Entorsele de glezna

Entorsa la glezna este o leziune traumatica aparuta in urma

intinderii sau ruperii ligamentelor laterale interne sau externe
ce fac parte din articulatiilor gleznelor.

Ligamentele din articulatii au proprietati elastice de intindere si

revenire la dimensiunea normala, insa atunci cand sunt fortate
peste limita de suportabilitate, acestea nu mai fac fata
stresului, se deterioreaza, putandu-se rupe partial sau total.

O entorsa la glezna apare intotdeauna atunci cand la nivelul

articulatiei se aplica o forta extrema sau cand forta respectiva
are o directie neobisnuita. Astfel, cu cat greutatea si acceleratia
sunt mai mari si actioneaza intr-o directie gresita, cu
atat creste riscul de entorsa la glezna.

In functie de directia fortei (dinspre interior sau dinspre

exterior) pot aparea doua tipuri de entorsa glezna: entorsa prin
inversie sau eversie.

CAUZE
Entorsa la glezna este cel mai intalint tip de entorsa si apare
din cauze accidentale, de cele mai multe ori in miscare, cand se
paseste gresit intr-o groapa sau pe un teren denivelat, forta
aplicata si directionata gresit pe articulatie ducand la
suprasolicitarea ligamentului lateral sau a celui medial.

Supraintinderea ligamentelor gleznei are loc cu precadere in

timpul activitatilor sportive ce presupun rasuciri, sarituri si
aterizari de la inaltime, schimbari de directie, ruperi de ritm,
contact cu adversarul. Un exemplu des intalnit in timpul
meciurilor este saritura urmata de aterizarea gresita pe
suprafata de joc sau pe piciorul adversarului. Sportivii care
practica fotbal, handbal, baschet, volei, rugby, tenis, dans
sportiv sunt frecvent afectati de entorsa gleznei.

Aparitia entorsei la glezna este cauzata si de gradul de

mobilitate al ligamentelor, accidentul fiind rar intalnit la copii si
frecvent la adultii supraponderali, surplusul de greutate,
sedentarismul si tonusul muscular slab fiind factori defavorabili
in timpul declansarii stresului articulatiei.   

De cele mai multe ori, entorsa gleznei are urmatoarele cauze :

 
- aterizari/ calcari gresite pe suprafete dure sau
denivelate

- intinderi, rasuciri sau indoiri peste limita de

suportabilitate ligamentara

- lipsa sau incalzirea insuficienta a gleznei

inainte de efort (sportivi)

- lovitura puternica in zona interna sau externa a

gleznei

- purtarea de incaltaminte neadecvata

SIMPTOME
Atunci cand se produce, entorsa la glezna are cateva simptome
imediate precum durere acuta, umflare, echimoza mai mare
sau mai mica, uneori cracment (pocnitura infundata). Ulterior,
durerea incepe sa se diminueze, insa glezna continua se se
umfle.

Dupa un timp vor aparea simptome ce releva compromiterea

neurovasculara, durerea sau sensibilitatea la palpare,
furnicaturile, amortelile, instabilitatea sau incapacitatea de a
merge. 
Cele mai des intalnite simptome ce pot indica o posibila entorsa
glezna sunt :

·         durere acuta si imediata

·         scadere durere la aproximativ o ora de la

entorsa

·         umflare, inflamare glezna

·         inrosirea gleznei, echimoza

·         zgomot infundat de pocnitura in

momentul accidentului (cazuri mai grave)

·         limitarea miscarilor articulatiei

·         furnicaturi si amorteli

·         senzatia de picior rece

·         durere si sensibilitate la atingere sau

palpare

Deoarece simptomele de entorsa a gleznei se confunda deseori

cu o luxatie sau cu o fractura, trebuie precizat de la inceput
ca diferenta este urmatoarea:

Entorsa de glezna este o afectiune in care se produce doar

supraintinderea ligamentelor sau ruptura lor fara ca oasele de
care acestea sunt prinse sa paraseasca articulatia. Desi facuta
cu disconfort, mobilizarea gleznei este posibila in caz de
entorsa.

Luxatia de glezna are ca efect pierderea contactului dintre

suprafetele articulare, ligamentul si capsula articulara se rup,
iar oasele ies din cavitate. Datorita durerilor, mobilizarea sau
spijinul pe glezna sunt actiuni imposibil de urmat.

Fractura gleznei se produce prin intreruperea a cel putin unuia

din cele 3 oase ce compun articulatia: tibia (maleola mediala),
peroneul (maleola laterala) si talusul. 

DIAGNOSTIC
Pentru un diagnostic exact al tipului de entorsa glezna si
eventualelor leziuni colaterale, trebuie ca pacientul sa se
prezinte la doctorul ortoped pentru examenul clinic.

