Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE

AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ


”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT TEHNOLOGIC LA
CREȘTEREA BOVINELOR

Profesor coordonator:

Prof. Univ. Dr. Ing. Vasile MACIUC

Student:

Divile Iulia-Bianca

Moruzi Larisa-Evelyn

Iași

2019
Proiectare tehnologică la bovine

Titlul proiectului:

”Fermă vaci de lapte, efectiv matcă 55


de capete, rasa Brună de Maramureș,
întreținere liberă”

2
Proiectare tehnologică la bovine

Cuprins

1. Memoriu justificativ și datele necesare pentru tema proiectului....................4


1.1. Adăpostul............................................................................................5
1.2. Evacuarea dejecțiilor..........................................................................6
1.3. Mulgerea mecanică.............................................................................6
2. Infomații despre rasa Brună de Maramureș....................................................8
3. Organizarea reproducției.................................................................................10
4. Structrura de vârstă a efectivului....................................................................11
5. Structura de vâstă a animalelor tinere.............................................................12
6. Programarea reproducției cu planul de montă și fătări...................................13
7. Mișcarea lunară a efectivului de bovine.........................................................15
8. Programarea producției de lapte.....................................................................16
9. Alimentația animalelor....................................................................................19
10. Stabilirea necesarului de furaje.......................................................................25
11. Tehnologii de întreținere și stabulație.............................................................29
12. Organizarea producției....................................................................................35
13. Rezultate tehnico-economice..........................................................................36
14. Concluzii și recomandări..................................................................................37

Bibliografie............................................................................................................39

3
Proiectare tehnologică la bovine

1.Memoriu justificativ și datele necesare pentru tema proiectului

Prezenta documentație are ca scop constituirea dosarului de construcție și exploatare a


fermei de vaci de lapte, prin aplicarea unor tehnologii intensive corespunzătoare normelor
U.E. pentru desfăsurarea activității.

Beneficiar: SC LACTOMOLD SA.

Ferma de vaci de lapte are amplasamentul în județul Neamț, loc. Secuieni. În cadrul
fermei se exploatează un efectiv ce 55 capete devaci de rasa Brună de Maramureș pentru
producția de lapte, producția medie pe lactație fiind de 4000 kg lapte cu un procent de
grăsime de 3,6% și un procent de proteină de 3,6% iar greutatea corporală a vacilor este în
medie de 500 de kilograme.

Furajarea vacilor se face cu furaj din stoc, rațiile sunt unice și au în alcătuirea lor siloz
de porumb, fân de lucernă, fân de ierburi, porumb boabe și tărâțe. Pentru aprotul necesar de
marco si microelemente se utilizează blocuri minerale.

Întreținerea vacilor în condiții corespunzătoare va avea ca efect exploatarea la


maximum a potențialului genetic al rasei, astfel optând pentru un sistem de întreținere liberă,
în adăpost cu padoc exterior, astfel animalele sunt protejate de factorii naturali nefavorabil
dar au posibilitatea de mișcare, lucru ce condiționează pozitiv producția de lapte și
bunăstarea animalelor.

Efectivul matcă este de 55 de capete și provine din prăsila proprie. Se dorește mărirea
efectivului la 60 de capete pentru utilizarea la maxim a aăpostului. Efectivul în anul în curs
va rămâne la fel iar anul următor de va mări la 60 de capete.

Sistemul de reproducție este simplă. Valorile optime ale structurii efectivului de vaci
este: vaci în producție 81%, vaci în repaus mamar 19%. Vaci în diferite stadii de gestație
54%, vaci de curând fătate sau montate și nediagnosticate gestante 46%. Din punct de
vedere ai indicilor de reproducție sa va urmări ca procentrul de reformă să fie de 18%,
natalitatea 90%, indicele de însămânțare de 1,6 la vaci și 1,4 la vițele, fecunditatea 73% la
vaci și 78% la vițele și o mortalitate de maxim 3% la produșii obținuți. Introdcerea la montă
a vițelelor de face la 19 luni.

4
Proiectare tehnologică la bovine

La ora acutală ferma deține un adăpost, o magazie de furaje, o bucătarie furajeră, o


platformă pentru siloz, un fânar, sursa de apă este proprie,iar energia electrică este obținută
prin panouri solare și turbine eolinane proprii. În ceea ce privește mulsul, acesta se
realizează mecanic, sala de muls fiind de tip brăduleț cu 8 locuri. Evacuarea dejecțiilor de
face mecanic, ele fiind depozitate într-o fosă circulară cu o capacitate de depozitare a
dejecțiilor de până la 8 luni, urmând ca acestea să fie folosite ca sursă de îngrășământ pentru
culturile proprii.

Laptele se colectează în tancuri de răcire cu o capacitate de stocare de 48 de ore,


urmând ca acesta să fie preluat de firma de procesare DELACO.

1.1.Adăpostul

Adăpostul vacilor este construit din 4 pereți cu 2 uși mari glisante de acces la aleea de
furajare și uși pentru accesul vacilor la padoc, sala de muls este situată în interiorul
adăpostului. Acoperișul prezintă luminatoare naturale care au și rol în eliminarea aerului
viciat. Vacile au aces liber în padoc, atunci când vremea este favorabilă.

În adăpost sunt delimitate 3 zone funcționale: zona de odihnă, zona de furajare și zona
de circulație (mișcare).

Zona de odihnă pentru vacile în lactație este delimitată de zona de mișcare printr-un
prag cu înălțimea de 20 de cm, fiind prevăzută cu spațiu individual de odhină. Ea este
amplasată în lungul peretelui longitudinal, fiind delimitată la ambele laturi de zona de
mișcare. Zona de odihnă prezintă 30 de locuri, pe două rânduri, cap la cap. Patul de odihnă
este delimitat prin bare metalice, iar pentru asigurarea confortului sunt montate covoare
speciale.Patul de odină este de tip scurt cu lungimea de 1,7 m, și lățimea de 1,3 m.

Zona de odihnă pentru celelalte catergorii de animale este situată în lungul peretelui
opus zonei vacilor în lactație, el este structrurat în boxe comune cu așternut permanent și
delimitat de aleea de furajare printr-o zonă de mișcare.

Zona de furajare este este o alee pentru accesul remorcii tehnologice cu o lățime de 4 m.

Frontul de furajare pentru fiecare vacă este de 60 de cenimetrii, individulizat prin bare
metalice și opritor la greabăn cu sistem de blocare a capului.
5
Proiectare tehnologică la bovine

Zona de mișcare situată între zona de odihnă și aleea de furajare, cu o lățime de 3,5 m.
În această zonă sunt amplasate 2 adăpatori automate, dispozitivul de autopansaj și standul de
contenționare.

Padocurile sunt situate de-a lungul celor pereți longitudinali și se asigură un spațiu de 8
metrii pătați pe cap. Intenstatea luminiii este de 60-100 de lucși. Pentru facilitarea aerisirii
sunt 8 ventilatoare.

1.2.Evacuarea dejecțiilor.

Evacuarea dejecțiilor din zona de mișcare se face cu plugul raclor, dejecțiile fiind
împinse în capătul opus față de sala de muls, în canale colectoare care au deschiderea în
fosă. Evacuarea dejecțiilor se relaizează de 2 ori pe zi.

1.3.Mulgerea mecanică.

Mulgerea mecanică este strict necesară datorită numărului mare de animale și pentru
obținerea unui lapte calitativ și cantitativ mai ridicat.

Sala de muls este de tip brăduleț 2x8. Vacile sunt sispuse simetric si la un unghi de 30°
față de canalul de serviciu. Lățimea unui stand de muls este de 1 metru, capetele sunt bolcate
cu grilaje mecanice. Introducerea și evacuarea vacilor se face simultan. Instalația este dotată
cu dispozitive de identificare a animalelor și dispozitiv pentru controlul intividual al laptelui.
Laptele este colectat în tancul de răcire și depozitare. El are o capacitate de 4000 de litri.

6
Proiectare tehnologică la bovine

2. Rasa Brună (Brună de Maramureş)

Origine, mod de formare şi răspândire. Rasa Brună s-a format prin încrucişări de
absorbţie dintre vaci aparţinând raselor Sură de stepă şi Mocăniţa,cu tauri de rasă Schwyz,
importaţi din diferite ţări, după 1881, la început în Maramureş, apoi şi în zonele subcarpatice.

Rasa este răspândită în judeţele Maramureş şi parţial în Satu-Mare, precum şi zonele


subcarpatice din Moldova, Muntenia şi Oltenia; la ultimul recensământ (2000) taurinele
din rasa Brună reprezentau 29,8 % din efectivul României.

