
CANCER DE COL UTERIN
CANCER DE COL UTERIN

Definitie : tumora maligna localizata la nivelul colului uterin.

Manifestari de dependenta : 
- scurgeri vaginale sero-sangvinolente, muco-purulente, 
- sangerari la contactul sexual, 
- durere, 
- scadere in greutate, 
- astenie, paloare, inapetenta

Probleme de dependenta :
alimentatie inadecvata in exces;
deshidratare;
intoleranta la activitatea fizica si intelectuala;
anxietate;
risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor;
risc de complicatii acute si cronice;
vulnerabilitate;
refuzul de a se conforma tratamentului;
refuzul de a accepta schimbarea regimului de viata;
cunostinte insuficiente despre boala.

Surse de dificultate

– factori de mediu : poluare, radiatii, noxe profesionale ;

– psihici : stres ;
– bio-fiziologici : predispozitia genetica, ereditatea ;
– sociali : locul de munca si relatiile interumane de la locul de munca, relatiile
familiale, obiceiurile si traditiile culinare familiale ;

– spirituali : obiceiuri si ritualuri

religioase;
– culturali : influenta mediului cultural

Obiective de îngrijire
Pacienta :
sa se alimenteze in raport cu nevoile sale ;
sa nu fie deshidratata ;
sa isi recapete conditia fizica si intelectuala;
sa beneficieze de confort psihic;
sa prezinte tegumente si mucoase integre;
sa nu prezinte complicatii acute sau cronice;
sa se simta in siguranta;
sa accepte si sa urmeze tratamentul;
sa prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata;
sa prezinte cunostinte suficiente despre boala;
Interventii autonome

Monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi : TA, puls, T,

respiratie, diureza, scaun ;
Asigurarea conditiilor de mediu
Prevenirea complicatiilor;
Pentru depistarea precoce a fectiunilor tumorale, A.M. sfatuieste pacienta sa
se prezinte periodic la control ginecologic si la primele semne de boala ; sa
faca testul Papanicolau periodic ;
Pentru anxietatii si a fricii legate de operatie :
Ii explica desfasurea investigatiilor, o insoteste in timpul efectuarii acestora ;
Ajuta pacienta sa accepte operatia (ca singura varianta in majoritatea
afectiunilor tumorale)
Ajuta membrii familliei sa inteleaga starea psihologica a pacientei si nevoia de
ajutor
Explica recomandarile medicale efectuate la externare:
 - evitarea efortului fizic, ridicarea greutatilor, sederea prelungita in pozitie
sezand;
 - evitarea relatiilor sexuale 4-8 saptamani;
- igiena locala si controlul medical;
         - continuarea tratamentului (chimioterapie, radioterapie).

Interventii delegate
Recoltări de produse biologice:
- Recoltare de sânge pentru : glicemie, colesterol total, LDL, HDL, trigliceride,
proteine serice, ionogramă, acid uric, VSH;
             - Recoltarea urinei pentru : examen sumar urină si sediment urinar,
proteinurie,            urocultura;
            - Recoltarea celulelor din colul uterin pentru examenul citologic
(examenul Babes-Papanicolaou);
Examenul colposcopic;
 Biopsia de col si examenul histopatologic;

Administrarea medicatiei prescrisa de medic.

 GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE , 5 -
PROLAPS GENITAL
PROLAPS GENITAL

Definitie:Prolapsul genital se
manifesta prin coborarea in vagin a organelor genitale interne, ca urmare a
slabirii mijloacelor de sustinere si susupensie, fiind de trei grade:
- gradul I- uterul coboara in vagin, colul nu se evidentiaza la vulva, dar sunt
antrenate vezica urinara (colistocel) si rectul (rectocel);
- gradul II- uterul este coborat, iar colul apare la vulva intre cistocel si rectocel;
- gradul III- uterul iese in afara vulvei, avand aspectul unei tumori violacee,
congestionata.
Manifestari de dependenta:
 Senzatie de greutate si tractiune dureroasa in hipogastru;
 Senzatie dureroasa in lombe;
 Tulburari urinare (incontinenta urinara, retentie, disurie, polakiurie);
 Tulburari intestinale (constipatie, incontinenta de gaze si fecale);
 Leziuni ale coului uterin asociate cu leucoree.

Probleme de dependenta :
 Alterarea imaginii corporale ;
 Alterarea stimei de sine ;
 Alterarea confortului ;
 Alterarea eliminarilor intestinale ;
 Alterearea starii de sanatate ;
 Deficit de cunostinte in legatura cu operatia.