Diagnosticul se stabileste pe baza examinarii gleznei, a

relatarilor momentului accidentarii si a radiografiei sau RMN
-ului, acestea din urma putand arata pe langa stadiul entorsei si
posibilele fracturi, fisuri, rupturi de tendon sau cartilaj articular.

TIPURI DE ENTORSE ALE GLEZNEI

Entorsa ligamentului medial sau colateral pot fi usoara,
moderata sau grava, directia si intensitatea si fortelor aplicate
pe articulatia gleznei ducand la unul din cele 2 tipuri de entorsa
(inversie sau eversie), cu cele 3 posibile stadii:

Entorsa glezna grad I, cea mai usoara entorsa a gleznei, este

un stadiu in care ligamentele prezinta intinderi sau rupturi
superficiale. Pacientii vor avea simptome de durere,
sensibilitate, umflare si rigiditate la miscare.
 
Entorsa glezna grad II, tipul intermediar de entorsa, este un
stadiu in care ligamentele gleznei prezintand ruptura evidenta,
insa nu totala. In acest caz pacientii resimt simptome de durere
si sensibilitate la palpare, glezna umfladu-se  si prezentand
tumefactie.

Entorsa glezna grad III, cel mai grav tip de entorsa a gleznei,
este un stadiu in care se releva o desprindere de pe os a
ligamentului sau o ruptura totala a acestuia. De cele mai multe
ori, pacientii au simptome de durere ascutita, cracment,
imposibitatea mobilizarii gleznei, umflatura si invinetire.

ENTORSELE PRIN INVERSIE

Entrorsa prin inversie

Entorsa prin inversie reprezinta cel mai frecvent tip de entorsa
glezna si se produce prin desprinderea sau ruperea
ligamentului lateral extern.

De fiecare data, in urma examenului clinic si a radiografiei,

entorsa prin inversie a gleznei va prezenta o distantare a
astragalului de maleola externa si respectiv o inclinare
neobisnuita a acestuia in interiorul scoabei tibioperoniere,
direct proportionala cu gravitatea entorsei.

ENTORSELE PRIN EVERSIE

Entorsa prin eversie

Ligamentul lateral intern, denumit si colateral medial, poate fi
reprezentat ca o banda elastica foarte puternica, aproape
imposibil de rupt. Totusi, in cazuri mai rare, exista sanse de
rupere a ligamentului medial sau a ligamentului tibioperonier
inferior. In mod normal insa, eversia este mai probabil sa
produca o fractura a maleolei, decat o entorsa.

Tratamentul nechirurgical al entorsei prin eversie este similar

cu cel al leziunii prin inversie, diferind doar modul de
imobilizare al gleznei si tipul exercitiilor de recuperare.

TRATAMENT
Tratamentul pentru entorsa de glezna se stabeste de catre
ortopedist in functie de stadiul leziunii
ligamentare. Recuperarea si mijloacele de tratament in caz de
entorsa glezna se aplica in concordanta cu gradul de lezare al
ligamentelor si pot dura de la 5-6 saptamani, pana la cateva 3-
4 luni.

Initial, tratamentul recuperator al entorselor de glezna consta in

protejare, asigurand suport gleznei, comprese cu gheata, 
medicatie corespunzatoare (antiinflamatoare nesteroidiene),
repaus (folosirea carjelor si gleznierei in timpul mersului),
exercitii de refacere, infiltratii si fizioterapie.

Atunci cand entorsa gleznei este de stadiu 1 sau

2, metoda de tratament impune imobilizarea gleznei cu un
bandaj sau o glezniera, utilizandu-se zilnic compresele cu
gheata, exercitii de recuperare, fizioterapie si saptamanal
infiltratii.

Daca glezna prezinta o entorsa de grad 3, adica ligamentul

este rupt total, imobilizarea se poate efectua cu ghips, urmand
ca pacientul sa se programeze pentru operatia artroscopica a
gleznei. Artroscopia gleznei presupune coaserea ligamentului
rupt sau inlocuirea acestuia si se amana pana cand inflamatia
dispare si functia motorie este reluata. 
Pacientul trebuie sa respecte recomandarile medicului ortoped
si sa urmeze etapele de tratament, deoarece o vindecare
incompleta creste riscul de instabilitale, recidiva, complicatii in
viitor. 

IMOBILIZAREA GLEZNEI
In caz de entorsa glezna este indicat sa va prezentati la clinica
de ortopedie pentru imobilizarea articulatiei, aceasta facandu-
se fie cu ghips, fie cu fasa elastica, in functie de gravitatea si
modul in care s-a produs accidentarea (inversie sau eversie) .

Imobilizarea gleznei este un pas foarte important in tratamentul

entorsei, deoarece permite refacerea ligamentelor, cateodata
chiar si cand acestea sunt rupte total. O imobilizare corecta a
gleznei poate fi facuta numai de catre un medic ortoped, daca o
face alta persoana exista risc de complicatii viitoare.
  