Însuşiri morfoproductive. Rasa se caracterizează printr-un tip morfologic mezomorf,


cu talia variind între 125-128 cm, iar greutatea corporală de 450-500 kg. Capul este scurt şi
larg, cu fruntea uşor concavă (de tip brachicer). Gâtul este potrivit de lung şi gros, cu
trunchiul relativ lung, potrivit de larg şi adânc şi profilul corporal cu tendinţă trapezoidală.
Linia superioară este de regulă dreaptă, crupa lungă şi largă, de formă pătrată, cu sacrumul
uşor proeminent. Ugerul are o dezvoltare mijlocie, cu aspect globulos, în general simetric şi
bogat în ţesut glandular, cu mameloane potrivit de lungi şi de groase. Dintre defecte se
întâlneşte mai frecvent ugerul conic şi insuficient extins anterior. Membrele sunt potrivit de
lungi şi de groase. Se întâlnesc şi unele defecte de aplomb cum sunt "coatele de vacă" şi "jaret
deschis".

Culoarea este brună-cenuşie, cu diferite nuanţe, de la brun argintiu până la brun închis,
cu inel de culoare deschisă în jurul botului. Mucoasele aparente sunt de culoare neagră
cenuşie, coarnele bicolore şi unghiile pigmentate.

Constituţia este de regulă fin-robustă, temperamentul vioi şi comportamentul blând.

După aptitudini este o rasă mixtă de lapte-carne.

În funcţie de condiţiile de exploatare, producţia de lapte variază în limitele de 3000-


3500, cu 3,8% grăsime, producţiile maxime şi potenţialul productiv al rasei fiind mult mai
ridicate. Astfel, după datele înregistrate de A.N.A.R.Z. Baloteşti în urma COP efectuat în anul
2000, pe un efectiv de peste 2600 de vaci, s-a obţinut o producţie cuprinsă între 5030 şi 6000

7
Proiectare tehnologică la bovine

kg de lapte; plusvariantele înregistrând producţii de 8000-10000 kg de lapte/cap. (DINESCU,


2002).

Precocitatea producţiei de lapte este mediocră datorită faptului că producţia la prima


lactaţie reprezintă doar 65-68% din lactaţia maximă. Indicele lapte, la vacile supuse
controlului oficial, este de 1/6-1/7. Economicitatea producţiei este mulţumitoare, consumul
specific de hrană fiind de 1,1-1,2 U.N. Aptitudinile ugerului pentru practicarea mulsului sunt
superioare rasei Bălţată românească.

În producţia de carne, rasa are aptitudini bune. Astfel, tineretul supus la îngrăşare
baby-beef, realizează un spor mediu zilnic de 900-950 g, iar în sistem semiintensiv cca 700 g,
cu un randament la tăiere în medie de 53-55%; la vârsta de un an, tineretul poate atinge
greutatea 350-380 kg.

Rasa este rezistentă, puţin pretenţioasă şi cu o mare capacitate de adaptare la condiţii


pedoclimatice diferite. Ca urmare, se poate creşte atât la şes cât şi în zonele de deal,
premontane şi montane.

Perspective şi obiective de ameliorare. Rasa se poate creşte în orice zonă geografică,


dar cu precădere în zonele submontane, în care se exploatează şi în prezent.

Obiectivele ameliorării sunt următoarele: menţinerea direcţiei de exploatare (lapte-


carne); masivizarea rasei, prin creşterea taliei la 130 cm şi a greutăţii corporale la 580-600 kg;
creşterea producţiei de lapte la o medie de 4500 kg pe lactaţie; îmbunătăţirea producţiei de
carne, prin realizarea unui spor mediu zilnic la îngrăşare de cca 1000 g; îmbunătăţirea
aptitudinilor pentru mulsul mecanic, prin creşterea vitezei de muls la 1,8 l/min., a indicelui
mamar la 46%, concomitent cu reducerea consumului specific şi precocizarea rasei.

Realizarea obiectivelor ameliorării, este posibilă prin creşterea în rasă curată şi


imigraţia de gene de la tauri de rasă Schwyz importaţi din Elveţia, Austria şi S.U.A.

8
Proiectare tehnologică la bovine

3.Organizarea reproducției

Organizarea reproducției într-o fermă de vaci cu lapte este indispensabilă, deoarece


producția de lapte este influențată direct de această operație. O organizare defectuasă a
reproducției duce la scăderea producțiilor și chiar tararea animalelor.
În ceea ce privește introducerea tineretului femel la reproducție, momentul intrării la
însămânțare trebuie foarte bine ales. Introducerea vițelelor la o vârstă prea mică duce la
obținerea de produși insuficient dezvoltați, a unor producții mici de lapte și la
compromiterea animalului pentru producțiile viitoare.
Dacă vârsta introducerii vițelei la reproducție este prea mare , se scurtează perioada
de exploatare a animalului și există riscul îngrășării excesive a acestuia ceea ce poate duce la
sterilitate.
Vacile se însămâțează de regulă după fătare la al doilea ciclu de călduri.
Introducerea viţelelor la reproducţie se realizează după pubertate, respectiv după ce
gonadele sunt dezvoltate complet morfologic şi funcţional. Pubertatea apare, în general, la
masculi între 7-12 luni şi la femele între 9-12 luni, cu o variabilitate foarte mare în funcţie de
ceilalţi factori, în special de rasă şi de hrănire.
În cazul vițelelor din unitate vârsta de introducere la reproducție este de 19 luni.
Dezvoltarea corporală.Este un element decizional de care trebuie să se ţină seama la
programarea introducerii viţelelor la reproducţie. Acestea trebuie să realizeze, faţă de
maturitatea corporală, următoarele: 70-75% din greutate, 90-95% din înălţime, 85-90% din
lungime şi adâncime, 80-85% din lărgime.

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din


categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor care ies din categoria imediat
superioară.
Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:
 direcţia de specializare;
 efectivul de vaci existent la începutul unui an;
 procentul de creştere a efectivului de vaci ;
 procentul anual de reformă la vaci;

9
Proiectare tehnologică la bovine

4.Stabilirea structurii efectivului de taurine

TAB.1. Stabilirea structurii efectivului de taurine

Efectivul
Categoria de Date de Efecitvul Vitaza de
mediu Str. %
animale calcul rulat rulare
programat
Vaci de Evi=55 Vr=Dp/Dc Ep=Er/Vr=
55 48.6
lapte Evr=18%=10 =12/12=1 55/1=55
K=9%
Junici
Dp=12 luni 13 2 7 6.1
gestante
Dc=6 luni
K=12%
Viţele
Dp=12 luni 14 4 3 2.6
montate
Dc=3 luni
Tineret K=12%
femel peste 18 Dp=12 luni 15 6 2 1.7
luni Dc=2 luni
Tineret K=12%
femel 12-18 Dp=12 luni 17 2 9 7.9
luni Dc=6 luni
K=12%
Tineret
Dp=12 luni 19 2 9 7.9
femel 6-12 luni
Dc=6 luni
Evi=55
Tineret Dc=6 luni
24 2 12 10.6
femel 0-6 luni R=0,5
N=0,90
Evi=55
Tineret Dc=6 luni
24 4 6 5.3
mascul 0-3 luni R=0,5
N=0,90
Taurine la
îngrăşat Dp=12 luni
60 6 10 8.8
(recondiţionare Dc=2 luni
)
TOTAL 241 113 100

10
Proiectare tehnologică la bovine

5. Structura de vârstă a animalelor tinere

TAB.2.Situaţia vârstei animalelor tinere

Luna când vor Luna în care se


Categoria de Efectivul Vârsta
trece în cat. Sup. program. la
animale (cap.) luna ianuarie
de vârstă montă
4 6 luni Ianuarie x
3 5 luni Februarie x
Tineret femel 2 4 luni Martie x
0-6 luni 1 3 luni Aprilie x
1 2 luni Mai x
1 1 lună Iunie x
3 12 luni Ianuarie August
Tineret femel
2 11 luni Februarie Septembrie
6-12 luni
1 10 luni Martie Octombrie
1 9 luni Aprilie Noiembrie
1 8 luni Mai Decembrie
1 7 luni Iunie x
3 18 luni Ianuarie Februarie
2 17 luni Februarie Martie
Tineret femel 1 16 luni Martie Aprilie
12-18 luni 1 15 luni Aprilie Mai
1 14 luni Mai Iunie
1 12 luni Iunie Iulie
Tineret femel
2 19 luni Ianuarie Ianuarie
peste 18 luni
Tineret mascul 4 3 luni Ianuarie x
4 2 luni Februarie x
(0-3 luni sau 0-
4 1 lună Martie x
25 de zile)