Surse de dificultate :
 Coborarea uterului ;
 Tulburari urinare si digestive ;
 Tulburari ale actului sexual ;
 Alterarea relatiilor familiale ;
 Durere ;
 Leziuni asociate.

Obiective
 Pacienta sa-si mentina o buna igiena locala ;
 Pacienta sa nu prezinte semne de infectie sau leziuni asociate ;
 Pacienta sa aiba eliminari normale ;
 Pacienta sa accepte operatia ;
 Pacienta sa demonstreze cunoasterea autoingrijirii dupa operatie.

Interventiile A.M.

 A.M. previne aparitia prolapsului prin : apararea perineului la nastere,

ingrijirea corecta a plagii perineale, mobilizarea precoce a lauzei, evitarea
pozitiei sezande in primele zile dupa nastere, exercitii de contractii si
relaxari voluntare a musculaturii pelvi-perineale;
 Instruieste pacienta in mentinerea igienei prin : spalarea repetata a
regiunii, folosirea tampoanelor absorbante, evitarea efortului fizic si a
ortostatismului prelungit, evitarea alimentelor ce constipa ;
 Sfatuieste pacienta sa se prezinte la medic si sa acepte operatia ;
 Asigura pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie ;
 Instruieste pacienta cu privire la evitarea : efortului fizic, a
ortostatismului prelungit si a relatiilor sexuale (postoperator)
 GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE , 6 -
AFECTIUNI ALE SANULUI

AFECTIUNI ALE SANULUI

Dintre problemele cu care se confrunta femeile, afectiunile sanului sunt
cele care le afecteaza cel mai mult, mai ales din punct de vedere psihic.

Principalele boli ale sanului sunt: tumorile benigne (chistul, adenofibromul,

lipomul, papilomul intracanicular, tumora mamara), afectiunile
inflamatorii (abcesul sanului- mastita, secretiile sanului – lactate,
sanguinolente, purulente) si tumorile maligne (cancerul de san).
 Prezenta cancerului de san in familie influenteaza riscul aparitiei
cancerului de san. Alti factori de risc sunt: varsta inaintata, menstruatia
precoce, absenta sarcinilor, prima sarcina la o varsta inaintata.

Manifestari de dependenta:
 Aparitia unui nodul la san, descoperit de femeie prin autopalpare sau de
medic;
 Secretie mamelonara;
 Dureri la nivelul sanului;
 Deformarea areolei;
 Retractia mamelonului;

Problemele pacientei:
 Deficit de cunostinte;
 Anxietate;
 Teama de interventia chirurgicala si de evolutia bolii;
 Alterarea relatiilor sexuale;
 Alterarea imaginii de sine.
Obiectivele A.M.
 Pacienta sa cunoasca importanta controlului medical, importanta
autoexaminarii;
 Pacienta sa cunoasca tehnicile investigatiilor si sa accepte diagnosticul;
 Pacienta sa participe la pregatirea preoperatorie si la ingrijirile
postoperatorii;
 Pacienta sa accepte tratamenul chimiotereapic;
 Pacienta sa poata reveni la o viata normala de cuplu;
 Pacienta sa-si accepte noua imagine corporala;
 Pacienta sa-si poata indeplini rolul obisnuit.

Interventiile A.M.
 Sfatuieste femeile sa se prezinte periodic la control, pentru depistarea
pecoce a unei tumori ;
 Castiga increderea pacientei, o incurajeaza si o insoteste la tratamentul
pe care trebuie sa-l faca (radioterapie, chimiotereapie) ;
 Ajuta pacienta sa accepte operatia, faciliteaza prezenta familiei si-i ajuta
pe membrii acesteia sa-i inteleaga starea psihologica ;
 Asigura supravegherea postoperatorie pentru a preveni complicatiile, si-i
explica pacientei recomandarile medicale la externare.
 GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE , 7 -
BOALA INFLAMATOAREA PELVINA
BOALA INFLAMATOAREA PELVINA

Boala inflamatoare pelvina

sau infectiile genitale inalte, sunt denumiri atribuite infectiilor uterului, anexelor,
peritoneului pelvin si al paramatrelor.

Culegerea de date:
Culegerea de date se realizeaza prin interviu, interesand:
 Cauze determinante – agenti patogeni transmisi prin contact sexual,
dupa interventii sau manevre abortive sau interventii chirurgicale;
 Cauze favorizante – nerespectarea asepsiei si antisepsiei, lipsa igienei,
diabet, debilitate fizica, tampoane vaginale schimbate foarte rar, leziuni de
grataj.