COMPRESE CU GHEATA
Compresele cu gheata sunt indicate imediat dupa entorsa de
glezna, deoarece acestea reduc inflamatia, edemul si durerea.
Acesta faza initiala de tratament continua zilnic, compresele
trebuind aplicate timp de aproximativ 30 de minute, de 3 - 5 ori
pe zi.

Aplicarea zilnica de comprese cu gheata este doar o prima

etapa de tratament pentru entorsa de glezna, fiind o actiune
utila insa nu suficienta pentru refacerea ligamentelor.

EXERCITII DE RECUPERARE
In functie de stadiul si tipul inversiv sau eversiv de entorsa,
glezna trebuie supusa la exercitii de recuperare, kinetoperapia
fiind o etapa indispensabila de tratament. 

Entorsa minora implica la inceput efectuarea de miscari fara

sprijin pe picior si ulterior activitati fizice precum mers pe jos
sau inot. Se recomanda ca in cazul mersului pe jos sa se poarte
o glezniera sau un bandaj elastic.

In cazuri grave de entorsa, tratamenul kinetoterapeutic al

gleznei trebuie sa contina exercitii specifice de recuperare a
ligamentelor si are ca scop principal restabilirea abilitatii de
sprijin pe picior. Abia dupa ce sprijinirea pe glezna se poate
face fara durere si disconfort, kinetoterapia poate continua cu
exercitii de recapatare a mobilitatii.

Vindecarea entorsei la glezna are loc pe o perioada mai

indelungata si necesita exercitii de refacere efectuate la
domiciliu in scopul evitarii aparitiei durerii cronice, rigiditatii,
instabilitatii si posibilei recidive. Sunt recomandate exercitii de
miscare si intindere a gleznei, atat pentru intarirea musculaturii
cat si pentru control si balans.

FIZIOTERAPIE
Efectuarea de  sedinte cu ultrasunete si stimulare electrica
reprezinta o alta procedura de tratament a entorsei de glezna. 

Fizioterapia pentru reducerea durerilor si inflamatiei gleznei se

efectueaza dupa disparitia vanataii, atunci cand articulatia
devine slab irigata cu sange. Tratamentul fizioterapeutic
accelereaza procesul de vindecare prin stimularea circulatiei
sangelui, respectiv prin concentratarea celulelor reparatorii in
zona ligamentului afectat.

TRATAMENT PRP
 PRP - Platelet Rich Plasma
Tratamentul PRP la glezna reprezinta un alt mijloc de tratare si
recuperare a ligamentului dupa entorsa glezna. Infiltratiile PRP
se efectueaza in cateva sedinte prin recoltarea unei mici
cantitati de sange (10 ml), separarea plasmei si reinjectarea in
zona lezata.

Timpului scurt de recuperare este principalul beneficiu al

acestui tratament, PRP fiind o procedura eficienta in refacerea
rapida a rupturilor musculare si a entorselor suferite de sportivii
profesionisti de la marile cluburi sportive din UE si SUA.

TRATAMENT ARTROSCOPIC

Artroscopie
In cazul rupturii  totale de ligament sau daca in urma
tratamentului conventional de refacere glezna se prezinta in
continuare instabila, se opteaza pentru tratamentul chirurgical
artroscopic.

Artroscopia gleznei se efectueaza doar cand celelalte

tratamente nu dau rezultate si consta in suturarea sau
inlocuirea ligamentului rupt, fiind o procedura chirurgicala
moderna, eficienta, minim-invaziva, nedureroasa, cu timp de
refacere redus, fara riscuri si complicatii in majoritatea
cazurilor.

RECUPERARE, RISCURI SI COMPLICATII

Daca doriti sa evitati complicatiile si sa va recuperati glezna
complet, imediat dupa ce ati suferit o entorsa, prezentati-va la
clinica de ortopedie pentru a afla diagnosticul exact si
tratamentul de recuperare. Numai astfel puteti sa aflati ce fel
de entorsa aveti si ce alte componente articulare au fost
lezate. 

Uneori, chiar si doctorii ortopezi au dificultati in a diagnostica

exact entorsa de glezna, cu atat mai mult dumneavoastra.
Aceasta lucru se intampla deoarece simptomele de entorsa
seamana cu cele ale fracturilor de maleola, fisurilor sau
luxatiilor. 

Daca urmati un tratament de recuperare fara a consulta un

medic ortoped este posibil ca glezna sa devina instabila si
predispusa la o noua entorsa, respectiv la cronicizare. In
asemenea situatii va asumati riscuri mari, deoarece celelalte
tratamente obisnuite devin ineficiente la recuperare si in final
singura metoda de tratament va ramane cea chirurgicala. 

De asemenea, daca in timpul entorsei s-au produs si alte leziuni

de cartilaj sau os si acestea nu sunt tratate corespunzator,
exista riscul ca ulterior sa dispara posibilitatea de recuperare si
sa dezvoltati boli grave precum artroza gleznei.