Genoveva Farcaș (n.

1972) este inspector școlar, Compartimentul Învățământ Primar din cadrul Inspectoratului Școlar
Județean Iași, și profesor colaborator al Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic, Universitatea „Al.I. Cuza”,
Iași. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, iar în 2010 a obținut
titlul de doctor în Științele Educației. A publicat numeroase articole, studii în volume academice și cărți de specialitate:
Evaluarea elevilor din ciclul primar. Repere teoretice și aplicații (2006), Pedagogie. Fundamente ale pedagogiei. Teoria
și metodologia curriculum‑ului. Educația pentru cunoașterea științifică (coautor, 2008). De asemenea, este coautor al unor
auxiliare curriculare: Elemente de scriere ortografică. Aplicații pentru elevii din învățământul primar (2006), Metode de
rezolvare a exercițiilor și problemelor de matematică. De la metoda grafică la metoda algebrică (2007), Să descoperim
secretul ortogramelor. Aplicații pentru elevii din clasele a III‑a  – a IV‑a și îndrumări metodice pentru învățătorii/
profesorii din învățământul primar (2009), Să aprofundăm limba română  – curriculum auxiliar pentru dezvoltarea
competențelor de limba română (2010), Ortografia pe înţelesul şcolarilor. Ghid pentru elevii din învăţământul primar (2014).

Marcela Gorgan (n. 1952) este învățătoare gradul didactic I la Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Iași. A absolvit
Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași. I‑au fost decernate distincția „Gheorghe Lazăr” și diplome de excelență oferite de
colegiile „Emil Racoviță”, „Costache Negruzzi” și „Colegiul Național” din Iași. Este coautor al volumelor Să descoperim
secretul ortogramelor. Aplicații pentru elevii din clasele a III‑a – a IV‑a și îndrumări metodice pentru învățătorii/profesorii
din învățământul primar (2009), Matematica – exerciții și probleme pentru clasa a II‑a (2010), Metode de rezolvare a
exercițiilor și problemelor de matematică (2012), Ortografia pe înţelesul şcolarilor. Ghid pentru elevii din învăţământul
primar (2014).

Daniela Palaga (n. 1963) este profesor gradul didactic I în învățământul primar la Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”,
Iași, și responsabil al Cercului Pedagogic al Învățătorilor din Iași. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității
„Al.I. Cuza”, Iași. I‑au fost decernate distincția „Gheorghe Lazăr” și diplome de excelență oferite de colegiile „Emil
Racoviță”, „Costache Negruzzi” și „Colegiul Național” din Iași. Este coautor al unor cărți de specialitate și auxiliare
curriculare: Să descoperim secretul ortogramelor. Aplicații pentru elevii din clasele a III‑a – a IV‑a și îndrumări metodice
pentru învățătorii/profesorii din învățământul primar (2009), Să aprofundăm limba română (2010), Matematica  – exerciții
și probleme pentru clasa a II‑a (2010), Metode de rezolvare a exercițiilor și problemelor de matematică (2012), Ortografia
pe înţelesul şcolarilor. Ghid pentru elevii din învăţământul primar (2014).

Elena Tudose (n. 1965) este profesor gradul didactic I în învățământul primar la Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Iași.
A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași. I‑au fost decernate distincția
„Gheorghe Lazăr” și diplome de excelență oferite de colegiile „Emil Racoviță”, „Costache Negruzzi”, „Colegiul Național”
și „Grigore Moisil” din Iași. Este coautor al volumelor Să aprofundăm limba română. Curriculum auxiliar pentru dezvol­
tarea competențelor de limba română, clasa a II‑a (2010), Să aprofundăm limba română. Curriculum auxiliar pentru
dezvoltarea competențelor de limba română, clasa a III‑a (2011), Metode de rezolvare a exercițiilor și problemelor de
matematică (2012).
Referent științific: prof. dr. Mihaela Neagu
Foto copertă: ZouZou/Shutterstock, Inc.
© 2007, 2012. Toate drepturile asupra acestor ediții aparțin autoarelor
© 2015 by Editura ADENIUM
Această carte este protejată de legile copyrightului. Reproducerea, multiplicarea, punerea la dispoziţia publică, precum şi
alte fapte similare efectuate fără permisiunea deţinătorului copyrightului constituie încălcări legis­lative cu privire la protecţia
proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc în conformitate cu legile în vigoare.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:

Matematica pe înţelesul şcolarilor: metode de rezolvare a exercițiilor și problemelor de matematică –
aplicații pentru elevii claselor a III‑a și a IV‑a / Genoveva Farcaş, Elena Tudose, Daniela Palaga,
Marcela Gorgan. ‑ Ed. a 3‑a, rev. și adăugită. ‑ Iaşi: Adenium, 2014
Bibliogr.
ISBN 978‑606‑742‑063‑0
I. Farcaș, Genoveva
II.Tudose, Elena
III. Palaga, Daniela
IV. Gorgan, Marcela
51(075.33)(076)
372.47
 Cuprins

Argument......................................................................................................................................... 9

CAPITOLUL 1
Algoritmi de rezolvare a exerciţiilor

1.1. Ordinea efectuării operațiilor............................................................................................ 13

1.2. Determinarea unui termen/factor necunoscut folosind ordinea operațiilor.................. 15

1.2.1. Exerciții propuse pentru rezolvare.............................................................................. 18

1.3. Determinarea unui termen/factor necunoscut folosind condiții date............................. 20

1.4. Determinarea cifrelor unui număr folosind descompunerea numerelor....................... 24

1.4.1. Exerciții propuse pentru rezolvare.............................................................................. 27

1.5. Determinarea unui număr utilizând descompunerea într‑un produs de doi

sau mai mulți factori........................................................................................................... 29
1.5.1. Exerciții propuse pentru rezolvare.............................................................................. 30

1.6. Determinarea unor reguli de calcul................................................................................... 32

1.6.1. Exerciții propuse pentru rezolvare.............................................................................. 33

1.7. Aplicarea proprietăților operațiilor aritmetice................................................................ 36

1.7.1. Exerciții propuse pentru rezolvare.............................................................................. 37

CAPITOLUL 2
Metode de rezolvare a problemelor de matematică

2.1. Metoda grafică..................................................................................................................... 41

2.2. Metoda algebrică................................................................................................................. 42

 2.3. Probleme de sumă și raport............................................................................................... 43
2.3.1. Probleme propuse pentru rezolvare............................................................................ 47

2.4. Probleme de diferență și raport......................................................................................... 51

2.4.1. Probleme propuse pentru rezolvare............................................................................ 55

2.5. Probleme de sumă și diferență........................................................................................... 58

2.5.1. Probleme propuse pentru rezolvare............................................................................ 65

2.6. Probleme combinate........................................................................................................... 71

2.6.1. Probleme propuse pentru rezolvare............................................................................ 73

2.7. Proba împărțirii cu rest...................................................................................................... 86

2.7.1. Probleme propuse pentru rezolvare............................................................................ 87

2.8. Metoda mersului invers...................................................................................................... 92

2.8.1. Probleme propuse pentru rezolvare............................................................................ 94

2.9. Probleme de eliminare a unei mărimi prin înlocuire....................................................... 98

2.9.1. Probleme propuse pentru rezolvare.......................................................................... 103

2.10. Metoda falsei ipoteze și metoda ipotezelor..................................................................... 106

2.10.1. Probleme propuse pentru rezolvare........................................................................ 113

2.11. Metoda comparației.......................................................................................................... 121

2.11.1. Probleme care au același termen de comparație.................................................... 121
2.11.2. Probleme în care intervine aducerea la același termen de comparație.................. 122
2.11.3. Probleme propuse pentru rezolvare........................................................................ 124

2.12. Probleme de transfer......................................................................................................... 126

2.13. Probleme de logică............................................................................................................ 132

2.14. Probleme cu conținut geometric...................................................................................... 137

Răspunsuri.................................................................................................................................... 139
Bibliografie................................................................................................................................... 151
 „Matematica e ca urcușul pe munte.
Efortul e răsplătit de priveliști mărețe.”
Solomon Marcus
 Argument

Este bine‑cunoscut faptul că matematica face parte din viața noastră de zi cu zi: calculăm
timpul necesar pentru anumite activități, socotim cât ne costă cumpărăturile și restul pe care
trebuie să‑l primim, aproximăm distanța de acasă până la școală sau către locul unde dorim
să ajungem ș.a.m.d.
Studierea matematicii în școală, deși presupune activități formative cu un înalt efect de
stimulare a capacității de gândire rațională, de dezvoltare a capacităților imaginative și anti‑
cipative, nu este un proces facil și de scurtă durată, ci unul îndelungat, care presupune antre­
narea elevilor prin variate activități cognitive: rezolvare de exerciții, de probleme matematice,
compuneri de probleme ș.a.
Matematica pe înțelesul școlarilor. Metode de rezolvare a exercițiilor și problemelor de
matematică – aplicații pentru elevii claselor a III‑a și a IV‑a este un auxiliar curricular care
vine în sprijinul pregătirii elevilor din clasele a III‑a și a IV‑a la disciplina Matematică,
cuprinzând teme semnificative, conform programelor școlare actuale.
Lucrarea se adresează în mod special elevilor care iubesc matematica și au aptitudini
pentru această disciplină, oferindu‑le oportunitatea pregătirii sistematice, prin aplicații diverse,
dimensionate pe două paliere: exerciții și probleme matematice standard și nonstandard.
Exercițiile matematice au un conținut variat, tematizat conform programelor școlare:
exerciții de consolidare a algoritmului de efectuare a operațiilor matematice, exerciții de
aflare a unui termen (factor) necunoscut, exerciții în care intervine descompunerea numerelor,
exerciții cu două necunoscute, determinări ale unor numere/șiruri de numere.
Abordarea metodelor de rezolvare a problemelor matematice tipice/standard (metoda grafică,
metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze, metoda comparației) răspunde necesității ca
elevii să‑și însușească algoritmii de rezolvare specifici, care să fixeze regula sau procedeul
de calcul. Elevii sunt inițiați în rezolvarea prin mai multe căi a unei probleme matematice,
prin demers grafic sau algebric.
Problemele nonstandard, de logică și perspicacitate propuse solicită gândirea logică,
atenția, capacitatea de a descoperi pistele false, spiritul de inițiativă și observația, deprinderea
de a lucra corect și rapid.
Atât exercițiile, cât și tipurile de probleme matematice propuse dispun de abordări
explicative detaliate asupra algoritmului de rezolvare, ceea ce permite elevilor să înțeleagă
mai ușor rezolvarea acestora. Prin aceste sugestii metodologice importante, cartea reprezintă
un sprijin consistent atât pentru elevi, părinții‑susținători, cât și pentru profesorii‑antrenori.

9
 Structura și conținuturile matematice din prezenta lucrare oferă posibilitatea elevilor să
abordeze exerciții și probleme cu un grad mai mare de dificultate, cu un nivel formativ
ridicat, care nu sunt cuprinse în manualele școlare. Sperăm ca prin parcurgerea atentă și
rezolvarea în mod logic, conștient a materialului propus elevii să devină capabili să rezolve
cât mai multe situații matematice.
Dorim ca exercițiile și problemele propuse să constituie pentru elevi o activitate plăcută,
pasionantă, de pătrundere în tainele ascunse și deloc facile ale matematicii.
Autoarele

10
 CAPITOLUL 1

Algoritmi de rezolvare
a exerci]iilor
 1.1. Ordinea efectuării opera]iilor

 Rezolvați exercițiile următoare, aplicând corect regulile privind ordinea efectuării

operațiilor.

    1.  a) 15 + 17 – 14 + 78 – 25 =
        b) 33 – 19 – 10 + 42 + 13 =
        c) 66 + 34 – 25 – 15 + 30 – 24 =
        d) 48 + 35 – 72 + 65 – 43 =
        e) 24 + 24 – 13 – 13 + 54 – 45 =

    2.  a) 2 × 6 : 4 × 8 : 2 : 4 =
        b) 4 × 8 : 2 : 4 × 9 : 6 : 2 =
        c) 5 × 4 × 5 : 10 × 5 : 5 =
        d) 5 × 5 × 2 : 5 × 6 : 2 : 6 =
        e) 6 × 8 : 2 : 4 × 6 : 9 × 5 =

    3.  a) 2 + 2 × 2 + 2 : 2 – 2 – 2 =
        b) 4 – 5 × 3 : 5 + 9 × 8 : 2 =
        c) 8 × 9 – 64 : 8 × 3 + 54 : 6 × 4 =
        d) 12 × 3 : 4 + 15 × 4 : 10 + 40 : 8 × 7 =
        e) 55 : 5 × 7 – 63 : 7 × 3 + 44 : 4 : 1 =

    4.  a) (90 : 10 – 9 : 9) : (9 – 1) =
        b) (3 + 7 × 8 – 4 × 8 – 4) – (64 : 8 + 2 + 33 : 3 – 4) =
        c) 100 – 5 × 9 + (99 : 11 + 1 : 1 – 10 : 10) – 5 =
        d) 47 – 24 : 2 + (9 × 9 : 9 + 3 : 3 × 3 – 7 × 7 : 7) =
        e) (66 + 66 : 3) – (24 – 15 : 5 × 4 + 7) =

13
     5.  a) 100 – [3 + (5 × 4 + 20) – 6 : 2] =
        b) [10 × 10 – (7 × 9 + 21 : 7)] – 90 : 3 =
        c) [35 + 75 – (6 × 6 + 8 × 8 – 100 : 2)] =
        d) 25 : 25 + [(64 + 3 × 3 : 9) – (63 : 7 + 3)] =
        e) 150 : 3 : 5 + [45 + (37 + 36 : 3 + 5 : 5) – 30] =

    6.  a) 15 + 4 × [8 × 2 : 4 × (42 : 7 : 3 + 9 : 9)] =

        b) 100 – 90 : 3 + [(5 + 4 + 1) : (300 – 290) + 12 × 3 : 9] + 16 =
        c) 1 × 8 + {7 × [6 – (5 – 4) + 3] – 4 + 2} =
        d) {4 × [5 + (12 – 2) × 7] : 3} × 6 =
        e) 14 + {4 × [28 + (10 + 2) : 6] – 5} : 5 =

    7.  a) 3 × 5 – [39 × 5 – (2 × 49 + 6 × 16) : 2] : 7 =

        b) 8 × [4 + 67 + (85 – 14 × 6 + 38 × 7) + (424 : 8 – 477 : 9) : 100] : 4 =
        c) 450 – {99 + [120 : (720 : 20 + 120 : 5)] × 38 + 3 × 8} × 2 =
        d) 190 – 2 × {[320 – 2 × (800 – 699 – 6 × 8) + 236 : 2] × 2 – 1725 : 3} =
        e) 63 + {45 : 3 + 2 × [(105 : 3 – 240 : 8) × 6 + 26] – 105} × 2 =
        f) 3 × {342 : 9 + 2 × [37 × 5 – (872 : 8 + 54 : 6)]} – 515 =
        g) 277 + 5 × {28 : 7 + 5 × [30 + 9 × (200 : 5 – 84 : 4)]} =
        h) [26 + 192 × (36 + 4 : 4)] : 10 + 9 × (856 : 8 + 0 : 2) =
        i) 100 – (100 – 40) : 6 × [(18 × 36 – 17 × 36) : (53 – 924 : 21)] =
        j) 12 × {273 + 6 × [184 + 72 × (201 – 175) : 4] : 24} – 4999 =
        k) {2000 – [100 – (486 + 56 × 128 + 346) : 1000] × 17 + 564} : 125 =
        l) [675 – 126 × 3 + (426 : 3 + 108 × 2) : 2] : 4 × 6 =
        m) {100 × [(125 × 8 – 5 × 190) + 2500 : 10]} : 15 =
        n) 1225 : (170 – 15 × 9) : [(5 × 45 – 50) : 25] : 5 =
        o) 16 × [4 × 67 – (92 – 14 × 6 + 37 × 7) + (848 : 16 – 1431 : 27) : 100] : 4 =
        p) 512 – 287 + 10 × {15 + 2 × 3 + [105 : 15 + (200 – 5 × 19) × 10] × 2} =
        q) {123 × 35 + 10 × [47 + 10 × (407 + 2405 : 65)] – 2785} × 10 =
        r) 4 × 7 – [135 : 15 × 4 – 144 : 8 × (9 – 273 : 39)] =
        s) 7 × 44 – 4 × {56 : 7 + 7 × [8 × (105 : 3 – 210 : 7)]} : 4 + 80 =
        t) 1500 + {250 : 5 + 15 : 3 × [264 – (75 : 25 + 3) × 40] × 5 – 400} × 2 =

14
 1.2. Determinarea unui termen/factor necunoscut
folosind ordinea opera]iilor

Se dă exercițiul: 15 × a + 25 : 5 = 50.
În algebră, astfel de exerciții se numesc ecuații. În clasele I‑IV, ele se rezolvă pe baza
relațiilor dintre termenii/factorii unei operații și rezultatul ei. Judecăm și rezolvăm un astfel
de exercițiu folosind ordinea efectuării operațiilor și proba ultimei operații aritmetice (mers
invers).

 Se studiază cu atenție exercițiul și se identifică acele operații pe care avem voie să

le rezolvăm direct.
             15 × a + 25 : 5 = 50

 Rezolvăm aceste operații, aducând astfel exercițiul la o formă mai simplă.

             15 × a + 25 : 5 = 50
             15 × a +     5    = 50

 Judecăm astfel:
Ultima operație care s‑ar rezolva în sens direct (conform regulilor învățate la ordinea
efectuării operațiilor) este adunarea cu 5. Numărul necunoscut figurează în primul
termen:
             15 × a + 5 = 50

               T1  +  T2 = S
               T1 = S – T2

Calculăm: 15 × a + 5 = 50
             15 × a = 50 – 5
             15 × a = 45

15
  Acum, exercițiul reprezintă un produs de doi factori în care nu cunoaștem al doilea
factor.
             F2 = P : F1
             15 × a = 45
             a = 45 : 15
             a = 3

Verificarea se face prin efectuarea calculelor în mod direct.

             15 × a + 25 : 5 = 50
             15 × 3 + 25 : 5 = 50
                 45   +     5   = 50
                             50  = 50 (adevărat)

Un exercițiu în care apar paranteze se rezolvă astfel:

             [(a + 7) × 5 – 15] : 7 + 4 = 9

Observăm că nu putem rezolva direct nicio operație. Ultima operație care ar urma să se
rezolve în mod direct este adunarea cu 4 și se aplică proba adunării. Observăm că necunoscuta
se află în termenul întâi.
             [(a + 7) × 5 – 15] : 7 + 4 = 9                T1 = S – T2

                         T1              T2   S
             [(a + 7) × 5 – 15] : 7 = 9 – 4
             [(a + 7) × 5 – 15] : 7 = 5

Ultima operație care s‑ar efectua este împărțirea la 7. Necunoscuta se află la deîmpărțit
și, aplicând proba, se obține:
             [(a + 7) × 5 – 15] : 7 = 5                    D = Î × C

                       D             C    Î
Deoarece în fața și după paranteza pătrată nu se mai află nicio operație, nu se mai justifică
prezența ei. O vom elimina.
             [(a + 7) × 5 – 15] : 7 = 5
              (a + 7) × 5 – 15 = 7 × 5
              (a + 7) × 5 – 15 = 35

16
 Ultima operație care s‑ar efectua ar fi scăderea lui 15. Necunoscuta se află la descăzut.
             (a + 7) × 5 – 15 = 35                         D = S + R

                   D          S     R
             (a + 7) × 5 = 35 + 15
             (a + 7) × 5 = 50

Ultima operație care s‑ar efectua este înmulțirea cu 5. Necunoscuta se află la factorul întâi.
             (a + 7) × 5 = 50                               F1 = P : F2

Dispare paranteza rotundă, pentru că nu mai avem operații nici în fața ei, nici după ea.
Nu se mai justifică prezența parantezei.
             a + 7 = 50 : 5
             a + 7 = 10

Ultima operație reprezintă o sumă în care nu se cunoaște primul termen.

             a + 7 = 10                                      T1 = S – T2
             a = 10 – 7
             a = 3

Se face verificarea, rezolvând operațiile în sens direct, înlocuind pe a cu valoarea 3.

17
 1.2.1. Exerci]ii propuse pentru rezolvare

    1.  a) 15 × a + 5 = 50                               e) b × 4 + 150 = 270

        b) (38 – a) : 2 = 17                               f) (a – 20) : 6 = 50
        c) (56 + a) : 3 = 20                               g) (410 – b) : 3 = 50
        d) (90 : c) : 3 = 10                               h) 9 + 8a = 89

    2.  a) 2m = 75 – 46 – 9                               e) 10a = 95 – 34 + 39

        b) 3m = 88 – 77 + 4                               f) 7a = 100 – 54 + 3
        c) 5m = 100 – 64 + 4                             g) 9a = 72 : 8 + 9
        d) 8m = 120 – 54 – 2                             h) 2a = 45 + 15 – 20

    3.  a) (a – 100) : 5 = 20                              d) a : 5 = 200 : 4

        b) 70 + 30a = 100                               e) 5 × (8 + a) × 6 = 300
        c) 80 × (a + 5) = 1600                           f) (a – 4) × 5 = 100

    4.  a) [36 : (24 – m) + 29] : 5 = 7

        b) [(m + 26 : 2) × 3 + 4] × 5 = 230
        c) [(n : 5 – 4) : 3] + 36 : 3 = 14
        d) 3 + {4 × [2 + (6 + a) : 3] – 17} × 7 = 24
        e) (8 : 8 + 15 : 5 + 25 : 5) : m = 3
        f) 27 : [4 + (3 – m) × 2 + 1] – 1 = 2
        g) 1 + 2 × [3 + 4 × (15 + 6a)] – 25 × 3 = 100
        h) [0 + 4 × (4 + 4 × 2 : 2)] : a = 8
        i) (36 : 3 + 12) : 8 + 7a = 24
        j) 90 + {24 : 12 × [20 – 5 × (49 : 7 – 36 : 6) × a]} = 100
        k) 48 : 4 + {12 + [60 : 5 – (12 : a + 5) : 3] : 5} : 7 = 14
        l) {[(5a + 5) × 5 + 5] × 5 + 5} × 5 + 5 = 1405

18
        m) 3 × 25 : {5 × 6 – [6 × 4 : (10 × 2 – 12 : n × 3) – 2] : 2} + 7 = 10
        n) {[(a + 2) × 2 + 2] × 2 + 2} × 2 + 2 = 30
        o) 3 × 4 + 2 × 9 – {4 + [45 – 5 × (8 – 2m) + 23] : 4} = 14
        p) 1 + {2 × [3 + (4 + c) : 5] – 6} × 7 = 15
        q) a : a + 3a – 2a = 5
        r) a × 0 + 2a : 1 – a + 3a = 8

    5.  a) 200 – 2 × {20 + 4 × [20 – 6 × (18 : m)] + 6} – 8 = 76

        b) 30 + {36 : 9 + 5 × [40 + (160 : a – 72 : 2) × 8]} × 5 = 1850
        c) 200 : {[(7 × a + 144) : 25 + 132] × 5 – 600} = 2 + 0 : 10
        d) 7 – [5200 : 13 – 5 × (360 – 2a)] : 20 = 2
        e) 5 + [45 × 2 + (5 × 4 – 135 : a × 3) – 9 × 6] × 6 = 251
        f) 41 – 18 : (2 + 8 : n) + 36 = 74
        g) 14 + {4 × [28 + (a + 2) : 6] – 5} : 5 = 37
        h) 75 : {30 – [24 : (20 – 12 : a × 3) – 2] : 2} + 7 = 10
        i) 2 × {5 + 3 × [2 + 3 × (2 + 3m)]} – 2 = 2000
        j) 8 + 10 × [2 + 9 × (5 + a : 7)] = 2008
        k) 100 – 2 × [58 + (30 – a : 3)] : 4 = 59
        l) {[(280 – y) : 3 + 10] × 5 – 20} : 8 = 60
        m) 120 – {100 – 2 × [64 + (20 – 18 : a)] : 4} = 61
        n) 200 – {100 – 2 × [58 + (30 – 18 : y)] : 4} = 141
        o) 500 – [(1460 – 4a) : 10 + 431] : 3 = 353

19
 1.3. Determinarea unui termen/factor necunoscut
folosind condi]ii date

  1.  Aflați numerele a, b, c, d din:

             a + b + c      = 150
                  b + c + d = 140
             a + b           = 110
             a + b + c + d = 220

  2.  Determinați numerele naturale x, y, z, v din egalitățile:

             x × x = x y + y = y z × 0 = 0 5 × v =0

  3.  Aflați suma numerelor a, b, c, știind că:

             a × 2 × 3 – 2b = c
             c = 6 × 5 + 2a
             4a = 44

  4.  Determinați numerele naturale a, b, c, știind că:

             a) a + b = 90 b + c = 21 a + c = 75
             b) a + b = 22 b + c = 27 a + c = 25

  5.  Aflați numerele a, b, c, d, cunoscând:

             a : 2 = 10 b + a = 50 c : b = 1 a + b + c + d = 85

  6.  Aflați valorile lui I, A, Ș, I din egalitățile:

             A : I = 2
             A + I = Ș
             I + A + Ș + I = 35

20
   7.  Determinați numerele a, b, c, d, e care satisfac simultan egalitățile:
             a = b : 4 c = 4d b = c + d 16 = e + 4 d = 28 : 7

  8.  Găsiți perechile de numere a, b care satisfac în fiecare caz egalitățile:

             a) a + b = 15               a – b = 3
             b) a + b = 25             2a + b = 30

  9.  Să se afle numerele m, n, p, știind că:

             m + n + p = 115
             n = m + (48 : 6 + 7)
             p = 2m

10.  Știind că: a × b = 70 și a × c = 28, calculați a × (b + c).