Manifestari de dependenta:
 Dureri in hipogastru sau in fosa iliaca, in functie de localizare;
 Jena si senzatie de greutate;
 Leucoree prezenta sau absenta;
 In formele acute poate sa apara febra;
 Tulburari urinare;
 Balonare si modificari de tranzit intestinal;
 Greturi si uneori varsaturi;
 Tulburari menstruale;
 Oboseala si indispozitie

Problemele pacientei:
 Alterarea confortului;
 Alterarea vietii sexuale;
 Deficit de ingrijire;
 Deficit de volum lichidian.

Obiective de ingrijire:
 Diminuarea sau disparitia durerii;
 Insusirea de catre pacienta a cunostintelor despre cauzele, evolutia si
complicatiile bolii;
 Mentinerea unui volum de lichide in limitele normale;
 Intreruperea relatiilor sexuale pe perioada tratamentului.

Interventiile A.M.
 Se ocupa de: punerea pacientei in repaus fizic intr-o pozitie relaxanta,
calmarea durerii cu antialgice prescrise de medic, igiena locala a pacientei;
 Apreciaza nivelul de cunostinte al pacientei si gradul de anxietate;
 Discuta cu pacienta si-i aduce la cunostinta posibilitele complicatii
(durere, sterilitate, sarcina ectopica);
 Informeaza pacienta despre bolile transmise pe cale sexuala si modul
de prevenire, importanta tratamentului si a controlului medical, importanta
consumarii unei cantitati mari de lichide in febra sau varsaturi;
 Administrarea antibioticele si antiinflamatoriile prescrise de medic;
 Instruieste pacienta sa evite ortostatismul, frigul, umezeala, constipatia,
sa poarte lenjerie din bumbac.
 GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE, 8 -
Pregatirea preoperatorie pentru interventii pe
cale abdominala sau vaginala ,Spalatura vaginala
si Educatia pentru sanatate a femeii
Pregatirea preoperatorie pentru interventii pe cale
abdominala sau vaginala

 Bilantul preoperator cuprinde: hemoleucograma, gruo sanguin si Rh,

uree sanguina, glicemie, VSH, TS, TC, timp Howell, timp Quick, fibrinogen,
colesterol, suma de urina, urocultura, EKG, radiografie pulmnara, examenul
secretiei vaginale. Alimentatia din preziua interventiei e usor digerabila, seara
nu se mai mananca ci se consuma doar apa, se face o clisma evacuatoare
seara si dimineata.
 Ingrijirile specifice urmaresc: tratarea unei eventuale infectii cu
antibiotice, cu cel putin 5-7 zile inaintea interventiei si continua dupa aceea;
corectarea unei eventuale anemii; cobaltoterapia inainte de operatie, in
cancerul de col uterin, pentru a preveni diseminarea bolii intra si post-operator.
 Pregatirea locala consta in: indepartarea pilozitatilor pubiene, in seara
dinaintea operatiei, observarea eventualelor puncte de foliculita sau eczeme
aflate in vecinatatea regiunii cew urmeaza a fi incizata, baie generala, taierea
unghiilor la maini si picioare, schimbarea lenjeriei de corp si de pat, efectuarea
unui pansament steril (preoperator) p e zona viitoarei incizii, dimineata se
masoara si se noteaza in foaia de temperatura functiile vitale (R, P, T, TA);
golirea vezicii urinare si montarea unei sonde, introducerea unei mese in
vagin. In cazul interventiilor pe cale vaginala, sunt tratate minutiossecretiile
vaginale, sunt tratate leziunile cervicale si vaginale pana la vindecarea lor
completa; dupa indepartarea pilozitatilor se fac spalaturi vaginale cu solutii
antiseptice precum: permanganatul de potasiu, cloramina, apa oxigenata etc.

Ingrijirea postoperatorie

Obiective specifice:
 Pacienta sa-si pastreze functiile vitale in limite normale;
 Pacienta sa-si mentina bilantul hidro-electrolitic in limite normale;
 Pacienta sa elimine normal;
 Pacienta sa fie capabila sa-si accepte noua imagine corporala;

Asistenta trebuie sa urmareasca :