11
Proiectare tehnologică la bovine

6. Programarea montelor şi fătărilor

Proiectarea activităţii de reproducţie este o lucrare tehnică deosebit de importantă şi


care se materializează prin întocmirea Planului de monte şi fătări.
Planul de monte şi fătări este mijlocul de programare organizată, pe baze ştiinţifice, a
activităţii de reproducţie în fermele de taurine şi de urmărire a acesteia. Acest plan se
întocmeşte în luna decembrie şi are valabilitate pentru anul calendaristic următor. Întocmirea
acestui plan impune cu necesitate ca la nivelul fermei să existe evidenţe zootehnice
completate la zi iar animalele să fie individualizate.
Pentru întocmirea planului individual de însămânţări şi fătări se analizează fiecare
vacă în parte din punct de vedere al stării fiziologice, sanitare şi productive. De asemenea, se
vor lua în considerare următoarele elemente: sistemul de programare la însămânţări şi fătări;
termenul optim de introducere a viţelelor la reproducţie; termenul optim de însămânţare a
vacilor după fătare; durata repausului mamar.
Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont de urmatoarele
date:
- efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului, structurat pe stări
fiziologice;
- efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni, în vederea
stabilirii momentului programării la montă;
- vârsta programată la montă a tineretului (18luni)
- durata service-period-ului (90 zile);
- procentul de fecunditate (95%);
- procentul de reformă la vaci (18%);
- procentul de natalitate (98%);
- raportul între sexe (1:1);)
- sistemul de fătări adoptat (eşalonat;
Plan de montă și fătări:
 Efectiv =55 capete;
 Lactație-gestație = 81% =45 capete;
 Repaus mamar = 19% =10 capete;
 Diferite stadii de gestație = 54 %=30 capete;
 Fătate + montate = 46 % = 25 capete.

12
Proiectare tehnologică la bovine

13
Proiectare tehnologică la bovine

TAB.3. Planul De Montă Și Fătări


Lunile calendaristice
Sem.I sem.II Total
Specificare
sem.III sem. IV
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gestante 6 6 5 5 4 4 30
Montate 5 5 3 13
Fătate 5 4 3 12
Propuse
Vaci
pentru - - - - - 1 1
An
reformă
precedent
Negestant
e
Junici 2 1 1 1 1 1 7
Montate 1 1 1 3
Viţele
Nemontate
Monte:
Monta I 5 4 2 7 7 6 5 5 6 5 3 7 62
Monta II - - - - 3 - 2 1 1 - - - 7
Total 5 4 2 7 10 6 7 6 7 5 3 7 69
Negest. la
Vaci - - 1 - - 1 - - 1 - - -
control
Reforme
din - - 1 - - - - - - - - -
negestante
Monta I 2 3 2 1 1 1 1 3 2 1 1 1 19
Monta II - 1 - 1 - 1 - - 1 1 - - 5
Total 2 4 2 2 1 2 1 3 3 1 1 1 24
Negest. la
Viţele - 1 - - 1 - - 1 - - - - 3
control
Refome
An curent din - - - - - - - - - - - - 0
negestante
Vaci 6 6 5 5 4 4 5 5 2 5 4 3 54
Junici 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 3 - 15
Fătări Total 8 7 6 6 5 5 6 6 3 7 7 3 69
Reforme
1 - - 1 1 - - 1 - - 2 - 6
din fătări
Viţei
4 3 3 3 2 2 3 3 2 3 3 1 32
masculi
Produşi Viţele 3 4 3 3 3 3 3 3 1 4 2 2 34
obţinuţi Total 7 7 6 6 5 5 6 6 3 7 5 3 66
Pierderi
1 - - - - - - - - - 1 - 2
(3%)
Reforme vaci fătătri - - - - - 1 1 - - 1 1 - 4
TOTAL reforme vaci
- - 1 - - 1 1 - - 1 1 - 5
(din fătări şi negest.)

14
7. Mișcarea efectivelor
TAB.4. Mişcarea lunară a efectivelor de taurine

Lunile anului Efectiv


Categori Efectiv la
Nr.crt
a la 1.01 31.12
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
+2 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +1 +2 +3 +0
1. Vaci 55 66
-0 -0 -1 -0 -0 -1 -1 -0 -0 -1 -1 -0

+ 1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +0 +3 +3
2. Junici 7 8
-2 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -3 -0
+2 +4 +2 +2 +1 +2 +1 +3 +3 +1 +1 +1
Viţele
3. 3 3
montate
-1 -1 -1 -2 -4 -2 -2 -1 -2 -1 -3 -3
Tineret +3 +2 +1 +1 +1 +1 +4 +3 +2 +1 +1 +1
4. femel 12- 9 12
18 luni -3 -2 -1 -1 -1 -1 -3 -2 -1 -1 -1 -1
Tineret +4 +3 +2 +1 +1 +1 +7 +7 +6 +6 +5 +5
5. femel 6- 9 36
12 luni -3 -2 -1 -1 -1 -1 -4 -3 -2 -1 -1 -1
Tineret +7 +7 +6 +6 +5 +5 +6 +6 +3 +7 +5 +3
6. femel 0-6 12 30
luni -4 -3 -2 -1 -1 -1 -7 -7 -6 -6 -5 -5
Tineret +4 +3 +3 +3 +2 +2 +3 +3 +2 +3 +3 +1
7. mascul 6 7
0-3 luni -0 -0 -0 -4 -4 -6 -4 -3 -3 -3 -2 -2
Taurine +0 +0 +1 +0 +0 +1 +1 +0 +0 +1 +1 +0
8. la 10 12
îngrăşat -0 -0 -0 -0 -0 -1 -0 -0 -1 -1 -0 -0

15
8. Programarea producției de lapte

Producția individuală de lapte, atât sub raport cantitativ, cât și calitativ, este rezultatul
activității funcționale a întregului organism, fiind supusă influenței unor factori diferiți.
Obținerea unor producții mari de lapte impune cunoașterea și dirijarea acestor factori.
Programarea producției de lapte pe baza curbei de lactație constă în stabilirea
prealabilă a producției lunare pe vacă unitate productivă. Această producție se determină pe
baza producției procentuale pe luni de lactație, conform datelor din curba de lactație. Așa de
exemplu, dacă producția medie anuală stabilită este 7800l/cap, atunci productia de lapte pe
vacă în prima lună de lactație va fi:7800*12/100=936 L/vacă.
În continuare, luând în considerare fiecare lună calendaristică se face produsul între
efectivele de vaci pe luni de lactație și producția de lapte de vacă. Se obține astfel producția de
lapte pe luni de lactație de la întregul efectiv al lunii respective de lactație.
Producția de lapte pe fiecare lună calendaristică, rezultă din însumarea producției de
lapte de la cele 10 luni de lactație. Producția de lapte trimestrială se determină prin însumarea
producțiilor din lunile calendaristice respective.

16
TAB.5.Mişcarea efectivelor de vaci pe lunile de lactaţie

%
Lunile de lactaţie Efectivul la
Total vacilor
începutul
Lunile anului vaci în
lunii
lactaţie
I II III IV V VI VII VIII IX X
Ianuarie 8 3 4 5 3 5 5 4 4 5 46 57 80.7
Februarie 7 8 3 4 5 3 5 5 4 4 48 58 82.8
Martie 6 7 8 3 4 5 3 5 5 4 50 58 86.2
Aprilie 6 6 7 8 3 4 5 2 5 5 51 59 86.4
Mai 5 6 6 7 8 3 4 5 2 5 51 60 85.0
Iunie 5 5 6 6 7 8 3 4 5 2 51 60 85.0
Iulie 6 5 5 6 6 7 8 2 4 5 54 60 90.0
August 6 6 5 5 6 6 7 7 2 4 54 62 87.1
Septembrie 3 6 6 5 5 6 6 7 7 2 53 63 84.1
Octombrie 7 3 6 6 5 5 6 6 7 7 58 64 90.6
Noiembrie 7 7 3 6 6 5 5 5 6 7 57 66 86.4
Decembrie 3 7 7 3 6 6 5 4 5 6 52 66 78.8

17
TAB.6.Programarea producţiei lunare de lapte după metoda curbei de lactaţie (5000kg lapte)

Lunile de lactaţie I II III IV V VI VII VIII IX X Total (hl)