  Model de rezolvare
             a × b = 70
             a × c = 28
Adunând cele două produse vom obține:
             a × b + a × c = 70 + 28
Observăm că a se repetă în fiecare din cele două produse, deci îl putem scoate în față
ca factor comun. Rescriem exercițiul în alt mod, convenabil nouă:
             a × b + a × c = 98
             a × (b + c) = 98   (este chiar cerința exercițiului)

11.  Știind că: a × b = 40; b × c = 80; a + c = 15, determinați valoarea fiecărui număr.

  Model de rezolvare
             a × b = 40 (adunăm relațiile)
             b × c = 80

             a × b + b × c = 120
             b × (a + c) = 120
             b ×    15 = 120
             b = 120 : 15
             b = 8

21
              a × b = 40                              b × c = 80
             a × 8 = 40                              8 × c = 80
             a = 40 : 8                               c = 80 : 8
             a = 5                                     c = 10

12.  Folosindu‑vă de modelele date, rezolvați următoarele exerciții:

             a) a × b = 15 b × c = 40   b × (a + c) = ?
             b) a × b =   7 a × c = 10   a × (b + c) = ?
             c) a × b = 80 b × c = 48   b × (a – c) = ?
             d) a × b = 36 b × c = 24 2b × (a – c) = ?
             e) a × b = 30 a × c = 24 3a × (b – c) = ?

13.  Aflați valorile necunoscutelor, știind că:

             a) m × n = 20 n × p = 30 p – m = 2
             b) a × b = 40 b × c = 20 a +  c = 12
             c) a × b = 54 a × c = 12 b –  c =   7
             d) a × c = 10 b × c =   8 a –  b =   2
             e) a × b =   6 a × c =   3 b +  c =   3

14.  Produsul a două numere este 625. Mărind unul din numere cu 5, produsul devine 750.
Aflați suma celor două numere.

15.  Determinați trei numere naturale, știind că produsul primelor două este 180,
produsul ultimelor două este 84, iar suma dintre primul și ultimul este 22.

16.  Aflați trei numere naturale, știind că produsul primelor două este 168, produsul
ultimelor două este 98, iar diferența dintre primul și ultimul este 5.

17.  Diferența a două numere este 77. Dacă înmulțim al doilea număr cu 4, iar pe primul
îl dublăm, se obțin produse egale. Să se afle cele două numere.

18.  Produsul a două numere este 714. Dacă unul din ele se micșorează cu 9, produsul
numerelor va fi 561. Să se afle numerele inițiale.

19.  Produsul a două numere este 216. Dacă primul număr se mărește cu 6, produsul
devine 288. Să se afle cele două numere.

22
 20.  Să se afle două numere, știind că, dacă la primul adunăm 2, produsul lor este 135,
iar dacă la al doilea adunăm dublul său, produsul lor este 315.

21.  Produsul a două numere este 899. Dacă unul din numere se micșorează cu 9,
produsul lor va fi 620. Să se afle numerele inițiale.

22.  Identificați procedee de calcul pentru a afla valorile necunoscutelor:

       a) a : b = 3 c : b = 2 a + b + c = 24
       b) a : b = 2 b : c = 2 a + b + c = 35
       c) a : b = 3 c : b = 8 c – a = 10
       d) 2 × (a + b + c + d) = 84 b : 2 = a c : a = 3 d =a

23
 1.4. Determinarea cifrelor unui număr folosind
descompunerea numerelor

1.  Determinați numerele de două cifre de forma ab care au proprietatea:

             ab + ba = 88

  Model de rezolvare
Descompunem numerele astfel:

             ab = 10a + b
             ba = 10b + a
             (10a + b) + (10b + a) = 88

Eliminăm parantezele, apoi adunăm între ele numerele cu aceeași proprietate:

             10a + b + 10b + a = 88
             11a + 11b = 88

Rescriem exercițiul sub altă formă convenabilă nouă:

             11 × (a + b) = 88

Necunoscuta reprezintă al doilea factor al produsului:

             F2 = P : F1                   a + b = 88 : 11
                                              a + b = 8

În tabel, punem în evidență valorile pe care le pot avea necunoscutele a și b:

a 1 2 3 4 5 6 7
b 7 6 5 4 3 2 1

             (a, b) = (1, 7); (2, 6); (3, 5); (4, 4); (5, 3); (6, 2); (7, 1).

Numerele ab sunt: 17; 26; 35; 44; 53; 62; 71.

24
Verificare:
             17 + 71 = 88
             26 + 62 = 88
             71 + 17 = 88
             35 + 53 = 88
             44 + 44 = 88

2.  Urmărind exemplul dat, rezolvați exercițiile următoare:

     a) Aflați numerele ab, știind că:
             a + ab + ab = ba
     b) Câte numere de trei cifre abc satisfac egalitatea:
             abc – cba = 397
     c) Care numere ab verifică egalitatea:
             ab + ba = 44
     d) Determinați valoarea numerelor a, b, c din:
             aa + 2b = ccc
     e) Reconstituiți adunarea:
             3a + aa + a3
     f) Determinați abc cu cifre distincte din:
             abc + bc + c = 687
     g) Aflați valoarea lui y din:
             y3 + 2y + yy = 89
     h) Reconstituiți adunarea:
             abc + ab + a = 300
3.  Reconstituiți adunarea:
             ABC +
               AB
                 A
             3 0 0

25
 Studiind exercițiul cu atenție, observăm că valoarea lui A de la ordinul sutelor este 2.
Înlocuim această valoare în exercițiu:
             2BC +
               2B
                 2
             3 0 0

Observăm că: B = 7  27C +

                                27
                                 2
                              300

Observăm că: C = 1  271 +

                               27
                                2
                              300

26
 1.4.1. Exerci]ii propuse pentru rezolvare

1.   * 5 * + ANA + ELE + abc + BALADA +

     1 * 7 AN EL  abc LADA
     4 8 6      A     E c2a2 ADA
              8 A 2 6EL DA
           A
253525

2.  Determinați suma cifrelor numărului abc, știind că abc + cba = 645.

3.  Determinați numerele 9a, 1b4, c45, știind că:

             9a + 1b4 + c45 = 1000

4.  Aflați a, dacă:
             5a3 + 2a5 + 4a8 + 9a1 = 2297

5.  Să se determine abc, dacă:

             abc + bca + cab = 555

6.  Să se determine numărul ab care verifică egalitatea:

             2 × ab – a1 – b1 = 30

7.  Determinați numerele de forma ab pentru care avem:

             a) ab = 2 × (a + b)
             b) ab = 5 × (a + b)
             c) ab = 6 × (a + b)
             d) ab = 7 × (a + b)

8.  Determinați numărul ab, dacă 2 × ab × (3 × ab – 1) = ab00

9.  Determinați numărul xy, astfel încât:

             4 × xy × (5 × xy – 110) = xy00

27
 10.  Determinați‑l pe x, astfel încât:
             x3 + 2x + 2 × x = 101

11.  Să se calculeze:
             (abc + bca + cab) : (a + b + c)

12.  Determinați numărul ab, dacă: ab2 – 2ab = 549.

13.  Să se determine x din:

             x45 + 14x + 3x7 = 714

14.  Să se afle x, dacă:

             xx + x2x + x0 + x : x = 753

15.  Să se determine numerele naturale xy care verifică egalitatea:

             xy = 63 + yx

28
 1.5. Determinarea unui număr utilizând descompunerea
într‑un produs de doi sau mai mul]i factori

Să se găsească numerele naturale a și b care verifică egalitatea:

             (a + 3) × (b – 2) = 10

  Model de rezolvare
Ultima operație care s‑ar rezolva, dacă am cunoaște valorile lui a și b, ar fi înmulțirea
rezultatelor celor două paranteze. Gândim astfel: care numere înmulțite îmi dau produsul 10?
Sunt mai multe variante:
             a) 1 × 10 = 10
             b) 10 × 1 = 10
             c) 2 × 5 = 10
             d) 5 × 2 = 10

Verificăm pe rând aceste variante în exercițiul dat.

             a) (a + 3) × (b – 2) = 10
1 ×    10 = 10  fals, a + 3 ≠ 1

             b) (a + 3) × (b – 2) = 10
10 ×     1 = 10  a + 3 = 10 b–2=1
a = 10 – 3 b=2+1
a = 7 b=3

             c) (a + 3) × (b – 2) = 10
2 ×     5 = 10  fals, a + 3 ≠ 2

             d) (a + 3) × (b – 2) = 10
5 ×     2 = 10  a + 3 = 5 b – 2 =2
a = 5 – 3 b =2 + 2
a = 2 b =4
(a, b) = (7, 3); (2, 4).

29
 1.5.1. Exerci]ii propuse pentru rezolvare

  1.  Găsiți toate perechile de numere naturale (a, b) care verifică egalitatea:

             (a + 3) × (b + 4) = 20

  2.  Determinați perechile de numere naturale (x, y), apoi (a, b) care verifică egalitățile:
             (x + 1) × (y + 4) = 16
             (a – 1) × (1 + b) = 10

  3.  Pentru care perechi de numere naturale (z, v) este adevărată egalitatea:

             (z + 3) × (v – 2) = 12

  4.  Să se determine numerele naturale a și b, dacă:

             (a + 2) × (b – 3) = 35   și   b – a = 3

  5.  Aflați perechile de numere naturale (a, b) pentru care:

             (a + 3) × (b + 4) = 72

  6.  Determinați numerele naturale x, y, astfel încât:

             (2x + 3) × (9 – 3y) = 18

  7.  Determinați numărul natural x, astfel încât:

             (2x + 1) × (14 – 3x) = 35

  8.  Să se determine perechile de numere naturale a și b, dacă:

             {15 – 2 × [3 + (2 + a) : 2]} × {[2 × (b + 1) – 4] : 2 – 5} = 5

  9.  Aflați numerele naturale a și b, dacă:

             [3 × (a – 2) + 1] × [2 × (b – 3) – 1] = 7

10.  Determinați numerele naturale x, y, z, știind că:

             x × [5 + 3 × (2y + 3z)] = 65

30
 11.  Determinați numerele naturale x, y, z din egalitatea:
             15x + (2y + 3z) : x = 22

12.  Determinați numerele naturale x, y, z din egalitatea:

             17x + (5y + 2z) : x = 24

13.  Să se afle numerele naturale x, y, z, astfel încât:

             (7y + z) : x + 63x = 73

14.  Dacă 2a + 5b = 45 și 3b + 2c = 27, să se determine cât este 6a + 27b + 8c.

15.  Dacă m + n = 15 și n + p = 45, calculați 2m + 4n + 2p.

16.  Știind că 3a + 2b = 7 și 5b + 3c = 16, să se calculeze 9a + 16b + 6c.

17.  Știind că a + 2b = 60 și b + 3d + 2c = 80, să se calculeze valoarea relației

3a + 11b + 15d + 10c + 120.

31
 1.6. Determinarea unor reguli de calcul

Câte numere de forma a3b au suma cifrelor 12?

  Model de rezolvare
             a3b  a + 3 + b = 12;       a ≠ 0
a + b = 12 – 3
a + b =9

a 1 2 3 4 5 6 7 8 9
b 8 7 6 5 4 3 2 1 0

             (a, b) = {(1, 8); (2, 7); (3, 6); (4, 5); (5, 4); (6, 3); (7, 2); (8, 1); (9, 0)}
Numerele de forma a3b vor fi:
             {138; 237; 336; 435; 534; 633; 732; 831; 930}
Răspuns: 9 numere.

32
 1.6.1. Exerci]ii propuse pentru rezolvare

  1.  a) Aflați numerele de forma a5b care au suma cifrelor 8;

      b) Găsiți numerele de trei cifre de forma a4b care au suma cifrelor 10;
      c) Identificați numerele pare de forma a3b care au suma cifrelor 11;
      d) Determinați numerele impare de forma a4b care au suma cifrelor 12.

  2.  Câte numere de forma a12b sunt?

    Model de rezolvare
             a = {1, 2, 3, … , 9}  9 valori
             1 = {1}  1 valoare
             2 = {2}  1 valoare
             b = {0, 1, 2, … , 9}  10 valori
             a12b = 9 × 1 × 1 × 10 = 90 numere

  3.  Câte numere de patru cifre încep cu 4 și se termină cu 4?

     Model de rezolvare
             abcd  a = 4; d = 4
             a = {4}  1 valoare
             b = {0, 1, … , 9}  10 valori
             c = {0, 1, … , 9}  10 valori
             d = {4}  1 valoare
             abcd  1 × 10 × 10 × 1 = 100 numere

  4.  După modelul prezentat, aflați:

             a) Câte numere de forma 3abc sunt?
             b) Câte numere de trei cifre încep cu 1 și se termină cu 1? Justificați răspunsul.
             c) Câte numere de forma a2b2 sunt?
             d) Câte numere de trei cifre există? Găsiți și alte modalități de rezolvare.

33
 5.  Descoperiți regula, apoi completați căsuțele libere cu numerele potrivite.
             2    1    4    3    6    5            

   Model de rezolvare

Observând șirul, constatăm că numerele de pe locurile 1, 3, 5, … sunt consecutive pare,
iar cele de pe locurile 2, 4, 6, … sunt consecutive impare. Deoarece ultimul număr scris
este un număr impar (5), înseamnă că urmează următorul număr par (8). Căsuțele următoare
vor fi ocupate de numerele: 7, 10. Șirul complet va arăta astfel:
             2    1    4    3    6    5    8    7    10

6.  a) Completați șirul: 2    4    6    8    10    12            

    b) Cine încheie șirul: 10    1    8    3    6    5    ?
    c) Se dau următoarele două șiruri de numere. Ce număr îi corespunde lui 37? Dar lui 60?
             1      2      3 … 37 …  … 98     99     100

            100    99    98 …  … 60 …  3       2        1

Sugestii metodologice
 Câte numere sunt de la 1 la 8? Dar de la 8 la 100?

Trebuie reținute următoarele reguli:

 Dacă șirul începe cu 1 și numerele sunt consecutive, numărul de numere din
acel șir coincide cu ultimul număr.
             Exemple: 1; 2; 3; …; 84; 85. → 85 numere
                         1; 2; 3; 4; …; 109; 110. → 110 numere

 Dacă șirul nu începe de la 1, dar numerele sunt consecutive, numărul de numere

se află scăzând din numărul mai mare predecesorul numărului mai mic.
             Exemplu: 8; 9; 10; …; 99; 100. → numărul de numere este 100 – 7 = 93

 Când șirul de numere este format după o anumită regulă, numărul de numere
se află după formula:
             N = (ultimul număr – primul număr) : pas + 1

34
             Exemplu: Se dă șirul: 3; 6; 9; …; 96.
             Pentru a afla numărul de numere, aplicăm formula:
             N = (96 – 3) : 3 + 1 = 32

  7.  Aflați:
 Câte numere sunt de la 1 la 50;
 Câte numere sunt de la 1 la 138;
 Câte numere sunt de la 17 la 86;
 Câte numere sunt de la 55 la 149;
 Numărul de numere din fiecare șir:
             5; 10; 15; …; 145.
             11; 22; 33; …; 143.
             10; 20; 30; …; 280.
             7; 14; 21; …; 357.
             10; 14; 18; …; 2006.

  8.  Să se găsească termenul de pe locul 31 din șirul: 5; 7; 9; 11; 13; 15; …

  9.  Aflați numărul de pe locul 2011 din șirul: 6035; 6032; 6029; 6026; …

10.  Se scriu 100 de numere naturale astfel: 3; 7; 11; 15; …

             a) Aflați al 100‑lea număr scris;
             b) Pe ce loc apare numărul 231?

11.  Fie șirul: 4; 7; 10; 13; … Care este termenul de pe locul 100?

12.  Aflați numărul de pe poziția 207 din șirul: 983; 979; 975; 971; …

13.  Se consideră șirul: 5; 8; 11; 14; … Aflați al 20‑lea și al 35‑lea termen al șirului.

14.  Care este al 2006‑lea termen din șirul: 3; 10; 17; 24; …?

35
 1.7. Aplicarea proprietă]ilor opera]iilor aritmetice

Sugestii metodologice
 Calculați: 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + … + 60 =

Atunci când într‑o sumă primul termen este egal cu 1 și numerele sunt consecutive,
rezultatul se poate afla aplicând formula lui Gauss (matematician german):
             S = n × (n + 1) : 2 n = ultimul termen al sumei
             1 + 2 + 3 + 4 + 5 + … + 60 = 60 × 61 : 2 = 1830

 Calculați: 2 + 4 + 6 + … + 56 =

Exercițiul se poate scrie sub o formă convenabilă astfel:

             2 × (1 + 2 + 3 + … + 28) =
Observăm că în paranteză am obținut numere consecutive. Așadar aici putem aplica
formula lui Gauss:
             S = 2 × 28 × 29 : 2 = 812

36
 1.7.1. Exerci]ii propuse pentru rezolvare

  1.  Să se calculeze:
             a) 1 + 3 + 5 + … + 1999 =
             b) 1 + 2 + 3 + … + 2000 =
             c) 4 + 8 + 12 + … + 2000 =
             d) 4 + 5 + 6 + … + 98 =
             e) 51 + 52 + 53 + … + 98 =
             f) 2 + 4 + 6 + … + 100 =
             g) 1 + 3 + 5 + … + 99 =
             h) 101 + 202 + 303 + … + 909 =
             i) 5 + 10 + 15 + … + 2000 =
             j) 7 + 14 + 21 + … + 2002 =

  2.  Aflați valoarea lui x din:

             x + (x + 1) + (x + 3) + (x + 5) + … + (x + 1999) = 1002002

  3.  Aflați valoarea lui a din:

             a + (a + 4) + (a + 8) + … + (a + 2000) = 501 × 1002

  4.  Să se afle valoarea lui x din egalitatea:

             (x + 4) + (x + 5) + (x + 6) + … + (x + 20) = 289

  5.  Calculați:
             1 + 2 – 3 + 4 + 5 – 6 + … + 2008 + 2009 – 2010 =

  6.  Să se calculeze:
             3 + 5 + 7 + … + 101 – 2 – 3 – 4 – … – 50 =

  7.  Să se calculeze:
             1 + 1 – 2 + 3 + 3 – 4 + 5 + 5 – 6 + … + 99 + 99 – 100 =

37
   8.  Calculați:
             2 – 1 + 4 – 2 + 6 – 3 + 8 – 4 + … + 200 – 100 =

  9.  Calculați:
             1 + 2 + 3 + … + 2000 – 1001 – 1002 – … – 2000 – 100500 =

10.  Să se afle valoarea lui x din egalitatea:

             x + 3x + 5x + 7x + … + 59x = 5400

11.  Calculați:
             1 + 2 + 3 – 4 + 5 + 6 + 7 – 8 + … + 2001 + 2002 + 2003 – 2004 =

38
 CAPITOLUL 2

Metode de rezolvare a problemelor

de matematică
 2.1. Metoda grafică

Această metodă utilizează, pentru reprezentarea mărimilor din problemă și a relațiilor

dintre ele, elemente grafice, desene, scheme, semne convenționale. Este o metodă aritmetică
de rezolvare a problemelor foarte folosită și eficientă, deoarece:
 are caracter general, aplicându‑se la orice categorii de probleme care se pretează la
figurarea mărimilor;
 are caracter intuitiv, înțelegerea relațiilor dintre datele problemei făcându‑se pe baza
imaginilor vizuale, uneori chiar intervenindu‑se direct cu materialele, urmând trans­
punerea acțiunii pe plan mintal;
 creează variate modalități de stabilire a relațiilor cantitative dintre diferitele valori
ale mărimilor prin dimensiunile elementelor figurative și prin proporțiile dintre ele.

Prezentăm etapele pe care trebuie să le parcurgem atunci când rezolvăm o problemă

prin metoda grafică:
1.  Studierea conținutului problemei, identificarea mărimilor și stabilirea tipului de
problemă.
2.  Scrierea datelor problemei sub formă de exerciții, respectând relațiile dintre mărimile
cunoscute și necunoscute.
3.  Alcătuirea planului de rezolvare a problemei, observând sistematic reprezentarea
grafică realizată.
4.  Verificarea soluțiilor găsite în datele problemei.
5.  Precizarea rezultatelor.
Menționăm că descrierea acestor etape nu va fi scrisă de către elev. El doar precizează,
argumentează oral acțiunea pe care o realizează.

41
 2.2. Metoda algebrică

Metoda algebrică utilizează în rezolvarea problemelor tehnica specifică calculului algebric.

Pentru a rezolva algebric o problemă, se parcurg următoarele etape de lucru:
1.  Stabilirea necunoscutelor și notarea lor literală.
2.  Stabilirea relațiilor dintre mărimile cunoscute și necunoscute (scrierea datelor problemei).
3.  Rezolvarea exercițiilor obținute.
4.  Interpretarea soluțiilor obținute și verificarea lor în problemă pentru a stabili în ce
măsură corespund condițiilor problemei.
5.  Precizarea rezultatului.
Metoda algebrică se caracterizează în mod deosebit prin simplitate și concizie. Rezol‑
varea algebrică a unei probleme oferă posibilități noi de formulare a relațiilor dintre mărimi.
Indicăm îmbinarea armonioasă a celor două metode, evitând astfel efortul inutil al elevului.
Sunt împrejurări în care metoda algebrică se împletește strâns cu cea grafică, încât nici nu
se pot delimita. Sugerăm ca problemele propuse pentru rezolvare să fie abordate atât grafic,
cât și algebric.

42
 2.3. Probleme de sumă [i raport

A   Problemă
Irina și Daniel au împreună 50 de timbre. Câte timbre are fiecare, dacă Irina are de 4 ori
mai multe timbre decât Daniel?

 Rezolvare aritmetică
Parcurgem etapele de lucru prezentate mai sus.
1.  Stabilirea tipului de problemă: sumă și raport (deoarece în conținutul problemei sunt
date suma celor două mărimi – 50 de timbre – și raportul dintre ele – o mărime este mai mare
de 4 ori decât cealaltă).

2.  Scrierea prescurtată a datelor problemei:

             i + d = 50 timbre
             i > d de 4 ori    i = 4d
Reprezentarea grafică a celor două mărimi, conform datelor problemei:
             d
                                                 50 timbre
             i

3.  Alcătuirea planului de rezolvare, ajutându‑ne de reprezentarea grafică:

 Câte părți egale reprezintă 50 de timbre?

             4 + 1 = 5 (părți)

 Câte timbre are Daniel?

             50 : 5 = 10 (timbre)

 Câte timbre are Irina?

             10 × 4 = 40 (timbre)

43
 4.  Verificarea soluțiilor obținute:
             40 + 10 = 50 (adevărat)
             40 = 4 × 10
             40 = 40 (adevărat)
Răspuns: i = 40 timbre;
d = 10 timbre.

 Rezolvare algebrică
Urmărim cu atenție și respectăm etapele de lucru prezentate mai sus.

1.  Identificarea necunoscutelor și notarea lor literală:

              i = nr. timbrelor Irinei
             d = nr. timbrelor lui Daniel

2.  Scrierea datelor problemei, respectând relațiile date dintre valorile cunoscute și ne‑
cunoscute:
             i + d = 50
             i > d de 4 ori    i = 4d
             i, d = ?

3.  Rezolvarea exercițiilor obținute pentru aflarea valorilor lui i și d. Din datele proble‑
mei observăm că i = 4d. Înlocuim pe i din sumă cu valoarea lui de la datele problemei.
Efectuăm această operație pentru a putea lucra doar cu o singură necunoscută. Gândim în
mod asemănător ca la exercițiile de aflare a unui termen (factor) necunoscut:
             i + d = 50 i = 4d    Înlocuim pe d cu valoarea lui.
i = 4 × 10
            4d + d = 50 i = 40
5d = 50
d = 10

4.  Verificarea și interpretarea soluțiilor:

             i + d = 50    40 + 10 = 50
             i = 4d         40 = 4 × 10
Răspuns: i = 40 timbre;
d = 10 timbre.

44
  Observație: rezolvarea algebrică se bazează pe cunoașterea raționamentului și
a algoritmului de rezolvare a problemelor de eliminare prin înlocuire (pagina 98).

B   Completați rezolvarea problemei următoare, folosind informațiile obținute anterior

Problemă
Sandra și Răzvan au împreună 24 de lei. Aflați câți lei are fiecare, știind că Răzvan are
de 3 ori mai puțini lei decât Sandra.

 Rezolvare aritmetică
Etape de lucru
1.  Tipul problemei: .....................................
2.  Datele problemei:
              +  = 24 lei
             s =  × 
             s, r = ?
3.  Reprezentarea grafică a mărimilor:
             s
             r
4.  Alcătuirea planului de rezolvare:
 Câte părți egale reprezintă 24 de lei?
              +  =  părți
 Câți lei reprezintă o parte (sau care este suma lui Răzvan)?
             24 :  =  lei

 Câți lei are Sandra?