 Faciesul pacientei, pentru a depista o eventuala hemoragie sau
deshidratare ;
 Temperatura, pentru a depista o eventuala infectie;
 Respiatia, pulsul si tensiunea arteriala pentru prevenirea complicatiilor;
 Diureza si ranzitul intestinal;
 Starea abdomenului;
 Combaterea durerii prin administrarea de antialgice prescrise de medic,
pentru asigurarea confortului si a unui somn adihnitor;
 Supravegherea pansamentului, incepand imediat dupa iesirea din sal de
opratie si pna la scoaterea firelor;
 Reluarea limentatiei se va face treptat astfel: in primele zile, pana la
restabilirea tranzitului, se administreaza lichide; treptat se pot consuma supe
strecurate, braza de vaci, iaurt, amantana, carne fiarta;
 Mobilizarea trebuie sa se realizeze cat mai repede, progresiv, pana
cand pacienta capata incredere in fortele proprii, pentru a preveni complicatiile
de decubit si a favoriza cresterea amplitudini respiratorii, indiferent de varsta;
 Prevenirea complicatiilor postopratorii pulmonare, tromboembolice,
infectii, la nivelul tegumentelor

Educatia pentru sanatate a femeii

Educatia pentru sanatate

incepe inca din prima copilarie si la varsta prescolara, cand mama trebuie
sa invete copilul primele notiuni de igiena generala si locala (a organelor
genitale) pentru a preveni patrunderea germenilor in organism.
In perioada de pubertate, caracterizata printr-o dezvoltare rapida fízica
si psihica, cand apar primele preocupari sexuale, mama se va ocupa de
alimentatia bogata in vitamina, glucide, lipide si proteine a copilului pentru o
buna dezvoltare fízica si imunitara.
Pubertatea, numita si varsta ingrata, se afla sub influenza hormonilor,
iar dezvoltarea organismului este aproape terminata, odata cu aparitia primei
menstruatii (menarha) si a dezvoltarii caracterelor sexuale secundare. Mama
este cea care o va invata pe fetita cum sa-si pastreze o igiena riguroasa in
timpul menstruatiei, prin baie zilnica, schimbarea cat mai des a tampoanelor,
evitarea oboselii si combaterea durerilor menstruale.
Deasemeni fetita va fi informata despre factorii ce-i pot accentua starea de
disconfort: stresul, oboseala.
Perioada de activitate genitala se intinde pana la instalarea
menopauzei, timp in care tanara va fi informata cu privire la contraceptie si
protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala, pana cand va decide sa-si
intemeieze o familie.
Cand se hotareste sa devina mama, femeia este indrumata catre un
specialist, acest lucru fiind foarte important cand in familie exista probleme de
ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara.
Din motive de sanatate, sarcina nu trebuie sa fie inainte de 18 ani
deoarece copii pot fi prematuri, cu greutate mica la nastere, iar nasterea poate
fi mai dificila; dupa 35 de ani, riscurile legate de sarcina si nastere incep sa
cresca iar, prin cresterea riscului nasterii unor copii cu malformatii sau cu
greutate mica.
In timpul sarcinii, femeia trebuie informata asupra modificarilor ce au loc
in organism, despre limita cresterii in greutate care nu trebuie sa depaseasca
10-12 kg, si despre eventualele probleme in cursul sarcinii si nasterii daca in
copilarie a suferit unele boli.
Perioada menopauzei, numita si perioada critica, este dominata de
incetarea progresiva a functiei aparatului genital, insotita de o serie de
tulburari precum: anomalii menstruale, tulburari vasomotorii, sub forma de
bufeuri, osteoporoza, ateroscleroza, modificari ale tractului genito-urinar,
insomnie, iritabilitate, cefalee, depresie, instabilitate afectiva, determinate de
incetarea secretiei de hormoni sexuali,
Autoexaminarea sanului trebuie sa fie in atentia fiecarei femei,
indiferent de varsta si orice modificare aparuta, raportata imediat medicului.
Fiecare femeie trebuie sa cunoasca urmatoarele : boala – cancerul de san -
apare frecvent intre 40-60 de ani, cu cat este depistata mai devreme, cu atat
sansele de vindecare sunt mai mari; autopalparea poate depista boala in faza
incipienta ; amanarea prezentarii la medic scade sansele vindecarii.
A.M. instruieste femeia pentru autoexaminare, explicandu-i modalitatile si
anume:
- stand in picioare in fata oglinzii si vizualizarea sanilor din fata si profil, pentru
a observa existenta unei asimetrii sau a diferentei de marime.

Palparea se face cu mana opusa sanului examinat (mana de pe aceeasi parte

cu sanul examinat se ridica deasupra capului) astfel se delimiteaza zona, se
incepe examinarea prin miscari verticale, palpare se face cu toata suprafata
celor patru degete, realizandu-se mici cercuri pe fiecare portiune atinsa, pentru
detectarea eventualilor noduli aflati in profunzim