%din producţia
Lunile 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0
medie
calenda-ristice
Producţia de
480 580 540 500 420 400 360 320 240 160
lapte/vacă litri
Ianuarie Efectiv (cap.) 8 3 4 5 3 5 5 4 4 5 46
Producţia (hl) 38.4 17.4 21.6 25 12.6 20 18 12.8 9.6 8 183.4
Ferbuarie Efectiv (cap.) 7 8 3 4 5 3 5 5 4 4 48
Producţia (hl) 33.6 46.4 16.2 20 21 12 18 16 9.6 6.4 199.2
Martie Efectiv (cap.) 6 7 8 3 4 5 3 5 5 4 50
Producţia (hl) 28.8 40.6 43.2 15 16.8 20 10.8 16 12 6.4 209.6
Aprilie Efectiv (cap.) 6 6 7 8 3 4 5 2 5 5 51
Producţia (hl) 28.8 34.8 37.8 40 12.6 16 18 6.4 12 8 214.4
Mai Efectiv (cap.) 5 6 6 7 8 3 4 5 2 5 51
Producţia (hl) 24 34.8 32.4 35 33.6 12 14.4 16 4.8 8 215
Iunie Efectiv (cap.) 5 5 6 6 7 8 3 4 5 2 51
Producţia (hl) 24 29 32.4 30 29.4 32 10.8 12.8 12 3.2 215.6
Efectiv (cap.) 6 5 5 6 6 7 8 2 4 5 54
Iulie
Producţia (hl) 28.8 29 27 30 25.2 28 28.8 6.4 9.6 8 220.8
Efectiv (cap.) 6 6 5 5 6 6 7 7 2 4 54
August
Producţia (hl) 28.8 34.8 27 25 25.2 24 25.2 22.4 4.8 6.4 223.6
Efectiv (cap.) 3 6 6 5 5 6 6 7 7 2 53
Septembrie
Producţia (hl) 14.4 34.8 32.4 25 21 24 21.6 22.4 16.8 3.2 215.6
Efectiv (cap.) 7 3 6 6 5 5 6 6 7 7 58
Octombrie
Producţia (hl) 33.6 17.4 32.4 30 21 20 21.6 19.2 16.8 11.2 223.2
Efectiv (cap.) 7 7 3 6 6 5 5 5 6 7 57
Noiembrie
Producţia (hl) 33.6 40.6 16.2 30 25.2 20 18 16 14.4 11.2 225.2
Efectiv (cap.) 3 7 7 3 6 6 5 4 5 6 52
Decembrie
Producţia (hl) 14.4 40.6 37.8 15 25.2 24 18 12.8 12 9.6 209.4
Total Anual 331.2 400.2 356.4 320 268.8 252 223.2 179.2 134.4 89.6 2555

18
9.Alimentaţia animalelor

Furajarea vacilor presupune, în prima fază, „furajarea” bacteriilor ruminale. Dacă


bacteriile ruminale sunt „sătule”, îi merge bine şi vacii. Prin respectarea câtorva reguli de bază
este posibilă furajarea cu succes a vacilor, ceea ce va determina o producţie de lapte crescută,
cu o compoziţie optimă şi, totodată, vom avea în fermă vaci sănătoase şi fertile.

Cauzele scoaterii vacilor din producţie

La o examinare mai atentă, principalele motive pentru care vacile ies prea devreme din
efectiv sunt lipsa fertilităţii şi afecţiuni ale ugerului şi ongloanelor. 
Creşterea unei juninci costă între 1.500 şi 1.800 de Euro. Până la fătare, juninca
produce doar costuri, pe care începe să le plătească odată cu primul litru de lapte.
Dupăcalculele mai multor autori este nevoie de 22.000 până la 30.000 de kg de lapte livrat
pentru ca vaca să atingă zona de câştig. Doar că, din păcate, un număr mare de vaci (tinere)
părăsesc ferma înainte de a atinge această producţie.
Alături de posibilele cauze infecţioase care determină scoaterea vacilor din producţie,
se numără şi tulburările metabolice (cetoza, acidoza, febra laptelui), care denotă, cel mai
adesea, sănătatea precară a animalelor.
Printr-un management bun al fermei (întreţinere şi, în special, furajare), pot fi evitate
bolile ce au la bază tulburări metabolice.

Reguli „de aur” în furajarea vacilor de lapte

1. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie administrate


în fiecare zi (365 de zile pe an).

2. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie amestecate şi


omogenizate, astfel încât vaca să nu poată selecta.

De ce sunt aceste reguli de bază aşa de importante? Dacă unul din componente este
scos din raţie, numărul bacteriilor din rumen, care sunt specializate în digestia acestui
component, scade dramatic în decurs de trei zile. Dacă mai apoi se reintroduce componentul

19
respectiv în raţie, durează cel puţin 30 de zile până ce bacteriile specializate în digestia
acestuia revin la valoarea optimă şi pot digera în proporţie de sută la sută componentul
respectiv.

Furajarea viitorului

Furajarea optimă pentru un rumegător, care să asigure producţia cea mai mare, să fie
potrivită rumegării şi deci şi cea mai sănătoasă este furajarea cu furaj unic (TMR - Total
Mixed Ratio). Sunt evitate astfel oscilaţiile mari ale pH-ului prin consumul separat al furajului
concentrat (ca de exemplu, furajarea la sala de muls).

În permanenţă, vaca ingeră o cantitate constantă de furaj de bază şi de furaj concentrat.


În cazul consumului separat de furaj concentrat, oscilaţiile valorii pH-ului din rumen
sunt cu atât mai mari, cu cât vaca ingeră o cantitate mai mare de furaj concentrat. Prin
administrarea de furaj unic, fermierul este cel care stabileşte ce consumă vaca, iar vaca va
hotărî doar cantitatea pe care o va consuma din furajul unic pe care fermierul i-l pune la
dispoziţie.
Vacile consumă în funcţie de producţia de lapte; cele cu o producţie mai mare,
consumă mai mult furaj unic, faţă de vacile cu o producţie mai mică.

Asigurarea necesarului de minerale şi substanţe active

Mineralele şi substanţele active care trebuie asigurate vacii prin furajare sunt:
macroelemente (calciu, fosfor, sodiu, magneziu, clor şi sulf); oligoelemente (zinc, cupru,
mangan, cobalt, iod şi seleniu); vitamine liposolubile (A, D, E şi K); vitamine hidrosolubile
(B şi C); drojdii vii.

Mineralele şi substanţele active sunt asemenea cărămizilor folosite în construcţii,


fiecare având propriul rol în organism. Introducerea în exces a unui element nu poate înlocui
efectul unui alt component.

Cu fiecare litru de lapte produs, vaca pierde în jur de 10 g de cenuşă (minerale,


oligoelemente şi vitamine). Vacile cu producţii mai mari de lapte au tendinţa de a pierde prin

20
lapte mai multe minerale şi substanţe active decât vacile cu producţii mai mici. Aceste
pierderi trebuie înlocuite în funcţie de producţia de lapte şi starea de sănătate a vacilor.

De aceea este eficientă furajarea cu 10 grame de premix pe litru de lapte producţie


(înainte de introducerea furajului de compensare mineralizat şi a furajului concentrat).

Unui furaj unic destinat unei producţii de 25 kg lapte îi corespund 250 g premix, iar
unui furaj unic destinat unei producţii de 30 kg lapte îi corespund 300 g premix.

Pregătirea vacilor pentru lactaţie

Vaca de lapte trece prin trei perioade, care se succed: perioada de repaus mamar;
fătarea; perioada de lactaţie.

Perioadele de repaus mamar sunt cele mai importante din viaţa productivă unei vaci.
Repausul mamar înseamnă, pregătirea pentru următoarea lactaţie, perioada în care ugerul,
rumenul şi metabolismul se antrenează. Să ne gândim că numai în rumen are loc prelucrarea a
80% din furajul ingerat, iar în jur de 50% din substanţele nutritive sunt resorbite la nivelul
rumenului. De aceea, lactaţia începe cu ziua înţărcării şi nu cu ziua fătării!

Furajarea vacilor în repaus mamar este foarte uşor de realizat dacă raţia va fi compusă
dintr-o parte furaj finit folosit la furajarea vacilor lactante şi va fi amestecat cu o cantitate
corespunzătoare de paie. Cu cât furajul unic este destinat unei producţii mai mari de lapte, cu
atât mai puţin furaj unic şi mai multe paie va conţine raţia pentru furajarea vacilor în repaus
mamar.

Pentru profilaxia febrei laptelui se recomandă introducerea în raţie a 50 g dintr-un


adaos nutritiv ce are la bază sulfatul de magneziu. Acesta acţionează împotriva conţinutului
crescut în potasiu, în special din silozul de iarbă şi din fânul provenit de pe terenurile tratate
cu o cantitate prea mare de gunoi de grajd.

În cazul folosirii adaosurilor minerale acide este necesară asigurarea unei catităţi
suficiente de calciu, prin administrarea a 150 g premix destinat vacilor lactante cu un conţinut

21
ridicat de calciu, deoarece vaca mobilizează calciul şi îl descompune. Introducerea
componentelor bazice, precum bicarbonatul de sodiu, trebuie evitată.