             3 ×  =  lei
5.  Verificarea soluțiilor obținute:
              +  = 24 lei
             18 =  × 
Răspuns: r =  lei;
s =  lei.
45
  Rezolvare algebrică
Etape de lucru
1.  Stabilirea necunoscutelor și notarea lor literală:
             s = ...............................
             r = ...............................

2.  Scrierea datelor problemei:

             s + r = 24
             s = de 3 ori mai mare decât r    s = 3r
             s, r = ?

3.  Rezolvarea exercițiilor obținute:

             s + r = 24 s = 3r s + r = 24
s = 3 × ?     sau     s +  = 24
+ r = 
 s =  s = 24 – 
= 24 s=
r = 24 : 
r = 

4.  Verificarea soluțiilor obținute:

             s + r = 24   +  = 24
             s = 3r   = 3 × 
Răspuns: s =  lei;
r =  lei.

În general, având: a  x părți      (a + b) : (x + y) = p

b  y părți

p = valoarea unei părți

a =x × p
b =y × p

46
 2.3.1. Probleme propuse pentru rezolvare

  1.  Alexandra are de 5 ori mai multe mere decât Corina. Câte mere are fiecare, dacă
împreună au 18 mere?

  2.  Denis are de 3 ori mai puține bile decât Ștefan. Câte bile are fiecare, dacă împreună
au 12 bile?

  3.  O carte și un penar costă împreună 18 lei. Cât costă fiecare, dacă penarul este de
2 ori mai ieftin decât cartea?

  4.  Într‑un dulap sunt 32 de cărți și caiete. Știind că numărul cărților este de 3 ori mai
mic decât numărul caietelor, să se afle câte cărți și câte caiete sunt în dulap.

  5.  Pentru carnaval, Tudor a cumpărat 56 de baloane. Dacă baloanele roșii sunt de 6 ori
mai multe decât cele albastre, câte baloane roșii și câte baloane albastre a cumpărat Tudor?

  6.  Lavinia și George au împreună 20 de nuci. Câte nuci are fiecare, dacă fetița are de
4 ori mai multe nuci decât băiatul?

  7.  Cristi și Andreea au rezolvat împreună 50 de probleme. Câte probleme a rezolvat

fiecare, dacă se știe că Andreea a rezolvat de 4 ori mai multe probleme decât Cristi?

  8.  Ana a pus în două coșuri 30 de fructe. În primul coș a pus de 5 ori mai multe fructe
decât în cel de‑al doilea. Câte fructe erau în fiecare coș?

  9.  Catinca și Sabin au colecționat 21 de surprize. Aflați câte surprize are fiecare, știind
că Sabin are jumătate din numărul surprizelor colecționate de Catinca.

10.  Radu are 20 de bile albe și roșii. El a observat că numărul bilelor albe reprezintă
un sfert din numărul bilelor roșii. Câte bile are de fiecare fel?

11.  Suma a două numere este 60. Primul număr reprezintă a cincea parte din al doilea
număr. Cât este fiecare număr?

12.  În curtea bunicului se află 30 de păsări. Rațele reprezintă a doua parte din numărul
găinilor. Câte păsări sunt de fiecare fel?

47
 13.  Scrieți numărul 63 ca o sumă de trei termeni, astfel încât fiecare termen să fie dublul
precedentului.

14.  Un număr de 36 de flori au fost plantate pe două straturi. Câte flori s‑au plantat pe
fiecare strat, dacă pe primul sunt de 3 ori mai puține flori decât pe al doilea?

15.  Suma a trei numere este 100. Aflați numerele, știind că al treilea număr este de
3 ori mai mare decât primul, dar de 2 ori mai mic decât al doilea.

16.  Suma a patru numere este 26. Primul este cât o treime din al doilea, iar al treilea
este cât primul. Știind că ultimul număr este 6, aflați celelalte numere.

17.  Marius, Dan și Andrei au împreună 90 de lei. O jumătate din suma lui Marius este
egală cu o treime din suma lui Dan sau cu un sfert din suma lui Andrei. Câți lei are fiecare
băiat?

18.  A treia parte din suma a trei numere este 32. Primul număr este de 2 ori mai mare
decât al doilea, iar jumătatea sumei dintre al doilea și al treilea număr este 35. Să se afle
aceste numere.

19.  Suma dintre jumătatea unui număr, sfertul său și dublul său este 33. Aflați numărul.

20.  Paula, Ioana și Matei au prins împreună 28 de fluturi. Paula a prins un număr dublu
de fluturi față de Ioana, iar Matei a prins un sfert din numărul de fluturi prinși de Paula.
Câți fluturi a prins fiecare copil?

21.  La o cantină s‑au distribuit 54 l de lapte în trei zile. A doua zi s‑a distribuit o cantitate
dublă față de prima zi, iar a treia zi o cantitate triplă în comparație cu prima zi. Câți litri
de lapte s‑au distribuit în fiecare din cele trei zile?

22.  Suma dintre un număr, jumătatea sa și dublul său este 49. Aflați numărul.

23.  Suma a două numere naturale este 25. Dacă adunăm dublul primului număr cu
triplul celui de‑al doilea număr, obținem 65. Care sunt numerele?

24.  Dacă mărim de 4 ori un număr, el devine jumătate din alt număr. Să se afle numerele,
știind că suma lor este 72.

25.  Trei copii au cules împreună 70 de flori. Știind că Sorin a cules un sfert din cât a cules
Teodora și jumătate din cât a cules Anca, aflați numărul de flori culese de fiecare.

26.  Aflați trei numere a, b, c despre care avem următoarele informații: a este un sfert
din b și jumătate din c, iar suma lor este 35.

48
 27.  Radu și Matei au împreună 44 de nuci. Câte nuci are fiecare, dacă jumătate din
nucile lui Matei fac cât trei cincimi din numărul nucilor lui Radu?

28.  Un număr este de 3 ori mai mic decât alt număr. Suma dintre dublul primului număr
și al doilea număr este 45. Aflați numerele.

29.  Să se determine trei numere a, b, c, știind că:

             b : a = 2              c : b = 2              a + b + c = 56

30.  Patru copii se iau la întrecere la rezolvarea exercițiilor. Diana rezolvă de 2 ori mai
multe exerciții decât Andrei, Vlad de 2 ori mai puține decât Andrei, iar Ilinca atât cât Vlad
și Andrei la un loc. Câte exerciții a rezolvat fiecare copil, știind că împreună au rezolvat
100 de exerciții?

31.  Suma a trei numere x, y, z este 80. Al treilea număr reprezintă un sfert din sumă,
iar primul este dublul celui de‑al doilea. Aflați numerele.

32.  Suma a trei numere este 513. Primul număr este 42, iar al doilea este egal cu semisuma
celorlalte două. Cât este al doilea și al treilea număr?

33.  Două cărți au la un loc de 5 ori mai multe pagini decât una dintre ele. Dacă împreună
au 245 de pagini, aflați câte pagini are fiecare carte.

34.  În trei săli se află 540 de persoane. În prima sală sunt de 3 ori mai multe persoane
decât în a doua, iar în a treia sală se află de 2 ori mai puține persoane decât în a doua. Câte
persoane sunt în fiecare sală?

35.  Sfertul sumei a patru numere este 20. A treia parte din suma primelor trei este 24.
Aflați numerele, știind că al patrulea este sfertul primului, iar al doilea este de 2 ori mai
mic decât primul număr.

36.  Aflați două numere despre care se știu următoarele: al doilea număr este de 7  ori
mai mare decât primul, iar suma dintre dublul primului număr și triplul celui de‑al doilea
este 69.

37.  Teodora citește o carte de 623 de pagini în trei zile. Câte pagini citește în fiecare dintre
cele trei zile, dacă în fiecare zi citește un număr de pagini egal cu dublul zilei precedente?

38.  Media aritmetică dintre un număr, jumătatea sa și sfertul său este 21. Determinați
numărul.

39.  Pe două alei sunt 60 de tei. Câți tei sunt pe fiecare alee, dacă pe prima sunt de 2 ori
mai mulți decât dublul celeilalte?

49
 40.  Suma dintre un număr, dublul altui număr și triplul unui alt număr este 24. Suma
dintre triplul primului număr, dublul celui de‑al doilea și cel de‑al treilea număr este 36, iar
primul număr este de 4 ori mai mare decât al treilea. Aflați numerele.

41.  Pe o plajă se află 497 de persoane. Femei sunt mai multe decât bărbați de 4 ori, iar
copiii reprezintă jumătate din numărul femeilor. Câte persoane de fiecare fel sunt?

42.  Pe o parcelă a unei livezi sunt 486 de pruni, nuci și caiși. Dacă adunăm numărul
prunilor cu dublul numărului nucilor și cu triplul numărului caișilor obținem 1047. Numărul
prunilor adunat cu dublul numărului nucilor dă 459. Câți pomi din fiecare categorie sunt pe
această parcelă?

43.  Să se afle trei numere naturale care îndeplinesc simultan condițiile:

 primul adunat cu jumătate din al doilea și cu jumătate din al treilea este egal cu 25;
 o jumătate din primul adunată cu al doilea și cu o jumătate din al treilea este egal
cu 28;
 jumătate din primul plus o jumătate din al doilea plus al treilea este egal cu 31.

44.  Suma a patru numere naturale este 100. Suma primelor două este 82. Al treilea număr
este de 2 ori mai mare decât al patrulea, iar primul este de 5 ori mai mare decât al patrulea.
Determinați numerele.

45.  Despre trei numere se știe că: primul număr este cât patru cincimi din al doilea, iar
al treilea este dublul celui de‑al doilea. Media aritmetică a celor trei numere este 95. Aflați
cele trei numere.

46.  Suma a trei numere naturale este 720. Dacă se dublează suma primelor două numere
se obține al treilea număr, iar dacă se micșorează al treilea de 2 ori se obține primul număr.
Aflați cele trei numere.

47.  Trei copii au împreună 250 de lei. Primul are dublul sfertului celui de‑al doilea, iar
al treilea are un sfert din jumătatea primului. Câți lei are fiecare?

50
 2.4. Probleme de diferen]ă [i raport

În conținutul problemelor de acest tip se dă diferența a două mărimi și raportul lor.

Pentru rezolvarea lor, vom parcurge aceleași etape prezentate în subcapitolul anterior.

A   Problemă
Aurelia a cules cu 27 de frunze mai mult decât sora ei. Câte frunze a cules fiecare, dacă
numărul frunzelor culese de Aurelia este de 4 ori mai mare decât al surorii sale?

 Rezolvare aritmetică
Etape de lucru
1.  Studierea conținutului problemei și stabilirea tipului de problemă: problemă de dife­
rență și raport, deoarece în conținutul acesteia ni se dă diferența dintre mărimi (27 de frunze)
și raportul acestora (prima mărime este de 4 ori mai mare decât a doua).

2.  Scrierea datelor problemei sub formă de exerciții, respectând relațiile dintre valorile
cunoscute și cele necunoscute:
             a > b cu 27  a – b = 27  a =   b + 27
             a > b de 4 ori  a  : b =   4  a = 4b
             a, b = ?

3.  Reprezentarea grafică a mărimilor din problemă, conform relațiilor dintre ele. Se

reprezintă mai întâi raportul dintre mărimi:
             a
                                27
             b

4.  Alcătuirea planului de rezolvare, cu ajutorul reprezentării grafice realizate:

 Câte părți egale reprezintă 27 de frunze?

             4 – 1 = 3 părți egale

 Câte frunze reprezintă o parte? (Câte frunze are sora Aureliei?)

             27 : 3 = 9

51
  Câte frunze are Aurelia?
             9 ×   4 = 36 sau
             9 + 27 = 36

5.  Verificarea soluțiilor obținute și interpretarea lor:

             a = 27 + b  36 = 27 + 9 (adevărat)
             a = 4b  36 =   4 × 9 (adevărat)
Răspuns: 36; 9.

 Rezolvare algebrică
Etape de lucru

1.  Stabilirea necunoscutelor și notarea lor literală:

             nr. frunzelor culese de Aurelia = a
             nr. frunzelor culese de sora sa = b

2.  Scrierea datelor problemei:

             a – b = 27  a = b + 27
             a  :  b =   4  a = 4b
             a, b = ?

3.  Rezolvarea exercițiilor obținute:

             a = b + 27    Înlocuim pe a cu cealaltă valoare a lui din date.

            4b = b + 27    Scriem termenii în mod convenabil.

            4b – b = 27               Aflăm valoarea lui a din:
                  3b = 27 a = b + 27 a = 4b
                   b = 9 a = 9 + 27       sau       a = 4 × 9
a = 36 a = 36

4.  Verificarea soluțiilor obținute:

             a = b + 27  36 = 9 + 27 (adevărat)
             a = 4b  36 = 4 × 9 (adevărat)
Răspuns: 36; 9.

52
 B   Completați rezolvarea problemei următoare, folosind informațiile obținute anterior
Problemă
La o tonetă s‑au vândut cu 36 kg de mere mai mult decât la o altă tonetă. Câte kilograme
de fructe s‑au vândut la fiecare tonetă, știind că la a doua s‑au vândut de 5 ori mai puține
mere decât la prima?

 Rezolvare aritmetică
1.  Scrierea datelor problemei:
             a ... b = 36   a = b + 
             a = 5 × b
              ,  =?

2.  Reprezentarea grafică:
             a
             b

3.  Alcătuirea planului de rezolvare:

 Câte părți egale reprezintă 36 kg de mere?
             
–  =  părți
 Câte kilograme de mere reprezintă o parte? (Câte kilograme de mere s‑au vândut
la a doua tonetă?)
             
:  =  kg
 .......................................................................?
               9 × 5 = 45 kg

4.  Verificarea soluțiilor obținute:

             a = b + 36  45 = 9 + 36 (adevărat)
             a = 5b  45 = 9 × 5 (adevărat)
Răspuns: a = 45 kg;
b =   9 kg.

 Rezolvare algebrică

Renunțăm să mai scriem etapele de lucru. Încercați să le prezentați pe rând, oral.

1.  Problemă în care cunoaștem diferența și raportul.

53
 2.           a > b cu 36  a = b + 36
             a > b de 5 ori  a = 5b
             a, b = ?

3.  Rezolvare:
             a = b + 36 a = b + 36 a =5 × b
                                                                    sau             
            5b = b + 36 a = 9 + 36 a =5 × 9
            5b – b = 36 a = 45 a = 45
            4b = 36
              b = 9

4.  Verificare:
             45 = 9 + 36 (adevărat)
             45 = 9 × 5 (adevărat)

   Caz general
Oricare ar fi a, b, cunoscând diferența a – b și raportul lor a : b, vom afla cele două
numere astfel:
             numărului a îi corespund m părți
             numărului b îi corespund n părți

Vom avea: (a – b) : (m – n) = p                 p = mărimea unei singure părți

              a = m × p
              b = n × p

Aplicând formula dată în problema precedentă, vom avea:

             a  5 părți = m (a – b) : (m – n) = 36 : (5 – 1)
             b  1 parte = n = 36 : 4
=9
             p = 9 a = m × p b =n × p
a = 5 × 9 b =1 × 9
a = 45 b=9

54
 2.4.1. Probleme propuse pentru rezolvare

  1.  Ana are cu 30 de mere mai mult decât Maria, dar, în același timp, și de 3 ori mai
multe. Câte mere are fiecare?

  2.  Silviu are cu 15 cărți de povești mai mult decât cărți de poezii. Câte cărți are de
fiecare fel, dacă cele din prima categorie sunt de 4 ori mai multe decât celelalte?

  3.  Un număr este mai mare decât altul de 7 ori, iar diferența lor este 30. Aflați numerele.

  4.  Într‑o cutie sunt de 4 ori mai multe creioane decât în alta, dar și cu 15 mai multe.
Câte creioane sunt în fiecare cutie?

  5.  Un gospodar are de 5 ori mai multe găini decât rațe. Numărul găinilor este cu
44 mai mare decât al rațelor. Câte găini și câte rațe are gospodarul?

  6.  Un număr natural este cu 54 mai mare decât al doilea și de 7 ori mai mare decât el.
Care sunt numerele?

  7.  Bogdan a scris pe o pagină de 6 ori mai multe cuvinte decât pe alta. Câte cuvinte
a scris pe fiecare pagină, dacă pe prima are cu 50 de cuvinte mai mult decât pe a doua?

  8.  Într‑un coș sunt de 3 ori mai multe mere decât în altul. Câte mere sunt în fiecare
coș, dacă în al doilea sunt cu 26 mai multe decât în primul?

  9.  Triplul unui număr este cu 45 mai mare decât jumătatea lui. Care este numărul?

10.  Aflați trei numere consecutive, știind că suma ultimelor două este triplul primului număr.

11.  Adăugând 30 la un număr, se obține un număr de 4 ori mai mare decât numărul dat.
Aflați numărul inițial.

12.  Numărul băieților care se joacă în parc este mai mic cu 6 decât cel al fetelor, dar
și de 4 ori mai mic. Câți băieți și câte fete sunt în parc?

13.  Diferența a două numere naturale este 36, iar câtul dintre ele este 5. Determinați
numerele.

55
 14.  Într‑un magazin de jucării sunt de 7 ori mai multe păpuși decât mașinuțe. Câte jucării
sunt de fiecare fel, dacă păpuși sunt cu 36 mai multe decât mașinuțe?

15.  Pe o alee sunt de 4 ori mai mulți tei decât stejari. Știind că stejarii sunt cu 39 mai
puțini decât teii, să se afle câți tei sunt pe alee.

16.  În curtea bunicilor sunt 10 animale: vaci, porci și oi. Bunicii au o vacă, iar numărul
oilor este dublul numărului de porci, dar sunt și cu 3 mai multe decât aceștia. Câte animale
sunt de fiecare fel?

17.  Suma a două numere este mai mare decât diferența lor cu 24, dar și de 4 ori. Aflați
cele două numere.

18.  Aflați două numere x și y, știind că diferența dintre ele este 148, iar primul număr
este de 3 ori mai mare decât al doilea.

19.  Despre trei numere a, b, c se știe:

 primul este dublul celui de‑al doilea;
 al treilea este triplul celui de‑al doilea;
 diferența dintre cel mai mare număr și cel mai mic este 12.
Aflați suma numerelor.

20.  O echipă de muncitori a construit într‑un an un număr triplu de case față de o altă
echipă. A treia echipă a construit cât primele două la un loc. Câte case a construit fiecare
echipă, dacă se mai știe că ultima echipă are cu 15 case mai mult decât a doua?

21.  Să se afle două numere știind că primul este de 2 ori mai mare decât al doilea, iar
diferența dintre dublul primului număr și triplul celui de‑al doilea este 6.

22.  Dacă din triplul unui număr scădem jumătatea sa obținem 275. Care este numărul?

23.  Micșorând cu 7 dublul unui număr, obținem cu 1 mai puțin decât jumătatea numărului.
Care este acel număr?

24.  Să se afle două numere, știind că primul număr este de 4 ori mai mare decât al
doilea număr, iar diferența dintre dublul primului număr și triplul celui de‑al doilea este 40.

25.  Se dau trei numere a, b, c despre care se știe că:

             a : b = 4              c : b = 2              a – c = 8
Aflați suma numerelor.

56
 26.  Șapte copii au sume de bani reprezentate prin numere consecutive. Să se afle suma
fiecăruia, știind că ultimul, dacă ar mai avea încă 21 de lei, ar avea de 2 ori mai mult decât
primul.

27.  Un elev a citit într‑o zi un număr de pagini. A doua zi a citit de 5 ori mai multe decât
în prima zi, iar a treia zi de 7 ori mai multe decât în prima zi. Știind că a doua zi a citit cu
32 de pagini mai puțin decât a treia zi, aflați câte pagini are cartea.

28.  Corina, Radu și Delia au de rezolvat în vacanță un număr de 100 de probleme fiecare.

După o lună de vacanță, Corina rezolvase jumătate cât Radu, iar Delia, jumătate cât Corina.
Ei au mai observat că Delia rezolvase cu 18 probleme mai puțin decât Radu. Câte probleme
mai avea de rezolvat fiecare?

29.  Se dau trei numere naturale x, y, z. Primul număr este cât triplul celui de‑al doilea și
jumătate din al treilea. Diferența dintre al treilea și al doilea număr este 50. Aflați numerele.

30.  Diferența dintre primul și al doilea număr este 136, iar dintre al doilea și al treilea
este 119. Știind că al treilea reprezintă un sfert din primul număr, să se afle suma lor.

31.  Dacă diferența dintre două numere este de 3 ori mai mică decât suma lor, care este 636,
aflați care sunt cele două numere.

32.   Într‑o școală, numărul elevilor corigenți reprezintă o noime din numărul elevilor
promovați. Diferența dintre elevii promovați și cei corigenți este de 240. Câți elevi sunt
promovați și câți corigenți?

33.  Maria și‑a cumpărat o napolitană, o ciocolată și o cutie cu bomboane. Cutia cu

bomboane a costat cât 7 napolitane, iar ciocolata, cât două napolitane. Câți lei a cheltuit
Maria, dacă ciocolata este mai ieftină decât cutia de bomboane cu 5 lei?

57
 2.5. Probleme de sumă [i diferen]ă

Problemele de acest tip conțin suma și diferența unor mărimi. Pentru rezolvarea lor
se parcurg aceleași etape pe care le‑am întâlnit până acum.

A   Problemă
Ovidiu și George vor să cumpere împreună o minge care costă 16 lei. Cu ce sumă
va contribui fiecare, dacă Ovidiu are cu 4 lei mai mult decât George?

 Rezolvare aritmetică

1.  Problemă de sumă și diferență:

             suma = 16 lei
             diferența = 4 lei
2.  Datele problemei:
             o + g = 16
             o > g cu 4 lei
             o, g = ?
3.  Reprezentare grafică:
                           4
             o
                                 16 lei
             g

De aici se poate lucra în două moduri:

a)  Observăm că, dacă înlăturăm din reprezentare segmentul egal cu 4, atunci Ovidiu
va da aceeași sumă ca George.

Plan de rezolvare

 Câți lei reprezintă dublul sumei lui George?

             16 – 4 = 12

58
  Cu câți lei a contribuit George?
             12 : 2 = 6
 Cu câți lei a contribuit Ovidiu?
             6 + 4 = 10
Răspuns: 10 lei;
6 lei.

b)  Observăm că, dacă la segmentul mai mic se adaugă diferența 4, atunci George va
da aceeași sumă ca Ovidiu.

                           4
             o
                           4        16 lei
             g

Plan de rezolvare
 Câți lei reprezintă dublul sumei lui Ovidiu?
             16 + 4 = 20
 Cu câți lei a contribuit Ovidiu?
             20 : 2 = 10
 Cu câți lei a contribuit George?
             10 – 4 = 6

Verificare:
             10 + 6 = 16  (adevărat)
             10 = 6 + 4    (adevărat)
Răspuns: 10 lei;
6 lei.

 Rezolvare algebrică

1.  Scrierea datelor problemei:

             o + g = 16
             o = g + 4
             o, g = ?

59
 2.  Rezolvare:
                 o   +   g = 16  Înlocuim pe o cu valoarea lui din datele problemei.

               g + 4 + g = 16  Adunăm termenii sumei.

             2g + 4 = 16  Îl scoatem pe 2g din sumă.
             2g = 16 – 4
             2g = 12  Aflăm valoarea lui g (acesta fiind al doilea factor al
produsului).
             g = 6

3.  Se află valoarea lui o:

             o = g + 4 o + g = 16
             o = 6 + 4           sau           o + 6 = 16
             o = 10 o = 10

4.  Verificare:
             10 + 6 = 16 (adevărat)
             10 = 6 + 4 (adevărat)

5.  Precizarea răspunsului.
Răspuns: 10 lei;
6 lei.

B   Completați rezolvarea problemei următoare, folosind informațiile obținute anterior

Problemă
Miruna a citit în două zile 20 de pagini. Câte pagini a citit în fiecare zi, dacă în prima zi
a citit cu 4 pagini mai puțin decât a doua zi?

 Rezolvare aritmetică

1.  Stabilirea tipului de problemă, argumentat oral.

2.  Datele problemei:
             ........................................
             ........................................
             ........................................

60
 3.  Reprezentarea grafică.

4.  Realizarea planului de rezolvare.

5.  Verificarea soluțiilor găsite.

 Rezolvare algebrică
Transcrieți de la metoda aritmetică primele trei etape, deoarece ele coincid.

4.  Rezolvarea problemei.

5.  Verificarea soluțiilor găsite.

   Caz general
Oricare ar fi două numere a, b (a > b), cunoscând suma (s) și diferența lor (d), vom afla
numerele astfel:
             a = (s + d) : 2
             b = (s – d) : 2

Aplicând formulele date în problema precedentă, vom avea:

             a = (20 + 4) : 2 b = (20 – 4) : 2
             a = 24 : 2 b = 16 : 2
             a = 12 b =8
În cazul în care în conținutul problemei sunt date mai mult de două mărimi, rezolvarea
se face în mod asemănător.

