Piața forței de muncă din România şi imigrația

Cercetarea Piața forței de muncă din România şi imigrația continuă seria

studiilor din cadrul programului Migrație şi dezvoltare, program inițiat şi
finanțat de Fundația Soros.
Studiul de față prezintă un alt efect al migrației externe a românilor
pentru muncă, schimbările de pe piața forței de muncă, introducând o nouă
fațetă a migrației în România: imigrația.
În luna octombrie a acestui an, Fundația Soros a desfăşurat un sondaj
reprezentativ național despre piața forței de muncă din domeniile cele mai
afectate de lipsa de personal: construcții, textile şi servicii (domeniul hotelier).
Alegerea domeniilor a fost făcută pe baza semnalelor apărute în mass‐media,
precum şi pe baza studiilor anterioare făcute de Fundație sau de alți actori
interesați de problemă. Totodată, am dorit ca domeniile să fie reprezentative
din punct de vedere al diversificării pe sexe (femei – textile, bărbați –
construcții) şi pe natura muncii (sezonieră/permanentă).

Repere metodologice:

• Tipul eşantionului: reprezentativ național pentru firmele din România

din domeniile construcții, textile si hotelier cu o marja de eroare de +/‐ 4,0
%, pentru un interval de confidență de 95%.
• Volumul eşantionului: 600 firme, împărțite în trei subeşantioane a câte
200, din fiecare din următoarele domenii: construcții, industrie textilă şi
hoteluri; firme cu cel puțin 10 angajați; stratificare cu alocare
proporțională după cele 8 macroregiuni istorice şi după numărul de
angajați (3 categorii: 10‐49 de angajați; 50‐249; peste 250)
• Culegerea datelor a fost realizata prin interviuri telefonice, chestionarele
au fost completate de persoane din managementul firmelor:
administrator unic, director general/executiv, director economic, director
resurse umane.
• Perioada de culegere a datelor: 20‐30 octombrie 2007

Culegerea si introducerea datelor au fost asigurate de Metro Media Transilvania.

Instrumentele metodologice şi raportul au fost realizate de echipa proiectului:
Monica Şerban, Alexandru Toth şi Mihaela Ştefănescu (coordonator programe
Fundația Soros).
Despre studiu
Monica Şerban

În ultimii doi ani se aud din ce în ce mai des voci sugerând o criză „de
oameni”. Patroni din construcții dau declarații despre problemele pe care le au
în a găsi personal, fabrici de textile angajează muncitoare din China, muncitori
maghiari fac naveta în România pentru a lucra la construcția de drumuri în
nordul țării, investitorii turci îşi pun problema să‐şi asigure mâna de lucru cu
lucrători din propria țară.
Semnalele vin din prea multe domenii şi din prea multe locuri ca să nu
ne punem întrebări. Ar putea fi vorba de o criză, începutul unei crize sau sunt
doar evenimente izolate care țin de abilitatea unuia sau mai multor angajatori
de a găsi personal, de salariile prea mici pe care le oferă, de o zonă în care
populația este îmbătrânită sau s‐a obişnuit de generații să îşi caute de lucru în
alte părți ale țării, de ingeniozitatea cuiva în a reduce costurile de personal
(aducând muncitori din țări îndepărtate)? Este posibil să trecem în decursul a 18
ani de la o Românie care îşi trimitea muncitorii înainte de vârstă la pensie sau le
oferea salarii compensatorii pentru a‐şi părăsi slujbele, la o Românie cu
probleme de forță de muncă? De la astfel de întrebări porneşte studiul. Cum am
putea totuşi trece de la declarații izolate la formularea unei concluzii cu caracter
de generalitate? Soluția cea mai simplă a fost să îi întrebăm direct pe cei care se
ocupă de găsirea de angajați, într‐un număr suficient de mare pentru a putea
face inferențe legate cel puțin de anumite sectoare economice (partea I a
studiului,
Migrația şi deficitul forței de muncă din perspectiva angajatorilor).
Suntem în situația de a şti numai ce se întâmplă în momentul studiului.
Chiar dacă rezultatele par să indice o problemă şi pentru viitor, ceea ce ştim cu
siguranță este că avem o problemă acum. Nu putem face nici un fel de
considerații despre cum va evolua situația în viitor. Tocmai de aceea avem
nevoie de explicații. Există factori care ne îndreptățesc să afirmăm că situația,
dacă nu era previzibilă, este cel puțin explicabilă şi prin urmare are un caracter
structural (ceea ce implicit îi conferă persistență). Am încercat să prezentăm
câteva explicații în partea a II‐a a studiului (Unde sunt Românii?).