Concepte de furajare pentru perioada de repaus mamar

• TMR < 24 kg lapte => 60% amestec pentru lactante 2 kg paie


• TMR 25-30 kg lapte => 50% amestec pentru lactante 2,5 kg paie
• TMR > 31 kg lapte => 40% amestec pentru lactante 3 kg paie

Paiele care se folosesc în raţie trebuie să fie lipsite de ciuperci, mucegaiuri, într-o stare bună
din punct de vedere igienic şi să nu fie mai lungi decât lăţimea pe care o are botul unei vaci.
Altfel, vaca va selecta şi nu va consuma paiele. Din această cauză, se recomandă tocarea
prealabilă a paielor.

TAB.7. Norme de hrană pentru taurine

Greut
UFL/U
Categoria corp. PDI (g) Ca (g) P (g) UIDL
FC
(kg)
Vaci lapte 500 9,9 945 83 45 14,6
Juninci + viţele
450 5,9 515 38 28 9,3
18-20 luni
Viţele 12-18 luni 400 5,4 479 33 26 8,5
Viţele 6-12 luni 300 4,4 404 27 18 6,8
Viţele 0-6 luni 200 3,4 329 21 12 5

22
TAB. 8. Rație pentru vaci în lactație cu grutatea de 500 kg, o producție13,5 litri și un conținut în grasime de 3,6%

Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB


Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ Bg brut 12,7 9,9 945 945 83 45 14,6

0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 SILOZ PORUMB 16,66 5 4,5 260 330 17,5 12,5 5,65

0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 4,47 3,8 2,546 425,6 357,2 58,9 9,5 3,91

0,86 1,27 82,00 120,00 3,50 0,30 0,00 PORUMB BOABE 1,16 1 1,27 82 120 3,5 0,3 0

0,87 0,90 114,00 96,00 1,50 12,80 0,00 TĂRÂȚE DE GRÂU 2,06 1,8 1,62 205,2 172,8 2,7 23,04 0

TOTAL 24,35 11,6 9,936 972,8 980 82,6 45,34 9,56

TAB.9. Rație pentru tineret femel pentru reproducție cu vârsta de6-12 luni și greutatea de 300 Kg

KG
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 SILOZ PORUMB 5,19 1,56 1,40 80,89 102,67 5,44 3,89 1,76
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 3,51 2,99 2,00 334,33 280,60 46,27 7,46 3,07
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 10,31 5,91 4,40 507,00 476,41 59,93 15,46 6,42

23
TAB.10. Rație tineret femel pentru reproducție 0-6 luni
UFL PDIN PDIE Ca P UIB
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ Kg brut Kg SU
3,4 329 329 21 12 5
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 4,83 4,11 3,00 275,34 279,45 24,66 12,33 4,77

0,86 1,27 82,00 120,00 3,50 0,30 0,00 PORUMB BOABE 0,37 0,31 0,40 25,83 37,80 1,10 0,09 0,00
TOTAL 5,20 4,42 3,40 301,17 317,25 25,76 12,42 4,77

TAB.11. Rație pentru tineret femel reproducător cu vârsta de 12-18 luni și greutate de 400 kg
KG KG
KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ UFL PDIN PDIE Ca P UIB
BRUT SU
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 SILOZ PORUMB 11,11 3,33 3,00 173,33 220,00 11,67 8,33 3,77
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 2,46 2,09 1,40 234,03 196,42 32,39 5,22 2,15
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 15,18 6,79 5,40 499,14 509,57 52,27 17,67 7,51

TAB.12. Rație pentru tineret femel reproducător cu vârsta mai mare de 18 luni (juninci)
KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 SILOZ PORUMB 12,22 3,67 3,30 190,67 242,00 12,83 9,17 4,14
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 2,81 2,39 1,60 267,46 224,48 37,01 5,97 2,46
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 16,64 7,42 5,90 549,91 559,63 58,07 19,25 8,19

24
10.Stabilirea necesarului de furaje
Cantitatea de nutreţuri

TAB.13. Determinarea numărului de zile-animale furajate


Total zile
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Nr. Categoria de furajate
Specificare
crt. animale Lunile anului
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
E.M 57 58 58 59 60 60 60 62 63 64 66 66
1. Vaci
Z.A.F 1767 1624 1798 1770 1860 1800 1860 1922 1890 1984 1980 2046 22301
E.M 6 6 6 6 6 6 6 6 7 5 5 8
2. Junici
Z.A.F 186 168 186 180 186 180 186 186 210 155 150 248 2221
Viţele E.M 4 7 8 8 5 5 4 6 7 7 5 3
3.
montate Z.A.F 124 196 248 240 155 150 124 186 210 217 150 93 2093
Tineret fem. E.M 9 9 9 9 9 9 10 11 12 12 12 12
4.
12-18 luni Z.A.F 279 252 279 270 279 270 310 341 360 372 360 372 3744
T.F 6-12 E.M 10 11 12 12 12 12 15 19 23 28 32 36
5.
luni Z.A.F 310 308 372 360 372 360 465 589 690 868 960 1116 6770
E.M 15 19 23 28 32 36 35 34 31 32 32 30
6. T.F. 0-6 luni
Z.A.F 465 532 713 840 992 1080 1085 1054 930 992 960 930 10573
T.M. 0-3 E.M 10 13 16 15 13 9 8 8 7 7 8 7
7.
luni Z.A.F 310 364 496 450 403 270 248 248 210 217 240 217 3673

25
Calcul necesar furaje

TAB.14.Necesar furaje pentru vaci în lactație


Cantitate pe zi Total
Furaj Nr. Zile furajate
În Kg În tone
Porumb siloz 22301 16.66 371.5347
Fân lucernă 22301 4.47 99.68547
Porumb boabe 22301 1.16 25.86916
Tărâțe de grâu 22301 2.06 45.94006

TAB.15. Necesar furaje tineret femel pentru reproducție cu vârsta de 6-


12 luni și greutatea de 300 Kg
Cantitate pe zi Total
Furaj Nr. Zile furajate
În Kg În tone
Porumb siloz 6770 5.19 35.1363
Fân lucernă 6770 3.51 23.7627
Fân natural 6770 1.61 10.8997

TAB.16.Necesar furaje tineret femel reproducător cu vârsta de 12-18


luni și greutate de 400 kg
Cantitate pe zi Total
Furaj Nr zile furajate
În Kg În tone
Porumb siloz 3744 11.11 41595.84
Fân lucernă 3744 2.46 9210.24
Fân natural 3744 1.61 6027.84

TAB.17. Necesar furaje pentru femelele în vârstă de peste 18


luni(juninci)+ vițele montate
Cantitate pe zi Total
Furaj Nr zile
In Kg În tone
Porumb siloz 4314 12.22 52.717
Fân lucernă 4314 2.81 12.122
Fân natural 4314 1.61 6.946

26
TAB.18. Necesar furaje pentru viței+vițele 0-6 luni

Furaj Nr. Zile furajate Consum/ animal/zi Cantitate totală


Fân natural 14246 4.83 68.808

Porumb boabe 14246 0.37 5.271

TAB19. Necesar total de furaje

Tineret Tineret Tineret peste Tineret


Furaj Vaci 6-12 12-18 18 0-6 Total
luni luni luni luni
Porumb siloz 650,15 30,50 65,30 108,50 854,45
Fân lucernă 174,44 20,63 14,45 24,97 234,49
Fân natural 9,46 9,46 14,29 98,92 132,13
Porumb boabe 45,26 7,57 52,83
Tărâțe de grâu 80,39 80,39

O parte din furaje sunt produse pe terenurile unității, iar o altă parte sunt achiziționate
de la diverși terți.

Calculul suprafețelor de teren arabil sau pășune care vor fi exploatate pentru
asigurarea bazei furajere a exploatației.