Problemă
Carmen, Sabin și Răzvan au împreună 26 de cărți. Carmen are cu 3 cărți mai mult decât
Răzvan, iar acesta are cu 5 mai puțin decât Sabin. Câte cărți are fiecare copil?

Rezolvarea prin metoda grafică se poate face în trei moduri.

 Rezolvare aritmetică 1
Înlăturăm din sumă surplusul care reprezintă diferența dintre mărimi, obținând astfel
triplul numărului de cărți ale lui Răzvan.

61
                             3
             c
                                      26 cărți
                             5
             s
             r

Plan de rezolvare
 Cât luăm din sumă pentru a obține numai părți egale?
             3 + 5 = 8
 Cât reprezintă triplul numărului de cărți pe care le are Răzvan?
             26 – 8 = 18
 Câte cărți are Răzvan?
             18 : 3 = 6

 Câte cărți are Sabin?

             6 + 5 = 11
 Câte cărți are Carmen?
             6 + 3 = 9
Răspuns: 9; 11; 6.

Verificare:
             6 + 11 + 9 = 26 (adevărat)
                    9 – 6 =   3 (adevărat)
                   11 – 6 =   5

 Rezolvare aritmetică 2
Egalăm cele două mărimi mai mici cu cea mai mare, prin adăugare. Obținem astfel
triplul numărului de cărți pe care le are Sabin.
                            3   2
             c

                             5
             s
                                       26 cărți
                             5
             r

62
 Plan de rezolvare
 Cât s‑a adăugat la sumă pentru a obține 3 părți egale?
             2 + 5 = 7
 Cât reprezintă triplul numărului de cărți pe care le are Sabin?
             26 + 7 = 33
 Câte cărți are Sabin?
             33 : 3 = 11
 Câte cărți are Răzvan?
             11 – 5 = 6
 Câte cărți are Carmen?
             6 + 3 = 9 sau 11 – 2 = 9
Observăm că rezultatele obținute sunt aceleași ca la primul mod de rezolvare.

 Rezolvare aritmetică 3
Egalăm mărimea mai mare și cea mai mică cu cea mijlocie.

                            3
             c

                            3   2
                                        26 cărți
             s

                            3
             r

Observăm că, pentru a obține segmente egale cu cel al lui Carmen, am adăugat la
Răzvan 3 și am luat de la Sabin 2.

Plan de rezolvare
 Câte cărți reprezintă triplul numărului de cărți pe care le are Carmen?
             26 – 2 + 3 = 27
 Câte cărți are Carmen?
             27 : 3 = 9

63
  Câte cărți are Răzvan?
             9 – 3 = 6
 Câte cărți are Sabin?
             6 + 5 = 11 sau 9 + 2 = 11
Rezultatele sunt aceleași: 9; 11; 6.

 Rezolvare algebrică
             nr. cărților lui Carmen = c
             nr. cărților lui Sabin = s
             nr. cărților lui Răzvan = r

             c + s + r = 26
             c = cu 3 cărți mai mult decât r  c = r + 3
             r = cu 5 cărți mai puțin decât s  s = r + 5
             c, s, r = ?

             c + s + r = 26 Pentru a lucra cu o singură necunoscută,

vom înlocui pe c și s cu valorile lor de
la datele problemei.
             c +      s +   r = 26

           r + 3   +   r + 5   +   r   = 26 Aducem exercițiul la o formă simplă,

rezolvând adunările.

             3r + 8 = 26 Îl scoatem pe 3r ca termen al adunării,

             3r = 26 – 8 apoi aflăm valoarea lui r.
             3r = 18
               r = 6

Aflăm valoarea lui c din:               c = r + 3

                                              c = 6 + 3
                                              c = 9
Aflăm valoarea lui s din:                s = r + 5
                                              s = 6 + 5
                                              s = 11

64
 2.5.1. Probleme propuse pentru rezolvare

  1.  Pentru 1 Iunie, clasa noastră a cumpărat 23 de baloane albastre și roșii. Câte baloane
erau de fiecare fel, dacă cele roșii erau cu 3 mai multe decât cele albastre?

  2.  Un cuvânt este format din 7 sunete. Numărul vocalelor este cu 1 mai mare decât
cel al consoanelor. Câte sunete de fiecare fel sunt? Despre ce cuvânt poate fi vorba?

  3.  Într‑un spectacol de circ au apărut 11 maimuțe și lei. Câte animale erau de fiecare
fel, dacă maimuțele erau mai multe cu 5 decât leii?

  4.  În două săli de clasă sunt 60 de elevi. Câți elevi sunt în fiecare clasă, dacă într‑una
sunt cu 6 elevi mai mulți decât în cealaltă?

  5.  Claudia și Doru se joacă cu 15 cuburi. Claudia are cu 3 cuburi mai puțin decât Doru.
Câte cuburi are fiecare copil?

  6.  Suma a două numere este 14, iar diferența lor este 4. Aflați numerele.

  7.  Diferența a două numere este de 4 ori mai mică decât scăzătorul. Aflați numerele,
știind că suma lor este 153.

  8.  Doi frați au împreună 34 de jucării. Al doilea copil are cu 6 mai mult din câte are
primul. Câte jucării are fiecare?

  9.  Media aritmetică a două numere este 28. Unul dintre numere este cu 6 mai mic
decât celălalt. Determinați numerele.

10.  Aflați produsul a două numere a, b despre care se știe că suma lor este 20, iar diferența
este 8.

11.  Știind că:
             a + b = 32
             a – b = 8, aflați produsul a × b.

12.  Într‑un acvariu înoată 24 de pești mari și mici. Numărul peștilor mici este cu 16 mai
mare decât al celor mari. Câți pești sunt de fiecare fel?

65
 13.  Două surori au împreună 45 de lei. După ce una dintre ele a cheltuit 15 lei, sumele
lor au devenit egale. Câți lei a avut fiecare?

14.  La scăderea a două numere, scăzătorul este de 2 ori mai mic decât diferența. Să se
afle cele două numere, știind că suma lor este 552.

15.  Lângă un copac se aflau 17 furnici și buburuze. Furnicile erau cu 3 mai multe decât
buburuzele. Câte insecte erau de fiecare fel?

16.  În portul Constanța au sosit 15 vapoare străine și românești. Numărul celor străine
este cu 5 mai mic decât al celor românești. Câte vapoare erau de fiecare fel?

17.  Diferența a două numere este 9, iar suma lor este cu 76 mai mare decât diferența.
Aflați cele două numere.

18.  Doi copii au împreună 186 de timbre. Câte timbre are fiecare, dacă unul dintre ei
are cu 20 mai mult decât celălalt?

19.  Suma a două numere este 145, iar diferența lor este 27. Să se afle numerele.

20.  În două săli sunt 60 de elevi. Câți elevi sunt în fiecare sală, dacă în prima sunt cu
20 de elevi mai mulți decât în a doua?

21.  Suma a două numere este 380. Diferența acestor numere este cu 128 mai mică
decât suma lor. Să se afle numerele.

22.  Suma a două numere naturale este 416. Dacă din suma lor scădem diferența acelorași
numere, obținem 218. Care sunt cele două numere?

23.  Doi muncitori au efectuat o lucrare. Primul, lucrând mai repede, primește cu 10 lei
mai mult pe zi. După patru zile, el constată că a cincea parte din banii care îi revin este
egală cu a patra parte din banii ce îi revin colegului său. Ce sumă a primit fiecare după
patru zile de muncă?

24.  Un bloc de locuințe are 3 scări cu 38 de apartamente. Scara A are un anumit număr
de apartamente, iar scara B are cu 4 apartamente mai mult. Câte apartamente are fiecare
scară, dacă se știe că scara C are tot atâtea apartamente cât scara B?

25.  Alice, Manuela și Ioana au decupat pentru ora de abilități practice 24 de figuri

geometrice. Alice a decupat cu 2 figuri mai puțin decât Manuela și cu 2 figuri mai mult decât
Ioana. Câte figuri geometrice a decupat fiecare fată?

26.  Suma a trei numere naturale consecutive este 27. Aflați numerele.

66
  Observație: cunoaștem de la capitolul „Numere naturale” că diferența dintre
două numere consecutive este 1, iar diferența dintre două numere consecutive
pare sau impare este 2. Deoarece aceste informații sunt cunoscute, ele nu mai
sunt precizate în conținutul problemelor. La datele problemei, diferența se trece
în mod obligatoriu.

27.  Suma a trei numere consecutive pare este 36. Aflați numerele.

28.  Suma a trei numere consecutive impare este 27. Aflați numerele.

29.  Suma a trei numere naturale a, b, c este 39. Aflați numerele, știind că fiecare dintre
ele este cu 3 mai mare decât precedentul.

30.  Determinați un număr de patru cifre a căror sumă este 20, fiecare cifră fiind cu
2 mai mare decât cea anterioară.

31.  Trei elevi au rezolvat împreună 94 de probleme. Câte probleme a rezolvat fiecare,

dacă primul și al doilea au rezolvat 57 de probleme, iar al doilea și al treilea au rezolvat
67 de probleme?

32.  Suma dintre un număr, precedentul său și succesorul său este 18. Aflați numărul.

33.  Care este numărul de patru cifre a căror sumă este 23, dacă suma primelor două
cifre este  8, suma dintre prima și a treia cifră este 10, iar ultimele două cifre sunt numere
consecutive?

34.  Suma a trei numere diferite este 46. Al doilea număr este cu 3 mai mare decât
primul, iar al treilea este cât primele două la un loc. Aflați valoarea fiecărui număr.

35.  Pe trei rafturi sunt 28 de pahare. Pe primul raft sunt cu 7 pahare mai puține decât
pe al doilea și cu 3 mai multe decât pe al treilea. Câte pahare sunt pe fiecare raft?

36.  Trei copii au 33 de baloane. Al doilea copil are cu 2 baloane mai puțin decât primul,
dar cu 2 mai mult decât al treilea. Câte baloane are fiecare copil?

37.  Trei elevi au împreună 45 de lei. Ei merg la librărie și cumpără fiecare câte un pix
de aceeași valoare. Câți lei a avut fiecare, dacă primului elev i‑au rămas 2 lei, celui de‑al doilea
3 lei, iar ultimului 4 lei?

38.  Matei, Vlad și Denis au desenat pentru un concurs 15 planșe. Matei și Vlad au desenat
tot atâtea planșe, iar Denis cu 3 mai puțin decât fiecare dintre ei. Câte planșe a desenat fiecare
copil?

67
 39.  La un raliu au participat 29 de mașini roșii, verzi și negre. Numărul mașinilor verzi
este cu 5 mai mare decât al celor roșii, iar mașinile negre sunt cu 3 mai puține decât cele
roșii. Câte mașini de fiecare culoare sunt?

40.  Trei copii au adunat plante medicinale astfel: primii doi au avut împreună 30 kg,
ultimii doi au avut 38 kg, iar primul împreună cu al treilea au avut 32 kg. Ce cantitate a
adunat fiecare?

41.  Suma a patru numere este 292. Primul și al doilea au suma 140. Al patrulea este
mai mare decât al treilea cu 12 și decât al doilea cu 2. Care sunt numerele?

42.  Un număr natural de trei cifre are cifra sutelor egală cu cifra zecilor. Cifra unităților
este cu 2 mai mică decât cifra zecilor, iar suma lor este 25. Care este acel număr?

43.  Marius citește timp de o săptămână o carte care are 161 de pagini astfel: luni citește
un număr de pagini, apoi în fiecare zi cu o pagină mai mult decât în ziua precedentă. Câte
pagini citește Marius în fiecare zi a săptămânii?

44.  În trei saci sunt 190 kg de făină. În primul și al doilea sunt 135 kg, iar în al treilea
sunt cu 20 kg mai puține decât în primul. Câte kilograme de făină sunt în fiecare sac?

45.  Suma a trei numere este 100. Suma primelor două este cu 14 mai mare decât suma
ultimelor două. Primul număr este cu 6 mai mare decât al doilea. Care sunt numerele?

46.  Suma a patru numere este 60. Ultimul număr reprezintă un sfert din sumă, iar pri‑
mele trei sunt consecutive impare. Aflați numerele.

47.  Despre trei numere x, y, z avem următoarele informații:

 primul număr este cu 5 mai mic decât al doilea, dar cu 5 mai mare decât al treilea;
 suma celor trei numere este 33.
Aflați numerele.

48.  Suma a cinci numere este 90. Suma primelor două numere este 30, iar primul este
dublul celui de‑al doilea. Următoarele trei numere sunt consecutive pare. Aflați valoarea
fiecărui număr.

49.  În trei cutii sunt 56 kg de bomboane. În prima cutie sunt cu 2 kg mai puține decât
în a doua cutie, iar în a treia cutie sunt cu 22 kg mai multe decât în a doua. Câte kilograme
de bomboane sunt în fiecare cutie?

50.  Suma a trei numere pare consecutive este 432. Să se afle numerele.

51.  Știind că suma a trei numere naturale este 100, suma primelor două numere este 64,
iar al treilea este cu 2 mai mic decât al doilea, determinați cele trei numere.

68
 52.  O bucată de cablu lungă de 621 m este tăiată în trei bucăți astfel încât prima bucată
să fie cu 121 m mai mare decât a doua, iar a treia să fie cu 100 m mai mică decât a doua.
Câți metri are fiecare bucată?

53.  Suma a trei numere este 390. Dacă din primul număr scădem 10, din al doilea 30,
iar din al treilea 50, numerele devin egale. Care sunt numerele?

54.  Trei clase au colectat 158 kg de maculatură. Primele două clase au adunat cantități
egale, iar a treia clasă a strâns cu 11 kg mai mult decât fiecare din celelalte două. Câte
kilograme a colectat fiecare clasă?

55.  Suma a trei numere naturale este 271. Primul număr este 68, iar al doilea număr
este cu 25 mai mare decât al treilea. Să se afle al doilea și al treilea număr.

56.  Un biciclist a parcurs 331 km în trei zile astfel: în a doua zi a parcurs cu 27  km
mai mult decât în prima zi și cu 19 km mai puțin decât în a treia zi. Ce distanță a parcurs
în fiecare zi?

57.  Suma a trei numere naturale este 176. Al doilea număr este cu 28 mai mare decât
al treilea, iar primul este egal cu diferența dintre acestea. Aflați cele trei numere.

58.  Trei saci cu grâu cântăresc la un loc 208 kg. Cât cântărește fiecare, dacă primii doi
au aceeași greutate, iar al treilea are cu 16 kg mai mult decât primul?

59.  Suma a trei numere este 340. Suma primelor două numere este mai mare decât
suma ultimelor două cu 80, iar al doilea număr este cu 50 mai mare decât al treilea număr.
Care sunt numerele?

60.  Suma a trei numere impare consecutive este 303. Aflați numerele.

61.  În trei cutii sunt 155 de portocale. Să se afle câte portocale sunt în fiecare cutie,
dacă în prima cutie sunt cu 26 mai multe decât în a doua, iar în a treia cu 14 mai puține
decât în prima.

62.  Suma a trei numere naturale este 320. Suma primelor două numere este cu 6 mai
mică decât suma ultimelor două, iar al doilea număr este cu 7 mai mic decât al treilea. Să se
afle numerele.

63.  Pe trei rafturi sunt 82 de cărți. Pe primul raft sunt 27 de cărți, iar pe al doilea sunt
cu 13 mai multe decât pe al treilea. Câte cărți sunt pe cele două rafturi?

64.  Într‑o livadă sunt 276 de pomi. Numărul perilor este cu 28 mai mare decât al nucilor,
iar numărul merilor este cât al perilor și nucilor la un loc. Câți pomi de fiecare fel sunt în
livadă?

69
 65.  Câte bile sunt în fiecare dintre cele trei cutii, dacă în primele două este același
număr de bile, în a treia sunt cu 23 mai puține decât în primele două la un loc, în total
fiind 129 de bile?

66.  Se dau opt numere consecutive. Știind că suma primelor două este egală cu al optulea
număr, aflați cele opt numere.

67.  Suma a trei numere este 720. Suma primelor două numere este mai mare decât
suma celorlalte două cu 30, iar al doilea număr este mai mare decât al treilea număr cu 69.
Care sunt numerele?

68.  Suma a patru numere este 82. Al doilea număr este mai mare decât primul cu  9.
Al treilea număr este cu 9 mai mare decât al doilea și tot cu atât mai mic decât al patrulea.
Aflați cele patru numere.

69.  În trei lădițe sunt 96 kg de mere. În prima lădiță sunt cu 7 kg mai multe mere decât
în a doua lădiță, iar în a treia cu 10 kg mai puține decât în a doua. Câte kilograme sunt în
fiecare lădiță?

70.  În trei urne sunt 340 de bile. În primele două sunt cu 80 mai multe decât în ultimele
două, iar în a doua urnă sunt cu 50 de bile mai multe decât în a treia. Câte bile sunt în
fiecare urnă?

71.  Calculați suma a patru numere naturale știind că ultimul număr este mai mic decât
penultimul cu atât cât reprezintă suma primelor două numere, primul număr este mai mare
decât al doilea cu 32, iar al treilea număr este egal cu suma primelor două numere, adică 44.

72.  Suma a cinci numere este 318. Primele patru numere sunt consecutive, iar al cincilea
este cu 28 mai mic decât primul. Aflați numerele.

73.  Într‑o livadă sunt meri, peri și gutui, în total 325 de pomi. Știind că numărul perilor
este mai mare cu 10 decât numărul merilor, iar numărul merilor și perilor luați împreună
este mai mic cu 15 decât numărul perilor și al gutuilor la un loc, să se afle câți pomi sunt
de fiecare fel.

70
 2.6. Probleme combinate

O mare parte dintre probleme prezintă în conținutul lor suma, diferența, dar și raportul
mărimilor. Le numim probleme combinate. Rezolvarea acestora nu prezintă mari diferențe
față de modelele discutate anterior.

Problemă
Miruna, Teodora și Bianca au împreună 106 lei. Teodora are o șesime din suma Mirunei,
iar Bianca are cu 6 lei mai mult decât triplul sumei Teodorei. Ce sumă are fiecare fetiță?

 Rezolvare aritmetică

1.  Scrierea datelor problemei, respectând relațiile date între mărimi:

             m + t + b = 106
             t = m : 6
             b = 3t + 6
             m, t, b = ?

2.  Reprezentarea mărimilor prin segmente:

             m

             t
                                                                 106 lei
                                           6
             b

3.  Plan de rezolvare:
 Câți lei reprezintă 10 părți egale?
             106 – 6 = 100
 Câți lei a avut Teodora?
             100 : 10 = 10

71
  Ce sumă are Teodora?
             1 × 10 = 10 lei
 Ce sumă are Miruna?
             10 × 6 = 60 lei
 Ce sumă are Bianca?
             10 × 3 + 6 = 36 lei

4.  Verificarea soluțiilor obținute cu datele problemei:

             10 + 60 + 36 = 106  (adevărat)
Răspuns: 10; 60; 36.

 Rezolvare algebrică
             m + t + b = 106
             m = 6t
             b = 3t + 6
             m, t, b = ?

Încercăm rezolvarea problemei fără a mai scrie explicațiile.

             m  +  t  +     b = 106

             6t  +  t  + (3t + 6) = 106

             10t + 6 = 106
             10t = 100
             t = 100 : 10
             t = 10 m = 10 × 6 b = 3 × 10 + 6
m = 60 b = 36

Verificare: 10 + 60 + 36 = 106
Răspuns: 10; 60; 36.

72
 2.6.1. Probleme propuse pentru rezolvare

  1.  Teodora a așezat timbrele colecționate pe trei pagini ale clasorului său. Pe a doua
pagină are un sfert din numărul timbrelor de pe prima pagină, iar pe a treia are de 4 ori și
încă 5 timbre mai mult față de a doua. Câte timbre are pe fiecare pagină, știind că pe a treia
are cu 23 de timbre mai mult decât pe a doua?

  2.  Victor a așezat în trei cutii 42 de bile. În prima cutie a pus dublu față de a doua și
încă 3 bile, iar în ultima cât în primele două cutii la un loc. Câte bile conține fiecare cutie?

  3.  Doi băieți au împreună 34 de mașinuțe. Al doilea are cu 7 mașinuțe mai mult decât
jumătate din cât are primul. Câte mașinuțe are fiecare?

  4.  Suma a trei numere este 132. Primul număr este de 3 ori mai mare decât al doilea,
iar diferența dintre al doilea și al treilea este 13. Care sunt numerele?

  5.  Trei copii au împreună 156 de lei. Primul are cu 16 lei mai mult decât al doilea,
iar al doilea are de 5 ori mai puțin decât al treilea. Câți lei are fiecare copil?

  6.  Care este numărul natural de trei cifre, dacă prima cifră este de 5 ori mai mare
decât a doua și cu 3 mai mică decât a treia?

  7.  Suma a trei numere naturale este 50. Știind că această sumă este de 4 ori primul
număr plus 2 și că al doilea număr este mai mic cu 8 decât al treilea, să se afle cele trei
numere.

  8.  Mara a plătit pe o păpușă, un vaporaș și un trenuleț 80 de lei. Păpușa costă dublu

cât vaporașul și încă 5 lei, iar trenulețul, triplu cât vaporașul și încă 3 lei. Câți lei costă fie­care
jucărie?

  9.  Silviu, Bogdan și Damian s‑au luat la întrecere la confecționat bărcuțe din hârtie.
Silviu a confecționat de 2 ori mai multe și încă 2 bărcuțe față de Bogdan, iar Damian a
confecționat de 4 ori mai multe și încă 4 față de Bogdan. Câte bărcuțe a confecționat fiecare
copil, dacă se știe că Bogdan are cu 25 de bărcuțe mai puțin față de Damian?

10.  Trei muncitori au primit pentru o lucrare pe care au efectuat‑o împreună 430 de lei.
Primii doi au primit cu 20 de lei mai mult decât ultimii doi. Știind că primul muncitor a primit
cu 30 de lei mai mult decât al doilea, să se afle ce sumă a primit fiecare.

73
 11.  La Grădina Botanică din Iași s‑au plantat pe trei parcele 63 de puieți de brad. Pe
prima parcelă s‑a plantat un număr dublu de puieți față de a doua. Pe a treia parcelă s‑au
plantat cu 3 puieți mai mult decât pe primele două parcele la un loc. Câți puieți s‑au plantat
pe fiecare parcelă?

12.  Aflați numerele x, y, z, știind că:

             x : y = 1
             y : z = 2
             y – z = 4

13.  Se dau trei numere a, b, c a căror sumă este 100. Dacă din fiecare luăm același
număr, se obțin numerele: 20, 40, 10. Aflați numerele a, b, c.

14.  Suma a trei numere este 72. După ce din fiecare scădem același număr, obținem
numerele 9, 6, 18. Care sunt numerele?

15.  La un magazin s‑au adus 87 de bluze roșii, verzi și galbene. Bluzele roșii sunt de
2  ori mai multe decât cele verzi, iar cele galbene cu 5 mai puține decât jumătatea celor
roșii. Câte bluze de fiecare culoare s‑au adus la magazin?

16.  Suma a trei numere este 72. Determinați aceste numere, știind că primul este de
3  ori mai mic decât suma celorlalte două, iar diferența dintre al treilea și al doilea număr
este egală cu jumătate din numărul al doilea și încă 4.

17.  Suma a patru numere naturale este 42. Primele trei numere sunt consecutive pare,
iar al patrulea reprezintă suma primelor trei. Aflați fiecare număr.

18.  Trei copii au împreună 86 de lei. Primul are cu 16 lei mai mult decât al doilea, iar
al doilea are de 5 ori mai puțin decât al treilea. Câți lei are fiecare copil?

19.  Într‑un săculeț sunt 89 de bile albe, roșii și verzi. Bilele albe sunt de 2 ori mai
multe decât bilele roșii, iar cele verzi sunt cu 6 mai puține decât cele albe. Câte bile de
fiecare fel sunt?

20.  Două numere îndeplinesc simultan condițiile:

 suma lor adunată cu diferența lor este egală cu 200;
 suma lor este de 4 ori mai mare decât diferența lor.
Care sunt numerele?

21.  Suma a trei numere naturale este 37. Dacă mărim pe fiecare cu același număr,
obținem: 18, 20, 23. Aflați numerele inițiale.

74
 22.  Dorel cumpără o carte, un penar și un stilou. Cartea reprezintă jumătate din prețul
penarului, iar stiloul costă cu 5 lei mai mult decât triplul prețului cărții. Câți lei costă fiecare
articol, dacă în total a plătit 65 de lei?

23.  Doi frați au împreună 90 de lei. Dacă primul cheltuiește cât dublul celui de‑al doilea
și fiecăruia îi rămân 30 de lei, ce sumă a avut fiecare la început?

24.  Determinați două numere știind că primul adunat cu dublul celuilalt dă o sumă cu

20  mai mare decât dacă‑l adunăm pe al doilea cu dublul primului, iar triplul sumei celor
două numere este 240.

25.  Suma a trei numere diferite este 38. După ce se ia din primul 11, din al doilea 17,
din al treilea 10, rămân trei numere egale. Aflați numerele inițiale.

26.  Scrieți numărul 30 ca o sumă de trei termeni, cunoscând că b este cu 2 mai mare

decât dublul lui a, iar c este cât jumătate din a.

27.  Să se afle trei numere, știind că al treilea este de 2 ori mai mare decât al doilea și
de 3 ori mai mic decât primul. Dacă micșorăm primul număr de 2 ori, pe al doilea cu 9 și
pe al treilea cu 15, suma lor devine 48.

28.  În trei lăzi sunt 90 de pungi de bomboane. Primele două lăzi conțin o cantitate egală
cu dublul cantității din a treia ladă. Diferența cantităților din prima și a doua ladă este egală
cu numărul pungilor din a treia ladă. Câte pungi de bomboane sunt în fiecare ladă?

29.  Triplul unui număr adunat cu triplul altui număr este egal cu 270. Care sunt cele
două numere, dacă dublul diferenței lor este 36?

30.  Un sfert dintr‑un număr reprezintă cu 200 mai puțin decât jumătate din alt număr.
Să se afle numărul, știind că unul este cu 1600 mai mic decât celălalt.

31.  Șerban a citit în patru zile o carte de 600 de pagini. Câte pagini a citit în fiecare zi,
dacă se știe că numărul de pagini citite se dublează zilnic?

32.  Să se afle trei numere știind că suma lor este 546, primul număr este de 3 ori mai
mare decât al doilea, iar al treilea este cât diferența dintre primul și al doilea.

33.  La un magazin s‑au vândut în trei zile 150 m de stofă. Dacă în prima zi s‑ar fi vândut
de 2 ori mai mult, în a doua zi cu 6 m mai puțin, iar în a treia zi de 3 ori mai puțin, bucățile
de stofă vândute ar fi fost egale. Câți metri de stofă s‑au vândut în fiecare zi?

34.  Suma a trei numere este 986. Determinați numerele, dacă al doilea este cu 2 mai
mare decât primul și de 2 ori mai mic decât al treilea număr.

75
 35.  Suma a trei numere este 408. Micșorând cu 2 primul număr, el devine un sfert
din al doilea, iar al treilea reprezintă jumătate din suma primelor două. Care sunt cele trei
numere?

36.  Un călător parcurge 90 de km în 3 zile. În prima zi parcurge de 4 ori mai mult

decât în a doua zi, iar în a treia cu 18 km mai mult decât în prima zi. Cât a mers călătorul
în fiecare zi?

37.  Suma a trei numere este 200. Primul număr este cu 20 mai mare decât al doilea,
iar al treilea este de 4 ori mai mic decât suma primelor două.

38.  Doi copii au împreună 155 de lei. Dacă primul cheltuiește un sfert din cât cheltuiește
al doilea, atunci fiecăruia îi rămân câte 15 lei. Câți lei a avut fiecare?

39.  Patru numere însumate reprezintă 63. Dacă la primul număr se adună 3, al doilea
se micșorează cu 3, al treilea se mărește de 2 ori, iar al patrulea se micșorează de 2 ori, se
obțin numere egale. Care sunt numerele?

40.  Un biciclist a parcurs 147 km în trei etape. În prima etapă a parcurs de 5 ori mai
puțin decât în a doua etapă, iar în a treia cu 7 km mai puțin decât în prima etapă. Câți km
a parcurs în fiecare etapă?

41.  În curtea bunicului sunt 70 de păsări. Aflați câte sunt de fiecare fel, dacă găinile
sunt de 3 ori mai puține decât rațele și cu 10 mai multe decât curcile.

42.  Se consideră trei numere care au suma 245. Suma dintre primul, dublul celui de‑al
doilea și triplul celui de‑al treilea este 526. Dacă al treilea număr este cu 19 mai mare decât
al doilea, să se afle cele trei numere.

43.  Trei surori aveau împreună 135 de lei. Fiecare dintre ele primește de la bunica lor
aceeași sumă de bani, iar acum sumele lor reprezintă 100 de lei, 125 de lei, respectiv 135 de lei.
Câți lei a avut fiecare?

44.  Suma a trei numere este 151. Primul este cu 16 mai mare decât al doilea, iar al treilea
este jumătate din al doilea. Să se afle numerele.

45.  În pădurea de la marginea orașului sunt 336 copaci. Plopi sunt de 3 ori mai mulți
decât stejari și cu 7 mai mulți decât fagi. Câți copaci sunt de fiecare fel?

46.  Se dau numerele a, b, c a căror sumă este 418. Știind că primul număr este de 2 ori
mai mare decât al treilea, iar al doilea este cu 2 mai mic decât sfertul primului, aflați cele
trei numere.

76
 47.  Suma a patru numere este 180. Dacă mărim pe primul număr cu 2, pe al doilea îl
micșorăm cu 2, pe al treilea îl mărim de 2 ori, iar pe al patrulea îl micșorăm de 2 ori, ele
devin egale. Care sunt numerele?

48.  Suma a patru numere naturale este 100. Dacă îl mărim pe primul cu 4, pe al doilea
îl micșorăm cu 4, pe al treilea îl înmulțim cu 4 și pe al patrulea îl împărțim la 4, numerele
devin egale. Aflați numerele.

49.  Suma a patru numere este 1800. Dacă mărim primul număr cu 5, pe al doilea îl
micșorăm cu 5, pe al treilea îl înmulțim cu 5, iar pe al patrulea îl împărțim la 5, obținem
numere egale. Care sunt cele patru numere?

50.  Să se împartă numărul 123 în cinci părți, astfel încât: dacă adunăm 5 la prima parte,
scădem 5 din partea a doua, înmulțim cu 5 partea a treia, împărțim la 5 partea a patra, obținem
de fiecare dată partea a cincea.

51.  Suma a cinci numere este 100. Dacă se mărește primul număr cu 2, al doilea se
micșorează cu 3, al treilea se mărește de 4 ori, iar al patrulea se micșorează de 5 ori, se
obține de fiecare dată al cincilea număr. Aflați cele cinci numere.

52.  Triplul sumei a patru numere naturale este 36. Dacă pe primul număr îl înmulțim
cu 4, pe al doilea îl înmulțim cu 2, la al treilea adunăm 1 și din al patrulea scădem 2, atunci
obținem numere egale. Aflați cele patru numere.

53.  Alina, Beatrice, Crina și Diana au împreună 27 de pixuri. Dacă Alina ar avea cu 2 mai
mult, Beatrice cu 2 mai puțin, Crina de 2 ori mai multe și Diana de 2 ori mai puține, ele
ar avea un număr egal de pixuri. Câte pixuri are fiecare?

54.  Scrieți numărul 45 ca sumă de patru termeni, astfel încât dacă la primul termen se
adună 2, din al doilea se scad 2, al treilea este înmulțit cu 2, iar al patrulea este împărțit
la 2, se obține același rezultat.

55.  Suma a șase numere este 134. Dacă adunăm 6 la primul număr, scădem 6 din al doilea,
împărțim al treilea număr la 6, pe al patrulea îl înmulțim cu 6, din al cincilea scădem de 2 ori 6,
obținem de fiecare dată al șaselea număr. Care sunt cele șase numere?

56.  Gardul care împrejmuiește casa noastră are formă de dreptunghi și măsoară 48 m.
Dacă s‑ar mări cu 2 m jumătate din lățime, s‑ar obține cu 2 m mai puțin decât jumătate din
lungime. Care sunt dimensiunile dreptunghiului?

57.  Fie șase numere naturale, cu suma 87. Primele două sunt consecutive pare. Urmă‑
toarele două au suma 21, iar unul este dublul celuilalt. Diferența dintre ultimele două este 24,
iar unul dintre ele este de 5 ori mai mare decât celălalt. Aflați numerele.

77
 58.   Suma a trei numere este 900. Suma dintre dublul primului număr și celelalte două
este cu 125 mai mică decât suma primelor două cu dublul celui de‑al treilea număr. Aflați cele
trei numere, dacă suma dintre primul număr, dublul celui de‑al doilea și al treilea este 1225.

59.  Un vas cu lapte cântărește 52 kg. Vasul umplut cu lapte doar pe jumătate din capa­
citatea sa cântărește 27 kg. Cât cântărește vasul gol?

60.  Un vas cu apă cântărește 960 g. După ce se consumă trei sferturi din apă, vasul cu
apa rămasă cântărește 330 g. Cât cântărește vasul gol?

61.  Un vas plin cu ceai cântărește 1140 g. Același vas umplut pe jumătate cu ceai
cântărește 690 g. Cât cântărește vasul gol?

62.  Un vas cu apă cântărește 1230 g. Vasul umplut pe jumătate cu apă cântărește 630 g.
Cât cântărește vasul gol?

63.  După ce s‑a luat un sfert din cantitatea de apă dintr‑un butoi plin, apa rămasă îm‑
preună cu butoiul cântăreau 180 kg. Dacă s‑ar fi luat o jumătate din cantitatea de apă, vasul
împreună cu apa rămasă ar fi cântărit 133 kg. Cât cântărește vasul gol?

64.  Un vas este plin cu vin. Dacă se scoate un sfert din vin, vasul cântărește 2050 g.
Dacă se scoate jumătate din vin, vasul cântărește 1450 g. Cât cântărește vinul? Dar vasul?

65.  Un vas plin cu lapte cântărește 15 kg. Golindu‑l pe trei sferturi, el cântărește 6 kg.
Cât cântărește vasul gol?

66.  Un vas împreună cu trei sferturi din cantitatea de apă ce încape în el cântărește
174 kg. Dacă ar fi plin numai pe jumătate, atunci ar cântări 128 kg. Cât cântărește vasul gol?

67.  Pe o masă sunt de 3 ori mai multe caise decât piersici. Știind că fiecare copil așezat
la masă consumă câte 2 caise și o piersică, rămânând neconsumate 11 caise și 2 piersici,
aflați câți copii și câte fructe de fiecare fel au fost la început.

68.  Bunica împarte 42 de mere și pere nepoților săi. Fiecare copil primește 3 mere și
2  pere, iar bunicii îi mai rămân 5 mere și 7 pere. Câți nepoți sunt și câte fructe de fiecare
fel a avut bunica la început?

69.  Delia a oferit fiecărei prietene câte 7 cireșe și 2 piersici. La început, ea avea de 2 ori
mai multe piersici decât cireșe, iar acum au rămas 42 de piersici și 3 cireșe. Câte prietene
are Delia și câte fructe de fiecare fel erau la început?

70.  Ovidiu are de rezolvat de 3 ori mai multe probleme decât Vlăduț. În timp ce Vlăduț
rezolvă câte 3 probleme pe zi, Ovidiu rezolvă 8. După câteva zile, Vlăduț mai are de rezolvat
20 de probleme, iar Ovidiu, 75. Câte probleme a avut de rezolvat fiecare?

78
 71.  De ziua Olguței, mama a pregătit bomboane și fursecuri. Pe farfuria fiecărui invitat
a  pus 4 bomboane și 11 fursecuri și i‑au mai rămas 25 de bomboane și 87 de fursecuri. Câți
invitați a avut Olguța, dacă numărul bomboanelor reprezintă a treia parte din cel al fursecurilor?

72.  De 1 Iunie, elevii clasei a II‑a au primit de 4 ori mai multe bomboane decât napo‑
litane. Fiecare copil a primit câte 2 napolitane și câte 7 bomboane și au rămas nedistribuite
5 napolitane și 52 de bomboane. Câți elevi erau în clasă?

73.  Cu ocazia zilei de 8 Martie, băieții clasei a IV‑a C oferă fetelor câte 3 toporași și
câte 8 ghiocei. Știind că au cumpărat de 3 ori mai mulți ghiocei decât toporași, iar la final
au mai rămas 2 toporași și 14 ghiocei, aflați câte fete sunt în clasă.

Probleme în care se cere vârsta unei persoane

 Notă: aceste probleme sunt de sumă și diferență sau de sumă/diferență și

raport, cu particularitatea că diferența dintre vârste este constantă.

  1.  Doi frați au împreună 47 de ani. Când primul avea 14 ani, al doilea avea 9 ani.
Câți ani are acum fiecare?

  2.  Un tată are 41 de ani, iar copiii săi au 8, 6, 4 și 2 ani. Peste câți ani va avea el
vârsta egală cu suma vârstelor copiilor?

  3.  Tatăl a trei copii are vârsta de 42 de ani. Copiii au 6, 10 și 14 ani. Peste câți ani
vârsta lui devine egală cu suma vârstelor copiilor?

  4.  Un tată are cu 36 de ani mai mult decât fiul său. Peste 7 ani, tatăl va avea de 4 ori
mai mult decât fiul. Câți ani are fiecare?

  5.  Mălina are 8 ani. Ea se întreabă peste câți ani mama sa, care are acum 38 de ani,
va avea o vârstă de 2 ori mai mare decât ea.

  6.  Într‑o familie, tatăl are 32 de ani, fiul are 6 ani, iar fiica, 4 ani. Peste câți ani tatăl
va avea dublul sumei vârstei copiilor?

  7.  Mama are 35 de ani, iar Alexandra are 11 ani. Peste câți ani mama va avea dublul
vârstei fiicei sale?

  8.  Tatăl este de 3 ori mai mare decât fiul său, iar acesta este cu 25 de ani mai mic
decât mama. Știind că împreună au 110 ani, să se afle vârsta fiecăruia.

79
   9.  Mama este de 5 ori mai în vârstă decât fiica sa, iar tata are atâția ani cât mama și
fiica împreună. Câți ani are fiecare, știind că suma anilor celor trei este 108 ani?

10.  Mama Dianei are 28 de ani. Peste 2 ani va fi de 6 ori mai mare decât Diana. Câți
ani are Diana?

11.  Raluca și părinții săi au împreună 90 de ani. Câți ani are fiecare, dacă tatăl este mai
în vârstă decât mama cu 4 ani, iar mama este mai în vârstă decât fiica cu 19 ani?

12.  Peste 2 ani, vârsta mamei va fi de 3 ori mai mare decât a fiului. Acum 2 ani, vârsta
fiului era de 5 ori mai mare decât a surorii sale. Peste 8 ani, vârsta mamei va fi de 4 ori
mai mare decât a fiicei. Aflați care este vârsta fiecăruia în prezent.

13.  Radu este cu 32 de ani mai mic decât tatăl său. Cu 11 ani în urmă, vârsta tatălui a fost
de 5 ori mai mare decât a fiului. Câți ani are acum fiecare?

14.  Vârsta Alinei este cu 19 ani mai mică decât vârsta mamei sale. Peste 10 ani, vârsta
mamei va fi de 2 ori mai mare decât vârsta Alinei. Câți ani are fiecare acum?

15.  Tatăl a doi copii are 50 de ani, iar un copil este mai mic decât celălalt cu 4 ani.
Știind că peste 8 ani tatăl va avea vârsta egală cu suma vârstelor celor doi copii, să se afle
ce vârstă are fiecare.

16.  Peste 5 ani, mama și cei doi fii vor avea împreună 100 de ani. Mama are de 3 ori
vârsta unui fiu, iar tatăl are cu 30 de ani mai mult decât celălalt fiu. Știind că mama are cu
3 ani mai puțin decât tatăl, să se afle câți ani are fiecare.

17.  Tatăl a doi copii are 38 de ani, iar unul dintre copii este cu 4 ani mai mic decât
celălalt. Știind că peste 6 ani tatăl va avea vârsta egală cu dublul sumei vârstelor copiilor săi,
aflați ce vârstă are fiecare copil în prezent.

18.  Două persoane au suma vârstelor egală cu 100 de ani. Care a fost suma vârstelor lor
în urmă cu 18 ani?

19.  În anul 2006, bunicul și bunica aveau vârstele de 76 și 72 de ani. În ce an aveau

împreună 100 de ani? Ce vârstă avea atunci fiecare?

20.  Vârstele a trei frați sunt reprezentate de numere consecutive impare. La nașterea

primului copil, mama avea 22 de ani. În prezent, au împreună 60 de ani. Câți ani are fiecare?

21.  Mama, tata și fiica au împreună 76 de ani. Peste 3 ani, mama va avea vârsta de acum
a tatălui, iar peste 23 de ani, fiica va avea vârsta de acum a mamei. Câți ani are fiecare?

22.  Un tată are 37 de ani, iar copiii săi au 4, 7 și 10 ani. Peste câți ani vârsta tatălui
va fi egală cu suma vârstelor copiilor?

80
 23.  Liviu și tatăl său au împreună 95 de ani. Câți ani are fiecare, știind că în urmă cu
10 ani tatăl era de 2 ori mai în vârstă decât Liviu? Peste câți ani dublul vârstei tatălui va fi
triplul vârstei fiului?

24.  Mama are 41 de ani, iar fiul are 5 ani. Peste câți ani fiul va avea un sfert din vârsta
mamei?

25.  Sorin are acum 19 ani, iar tatăl său are 51 de ani. Cu câți ani în urmă vârsta tatălui
a fost de 5 ori mai mare decât vârsta fiului?

26.  Mihai avea 3 ani când s‑a născut sora lui, Ramona. Acum au împreună o treime
din vârsta mamei lor. Câți ani are fiecare, dacă mama are 39 de ani?

27.  Tatăl avea 25 de ani când s‑a născut fiica sa și 29 de ani când s‑a născut fiul său.
Acum au împreună 69 de ani. Ce vârstă are fiecare?

28.  Mama are 35 de ani, iar fiica sa are 10 ani. Peste câți ani vârsta mamei va fi dublul
vârstei fiicei?

29.  Viorel și tatăl său au împreună 48 de ani. Tatăl este de 3 ori mai în vârstă decât
fiul. Care este vârsta lui Viorel? Peste câți ani vârsta tatălui va fi de 2 ori mai mare?

30.  Un tată are 39 de ani, iar cei doi fii ai săi au 15, respectiv 7 ani. Peste câți ani
suma vârstelor celor doi fii va fi egală cu vârsta tatălui?

31.  Să se calculeze peste câți ani mama va avea vârsta egală cu suma vârstelor copiilor
săi, știind că în prezent mama are 40 de ani, iar copiii au 8 ani, 5 ani și 1 an.

32.  Florin, tata și bunicul au în total 121 de ani. Florin este mai mic cu 25 de ani decât
tatăl său, iar bunicul are cu 3 ani mai mult decât copilul și tata la un loc. Câți ani are tata?

33.  Mimi are cu 20 de ani mai puțin decât mama ei, care este cu 4 ani mai mică decât
tatăl lui Mimi. Câți ani are fetița, dacă tatăl ei are vârsta de 7 ori mai mare decât vârsta ei?

34.  Un tată are 71 de ani, iar fiul său are 39 de ani. Cu câți ani în urmă tatăl a fost de
9 ori mai în vârstă decât fiul?

35.  Suma vârstelor a doi frați este 35 de ani. Acum 10 ani, vârsta celui mare era dublul
vârstei celui mic. Câți ani are fiecare?

36.  Să se afle vârsta tatălui și a fiicei sale, știind că peste doi ani vârsta tatălui va fi de
6 ori mai mare decât a fiicei, iar peste 22 de ani tatăl va avea dublul vârstei fetei.

37.  Tatăl are vârsta de 13 ori mai mare decât a fiului său, Traian. Peste 6 ani, vârsta
tatălui va fi de 4 ori mai mare. Care este vârsta fiecăruia în prezent?

81
 38.  În urmă cu 26 de ani, mama avea vârsta pe care o are Gabriela, dar peste 8 luni,
Gabriela va avea de 4 ori mai puțin decât mama. Ce vârstă are fiecare?

39.  Bogdan are 20 de ani, iar tatăl său are 44 de ani. Cu câți ani în urmă tatăl său a fost
de 5 ori mai în vârstă decât fiul? Peste câți ani fiul va avea jumătate din vârsta tatălui?

40.  Când tatăl meu avea 38 de ani, eu aveam 7 ani. Acum tata este de 2 ori mai în
vârstă decât mine. Aflați vârsta fiecăruia.

41.  Carmen are 8 ani. Ce vârstă are mama ei, dacă atunci când va avea vârsta actuală
a mamei, mama va avea 60 de ani?

42.  Tatăl lui Mihnea afirmă:

Acum 28 de ani, eu aveam vârsta pe care o ai tu, dar peste 4 luni eu voi avea de 4 ori
vârsta pe care o ai tu.
Câți ani are fiecare?

43.  Cecilia are trei surori. Prima este mai mare decât ea cu 3 ani, a doua este mai mică
decât ea cu 3 ani, a treia are vârsta de 3 ori mai mică decât vârsta Ceciliei. Tatăl lor este
de 3 ori mai în vârstă decât Cecilia. Împreună au 95 de ani. Ce vârstă are fiecare?

44.  Bunica are atâția ani câte luni are nepoata, iar împreună au 65 de ani. Câți ani are
fiecare?

45.  Bunicul are atâția ani câte luni are nepoata lui, iar împreună au 91 de ani. Câți ani
are fiecare?

46.  Raluca, împreună cu tatăl și bunica, are 90 de ani. Peste 2 ani, tatăl va avea de 8 ori
vârsta fiicei, iar bunica va avea de 2 ori vârsta actuală a tatălui. Să se afle ce vârstă are
fiecare acum.

47.  Suma vârstelor a trei frați este 30. Când această sumă se va tripla, vârstele viitoare
pentru doi dintre ei vor fi cu câte 12 ani mai mari decât vârstele actuale a doi dintre frați.
Care sunt vârstele lor actuale?

48.  Acum 5 ani, tatăl era de 3 ori mai în vârstă decât fiul, iar peste 6 ani va fi de 2 ori
mai în vârstă decât fiul. Ce vârstă are acum fiecare?

49.  Cu 8 ani în urmă, vârsta lui Tudor era a opta parte din vârsta tatălui său. Peste 2 ani,
vârsta copilului va fi a treia parte din vârsta tatălui. Câți ani are fiecare?

50.  Irina afirmă că în urmă cu 5 ani avea de 3 ori mai puțin decât va avea peste 7 ani.
Ce vârstă are Irina?

82
 51.  Tata are atâția ani cât mama și fiul împreună. Când fiul va avea cu încă de 3 ori mai
mulți ani decât acum, adică două cincimi din cât va avea mama, toți trei vor avea împreună
100 de ani. Ce vârstă are fiecare?

52.  Mama este de 3 ori mai în vârstă decât fiica, iar tatăl are atâția ani cât au mama și
fiica împreună. Câți ani are fiecare, dacă suma anilor celor trei este egală cu cel mai mic
număr de trei cifre, plus 4?

53.  Vârsta Mihaelei este o șesime din vârsta mătușii sale. Peste 4 ani, vârsta fetei va fi
un sfert din cea a mătușii. Ce vârstă are Mihaela?

54.  Mama, tata și fiica au împreună 60 de ani. Vârsta tatălui este egală cu suma dintre
vârsta mamei și a fiicei. Peste 3 ani, vârsta mamei va fi de 3 ori mai mare decât a fiicei
sale. Ce vârstă are fiecare?

55.  Mama, tata și fiica lor, Elena, au împreună 119 ani. Diferența dintre vârsta tatălui
și vârsta mamei este de 1 an, iar dacă împărțim vârsta tatălui la vârsta fiicei, obținem câtul 3
și restul 4. Câți ani are fiecare?

56.  Suma vârstelor a trei frați și a tatălui lor este de 54 de ani. Aflați vârstele fraților,
știind că sunt reprezentate de trei numere naturale impare consecutive și că la nașterea celui
mai mic tatăl avea de 7 ori vârsta celui mai mare.

57.  Cu 18 ani în urmă, bunicului meu îi mai trebuiau până să împlinească 70 de ani
atâția ani câți are astăzi în plus față de această vârstă. Ce vârstă are bunicul meu acum?

58.  Peste 12 ani, voi avea vârsta pe care o avea acum 10 ani tatăl meu, iar peste 10 ani,
vârsta mea va fi de 2 ori mai mică decât va fi a tatălui meu. Câți ani am?

59.  Într‑o familie, tatăl este cu 2 ani mai în vârstă decât mama, iar fiul, cu 3 ani mai mare
decât fiica. Dacă se adună vârstele tuturor, se obține 73. Acum 4 ani, această sumă era 58.
Câți ani are fiecare acum?

60.  Doi copii împreună cu părinții lor au la un loc 64 de ani. Cu 2 ani în urmă, suma
vârstelor era 57 de ani. Știind că diferența de vârstă dintre cei doi părinți sau dintre cei doi
copii este de 4 ani, aflați câți ani are fiecare.

61.  Tatăl, mama și cei trei copii ai lor au împreună 82 de ani. Vârstele fiilor sunt repre­
zentate prin numere naturale consecutive pare. Aflați vârsta fiecăruia, știind că la nașterea
celui de‑al doilea copil fiecare din părinții lui avea de 13 ori vârsta primului copil.

62.  Tatăl, mama, fiul și fiica au împreună 71 de ani. Câți ani are fiecare, dacă tatăl și fiul au
împreună de 6 ori vârsta fiicei, iar mama și fiica au împreună de 7 ori vârsta fiului, fiul este
cel mai mic membru al familiei, iar vârsta fiului și vârsta fiicei sunt numere consecutive?

83
 63.  Vârsta lui Alin și vârsta lui George sunt numere consecutive pare. În urmă cu 3 ani,
Alin avea de 3 ori mai mulți ani decât George. Câți ani are fiecare?