În cazul producerii silozului se cunoaște că o parte din acesta este impropriu pentru
hrana bovinelor. Astfel la necesarul pentru alimentația animalelor se mai adaugă un procent
de 10% ce reprezintă pierderile(marginile silozului se alterează datorită infiltrațiilor de apă
sau a oxigenului). Necesarul în acest caz de siloz este de: 424,525*1,1=1130,1

TAB.20. Calculul suprafeței necesare și a cheltuielii cu nutrețurile

27
Furaj Necesar Productivitate Suprafață Cheltuieli la Total
la ha în tone necesară(ha) ha cheltuieli
Porumb siloz 500.98 36 13.91611 200 2783.222
Fân lucernă 114.78 8,5 13.50353 700 9452.471
Fân natural 92.68 3 30.89333 500 15446.67
Porumb
31.14 7 200
boabe 4.448571 889.7143
Total 62.76155 28572.07

La aceste cheltuieli se adaugă și achiziționarea de tărâțe și blocuri minerale


Tărâțea de grâu este achiziționată la prețul de 800 de lei tona, avem astfel cheltuieli
de:45.40 t*800=36320 lei.
Pe lângă aceste cheltuieli se mai adaugă cheltuielile cu blocurile minerale, care
satisfac nevoia vacilor de vitamine, minerale și sare. Aceste blocuri sunt achiziționate la prețul
de 15 lei bucata și se estimează un consum de 1 bloc pe cap de vacă adultă și 1 bloc la 4 viței,
pe an având astfel nevoie de 120 de blocuri.
Cheltuieli cu blocuri minerale: 15*120=1800 lei.
Totalul cheltuielilor cu furajarea se ridică astfel la: 28572.07 + 363200 + 1800= 66692.07
lei.

28
11.Tehnologia de întreţinere şi exploatare

Sistemul de întreţinere liberă a vacilor de lapte


Întreţinerea nelegată a vacilor se practică pe scară largă în ţările cu zootehnie
dezvoltată. Acest sistem s-a impus în practică ca urmare a reducerii continue a populaţiei active
din agricultură. În ţările dezvoltate economic, personalul implicat în agricultură reprezintă 2-6% din
totalul populaţiei active, faţă de 30-40% în ţările în curs de dezvoltare.
Caracteristica principală a acestui sistem constă în întreţinerea liberă (nelegată) a
vacilor, în adăposturi închise sau semideschise, cu amenajări interioare specifice şi cu tratarea în grup
a animalelor. Eficienţa aplicării acestui sistem de întreţinere este condiţionată de asigurarea unor
condiţii specifice, între care:
- vacile întreţinute în sistem liber trebuie să aparţină unor rase cu potenţial productiv ridicat, să fie
ecornate, să reziste la acţiunea factorilor stresanţi specifici întreţinerii libere şi să aibă aptitudini bune
pentru mulsul mecanic;
- efectivul de vaci va fi împărţit în grupe tehnologice (de maxim 50 vaci), în funcţie de nivelul
productiv şi starea fiziologică, respectiv: vaci în prima sută de zile de lactaţie, vaci în a doua sută
de zile în lactaţie, vaci cu peste 200 zile de lactaţie şi vaci în repaus mamar;
- întreţinerea nelegată a vacilor se recomandă a fi aplicată în ferme cu un efectiv minim de 50 vaci
de lapte, de preferat între 100 şi 400 capete;
- ferma trebuie să fie dotată cu maşini şi instalaţii specifice, fiabile şi cu randament mare, iar
personalul de îngrijire trebuie să fie calificat şi chiar specializat pe operaţiuni tehnologice
distincte, prin şcolarizare;
- organizarea judicioasă a activităţii de reproducţie, astfel încât natalitatea să fie de peste 85%, vaci cu
gestaţie confirmată 50-53% şi 80-83% vaci în lactaţie;
- în fermele cu întreţinere liberă reforma anuală la vaci este mai mare (30- 35%), astfel încât după
prima lactaţie să se elimine toate vacile care nu se pretează exploatării în acest sistem;
- să existe surse suficiente de furaje de volum de calitate superioară, care se administrează ad libitum;
- fermierii trebuie să manifeste competenţă în organizarea şi urmărirea modului de desfăşurare al
proceselor tehnologice.
Avantajele întreţinerii libere:
- productivitatea muncii este de 2-4 ori mai mare comparativ cu întreţinerea legată ca urmare a
faptului că în cazul întreţinerii libere există posibilitatea aplicării celor mai recente progrese
ştiinţifice legate de mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, iar lucrătorii sunt
specializaţi pe diferite operaţiuni tehnologice;

29
- efortul fizic al lucrătorilor se reduce;
- laptele muls are calităţi igienice superioare;
- vacile beneficiază de un regim de mişcare mai bun, cu efecte favorabile asupra stării generale şi
de sănătate a animalelor; implicit, se măreşte longevitatea productivă şi rezistenţa la îmbolnăviri, se
activează funcţia de reproducţie şi se
facilitează depistarea vacilor în călduri.
Dezavantajele întreţinerii libere:
- ca urmare a faptului că vacile sunt tratate în grup (şi nu individual) procesele tehnologice
specifice nu pot fi adaptate (decât în mică măsură) particularităţilor individuale ale animalelor;
- cresc posibilităţile de difuzare în efectiv a unor boli infecto-contagioase, deoarece instalaţiile de
adăpare, muls şi furajare sunt folosite în comun.
- comportamentul de grup (cu toate efectele sale nefavorabile) se manifestă mai intens şi ca urmare,
între animale apar diferenţieri ale stării de întreţinere, iar producţia de lapte se reduce cu 5-10%;
- consumul de furaje pentru întreţinerea funcţiilor vitale creşte cu 5-10%
comparativ cu întreţinerea legată;
- frecvenţa avorturilor mecanice, a unor accidente şi a suptului reciproc între
vaci este mai mare;
- supravegherea animalelor se realizează mai greu, pentru abordarea şi contenţia animalelor fiind
necesară amenajarea unor compartimente cu întreţinere legată pentru 15-20 vaci;
- investiţiile iniţiale (construcţii, dotări cu maşini şi instalaţii specifice), consumurile materiale şi
energetice sunt mai mari.
Întreţinerea nelegată a vacilor în adăposturi închise. Această variantă de întreţinere a fost
concepută în SUA (1960) şi s-a extins apoi în Europa şi în alte ţări cu zootehnie dezvoltată.
Adăpostul vacilor este prevăzut cu patru pereţi, este compartimentat şi are
uşi largi, glisante, care comunică cu padocul. Vacile au acces liber în padoc, cu excepţia
perioadelor cu timp nefavorabil. În adăpost sunt amenajate trei zone
funcţionale: zona de odihnă, zona de furajare şi zona de mişcare (circulaţie).
Zona de odihnă. Repausul şi odihna vacilor se poate realiza în
compartimente cu spaţiu comun de odihnă sau compartimente cu spaţii
individualizate de odihnă.
În varianta de întreţinere cu spaţiu comun de odihnă, zona de odihnă este
delimitată de zona de mişcare printr-un prag cu înălţimea de 15-20 cm. În zona de odihnă se aşterne un
strat gros de paie care se împrospătează de câte ori este nevoie (calculând un necesar de cca. 3 kg
paie/zi/animal). Aşternutul se evacuează periodic, o dată la 20-30 zile sau la 3-4 luni.

30
Dimensiunea suprafeţei de odihnă se calculează astfel încât să se asigure o suprafaţă specifică

de 4-5 m2/vacă.
Această variantă de întreţinere a pierdut din popularitate, deoarece spaţiul construit/animal
este mai mare, incidenţa traumatismelor mamare (prin călcare pe uger) este ridicată, iar timpul de
odihnă al vacilor este mai mic datorită deranjului reciproc între animale.
Întreţinerea liberă în adăposturi cu spaţiu individualizat de odihnă este
considerată varianta cu cele mai mari perspective de extindere. Zona de odihnă poate fi situată în
funcţie de capacitatea adăpostului de-a lungul unuia sau a ambilor pereţi longitudinali ai
adăpostului, pe axa centrală a adăpostului - pe două sau patru rânduri.

Zona de odihnă se aşterne cu un strat subţire de paie tocate, pleavă de orz,


rumeguş sau nisip care se primeneşte săptămânal. Există şi varianta în care în loc de aşternut se
folosesc covoare de cauciuc sau din material plastic care se
igienizează periodic.
Cuşeta are lungimea de 2,2-2,3 m şi 1,10 m lăţime. Dimensiunea cuşetei pe
lungime poate fi reglată în funcţie de rasă şi masa corporală a vacilor (pe o distanţă de cca. 60 cm ) cu o
bară metalică (opritor de grebăn) montată în partea anterioară a separatoarelor de cuşetă. Aceste reglaje
se fac cu scopul de a obliga animalele ca în momentul în care se ridică să facă un pas înapoi, astfel încât
defecarea şi urinarea să se facă pe zona învecinată (respectiv pe zona de mişcare), iar patul de odihnă
se menţine curat.
Zona de furajare poate fi amplasată în partea opusă zonei de odihnă, în faţa
cuşetelor de odihnă de-a lungul unui perete longitudinal, sau pe axa longitudinală a adăpostului.
Această zonă poate fi amplasată şi într-o aripă a adăpostului despărţită de zona de odihnă printr-un
perete prevăzut cu deschideri largi pentru accesul vacilor la ieslea de furajare
Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vacă) este individualizat prin
bare metalice şi prevăzut cu sistem de blocare a capului la iesle. Dacă furajarea este restricţionată,
fiecărui animal trebuie să i se asigure un loc de furajare. În cazul
furajării ad libitum, se asigură un loc de furajare la 2-3 vaci

Administrarea furajelor de volum se realizează cu ajutorul remorcilor


tehnologice sau transportoare mecanice (iesle mecanică) iar furajele concentrate se administrează
restricţionat la muls. Pe timpul verii, furajele de volum se administrează în padoc, în iesle protejate de
copertine.