64.  Cezar are 3 ani. Peste 2 ani va avea de 6 ori mai puțin decât tatăl său, iar bunicul
va avea de 2 ori mai mult decât fiul său. Câți ani are astăzi tatăl lui Cezar? Dar bunicul?

65.  Un copil de 11 ani își întreabă mama câți ani au părinții lui. Mama îi spune că,
dacă ar avea cu 1 an mai mult, atunci tata ar avea cu 10 ani mai mult decât ea, iar fiul său
ar avea a treia parte din vârsta mamei. Câți ani au părinții copilului?

66.  Suma vârstelor a trei frați este 57. Când cel mai mic se năștea, ceilalți doi frați
aveau împreună 21 de ani. Un sfert din vârsta celui mare era cât a treia parte din vârsta celui
mijlociu. Câți ani are fiecare acum?

67.  Ioana observă că are de 3 ori mai puțini ani decât tatăl său. Cu 5 ani în urmă, era
de 4 ori mai tânără decât tata. Câți ani are fiecare?

68.  Mădălina are 10 ani. Ea observă că, atunci când va avea vârsta de azi a tatălui său,
acesta va împlini 60 de ani. Câți ani are tatăl?

69.  Dacă mama și fiica ei ar avea cu 2 ani mai mult, atunci mama ar avea de 6 ori vârsta
fiicei. Peste 22 de ani, fiica ar avea jumătate din vârsta mamei. Câți ani are acum fiecare?

70.  Tata, mama și cei doi fii au împreună 100 de ani. Peste 16 ani, tata va avea vârsta
egală cu suma vârstelor copiilor. Dacă mama e mai tânără decât tata cu 4 ani și un fiu are
cu 2 ani mai mult decât celălalt, câți ani are fiecare?

71.  Acum 35 de ani, eu aveam vârsta ta de astăzi. Peste 1 an și jumătate, voi avea de

3 ori vârsta ta. Câți ani avem fiecare?

72.  Dacă triplez vârsta pe care o voi avea peste 3 ani și scad din aceasta triplul vârstei
mele de acum 3 ani, obțin vârsta mea actuală. Câți ani am eu?

73.  Trei copii s‑au născut la interval de 2 ani, respectiv 4 ani unul după altul. Dacă la
nașterea primului copil mama avea 23 de ani, iar acum mama împreună cu cei trei copii au
59 de ani, câți ani are fiecare?

74.  Părinții mei au împreună 123 de ani. Când m‑am născut eu, mama avea 25 de ani,
iar tata, 28 de ani. Ce vârstă am eu acum?

75.  Suma vârstelor a trei prieteni este 30 de ani. Când această sumă se va tripla, vârstele
viitoare pentru doi dintre ei vor fi cu câte 12 ani mai mari decât vârstele actuale a doi dintre
prieteni. Care sunt vârstele lor actuale?

84
 76.  Suma vârstelor părinților și a celor patru fii ai lor este 142. Peste 15 ani, suma
vârstelor părinților va fi egală cu suma vârstelor fiilor. Aflați vârsta fiecărei persoane, dacă
vârsta părinților este exprimată prin numere pare consecutive, iar vârsta fiilor este exprimată
prin numere impare consecutive.

77.  Când mama avea 33 de ani, cei trei fii ai săi aveau împreună 15 ani, vârstele lor
fiind numere impare consecutive. Acum mama are vârsta egală cu suma vârstelor fiilor săi.
Câți ani au trecut de atunci?

78.  Un copil de 10 ani se întreabă peste cât timp va avea jumătate din vârsta tatălui său,
care acum are 34 de ani.

79.  Când Cosmin avea 3 ani, mama sa avea 26 de ani. Acum mama are dublul vârstei
lui Cosmin. Câți ani au trecut de atunci?

80.  Ce vârstă am eu, dacă peste 16 ani tata va avea dublul vârstei mele, iar acum are
triplul vârstei mele?

85
 2.7. Proba împăr]irii cu rest

Atunci când se face o împărțire exactă se dau două numere, D și I, I diferit de 0, pentru
care găsim un al treilea număr, C, astfel încât D = I × C. Dar nu e posibil acest lucru pentru
orice două numere naturale, D și I, cu I diferit de 0. Astfel, după ce am cuprins pe I în D de
un număr maxim de ori, C, rămâne un rest, R, care este mai mic decât I, căci altfel I s‑ar
mai cuprinde o dată în D. Deci D = I × C + R și R < I. Totodată, urmând algoritmul de
împărțire, avem o singură posibilitate de a obține numerele C și R, dacă sunt date D și I,
I diferit de 0.
Acum putem da un enunț exact unuia dintre rezultatele cele mai importante din aritmetică.
Termenii împărțirii cu rest se numesc: D = deîmpărțit, I = împărțitor (care e întotdeauna
diferit de zero), C = cât și R = rest.
Unele probleme utilizează doar condiția 1) și se pot rezolva de obicei cu metoda grafică.
Alte probleme însă nu se unesc ori nu sunt determinate, dacă nu ținem cont și de condiția 2).
În sfârșit, problemele care cer să ne gândim mai mult (dar nu presupun neapărat și o rezol­
vare mai complicată) utilizează unicitatea scrierii D = I × C + R, cu R < I.
Să observăm că, dând, de exemplu, numerele D = 70 și I = 6, putem scrie:
             70 = 6 × 0 + 70
             70 = 6 × 1 + 64
             ............................
             70 = 6 × 10 + 10
             70 = 6 × 11 +   4
Există așadar mai multe perechi de numere care verifică relația 1) din teoremă, dar
numai cele care verifică 2) sunt câtul și restul împărțirii. În cazul nostru, doar ultima relație
în care 4 < 6 (R< I) reprezintă relația din teorema împărțirii cu rest. Celelalte egalități sunt
corecte, dar numerele determinate nu sunt câtul și restul împărțirii lui 70 la 6.

86
 2.7.1. Probleme propuse pentru rezolvare

  1.  Câtul împărțirii a două numere naturale este 3 și restul 10. Dacă adunăm deîmpăr‑
țitul, împărțitorul, câtul și restul obținem 143. Aflați numerele.

  2.  Într‑o împărțire, câtul este 11 și restul 7. Suma dintre deîmpărțit și împărțitor este
egală cu 115. Reconstituiți împărțirea.

  3.  Suma a două numere este 32. Determinați numerele, știind că prin împărțirea primului
număr la al doilea obținem câtul 3 și restul 4.

  4.  Aflați două numere a și b știind că suma lor este 44 și a : b dă câtul 2 și restul 8.

  5.  La o împărțire, câtul este 9 și restul 8. Știind că suma dintre deîmpărțit și împărțitor
este 98, să se afle deîmpărțitul.

  6.  Calculați suma resturilor obținute prin împărțirea la 7 a numerelor 84, 85, 86, … , 94.

  7.  Câtul și restul împărțirii a două numere naturale sunt egale cu 4. Să se afle numerele
știind că suma lor este 84.

  8.  Aflați două numere știind că împărțindu‑l pe primul la al doilea obținem câtul 5 și

restul 31 și că diferența lor este 279.

  9.  Două numere au diferența 38. Împărțind primul număr la al doilea se obține câtul 5
și restul 2. Aflați cele două numere.

10.  Diferența a două numere este 35. Împărțind numărul mai mare la cel mai mic,
obținem câtul 4 și restul 2. Găsiți cele două numere.

11.  Găsiți două numere care împărțite dau câtul 7 și restul 6 și a căror diferență este
egală cu 54.

12.  Dacă împărțim pe a la b obținem câtul 2 și restul 5, iar dacă adunăm pe 17 la triplul

lui b, obținem dublul lui a. Să se afle cele două numere.

13.  Câtul a două numere este 3. Primul număr mărit cu 12 este de 4 ori mai mare decât
al doilea micșorat cu 1. Aflați numerele.

87
 14.  Împărțind suma a cinci numere naturale consecutive la 13 obținem câtul 8 și restul 1.
Aflați numerele.

15.  Aflați numerele naturale de două cifre care împărțite la 7 dau câtul și restul numere
egale.

16.  Aflați suma numerelor care împărțite la un număr de o cifră dau restul 7 și câtul 5.

17.  Suma a două numere este 240. Dacă le împărțim, obținem câtul 4 și restul 20. Care
sunt numerele?

18.  Determinați numerele a și b, dacă diferența dintre ele este 48, iar prin împărțirea
primului număr la cel de‑al doilea se obține câtul 3 și restul 2.

19.  Câtul a două numere este 6, iar restul 21. Știind că suma dintre deîmpărțit, împărțitor,
cât și rest este 328, aflați numerele.

20.  Într‑o împărțire, împărțitorul este 19, câtul este 30, iar restul 6. Să se afle diferența
dintre deîmpărțit și împărțitor.

21.  Care numere împărțite la un număr de o cifră dau câtul 22 și restul 7?

22.  Care numere naturale verifică următoarele relații?

             a : b = 4, rest 2
             b : a = 0, rest 9

23.  Un număr natural împărțit la un număr de o cifră dă câtul 15 și restul 7. Găsiți

numărul, știind că este impar.

24.  Câtul împărțirii a două numere naturale este 3, iar restul 79. Diferența acelorași
numere este 691. Aflați numerele.

25.  La împărțirea cu rest a două numere naturale suma dintre rest și împărțitor este 20,
suma dintre cât și împărțitor este 33, iar suma dintre împărțitor, cât și rest este 36. Cât este
deîmpărțitul?

26.  Aflați valorile pentru a și x care satisfac următoarele condiții:

             a : x = 10, rest 5         x < 10

27.  Suma a trei numere este 65. Aflați numerele știind că împărțind pe primul la
al doilea se obține câtul 2 și restul 6, iar împărțind pe al treilea la al doilea se obține câtul 3
și restul 5.

88
 28.  Trei numere însumate reprezintă 186. Dacă se împarte primul la al doilea se obține
câtul 3 și restul 4, iar dacă se împarte al doilea la al treilea se obține câtul 4 și restul 3.
Care sunt numerele?

29.  Împărțind suma a patru numere consecutive la 14 obținem câtul 13 și restul 12.

Aflați numerele.

30.  Care numere de două cifre împărțite la un număr de o cifră dau restul 8?

31.  Să se afle numerele naturale care dau la împărțirea prin 6 restul cu 1 mai mare
decât dublul câtului.

32.  Împărțind numărul a la numărul b obținem câtul 5 și restul 7. Să se afle care sunt

numerele, dacă diferența lor este 67.

33.  Aflați cel mai mic număr natural de trei cifre care împărțit la 13 dă restul 11.

34.  Dacă împărțim numărul natural n la 95, obținem restul 71. Ce rest obținem dacă îl
împărțim pe n la 19?

35.  Un număr natural se împarte la 3 și dă restul 2. Câtul se împarte la 4, obținându‑se

un nou cât și restul 3. Noul cât se împarte la 5 și se obține câtul 6 și restul 4. Care a fost
numărul inițial?

36.  Să se afle numerele naturale care împărțite la 8 dau restul egal cu triplul câtului.

37.  Aflați numerele care împărțite la 7 dau câtul egal cu jumătatea restului.

38.  La împărțirea a două numere se obține câtul 10 și restul egal cu treimea împărțitorului.
Adunând deîmpărțitul, împărțitorul, câtul și restul se obține 185. Aflați numerele.

39.  Suma a trei numere naturale este 3047. Dacă împărțim pe cel de‑al doilea la primul
obținem câtul 2 și restul 5, iar al treilea împărțit la primul dă câtul 3 și restul 18. Care sunt
numerele?

40.  Să se afle numerele care împărțite la 15 dau restul cu 7 mai mare decât dublul
câtului.

41.  Dacă un număr se împarte la 99, se obține un cât și restul 50, iar dacă tot acel
număr se împarte la 38, se obține triplul câtului anterior, iar restul de 10 ori mai mic. Aflați
numărul.

42.  Determinați toate numerele naturale care împărțite la 10 dau câtul egal cu restul.

89
 43.  Să se afle numerele care împărțite la 12 dau restul de două cifre și câtul egal cu
dublul restului.

44.  La împărțirea unui număr natural prin 5 se obține restul egal cu triplul câtului.
Să se afle numerele.

45.  Aflați toate numerele naturale care împărțite la 9 dau câtul c și restul r și împărțite
la 5 dau câtul r și restul c.

46.  Aflați produsul numerelor care împărțite la 8 dau la cât și la rest același număr.

47.  Aflați numărul natural care împărțit la 88 dă câtul c și restul 75, iar împărțit la 17 dă
câtul 7c și restul 13.

48.  Aflați cel mai mic număr natural diferit de 0 care împărțit la 18 dă restul 12.

49.  Care este cel mai mare număr natural care împărțit la 5 dă câtul a și restul b, iar
împărțit la 3 dă câtul b și restul a?

50.  Aflați cel mai mare număr natural care împărțit la 98 dă câtul cu 3 mai mic decât
restul.

51.  Aflați valorile pentru x și r, știind că împărțind pe x la 4 obținem câtul 12 și restul r.

52.  Într‑o împărțire împărțitorul este egal cu câtul, are două cifre și are suma cifrelor 9.
Dacă restul acestei împărțiri este 89, cu cât este egal deîmpărțitul?

53.  Fie a și b două numere naturale, astfel încât a împărțit la b să dea câtul 12 și

restul 9. Aflați valoarea minimă a lui a.

54.  Aflați suma numerelor naturale care împărțite la 4 dau câtul egal cu restul.

55.  Care este cel mai mic număr natural de două cifre care împărțit la un număr de
o cifră dă restul 6?

56.  Determinați numărul natural care împărțit la un număr de două cifre dă câtul 3 și

restul 98.

57.  Să se calculeze suma resturilor împărțirii tuturor numerelor de trei cifre la 100.

58.  Determinați cel mai mic număr natural de patru cifre, știind că dă restul 7 la împăr­
țirea prin 9.

59.  Câtul împărțirii a două numere este 93. Mărind deîmpărțitul cu dublul împărțitorului,
determinați noul cât.

90
 60.  Diferența a două numere naturale este 27. Împărțind numărul mai mic la 5 și numărul
mai mare la 11 se obține același rest, 3, egal cu diferența câturilor. Să se afle numerele.

61.  Calculați suma tuturor numerelor naturale care prin împărțirea la 99 dau câtul 10.

62.  Câte numere de patru cifre se împart exact la 9?

63.  Aflați numerele cuprinse între 1000 și 2000 care, împărțite la 217, să dea câtul egal
cu restul.

91
 2.8. Metoda mersului invers

A rezolva o problemă prin metoda mersului invers înseamnă a reface calculele în sens
invers celor indicate de text până se ajunge la elementul de bază pe care s‑a construit problema.

Problemă
Bunica avea într‑un coș un număr de mere. Ana mănâncă un sfert din ele, Sandra jumătate
din câte au rămas, iar Alexandra a treia parte din noul rest. În final, în coș mai erau 10 mere.
Câte mere au fost inițial în coș?

 Rezolvare aritmetică
Scriem datele problemei astfel încât să se pună în evidență relațiile dintre ele.
             nr. merelor = m
             R1, R2, R3 = resturile fiecărei etape
             Ana  m : 4  R1
             Sandra  R1 : 2  R2
             Alexandra  R2 : 3  R3
              R3 = 10
             Total = ? mere

Reprezentare grafică
             m
                    A
                   R1
                            S
                             R2
                                  A
                                R3
                                   10 mere

92
 Plan de rezolvare
Rezolvarea problemei se face urmărind îndeaproape și completând reprezentarea grafică.
Dacă R3 = 10, atunci și partea de deasupra egală cu el este tot 10 (completăm pe reprezentare).

Observăm că:
 2 părți din R2 = 10
           1 parte din R2 = 10 : 2
                             = 5
           R2 = 5 × 3
           R2 = 15 Completăm valoarea lui R2 pe reprezentarea grafică.

 Dacă R2 = 15, atunci și segmentul de deasupra lui este tot 15.

             1 parte din R1 = 15
             R1 = 2 × 15
             R1 = 30 Completăm valoarea pe desen.

 Dacă R1 = 30, atunci și partea de deasupra egală cu el este tot 30. Observăm că:
             3 părți din m = 30
             1 parte din m = 10  m = 10 × 4
m = 40

 Verificare: m : 4  R1
40 : 4 = 10
40 – 10 = 30  R1
30 : 2 = 15
30 – 15 = 15  R2
15 : 3 = 5
15 – 5 = 10
R3 = 10  (adevărat)

 Rezolvarea algebrică este mai dificilă pentru clasele a III‑a și a IV‑a.

93
 2.8.1. Probleme propuse pentru rezolvare

  1.  Corina are o sumă de bani. Cu a treia parte din sumă ea își cumpără o carte, iar cu
un sfert din rest, un stilou. Ce sumă a avut la început, dacă acum mai are 21 de lei?

  2.  Elevii clasei noastre și‑au propus să străbată într‑o drumeție un traseu în trei zile.
În prima zi au străbătut o jumătate din traseu, a doua zi un sfert din rest, iar în ultima zi
cei 6 km rămași. Ce lungime a avut întregul traseu?

  3.  Dintr‑o cutie de bomboane, Mălina păstrează pentru ea un sfert, jumătate din cele
rămase i le dă fratelui său, cu a treia parte din noul rest o servește pe mama, iar ceea ce‑i
rămâne, adică 12 bomboane, oferă prietenilor. Câte bomboane au fost la început în cutie?

  4.  La piață, un țăran a vândut în prima zi o jumătate din întreaga cantitate de cartofi,
a doua zi un sfert din ceea ce i‑a rămas, a treia zi un sfert din noul rest, rămânându‑i nevândute
18 kg. Cu câte kilograme de cartofi a venit țăranul la piață?

  5.   În vacanța de vară, Andrada are de rezolvat un număr de probleme. În prima lună
rezolvă a treia parte din total, în a doua lună a treia parte din rest, în a treia lună a treia parte
din noul rest plus ultimele 16 probleme. Câte probleme a rezolvat Andrada în acea vacanță?

  6.  Roxana a plecat la piață cu o sumă de bani să cumpere fructe. Pe mere a dat a cincea
parte din sumă, pe piersici a cheltuit jumătate din rest, pe prune un sfert din noul rest, iar
cu banii rămași și‑a cumpărat 2 kg de caise a 15 lei kg. Ce sumă a avut Roxana la început
și câți lei a dat pe fiecare fel de fructe?

  7.  La o florărie s‑au adus pentru vânzare mai multe flori. Garoafe erau jumătate din
numărul total, crini erau două treimi din rest, frezii erau trei pătrimi din noul rest, iar tuberoze,
patru. Câte flori s‑au adus în total la vânzare? Dar de fiecare fel?

  8.  La Galeriile de Artă din orașul nostru s‑a deschis o expoziție de tablouri. Două
pătrimi din numărul acestora erau pictate cu flori, trei pătrimi din rest erau peisaje, iar 15 erau
icoane. Câte tablouri erau expuse la Galeriile de Artă?

  9.  Lavinia a primit de la bunicul ei o sumă de bani. Cu jumătate din sumă și‑a cum‑
părat o rochie, cu două treimi din rest sandale, iar cu suma rămasă și‑ar putea cumpăra 2 cărți
a 13 lei bucata. Ce sumă a primit Lavinia de la bunicul?

94
 10.  O echipă de constructori a folosit în trei zile la construirea unei vile un număr de
cărămizi. În prima zi s‑au folosit trei cincimi din total, a doua zi trei pătrimi din rest, iar în
ultima zi cele 200 de cărămizi rămase. Câte cărămizi s‑au folosit în total la construirea
acelei vile?

11.  Beatrice a citit în trei zile o carte de povești. În prima zi a citit cu 3 pagini mai
mult decât jumătate din total, a doua zi cu 3 pagini mai mult decât un sfert din rest, iar în
ultima zi cele 6 pagini rămase. Câte pagini are cartea și câte pagini a citit Beatrice în fiecare
din primele două zile?

12.  La biblioteca școlii noastre s‑au adus cărți noi care au fost așezate pe trei rafturi
astfel: pe primul raft s‑au așezat un sfert din total și încă 3 cărți, pe al doilea raft s‑au așezat
cu 1 mai mult decât două treimi din numărul celor rămase, iar pe al treilea raft s‑au așezat
restul de 10 cărți. Câte cărți s‑au primit la bibliotecă? Câte cărți sunt acum pe fiecare raft?

13.  O femeie a adus la piață un coș cu ouă. Primul cumpărător a luat jumătate din
numărul de ouă și încă 2, al doilea a luat jumătate din rest și încă 2 ouă, al treilea jumătate
din noul rest și încă 2 ouă. În coș au mai rămas 2 ouă. Câte ouă a avut femeia în coș? Câte ouă
a luat fiecare cumpărător?

14.  În patru saci era o cantitate de cartofi. În primul sac erau cu 3 kg mai puțin decât jumă­
tate din întreaga cantitate, în al doilea sac era o treime din rest și încă 4 kg, iar în al treilea
sac era o cantitate dublă față de ultimul sac, acesta din urmă având 20 kg. Ce cantitate de
cartofi era în total? Dar în fiecare sac?

15.  Un teren a fost împădurit în trei zile cu un număr de puieți de stejar. În prima zi
s‑a plantat un sfert din numărul total și încă 3 stejari, a doua zi o treime din rest și încă 4 stejari,
iar a treia zi restul de 20 de stejari. Câți stejari au fost plantați în cele trei zile?

16.  Să se afle numărul natural din care, dacă scădem un sfert, apoi din rest scădem a treia
parte și din noul rest mai scădem jumătate, obținem 250.

17.  Un drumeț parcurge în prima zi un sfert din tot drumul, a doua zi o treime din cât mai
avea de parcurs, a treia zi jumătate din ce a rămas, iar a patra zi ultimii 50 km. Ce lungime
are drumul?

18.  Bunica le lasă celor patru nepoți un coș cu mere. Fiecare dintre ei, crezând că este
primul, ia jumătate din mere și pleacă. Dacă în coș rămân 5 mere, câte au fost inițial?

19.  La o librărie se vând în prima zi două cincimi din numărul caietelor, a doua zi cinci
noimi din ce a rămas, a treia zi un sfert din rest și a patra zi restul de 12 caiete. Câte caiete
au fost la început?

95
 20.  Barbu a vopsit un gard în patru zile. În prima zi a vopsit trei șeptimi, a doua zi
patru cincimi din rest, a treia zi jumătate din noul rest, iar în ultima zi a vopsit ultimii
10 metri. Ce lungime are gardul?

21.  Corina avea o sumă de bani. Ea a cheltuit în prima zi o cincime din sumă, a doua
zi o pătrime din rest, a treia zi o treime din noul rest, iar a patra zi jumătate din ce i‑a mai
rămas și a constatat că mai are 50 de lei. Ce sumă a avut Corina la început?

22.  Un ciclist parcurge un traseu în patru etape. În prima etapă parcurge jumătate din traseu
și încă 5 km, în a doua etapă parcurge jumătate din rest și încă 5 km, în a treia etapă jumătate
din noul rest și încă 5 km, iar în ultima etapă parcurge 5 km. Ce lungime are întregul traseu?

23.  Un cioban se duce la târg cu mai multe oi pentru a le vinde. El vinde succesiv:
a treia parte din oi, 4 oi, jumătate din ce a rămas, o oaie, a treia parte din ce i‑a rămas, 5 oi,
apoi se întoarce acasă cu 9 oi. Cu câte oi venise la târg?

24.  Dintr‑un autobuz au coborât în prima stație jumătate din călători, la cea de‑a doua
o treime din cei rămași, iar la a treia stație a cincea parte din cei care mai erau în autobuz.
Câți călători au fost inițial în autobuz, dacă au mai rămas 16 călători, iar pe parcurs nu au
mai urcat alții?

25.  Câte ouă au fost inițial într‑un coș, dacă primul cumpărător a luat o cincime din
total, al doilea trei optimi din rest, al treilea jumătate din ouăle rămase, iar ultimul cumpă‑
rător a luat numai 8 ouă, pentru că unul era spart, iar unul crăpat?

26.  Dintr‑un bidon cu vin s‑au consumat în prima zi două treimi din cantitate și încă
2 litri. A doua zi s‑a consumat un sfert din cantitatea rămasă și încă 1 litru. Ce cantitate era
la început, dacă pentru a treia zi au rămas 14 litri de vin?

27.  O femeie vinde nuci la trei cumpărători. Primului îi vinde o cincime din nuci și
încă 24 de nuci, celui de‑al doilea o pătrime din rest și încă 24 de nuci, iar celui de‑al
treilea o treime din rest și încă 24 de nuci. Câte nuci a avut la început?

28.  Un automobilist avea de străbătut un traseu în patru zile. În prima zi a mers o șesime
din drum, a doua zi jumătate din rest, a treia zi un sfert din noul rest și în ultima zi 270 km.
Care este lungimea totală a traseului?

29.  Alex avea de rezolvat mai multe probleme de matematică. În prima zi a rezolvat

două șeptimi din numărul total, a doua zi două treimi din rest, a treia zi jumătate din noul
rest și i‑au rămas pentru ultima zi 15 probleme. Câte probleme a avut de rezolvat Alex?

30.  Într‑un rezervor se află o cantitate de benzină. În fiecare zi se scoate a treia parte

din cantitate și încă 16 litri. După trei zile, rezervorul rămâne gol. Câți litri au fost la început
în rezervor?

96
 31.  La un magazin s‑a adus o cantitate de gutui, din care s‑a vândut în prima zi a treia
parte și încă 6 kg, a doua zi trei sferturi din ce a rămas și încă 8 kg, iar în a treia zi ultimele
10 kg. Ce cantitate de gutui a fost la început?

32.  Cristina mănâncă în prima zi cu 2 fursecuri mai puțin decât un sfert din cele pe
care le avea. A doua zi mănâncă trei sferturi din rest și încă unul. A treia zi mănâncă jumă‑
tate din noul rest și încă 3 fursecuri și îi mai rămân 2. Câte fursecuri a avut Cristina la
început?

33.  La o grădiniță s‑au consumat într‑o zi cu 3 litri de lapte mai puțin decât patru șeptimi
din cantitatea totală. A doua zi s‑au consumat o treime din rest și încă 8 litri și au mai rămas
12 litri. Ce cantitate de lapte a fost la început?

34.  Cu jumătate din banii pe care îi are, Iulian cumpără un album, iar cu trei optimi
din rest mai cumpără un DVD. Ce sumă a avut la început, dacă i‑au mai rămas 75 de lei?

35.  Sebi și bunicul său au plantat răsaduri de roșii în grădină. În prima zi au plantat o

șesime din cât și‑au propus, a doua zi cu 2 răsaduri mai puțin decât jumătate din rest, a treia
zi un sfert din noul rest și le‑au mai rămas de plantat 39 de fire. Câte răsaduri au avut de
plantat la început?

97
 2.9. Probleme de eliminare a unei mărimi
prin înlocuire

Problemele care se încadrează în acest tip se rezolvă înlocuind o mărime prin alta, pe baza
relațiilor cantitative dintre ele. Aceste probleme se pot clasifica în două categorii:
1.  Probleme care cuprind expresiile comparative: mai mare sau mai mic, mai mult sau
mai puțin, mai scump sau mai ieftin cu o anumită mărime, cantitate, valoare, expresii
cărora le corespund operațiile de adunare sau scădere.
2.  Probleme a căror formulare utilizează expresiile: mai mare sau mai mic, mai mult
sau mai puțin, mai scump sau mai ieftin de un număr de ori, expresii cărora le corespund
operațiile de înmulțire sau împărțire.
Problemele din ambele categorii pot conține două, trei sau chiar mai multe mărimi.

Probleme din prima categorie

Cristi a plătit pentru 6 mere și 3 banane 66 de lei. Câți lei costă fiecare fruct, dacă se știe
că un măr este cu 4 lei mai ieftin decât o banană?

 Rezolvare aritmetică

1.  Notații:
             m = prețul unui măr
              b = prețul unei banane

2.  Datele problemei:
             6m + 3b = 66
             b = cu 4 lei > m  b = m + 4
             m, b = ?

98
 3.  Reprezentare grafică:

             m × 6 mere = 6 părți

                             4
             b × 3 banane = 3 părți + 12 lei
Total = 9 părți + 12 lei = 66 lei

4.  Plan de rezolvare:
 Câți lei reprezintă 9 părți egale?
             66 – 12 = 54
 Câți lei reprezintă o parte?
             54 : 9 = 6
 Câți lei costă un măr?
             1 × 6 = 6
 Câți lei costă o banană?
             6 + 4 = 10

5.  Verificarea soluțiilor:
             6 × 6 + 3 × 10 = 66  (A)
             10 = 6 + 4  (A)
Răspuns: 6 lei;
10 lei.

Raționament 1
În rezolvarea prezentată, am înlocuit cele 3 banane prin mere. Pentru ca cele 6 + 3 = 9 fructe
să fie mere, suma trebuie micșorată cu 4 lei pentru fiecare banană. În total, 4 × 3 = 12 lei.
             deci 9 mere costă: 66 – 12 = 54 lei
             prețul unui măr: 54 : 9 = 6 lei
             prețul unei banane: 6 + 4 = 10 lei

Raționament 2
Putem ajunge la răspunsul problemei și dacă înlocuim cele 6 mere prin banane și încă
4  lei la fiecare. Pentru aceasta, suma se va mări cu 4 lei pentru fiecare din cele 6 mere.
În total, 6 × 4 = 24 lei.

99
              deci 9 banane costă: 66 + 24 = 90 lei
             prețul unei banane: 90 : 9 = 10 lei
             prețul unui măr: 10 – 4 = 6 lei

 Rezolvare algebrică

1.  Notații:
             m = prețul unui măr
              b = prețul unei banane

2.  Datele problemei:
             6m + 3b = 66
             b = m + 4
             m, b = ?

3.  Rezolvare:
                     6m + 3b = 66 b =m + 4
b =6 + 4
             6m + 3 × (m + 4) = 66 b = 10
             6m + 3m + 12 = 66
             9m + 12 = 66
             9m = 66 – 12
             9m = 54
               m = 6

4.  Verificare:
             6m + 3b = 66
             6 × 6 + 3 × 10 = 66  (A)
             b = m + 4
             b = 6 + 4  (A)
Răspuns: 6 lei;
10 lei.

100
 Probleme din a doua categorie

Vlad a plătit pe 4 mere și 3 piersici 65 de lei. Dacă se știe că un măr este de 3 ori mai
ieftin decât o piersică, aflați cât costă câte un fruct din fiecare.

 Rezolvare grafică

1.  Notații:
             m = prețul unui măr
              p = prețul unei piersici

2.  Datele problemei:
             4m + 3p = 65
             p = 3m
             m, p = ?

Dacă o piersică este de 3 ori mai scumpă decât un măr, înseamnă că în loc de o piersică
se pot lua 3 mere. Deci vom înlocui piersicile prin mere. În loc de 3 piersici, se pot lua, în
limitele aceleiași sume, 3 × 3 = 9 mere.

Rescriem datele:
             4m + 9m = 65 p =3 × 5
             13m = 65 p = 15
             m = 65 : 13
             m = 5

3.  Reprezentare grafică:
             m × 4 = 4 părți
             p × 3 = 9 părți
13 părți = 65 lei

101
              1 parte = 65 : 13 p = 3m
             1 parte =     5       m = 5 lei p =3 × 5
p = 15 lei
Răspuns: 5 lei;
15 lei.

Problemele din această categorie se pot rezolva și în alt mod: înlocuind mărimea mai
mare prin cea mai mică.

 Rezolvare algebrică
             4m + 3p = 65 4m + 3p = 65 p = 3m
             p = 3m 4m + 3 × 3m = 65 p=3×5
             m, p = ? 4m + 9m = 65 p = 15
13m = 65
m = 65 : 13
m = 5
Răspuns: 5 lei;
15 lei.

102
 2.9.1. Probleme propuse pentru rezolvare

  1.  Andra a plătit pentru 3 caiete și 2 penare 60 de lei. Câți lei costă fiecare obiect,
dacă penarul este mai scump decât caietul cu 5 lei?

  2.  Sabin și‑a cumpărat 4 pixuri și 3 gume și a plătit 72 de lei. Guma este mai ieftină
decât pixul cu 4 lei. Care este prețul fiecărui obiect?

  3.  Două sticle de suc și 3 sticle de apă plată costă 90 de lei. Câți lei costă o sticlă de
fiecare fel, dacă sticla de suc este cu 5 lei mai ieftină decât cea de apă plată?

  4.  În 4 cutii cu banane și 2 cutii cu portocale se află 80 de fructe. Câte fructe conține
fiecare fel de cutie, dacă într‑o cutie cu portocale sunt cu 10 fructe mai multe decât într‑o
cutie cu banane?

  5.  Cu banii pe care i‑a economisit, Răzvan poate să‑și cumpere 5 stilouri sau 3 cărți.
Un stilou este mai ieftin decât o carte cu 10 lei. Câți lei costă un stilou? Dar o carte?
Ce sumă avea Răzvan?

  6.  Mama a constatat că 2 pălării de soare costă tot atât cât 4 bluzițe de vară. Câți lei
costă fiecare articol, dacă o pălărie și o bluziță costă 75 de lei?

  7.  Doi porci mănâncă într‑o zi tot atâtea grăunțe cât mănâncă 10 găini. Câte kilograme
de grăunțe mănâncă pe zi fiecare animal, dacă un porc și o găină consumă zilnic 6 kg de
grăunțe?

  8.  Tudor rezolvă în 5 zile tot atâtea probleme cât rezolvă Tania în 3 zile. Câte probleme
rezolvă fiecare pe zi, dacă Tudor rezolvă zilnic cu 4 probleme mai puțin decât Tania?

  9.  Cinci mingi și trei cercuri costă 76 de lei. O minge este cu 4 lei mai scumpă decât
un cerc. Câți lei i‑ar trebui Monicăi pentru a cumpăra trei mingi și un cerc?

10.  Trei pachete de zahăr costă cu 40 de lei mai mult decât două pachete de orez. Se
mai știe că un pachet de orez este cu 10 lei mai ieftin decât un pachet de zahăr. Îmi ajung
100 de lei pentru a cumpăra câte trei pachete de fiecare fel?

11.  Bogdan și‑a cumpărat din cei 90 de lei pe care i‑a economisit 3 mingi de tenis și
2 avioane de jucărie. Aflați prețul fiecărui articol, știind că un avion costă de 3 ori mai mult
decât o minge.

103
 12.  Bunica a plătit 28 de lei pentru 3 kg de roșii și 2 kg de ardei. Prețul unui kilogram de
roșii reprezintă jumătate din prețul unui kilogram de ardei. Cât costă câte 1 kg de fiecare fel?

13.  Pentru 5 m de mătase și 2 m de stofă mama a plătit 220 de lei. Aflați cât costă câte
1 m din fiecare fel de material, dacă metrul de mătase este de 3 ori mai ieftin decât cel de
stofă.

14.  Pentru această lună, familia noastră a cumpărat 3 kg de vinete și 4 kg de ceapă,

plătind 95 de lei. Prețul unui kilogram de vinete reprezintă un sfert din prețul unui kilogram
de ceapă. Câți lei costă 10 kilograme de ceapă?

15.  Pentru un club sportiv s‑au cumpărat 3 cutii de șah și 3 cutii cu piese de domino,
plătindu‑se 180 de lei. Prețul unei cutii de domino este dublu față de prețul unei cutii de șah.
Câți lei costă câte o cutie de fiecare fel?

16.  Dacă aș cumpăra 4 stilouri și 3 pixuri, aș plăti în total 115 lei. Eu am nevoie doar
de 1 stilou și de 1 pix. Câți lei îmi trebuie, știind că pixul este de 5 ori mai ieftin decât
stiloul?

17.  Pentru 2 linguri și 2 furculițe îmi trebuie 24 de lei. Lingura este de 3 ori mai scumpă
decât furculița. Câți lei va plăti mama pentru 6 linguri și 6 furculițe?

18.  Un ghiozdan costă cât 4 caiete. Silvia a plătit pe un ghiozdan și 5 caiete 45 de lei.
Câți lei costă fiecare articol?

19.  Daniel a constatat că poate lua 3 gume cu banii de pe un penar. El a cumpărat cu

cei 50 de lei pe care îi avea 2 penare și 4 gume. Câți lei va plăti fratele lui pentru 3 penare
și 3 gume?

20.  Un porc costă de 4 ori mai mult decât o oaie. Bunicul a vândut 2 porci și 4 oi și
a încasat 300 de lei. Câți lei a obținut pe fiecare animal?

21.  Pentru 3 stilouri și 4 pixuri s‑au plătit 138 de lei. Cât costă fiecare obiect, dacă
2 stilouri costă cât 5 pixuri?

22.  Opt vaci și cinci viței consumă zilnic 131 kg de nutreț. Știind că o vacă consumă
cu 5 kg mai mult decât un vițel, cât nutreț consumă zilnic o vacă și cât un vițel?

23.  Pentru 7 kg de mandarine și 9 kg de portocale s‑au plătit 57 de lei. Cât costă un

kilogram din fiecare, dacă un kilogram de portocale este cu 1 leu mai scump decât unul de
mandarine?

24.  La o grădiniță s‑au cumpărat 7 kg de banane și 9 kg de portocale, plătindu‑se

274 de lei. Cât costă 1 kg de banane și cât costă 1 kg de portocale, dacă 1 kg de portocale
este cu 2 lei mai scump decât 1 kg de banane?

104
 25.  Trei caiete costă cât cinci ascuțitori. Știind că un caiet este cu 8 lei mai scump
decât o ascuțitoare, să se afle cât costă împreună un caiet și o ascuțitoare.

26.  Cinci cămăși și 16 tricouri costă 412 lei. Dacă o cămașă costă cu 8 lei mai mult
decât 3 tricouri, să se afle cât costă o cămașă și cât costă un tricou.

27.  Maria cumpără 2 caiete și 8 pixuri, plătind 96 de lei. Cât costă un caiet și cât costă
un pix, dacă un caiet costă cât 4 pixuri?

28.  Pentru 8 scaune și 5 mese s‑au plătit 2320 de lei. Cât costă un scaun și cât costă
o masă, dacă un scaun costă cât 3 mese?

29.  Elena are o sumă de bani cu care poate cumpăra 3 caiete sau 12 creioane. Știind că
un caiet costă cu 1 leu și 50 bani mai mult decât un creion, aflați ce sumă are Elena.

30.  S‑au cumpărat cărți și caiete, în total 12 bucăți, care au costat 72 de lei. Caietele
sunt de 2 ori mai multe decât cărțile, iar o carte costă cât 4 caiete. Să se afle prețul unui
caiet și prețul unei cărți.

31.  Aura a cumpărat caiete și creioane, în total 12 bucăți, care au costat 34000 de lei.
Creioanele sunt de 2 ori mai multe decât caietele, iar un caiet costă cât trei creioane. Să se afle
prețul unui caiet și prețul unui creion.

32.  Pentru 18 rochii și costume s‑au plătit 9750 de lei. Știind că numărul rochiilor a fost
de 5  ori mai mare decât al costumelor, iar un costum a costat cu 50 de lei mai puțin decât
jumătate din prețul unei rochii, aflați prețul fiecărui obiect.

33.  Un restaurant a cumpărat icre negre și icre roșii, în total 70 kg, care au costat 4200 de
lei. Cantitatea de icre negre este de 4 ori mai mare decât cantitatea de icre roșii, iar 1  kg
de icre roșii costă de 2 ori mai mult decât 1 kg de icre negre. Cât costă 1 kg de icre negre?
Dar unul de icre roșii?

105
 2.10. Metoda falsei ipoteze [i metoda ipotezelor

Problemele de acest tip se pot clasifica în două categorii, după numărul ipotezelor care
sunt necesare pentru orientarea raționamentului și aflarea rezultatelor:
  Metoda falsei ipoteze  aici se încadrează problemele pentru rezolvarea cărora este
suficientă o singură ipoteză. Pentru determinarea rezultatului se pornește intenționat de la
o ipoteză falsă.
  Metoda ipotezelor  din care fac parte problemele pentru rezolvarea cărora sunt
necesare două sau mai multe ipoteze succesive.

Problemă
Într‑o curte aleargă niște găini și purcei, în total având 15 capete și 40 de picioare. Câte
găini și câți purcei sunt în acea curte?

Explicație
Problemele de acest tip pot fi rezolvate prin două procedee. Se pornește de la ipoteza
falsă că în curte ar fi numai găini sau numai purcei.

 Rezolvare aritmetică 1

1.  Reprezentarea numărului de picioare pentru:

             găini: // // // // // // … //
             purcei: //// //// //// //// … ////
Presupunem că în curte ar fi numai găini. Pentru aceasta, la fiecare purcel renunțăm
(imaginar) la câte 2 picioare.

2.  Plan de rezolvare
 Câte picioare ar avea 15 găini?
             15 × 2 = 30
 Care este diferența dintre numărul de picioare real și cel obținut?
             40 – 30 = 10

106
 Diferența de 10 picioare reprezintă picioarele „scoase” la început de la purcei, câte 2 pentru
fiecare purcel.

 Cu câte picioare are în plus un purcel față de o găină?

             4 – 2 = 2
Diferența de 10 picioare s‑a obținut de la atâția purcei de câte ori 2 se cuprinde în 10.

 Câți purcei erau?

             10 : 2 = 5        (2 reprezintă diferența dintre nr. de picioare purcel – găină)

 Câte găini erau?

             15 – 5 = 10

3.  Verificare:
             10 + 5 = 15  (A)
             2 × 10 + 5 × 4 = 40  (A)

 Rezolvare aritmetică 2
Presupunem că cele 15 capete ar fi numai purcei. Pentru ca toate animalele să fie numai
purcei, vom adăuga (imaginar) la fiecare găină câte două picioare.
             găini: //= //= //= … //=
             purcei: //// //// //// … ////

Plan de rezolvare

 Câte picioare ar avea 15 purcei?

             15 × 4 = 60
Observăm că numărul obținut este mai mare decât cel dat în conținutul problemei, aceasta
deoarece la fiecare găină am adăugat câte 2 picioare.

 Care este diferența dintre suma obținută și cea reală?

             60 – 40 = 20

 Cu câte picioare are mai puțin o găină decât un purcel?

             4 – 2 = 2

 Câte găini sunt?

             20 : 2 = 10

107
  Câți purcei sunt?
             15 – 10 = 5
Verificare:
             10 + 5 = 15  (A)
             2 × 10 + 4 × 5 = 40  (A)
Răspuns: 10 găini;
5 purcei.

 Rezolvare algebrică

1.  Notații:
             nr. purceilor = p
             nr. găinilor = g

2.  Datele problemei:
               g +   p = 15
             2g + 4p = 40
             g, p = ?

3.  Rezolvare:
               g +   p = 15  × 2
             2g + 2p = 30

Comparăm cele două șiruri și le scădem termen cu termen:

             2g + 4p = 40 g + p = 15
             2g + 2p = 30
              /     2p = 10 g + 5 = 15
                     p = 5 g = 15 – 5
g = 10
sau:
               g +   p = 15  g = 15 – p  2g + 4p = 40  : 2
             2g + 4p = 40 g + 2p = 20
             g, p = ?
15 – p + 2p = 20

108
 15 + p = 20
p = 20 – 15
p =5

             g = 15 – 5
             g = 10
Răspuns: 10 găini;
5 purcei.

Problemă
Dacă se așază câte 2 elevi într‑o bancă, rămân 4 elevi în picioare. Dacă se așază câte
3 elevi în fiecare bancă, rămân 2 bănci libere. Câți elevi și câte bănci sunt?

 Rezolvare grafică

Figurăm, prin desen, elevii și băncile corespunzătoare fiecărei ipoteze.

              I. • •   • •   • • … • •   • • + (• • • •)

                                              4 elevi în picioare

             II. • • *   • • *   • • * … +    

                                             2 bănci libere

Pentru a răspunde celei de‑a doua ipoteze, ca în fiecare bancă să fie câte 3 elevi, vom
proceda în felul următor: lângă cei 2 elevi deja existenți în fiecare bancă vom mai adăuga
încă unul. Pe elevii pe care îi distribuim câte unul la fiecare bancă îi vom lua din ultimele
2 bănci (2 + 2 = 4 elevi), plus cei 4 elevi care la început nu aveau loc.
Plan de rezolvare
 Câți elevi vom redistribui?
             2 + 2 + 4 = 8
 Câți elevi se adaugă la fiecare bancă?
             3 – 2 = 1
 La câte bănci se redistribuie cei 8 elevi?
             8 : 1 = 8 (1 reprezintă diferența dintre numărul de elevi din bancă, în cele
două situații)

109
  Câte bănci sunt?
             8 + 2 = 10
 Câți elevi sunt?
             10 × 2 + 4 = 24

Verificare:
             24 – (10 × 2) = 4
             10 × 3 – 24 = 6
Răspuns: 24 elevi;
10 bănci.

 Rezolvare algebrică

Notații:
             nr. elevilor = e
             nr. de bănci = b

Datele problemei:
             e = 2b + 4
             e = 3 × (b – 2)
             e, b = ?

Rezolvare:
                    e = 2b + 4 e = 2b + 4
e = 2 × 10 + 4
              3 × (b – 2) = 2b + 4 e = 20 + 4
                  3b –   6 = 2b + 4 e = 24
                  3b – 2b = 4 + 6
                           b = 10

Verificare:
             24 = 2 × 10 + 4 (A)
             24 = 3 × (10 – 2) (A)
Răspuns: 24 elevi;
10 bănci.

110
 Problemă
Un grup de copii vor să se plimbe cu barca pe Lacul Bicaz. Dacă se așază câte 3 copii
într‑o barcă, rămân 6 copii pe mal. Dacă se așază câte 5 copii într‑o barcă, rămân 2 bărci
libere. Câte bărci și câți copii erau?

 Rezolvare grafică

              I. • • •   • • •   • • • … • • •   • • • + (• • • • • •)

                                                            6 copii pe mal

             II. • • • * *   • • • * *   • • • * * … +    

                                                           2 bărci libere

Conform celei de‑a doua ipoteze, în fiecare barcă trebuie să fie câte 5 copii.

Plan de rezolvare

 Care este diferența între numărul de copii din barcă în cele două situații?
             5 – 3 = 2

 Câte bărci cu 5 copii/barcă completează cei 6 de pe mal?

             6 : 2 = 3 (bărci cu 5 copii)

 Câți copii sunt în cele două bărci?

             2 × 3 = 6

 Câte bărci cu 5 copii completează?

             6 : 2 = 3

 Câte bărci sunt?

             3 + 3 + 2 = 8

 Câți copii sunt?

             3 × 8 + 6 = 30

111
 Verificare:
             30 – 8 × 3 = 6 (A)
              8 – 30 : 5 = 2 (A)
Răspuns: 30 copii;
8 bărci.

 Rezolvare algebrică

1.  Notații:
             nr. copiilor = c
             nr. de bărci = b

2.  Datele problemei:
             c = 3b + 6
             c = 5 × (b – 2)
             c, b = ?

3.  Rezolvare:
                   c = 3 × b + 6 c = 3b + 6
c =3 × 8 + 6
             5 × (b – 2) = 3b + 6 c = 24 + 6
                 5b – 10 = 3b + 6 c = 30
                 5b – 3b = 6 + 10
                 2b = 16
                   b = 8

4.  Verificare:
             30 = 3 × 8 + 6 (A)
             30 = 5 × (8 – 2) (A)
Răspuns: 30 copii;
8 bărci.

112
 2.10.1. Probleme propuse pentru rezolvare

  1.  La o grădină zoologică, în două cuști învecinate erau în total 14 papagali și tigri,
care aveau la un loc 36 de picioare. Câți papagali erau? Dar tigri?

  2.  La ștrandul din orașul nostru s‑au vândut în jumătate de oră 14 bilete pentru copii
și adulți, încasându‑se 160 de lei. Câți copii și câți adulți au intrat în acest timp la ștrand,
știind că un bilet pentru copii costă 10 lei, iar unul pentru adulți costă 15 lei?

  3.  În stațiunea turistică Borsec, cei 44 de turiști au ocupat într‑o vilă 18 camere: unele
cu 2 paturi, altele cu 3 paturi. Câte camere de fiecare fel au fost ocupate?

  4.  Bunicul Alinei a crescut vara trecută 25 de iepuri și porumbei, care au în total 60 de
picioare. Câți iepuri și câți porumbei a crescut bunicul Alinei?

  5.  Un țăran a vândut la piață într‑o zi 13 kg de roșii de două calități și a încasat 212 lei.
Un kilogram de roșii de calitatea I costă 20 de lei, iar unul de calitatea a II‑a costă 14 lei.
Câte kilograme de roșii de fiecare calitate a vândut țăranul în acea zi?

  6.  Odihnindu‑se într‑o poieniță, un pădurar a numărat 35 de animale: păsări și iepuri,

care aveau în total 90 de picioare. Câte animale erau de fiecare fel?

  7.  Cei 10 meri din livada Ralucăi au produs toamna trecută 240 kg de mere roșii și
galbene. Câți meri sunt din fiecare categorie, dacă de la un măr din prima categorie culege
20 kg de mere roșii, iar de la unul din a doua categorie culege 30 kg de mere galbene?

  8.  Pe un imaș alergau 20 de puișori și miei, care aveau în total 50 de picioare. Câți
puișori și câți miei erau?

  9.  Într‑un bloc există 24 de apartamente cu 1, 2 și 3 camere. Numărul apartamentelor

cu o cameră reprezintă un sfert din numărul total al apartamentelor. Câte apartamente cu 2 și
3 camere sunt în acel bloc, știind că în total sunt 50 de camere?

10.  Dacă aș mai avea încă 4 rațe și 3 oi pe lângă cele pe care le am, atunci aș avea
32 de capete și 90 de picioare. Câte rațe am? Dar oi?

11.  Un cioban paște la un loc gâște și oi, care au împreună 30 de capete și 96 de picioare.
Câte oi și câte gâște are ciobanul?

113
 12.  Bunicul are în curte păsări și iepuri, în total 46 de capete și 114 picioare. Câte
păsări și câți iepuri are bunicul?

13.  Într‑o curte sunt curci și porci, în total 9 capete și 22 de picioare. Câte curci și câți
porci sunt în curte?

14.  Într‑un parc auto sunt 120 de mașini cu 2 și cu 4 uși. Ele au în total 370 de uși.
Câte mașini sunt cu 2 uși? Dar cu 4 uși?