31
Zona de circulaţie este situată între zona de odihnă şi zona de furajare, pardoseala zonei
de circulaţie se află mai jos cu 15-20 cm faţă de zona de odihnă. Această zonă trebuie să fie suficient
de largă (minim 3 m) astfel încât să asigure circulaţia facilă a vacilor şi să se evite incomodarea
animalelor aflate în zona de furajare. În zona de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare, unul
pentru 20-25 de vaci.
În funcţie de sistemul adoptat pentru evacuarea dejecţiilor, pardoseala zonei
de odihnă poate fi continuă (evacuarea mecanică cu lopata tip "delta" sau cu tractor echipat cu lamă de
buldozer) sau discontinuă, de tip grătar (când evacuarea dejecţiilor se face hidraulic sau mecanic
prin amplasarea în canalele de sub grătare a unor lopeţi mecanice cu fiabilitate mare).
Padocul este construit în continuarea adăpostului şi este compartimentat în aceleaşi număr de
compartimente ca şi adăpostul. În padoc sunt amplasate jgheaburile de furajare pentru
administrarea furajelor pe timpul verii.
Întreţinerea liberă a vacilor în adăposturi închise cu spaţiu individualizat de odihnă asigură
condiţii corespunzătoare de microclimat şi confort în timpul odihnei, cu efecte pozitive
asupra capacităţii de exteriorizare a potenţialului productiv al vacilor.
Sistemul de întreținere a tineretului sugar
Întreţinerea viţeilorse face în creşă. După câteva ore de la fătare viţeii sunt transferaţi
în creşă unde vor fi întreţinuţi până la vârsta de 3 luni.
Capacitatea de cazare a unei boxe este de 4-8 viței, asigurând fiecărui viţel o suprafaţă
de cca. 2 m2.
Pardoseala boxei este continuă. Boxa este organizată în două zone funcţionale, şi
anume: zona de odihnă şi zona de mişcare-furajare. În zona de odihnă, pardoseala este situată
la o înălţime de 15-20 cm faţă de pardoseala din zona de mişcare-furajare. În această zonă,
care este astfel dimensionată încât să asigure fiecărui viţel o suprafaţă de odihnă de 1,2-1,3
m2, se aşterne un strat gros şi curat de paie. În zona de mişcare-furajare sunt amplasate
adăpătorile cu nivel constant.
Pe peretele frontal al boxei se găsesc dispozitivele de fixare a găleţilor pentru alăptare
şi grătarul pentru administrarea fânului sub care se găseşte jgheabul pentru concentrate.
Accesul la găleţile de alăptare este individualizat prin intermediul unor grilaje metalice
care să asigure un front de alăptare de 30-35 cm.
Pentru combaterea suptului reciproc între viţei, fiecare loc de alăptare este prevăzut cu
un dispozitiv de blocare a capului, pe timpul alăptării şi încă 15-20 minute după consumul
tainului de lapte.

32
Pentru a favoriza creşterea uniformă a viţeilor, precum şi pentru a optimiza
desfăşurarea unor procese tehnologice, acţiuni tehnice şi sanitar-veterinare (alăptare,
individualizare, ecornare, înţărcare, vaccinări), repartizarea viţeilor pe boxe se va face având
în vedere vârsta, masa corporală.
În compartimentele de creşă se vor asigura condiţii de microclimat şi de igienă
asemănătoare cu cele din profilactoriu. Pe timpul iernii, temperatura în creşă nu trebuie să fie
mai mică de 10-12 0C.
Înainte de populare boxele sunt curăţate şi dezinfectate. În boxe se schimbă aşernutul
şi se evacuează gunoiul, de două ori pe zi.

Sistemul de întreținere a tineretului femel de reproducție


Întreţinerea în stabulaţie liberă se poate realiza în adăposturi semideschise (pe aşternut
permanent), în adăposturi închise (pe aşternut permanent sau cu cuşete individuale). În
vederea obţinerii unor rezultate corespunzătoare, se impune dimensionarea corectă a
colectivităţilor de animale, precum şi a diferitelor zone funcţionale din adăpost şi padoc (zona
de odihnă, zona de mişcare-furajare, frontul de furajare, numărul de adăpători etc.). De
asemenea, se va avea în vedere ca loturile cazate în aceeaşi boxă să fie formate din animale
cât mai uniforme din punct de vedere al vârstei şi dezvoltării corporale, toate viţelele fiind
ecornate.
Viţelele pot fi întreţinute şi în adăposturi închise cu boxe comune, având pardoseala de
tip grătar şi evacuarea hidraulică a dejecţiilor. Această variantă de întreţinere este mai puţin
recomandată deoarece se măreşte incidenţa afecţiunilor podale şi a accidentelor, se reduce
confortul (implicit şi timpul de odihnă), iar menţinerea igienei corporale precum şi a
parametrilor de microclimat în limite
corespunzătoare se realizează mai greu. Pe cât posibil, se va evita întreţinerea legată a
tineretului taurin femel de reproducţie.
În cadrul unității tineretul femel va fi cazat în același adăpost cu femelele adulte,în
boxe comune ,pe categorii de vârstă.Boxele vor fi prevăzute cu același tip de echipament ca
cele pentru vaci,implicit cușete de odihnă,spațiu comun de hrănire iar evacuarea dejecțiilor se
face cu ajutorul unui plug raclor.

Sistemul de muls

Sala de muls tip BRĂDULEŢ Neo-zeelandez, în V, coastă de peşte sau herringbone).

33
Capacitatea sălilor de muls brăduleţ este diferită, de la 2 x 4 locuri până la 2 x 10locuri şi chiar mai
mult. Sala de muls este prevăzută cu un canal central de deservire pentru mulgători, faţă de care

standurile de muls sunt dispuse simetric şi oblic (cu un unghi de 30-450). De asemenea, sala de muls
este prevăzută cu sală de aşteptare şi padoc de evacuare a vacilor. Fiecare rând de standuri este
prevăzut cu două uşi (pentru accesul şi respectiv, pentru evacuarea vacilor de pe platforma de muls),
cu acţionare (hidraulică, pneumatică sau mecanică) automate.
În funcţie de tipul sălii, instalaţia poate avea în dotare diferite elemente de automatizare a
unor operaţiuni tehnologice: dispozitive automate de identificare a animalelor, pentru controlul
individual al producţiei de lapte, decuplarea şi detaşarea automată a aparatelor de muls etc.
Colectarea şi transportul laptelui către spaţiile de filtrare, răcire şi păstrare se face pe conducte
de lapte, vacuumatic.
Acest tip de sală de muls se recomandă a fi folosit în fermele de producţie, cu efective de
150-400 vaci de lapte.
Organizarea mulsului. În vederea mulgerii, vacile sunt introduse din sala de aşteptare pe
cele două linii de standuri şi sunt blocate la stand. Unul dintre mulgători pregăteşte ugerele
pentru muls la vacile de pe rândul din stânga sălii, iar cel de-al doilea mulgător mulge primele jeturi de
lapte, ataşează paharele de muls, supraveghează mulsul şi detaşează aparatele de muls. Vacile mulse
sunt evacuate în grup din sală, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de pe rândul din
dreapta, cărora în paralel li s-a făcut pregătirea pentru muls.
Sala de muls tip brăduleţ asigură o bună productivitate a muncii, de 35-50
vaci/oră/mulgător, în funcţie de capacitatea şi gradul de automatizare al unor operaţiuni
tehnologice, iar investiţiile sunt relativ reduse (spaţiul construit pe animal este mai redus). În
schimb, având în vedere că vacile sunt tratate în grup, pentru utilizarea eficientă a instalaţiei
tip brăduleţ se impune lotizarea corespunzătoare a vacilor în funcţie de nivelul productiv
şi viteza de muls, operaţiune greu de realizat în practică.
în grup din sală, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de pe rândul
din dreapta, cărora în paralel li s-a făcut pregătirea pentru muls.
Sala de muls tip brăduleţ asigură o bună productivitate a muncii, de 35-50
vaci/oră/mulgător, în funcţie de capacitatea şi gradul de automatizare al unor operaţiuni
tehnologice, iar investiţiile sunt relativ reduse (spaţiul construit pe animal este mai redus). În
schimb, având în vedere că vacile sunt tratate în grup, pentru utilizarea eficientă a instalaţiei
tip brăduleţ se impune lotizarea corespunzătoare a vacilor în funcţie de nivelul productiv
şi viteza de muls, operaţiune greu de realizat în practică.

34
35
12. Organizarea producţiei

Laptele este un produs biologic având o compoziţie chimică complexă şi care se


sintetizează la nivelul glandei mamare pe baza hidraţilor de carbon, a proteinelor, vitaminelor şi
sărurilor minerale prezente în sângele circulant şi care în ţesutul glandular al mamelei sunt
transformate în substanţe specifice.
Denumirea de lapte, fără denumirea speciei de la care provine, este atribuită laptelui de vacă.
Pentru laptele altor specii se va preciza şi specia de la care provine (lapte de bivoliţă, de oaie, de
capră, etc.). Potrivit definiţiei din Codex Alimentarius, prin lapte se înţelege produsul secretat de glanda
mamară, a uneia sau mai multor vaci sănătoase, odihnite, corespunzător furajate, obţinut prin mulgere
igienică şi completă. Industria laptelui se bazează pe capacitatea taurinelor de a produce cantităţi de lapte
superioare celor necesare alăptării propriului viţel. Laptele excedentar este utilizat (ca atare sau sub formă de
produse lactate) cu preponderenţă în alimentaţia umană.
Laptele este descris ca un aliment complet, fiind singurul aliment utilizat în alimentaţia nou-
născuţilor. Laptele este important în alimentaţia umană mai ales datorită conţinutului său în
proteine şi calciu. Astfel, proteinele din lapte conţin o serie de aminoacizi esenţiali (care nu se
găsesc în cerealele utilizate în alimentaţia umană). În plus, coeficientul de digestibilitate şi de
absorbţie al proteinelor din lapte este ridicat.
În conformitate cu recomandările nutriţioniştilor, se apreciază că 1 litru lapte/zi asigură
întreg necesarul de proteină la un copil în vârstă de până la 6 ani şi 60% din necesar la copii de 6-14
ani. Pentru persoanele de 14-20 ani, 1 litru lapte/zi asigură cca. 50% din necesarul de proteină.
Pentru femeile care alăptează, consumul a 1 litru lapte/zi poate asigura până la 44% din necesarul de
proteine. În condiţii normale de exploatare, o bovină poate asigura necesarul optim de lapte pentru 10-
15 locuitori.
Producția de lapte din fermă este de 4000 kg lapte pe vaca cu lapte. Astfel se obține o cantitate
de 420000litri lapte pe an.
Deoarece hrănirea vițeilor până la vârsta de 3 luni se face cu lapte obținut în fermă iar
un vițel consumă în medie 8 litri de lapte pe zi trebuie calculat și consumul intern de lapte.
În medie se hrănesc cu lapte, zilnic 25 vițele și 25 viței. Numărul de zile furajate înt-un
an este de 365x50=18250.
Consumul de lapte, în fermă se ridică la 18250x7litri/zi=127750 litri lapte.
Prin diferența dintre totalul producției de lapte și consumul intern, obținem cantitatea
de lapte marfă
CANTITATEA DE LAPTE MARFĂ:420000-127750=292250 kg lapte.

36
13. REZULTATELE TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ
I. Venituri:

1. Producţia de lapte: 255500 kg(lapte) * 1,4 lei/kg =357700 lei


2. Vaci reformate: 5 vaci*500 kgGV * 6 lei/kg =15000 lei
3. Viţei 3 luni: 32 cap. *80 kg * 10 lei/kg= 25600 lei
4. Vânzări junici: 8 vaci *4000 lei=32000 lei
5. Subvenţii: 3000 lei/cap. * 70 cap.=210000 lei
6. Subvenţii lapte: 255,5 tone lapte * 89 lei/tonă =22739,5 lei
7. TOTAL VENITURI= 663039.5 lei.

II. Cheltuieli:

1. Furaje: 66692.07 lei


2. Fond de salarizare: 4 oameni * 2400 lei *12 luni =115200 lei/an
3. Asistenţă sanitar veterinară: 40 lei/cap*120cap.=4800 lei
4. Consum de energie: 5 kw/hl lapte * 2555hl lapte * 0,55 lei/kw= 7026.25 lei
5. Carburanţi: 3 litri/hl lapte * 2555 hl * 5,5 lei/litri =42157.5 lei
6. Alte cheltuieli(reparații, unelte, cheltuieli neprevăzute) 100 lei/animal=12000 lei
7. Material seminal 100 doze (100 lei doza)=10000 lei
8. Impozit fermă:2500lei
9. Impozit teren: 65*100 lei/ha=6500lei

Total cheltuieli: 266875.82 lei.

Costuri pentru producerea unui litru de lapte 266875.82 /255500=1,04 lei.

Profit brut: 663039.5 - 266875.82 = 396163.68 lei.

Impozit pe profit 19%=75271.09 lei.

Profit net=396163.68 - 75271.09 = 320892.59 lei.

37
14.Concluzii și recomandări

Creșterea bovinelor va rămâne o activitate rentabilă atât timp cât va exista cerere de
produse ce rezultă prin exploatarea acestei specii.
Profitul dintr-o unitate de creștere a bovinelor depinde foarte mult de posibilitatea
producerii furajelor în cadrul unității. Achiziționarea acestora de la terți ar duce la creșterea
exagerată a cheltuielilor și la scăderea profitului sau, în cel mai rău caz la ne acoperirea
investițiilor.
Creșterea bovinelor reprezintă un sector profitabil, dar necesită o investiție inițială
mare care se amortizeză într-o perioadă lungă de timp.
Un fermier începător va trebui să calculeze investițiile în așa fel în cât să fie cât mai
rentabil pentru acesta. Astfel la un efectiv de 10-20 capete de bovine nu rentează investiția în
săli de muls performante. și nici întreținerea în stabulație liberă( ar necesita o suprafață mare
construită, și implicit la mărirea costurilor pentru înființarea fermelor).
Creşterea veniturilor (principala cale de sporire a eficienţei economice în fermele de
taurine) se poate realiza pe următoarele căi:
- Mărirea producţiilor de lapte şi carne prin optimizarea factorilor care influenţează
producţiile individuale, totale şi marfă la taurine.
- Valorificarea surplusului de taurine obţinut în fermă: viţei masculi livraţi pentru îngrăşare,
tineret taurin (tăuraşi şi viţele) destinat pentru reproducţie, taurine adulte reformate.
- Reducerea pierderilor prin morbiditate, sacrificări de necesitate şi mortalitate la taurine.
- Valorificarea gunoiului de grajd prin comercializare directă sau, mai eficient, prin utilizarea
acestuia ca îngrăşământ organic pentru terenurile destinate producerii furajelor.
Reducerea cheltuielilor de producţie se poate realiza pe următoarele căi:
- Reducerea cheltuielilor cu furajarea taurinelor. În cazul fermelor cu vaci de lapte, cheltuielile
cu furajarea reprezintă cca. 60% din structura cheltuielilor, iar în fermele de îngrăşare cca.
70%. În vederea reducerii cheltuielilor cu furajarea se impun o serie de măsuri, între care:
- întreaga cantitate de furaje de volum şi cea mai mare parte din furajele concentrate se
vor produce la nivelul fermei, aplicând tehnologii moderne care să asigure obţinerea unor
producţii cât mai mari de substanţă uscată la hectar;
- mărirea gradului de valorificare al furajelor prin aplicarea unor tehnologii adecvate
de conservare, prelucrare şi administrare al acestora;
- reducerea risipei de furaje;
- administrarea unor raţii complete, echilibrate cantitativ şi calitativ;

38
- administrarea raţională a furajelor concentrate (care sunt scumpe), numai în cazul
obţinerii unui spor de producţie care să acopere costul concentratelor şi care să asigure şi un
anumit profit;
- Reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă. Se realizează prin mecanizarea şi chiar
automatizarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie la creşterea productivităţii muncii.

39
Bibliografie

1. Gavril Stanciu, Stelian Acatincăi, Ludovic Toma Cziszte : Tehnologia creșterii


bovinelor
2. Maciuc, V., 2006-Managementul creşterii bovinelor, Ed. Alfa, Iaşi.

3. Pop, I. M., 2006-Nutriţia şi alimentaţia animalelor, Vol I, II, III, Ed.


TipoMoldova, Iaşi.

4. Stelian Acatincăi-Proiectare tehnologică la bovine,Ed. Brumar,Timişoara.


5. www.Revista ferma.ro
6. www.plandeafaceri.ro

40