15.  La o grădină zoologică sunt papagali și zebre, care au în total 55 de capete și 152 de
picioare. Câte animale sunt din fiecare?

16.  Într‑un parc sunt mașinuțe și biciclete, în total 27, care au la un loc 84 de roți. Câte
sunt de fiecare fel?

17.  Într‑un bloc sunt 64 de apartamente cu 2 și 3 camere. Câte apartamente sunt de

fiecare fel, dacă în total sunt 176 de camere?

18.  Silviu are în curtea lui iepuri și găini, care au în total 11 capete și 34 de picioare.
Câte animale sunt de fiecare fel?

19.  Un țăran are în curte găini, rațe și oi. Știind că în total sunt 100 de capete și 280 de
picioare, iar numărul rațelor este o treime din numărul găinilor, aflați câte animale sunt de
fiecare fel.

20.  Într‑o sală erau scaune cu 4 picioare, scaune cu 3 picioare și bănci cu 2 picioare,

în total 95 de bucăți și 340 de picioare. Numărul băncilor este de 6 ori mai mic decât numărul
de scaune cu 3 picioare. Câte scaune și câte bănci sunt în sală?

21.  La o partidă de vânătoare, captura a fost de 90 de capete. Câte mamifere și câte

păsări s‑au vânat, știind că numărul picioarelor acestora a fost de 290?

22.  La o fermă sunt vaci, oi, găini și gâște, în total 3444 capete și 11520 de picioare.
Știind că numărul oilor este de 5 ori mai mare decât cel al vacilor, iar al gâștelor de 3 ori
mai mic decât al găinilor, să se afle câte animale sunt de fiecare fel.

23.  Suma de 124 de lei a fost încasată în bancnote de 1 leu, de 2 lei și de 5 lei. Câte
bancnote sunt de fiecare fel, dacă cele de 5 lei sunt cu trei mai multe decât cele de 2 lei și
de 3 ori mai puține decât cele de 1 leu?

24.  Mircea a plătit la magazin suma de 945 de lei în bancnote de 5 lei, de 20 de lei și

de 50 de lei. Câte bancnote a avut de fiecare fel, dacă cele de 20 de lei au fost de 3 ori mai
puține decât cele de 5 lei și cât jumătate din cele de 50 de lei?

114
 25.  Bunicii lui Petrică au în curtea lor 46 de vaci, porci, găini și rațe, care au în total
112 picioare. Știind că numărul găinilor este de 2 ori mai mare decât al rațelor, iar numărul
vacilor este de 4 ori mai mare decât al porcilor, aflați câte animale sunt de fiecare fel.

26.  În rezervația naturală din Munții Retezat sunt vulturi, cocoși de munte, șoimi și
urși, în total 167 de capete și 388 de picioare. Numărul șoimilor este jumătate din numărul
vulturilor, iar numărul vulturilor este jumătate din numărul cocoșilor de munte. Să se afle
câte animale sunt de fiecare fel.

27.  La un depozit de cherestea sunt 30 de scânduri de 3 și 4 metri, care au în total

100 de metri. Câte scânduri sunt de 3 metri? Dar de 4 metri?

28.  La o librărie sunt 57 de cutii cu creioane, unele cu câte 5 creioane, altele cu câte
7 creioane. Știind că în total sunt 349 de creioane, să se afle câte cutii sunt de fiecare fel.

29.  Într‑un bloc sunt 88 de apartamente cu 2 și 3 camere. Câte apartamente sunt de

fiecare fel, dacă în total sunt 198 de camere?

30.  Într‑un copac bătrân sunt cuiburi cu câte 2, 3 sau 4 puișori. Știind că în total sunt
24  de cuiburi cu 2 și 4 puișori, care au în total 64 de pui, iar numărul cuiburilor cu 3 pui
reprezintă trei sferturi din cel al numărului de cuiburi cu 2 pui, să se afle câte cuiburi sunt
din fiecare categorie și câți puișori sunt în total.

31.  Într‑o curte sunt găini, rațe și iepuri. Numărul găinilor este de 2 ori mai mare decât
numărul rațelor, iar numărul iepurilor este jumătate din numărul găinilor. Aflați câte găini,
câte rațe și câți iepuri sunt în curte, dacă în total sunt 150 de picioare.

32.  O cantitate de 175 de litri de ulei s‑a pus în vase de 2 litri, de 3 litri și de 4 litri.
Câte vase sunt de fiecare fel, dacă numărul vaselor de 3 litri este de 3 ori mai mare decât
al celor de 2 litri, iar numărul vaselor de 4 litri este de 2 ori mai mare decât al celor de
3 litri?

33.  După culesul viei, o cantitate de 2400 kg de struguri a fost așezată în lădițe de

6 kg, în coșuri de 10 kg și coșuri de 14 kg. Câte lădițe și câte coșuri sunt din fiecare, dacă
numărul coșurilor de 14 kg este de 2 ori mai mare decât al lădițelor, iar numărul coșurilor de
10 kg este cu 30 mai mic decât al celor de 14 kg?

34.  Pe ramurile unui stejar bătrân erau mai multe păsări și cuiburi. Dacă s‑ar așeza câte
2 păsări în fiecare cuib, 2 dintre ele n‑ar avea loc, iar dacă s‑ar așeza câte 3 în fiecare cuib,
un cuib ar rămâne gol. Câte păsări erau? Dar cuiburi?

35.  Ana așază pentru desert piersicile în farfurioare. Dacă ar așeza câte 3 piersici pe
fiecare farfurioară, i‑ar rămâne 3 piersici. Dacă ar așeza câte 5 piersici pe fiecare farfurioară,
atunci o farfurioară ar rămâne goală. Câte piersici și câte farfurioare are Ana?

115
 36.  Elevii clasei noastre și‑au propus să planteze flori în grădinița școlii. Dacă fiecare
elev ar planta câte o floare, ar rămâne 25 de flori neplantate, iar dacă fiecare ar planta câte
2 flori, 4 elevi nu ar planta nimic. Câți elevi și câte flori erau?

37.  La un concurs de matematică s‑a constatat că, dacă s‑ar așeza câte un elev în bancă,
9  elevi ar rămâne fără loc, iar dacă s‑ar așeza câte 2 elevi în bancă, rămân 6 bănci libere.
Câți elevi și câte bănci erau?

38.  Liviu observă că, dacă oferă câte 4 flori fiecărei colege, i‑ar rămâne 10 flori, iar
dacă ar da câte 5 flori fiecărei colege, ar rămâne 2 fete fără flori. Câte flori erau? Dar fete?

39.  O cantitate de mere trebuie pusă în lăzi. Dacă se pun câte 6 kg de mere în fiecare
ladă, mai rămân 4 kg de mere, iar dacă se pun câte 8 kg de mere în fiecare ladă, rămâne o
ladă goală. Ce cantitate de mere trebuia pusă în lăzi? Câte lădițe erau?

40.  Ovidiu și‑a servit colegii de ziua lui cu bomboane. Dorind să dea câte 4 bomboane
fiecărui coleg, a observat că nu‑i ajung 16 bomboane. Le‑a dat câte 3 bomboane și i‑au
rămas 8. Câte bomboane a avut și câți elevi sunt în acea clasă?

41.  Pentru decorarea unei săli de festivități s‑au așezat flori în mai multe vaze. Dacă
se așază câte 3 flori în fiecare vază, ar rămâne 3 flori, iar dacă se așază câte 6 flori în fiecare
vază, rămân 2 vaze goale. Câte vaze și câte flori s‑au folosit?

42.  Într‑un restaurant, dacă se așază 2 persoane la câte o masă, rămâne o persoană fără
loc, iar dacă se așază câte 3 persoane la fiecare masă, atunci 5 mese vor fi libere, iar o masă
va fi ocupată de o singură persoană. Câte persoane și câte mese sunt în restaurant?

43.  Câte pixuri și câte caiete are Mircea, știind că, dacă le grupează câte un pix și
o carte, îi rămân șase pixuri, iar dacă le grupează câte o carte și două pixuri, rămân două cărți?

44.  Dacă într‑o clasă se așază câte 2 elevi într‑o bancă, rămân 6 elevi în picioare. Dacă
se așază câte 3, rămân 4 bănci goale. Câte bănci și câți elevi sunt în clasă?

45.  Într‑o parcare sunt taxiuri și bagaje. Dacă punem câte 2 bagaje în fiecare taxi, rămân
două taxiuri goale. Dacă punem câte un bagaj în fiecare taxi, rămân 8 bagaje fără loc. Câte
taxiuri și câte bagaje sunt?

46.  Dacă în fiecare bancă dintr‑o sală se așază câte 4 persoane, atunci rămân 18 persoane
fără loc. Dacă se așază câte 5 în fiecare bancă, atunci rămân 4 bănci libere. Câte bănci și
câte persoane sunt în sală?

47.  Dacă într‑o clasă se așază câte 3 elevi într‑o bancă, rămân 5 bănci libere, iar dacă se
așază câte 2 elevi într‑o bancă, rămân 5 elevi în picioare. Câte bănci și câți elevi sunt în clasă?

116
 48.  Dacă punem câte 7 kg de mere într‑o ladă, rămân 18 kg neambalate. Dacă punem
câte 10 kg de mere într‑o ladă, rămân 3 lăzi libere. Câte lăzi și câte kilograme de mere sunt?

49.  Un grup de elevi aflați în excursie, dorind să traverseze un râu, au constatat că,
dacă rămâneau 4 elevi pe mal, se puteau îmbarca câte 6 într‑o barcă, iar dacă se îmbarcau
câte 8, rămânea o barcă liberă. Câte bărci și câți elevi erau?

50.  Oana vrea să așeze jucăriile în cutii. Dacă ar pune câte 2 jucării într‑o cutie, rămân
5 jucării pe dinafară, iar dacă ar pune câte 3 jucării, rămân 3 cutii goale și o cutie ocupată
doar cu o jucărie. Câte cutii și câte jucării are Oana?

51.  Elevii clasei a III‑a B vor să realizeze un proiect lucrând în echipe. Dacă s‑ar grupa
câte 4 într‑o echipă, ar rămâne un elev pe dinafară. Dacă s‑ar grupa câte 5, ar rămâne o
echipă cu un singur elev. Câți elevi și câte echipe sunt?

52.  Roberta vrea să așeze fotografiile într‑un album. Dacă ar așeza câte 3 fotografii pe
o pagină, i‑ar rămâne 2 fotografii fără loc. Dacă renunță la 8 fotografii și pe cele rămase le
așază câte 2 pe pagină, atunci rămân 6 fotografii fără loc. Câte fotografii are Roberta și câte
pagini are albumul său?

53.  Într‑o sală de clasă intră mai mulți elevi. Dacă se așază câte 2 elevi într‑o bancă,
rămân 9 elevi în picioare, iar dacă se așază câte 3 într‑o bancă, rămân 7 bănci neocupate și
una ocupată cu un singur elev. Câte bănci și câți elevi sunt?

54.  La o florărie sunt mai multe vaze cu flori. Dacă în fiecare vază s‑ar pune câte 5 flori,
o vază ar fi liberă și o vază numai cu 3 flori. Dacă s‑ar pune câte 7 flori, 4 vaze ar fi goale
și o vază numai cu 4 flori. Câte vaze și câte flori sunt?

55.  Elevii unei clase au plantat pomi. Dacă fiecare ar planta câte un pom, ar rămâne
25 de pomi neplantați. Dacă fiecare ar planta câte 2 pomi, atunci 4 elevi nu ar mai avea
pomi de plantat. Câți elevi sunt și câți pomi au plantat?

56.  Dacă într‑o clasă s‑ar așeza câte un elev în bancă, atunci ar rămâne 18 elevi în
picioare. Dacă s‑ar așeza câte 2 elevi în bancă, ar rămâne numai un elev în picioare. Câte
bănci și câți elevi sunt?

57.  La un concurs de săniuțe participă mai mulți copii. Dacă s‑ar așeza câte 2 pe o
săniuță, rămâne o săniuță goală, iar dacă s‑ar așeza câte 3 copii, rămân 6 săniuțe goale, iar
pe o săniuță ar sta un singur copil. Câți copii și câte săniuțe sunt?

58.  Bunicul are mai mulți iepurași pe care dorește să‑i așeze în cuști. Dacă ar pune câte
2  iepurași într‑o cușcă, 5 iepuri nu ar avea loc. Dacă ar așeza câte 3, atunci două cuști ar
rămâne goale. Câți iepuri și câte cuști sunt?

117
 59.  Un grup de copii trebuie să ocupe mesele dintr‑o cantină. Dacă se așază câte 4 copii
la o masă, 7 dintre ei nu au loc. Dacă se așază câte 7 copii la o masă, 2 mese nu se ocupă.
Câți copii și câte mese sunt?

60.  Dacă punem câte 7 kg de banane în fiecare ladă, rămân 18 kg neambalate. Dacă

punem câte 10 kg de banane în fiecare ladă, rămân 3 lăzi libere. Câte lăzi și câte kilograme
de banane sunt?

61.  De 1 Iunie, copiii din clasa I au primit baloane. Dacă fiecare copil ar fi primit câte
2 baloane, atunci ar mai fi rămas un balon. Dacă ar fi primit fiecare câte 3 baloane, atunci
4 copii nu ar fi primit niciun balon. Câte baloane și câți copii sunt?

62.  Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Moș Crăciun a oferit școlarilor cadouri. Dacă ar fi
dat câte 4 cadouri fiecăruia, atunci i‑ar fi rămas 2 cadouri. Dacă ar fi oferit câte 6 cadouri,
atunci 5 școlari nu ar fi primit niciun cadou. Câți școlari și câte cadouri sunt?

63.  David are de citit o carte. Dacă ar citi câte 15 pagini pe zi, ar termina cartea într‑un
anumit număr de zile. El citește însă câte 20 de pagini pe zi și termină cartea cu 4 zile mai
devreme. Câte pagini are cartea?

64.  Ovidiu are de rezolvat un anumit număr de probleme. Dacă ar rezolva câte 8 probleme
pe zi, le‑ar termina într‑un număr de zile. El rezolvă însă câte 10 probleme pe zi și le termină
cu 3 zile mai devreme. Câte probleme a avut de rezolvat Ovidiu?

65.  Codrin are de colorat într‑un număr de zile mai multe figuri geometrice. Dacă ar
colora câte 3 pe zi, rămân 10 figuri necolorate, iar dacă ar colora câte 5, îi rămâne o zi
liberă, iar pentru o zi îi rămân numai 2 figuri de colorat. Câte figuri geometrice are Codrin
de colorat?

66.  Sorin are mai multe pixuri pe care vrea să le așeze în cutii. Dacă ar pune câte
2 pixuri într‑o cutie, ar rămâne 3 pixuri fără loc. Dacă ar pune câte 3 pixuri în fiecare cutie,
atunci rămân 4 cutii goale. Câte pixuri are Sorin? Dar cutii?

67.  Pe ramurile unui nuc bătrân erau mai multe păsări și căsuțe. Dacă s‑ar așeza câte
2  păsări în fiecare căsuță, 2 dintre ele n‑ar avea loc, iar dacă s‑ar așeza câte 3 în fiecare
căsuță, o căsuță ar rămâne goală. Câte păsări erau? Dar căsuțe?

68.  Camelia așază pentru desert prăjiturile în farfurioare. Dacă ar așeza câte 5 prăjituri
pe fiecare farfurioară, atunci o farfurioară ar rămâne goală. Dacă ar așeza câte 3 prăjituri pe
farfurioară, i‑ar rămâne 3 prăjituri. Câte prăjituri și câte farfurioare are Camelia?

69.  Câțiva prieteni și‑au propus să planteze copaci în grădina școlii. Dacă fiecare prieten
ar planta câte un copac, ar rămâne 25 de copaci neplantați, iar dacă fiecare ar planta câte
2 copaci, 4 prieteni nu ar planta nimic. Câți prieteni și câți copaci erau?

118
 70.  La olimpiada de istorie, s‑a constatat că, dacă s‑ar așeza câte un elev în bancă,
9  elevi ar rămâne fără loc, iar dacă s‑ar așeza câte 2 elevi în bancă, rămân 6 bănci libere.
Câți elevi și câte bănci erau?

71.  Matei observă că, dacă ar oferi 4 bomboane fiecărui coleg, i‑ar rămâne 10 bomboane,
iar dacă ar da câte 5 bomboane fiecăruia, ar rămâne 2 colegi fără bomboane. Câte bomboane
are Matei? Dar colegi?

72.  O cantitate de portocale trebuie pusă în lăzi. Dacă se pun câte 6 kg în fiecare ladă,
mai rămân 4 kg de portocale. Dacă se pun câte 8 kg în fiecare ladă, rămâne o ladă goală.
Ce cantitate de portocale trebuia pusă în lăzi? Câte lăzi erau?

73.  Olivia a cumpărat mărțișoare și a vrut să le așeze în plicuri pentru a le oferi prie‑

tenilor. Ea a observat că, dacă ar pune câte 2 mărțișoare într‑un plic, ar rămâne 7 mărțișoare,
iar dacă ar pune câte 3, ar rămâne un plic gol. Câte mărțișoare a cumpărat Olivia?

74.  La o cantină, dacă se așază câte 2 persoane la o masă, rămâne o persoană fără loc,
iar dacă se așază câte 3 persoane la fiecare masă, atunci 5 mese vor fi libere, iar o masă va
fi ocupată de o singură persoană. Câte persoane și câte mese sunt în cantină?

75.  Dacă fiecare elev ar planta câte 15 arbuști, ar rămâne 10 neplantați. Dacă fiecare
ar planta 16, atunci ar mai trebui aduși încă 26 de arbuști. Câți elevi sunt și câți arbuști
plantează ei?

76.  O cantitate de cireșe trebuie pusă în lădițe. Dacă în fiecare ladă se pun câte 5 kg,
rămân 180 kg. Dacă se pun câte 6 kg, rămân 20 de lăzi goale și o ladă cu 2 kg. Câte lăzi
și câte kilograme de cireșe sunt?

77.  Într‑un parc sunt copii și leagăne. Dacă s‑ar așeza câte 3 copii într‑un leagăn, rămân
8  copii fără loc, iar dacă s‑ar așeza câte 5 copii într‑un leagăn, rămân 7 leagăne libere și
unul ocupat doar cu 4 copii. Câți copii și câte leagăne sunt?

78.  Bunicul dă nepoților săi câte 7 nuci și îi rămân 6 nuci. Dacă le‑ar da câte 8  nuci,
i‑ar mai trebui 9 nuci. Câți nepoți sunt și câte nuci are bunicul?

79.  Dacă aș pune câte 3 flori într‑o vază, mi‑ar mai rămâne 10 flori. Dacă aș pune câte
5  flori într‑o vază, mi‑ar mai trebui încă 4 flori pentru a fi în toate același număr de flori.
Câte vaze și câte flori sunt?

80.  La o grădiniță s‑au adus prăjituri pentru copii. Dacă fiecare copil ar primi câte
6 prăjituri, atunci nu ar ajunge prăjiturile pentru 10 copii. Dacă ar primi fiecare câte 5 pră‑
jituri, atunci rămân 10 prăjituri. Aflați câți copii și câte prăjituri sunt.

119
 81.  Dintr‑o livadă s‑au cules vișinele. Dacă s‑ar pune câte 5 kg în fiecare ladă, ar rămâne
102 kg de vișine nepuse în lăzi, iar dacă s‑ar pune câte 8 kg, atunci 4 lăzi ar rămâne goale
și o ladă ar avea numai 4 kg de vișine. Câte kilograme de vișine s‑au cules?

82.  De ziua ei, Delia oferă bomboane colegilor. Dacă le dă câte 2 bomboane, îi rămân 17,
iar dacă le dă câte 3 bomboane, rămân 15 colegi cu câte 2 bomboane. Câți colegi are Delia?

83.  Într‑o excursie la munte, mai mulți elevi vor să se plimbe cu telescaunul. Dacă s‑ar
așeza câte 2 elevi într‑un telescaun, rămân 5 libere și un telescaun ocupat doar cu un elev.
Dacă mai vin 39 de elevi și se așază câte 3, rămâne un elev fără loc. Câți elevi au fost
inițial și câte telescaune?

84.  La un concurs de matematică, pentru o problemă rezolvată corect se acordă 5 puncte,

iar pentru o problemă rezolvată greșit se scad 2 puncte. Dacă au fost 12 probleme și Gelu
a primit 32 de puncte, să se afle câte probleme a rezolvat corect Gelu.

85.  La un concurs de cultură generală, elevii unei clase au avut de răspuns la 8 întrebări.
Pentru fiecare răspuns corect li s‑au acordat 10 puncte, iar pentru fiecare răspuns greșit li
s‑au scăzut 2 puncte. Câte răspunsuri corecte au dat Mircea, Dragoș și Gabi, dacă ei au
obținut, în această ordine, 68, 56 și 44 de puncte?

86.  La un concurs de tir, se acordă 5 puncte pentru fiecare lovitură reușită și se scad
3 puncte pentru fiecare lovitură ratată. Un concurent a realizat 26 de puncte din cele 10 lo‑
vituri la care a avut dreptul. Aflați câte lovituri i‑au reușit și câte a ratat.

87.  Pentru cele 15 probleme date la un concurs de matematică, Florin a primit 9 puncte.

Știind că pentru o problemă rezolvată corect i s‑au acordat 2 puncte, iar pentru o problemă
rezolvată greșit sau nerezolvată i s‑a scăzut 1 punct, aflați câte probleme a rezolvat corect.

88.  La un concurs de ghicitori, s‑au propus pentru dezlegare 20 de ghicitori. Pentru

fiecare răspuns corect se acordă 5 puncte, iar pentru fiecare răspuns greșit se scad 3 puncte.
Câte răspunsuri corecte a dat Horațiu, dacă a obținut 68 de puncte?

120
 2.11. Metoda compara]iei

Comparația, ca operație a gândirii logice, o întâlnim în multe activități matematice. Ea

apare în problemele în care două mărimi necunoscute sunt legate între ele prin două relații
liniare, bine precizate, valorile unitare fiind aceleași. În aplicarea acestei metode este foarte
bine pusă în evidență analogia dintre metoda aritmetică și cea algebrică.
Procedeul aritmetic de rezolvare a unor astfel de probleme duce la eliminarea uneia
dintre mărimi, prin reducere. Acest procedeu este analog cu cel algebric.

2.11.1. Probleme care au acela[i termen de compara]ie

Problemă
Simina a cumpărat 4 caiete și 5 penare și a plătit 70 de lei, iar colega ei, Corina, a luat
4 caiete și 2 penare de același fel, plătind 40 de lei. Câți lei costă câte un obiect de fiecare fel?

 Rezolvare aritmetică

1.  Notații:
             c = prețul unui caiet
             p = prețul unui penar

2.  Datele problemei:
             4 c ....... 5 p ............... 70 lei
             4 c ....... 2 p ............... 40 lei
             c, p = ?

3.  Se observă că fetele au cumpărat același număr de caiete și că diferența dintre numărul
de penare dă diferența de bani plătită.

4.  Care este diferența de penare?

             5 – 2 = 3

121
 5.  Care este diferența de bani?
             70 – 40 = 30

6.  Cât costă un penar?

             30 : 3 = 10

7.  Cât costă două penare?

             10 × 2 = 20

8.  Cât costă 4 caiete?

             40 – 20 = 20

9.  Cât costă un caiet?

             20 : 4 = 5

 Rezolvare algebrică
             4c + 5p = 70 4c + 2p = 40
             4c + 2p = 40 4c + 2 × 10 = 40
              /     3p = 30 4c + 20 = 40
                     p = 10 4c = 40 – 20
4c = 20
c =5

2.11.2. Probleme în care intervine aducerea la acela[i

termen de compara]ie

Problemă
Dora a plătit pe 3 lămâi și 5 portocale 74 de lei, iar fratele ei a plătit 88 de lei pe
6  lămâi și 4 portocale. Câți lei costă o lămâie? Dar o portocală?

 Rezolvare aritmetică

1.  Notații:
              l = prețul unei lămâi
             p = prețul unei portocale

122
 2.  Datele problemei:
             3 l ............... 5 p .................... 74 lei
             6 l ............... 4 p .................... 88 lei
             l, p = ?

3.  Se observă că, dacă se mărește de 2 ori numărul de lămâi și de portocale cumpărate
de Dora, lămâile Dorei și ale fratelui ei sunt în număr egal.
             6 l ............. 10 p .................. 148 lei
             6 l .............   4 p ...................  88 lei   (se reduce la tipul anterior)

 Rezolvare algebrică
             6l + 10p = 148              Scădem relațiile.
             6l +   4p = 88
              /      6p = 60
                      p = 10

             6l + 4p = 88
             6l + 4 × 10 = 88
             6l + 40 = 88
             6l = 88 – 40
             6l = 48
               l = 8

Verificare:
             3 × 8 + 5 × 10 = 74 (A)
             6 × 8 + 4 × 10 = 88 (A)
Răspuns: 8 lei;
10 lei.

123
 2.11.3. Probleme propuse pentru rezolvare

  1.  Mama a plătit pentru 5 kg de zahăr și 3 kg de orez 190 de lei, iar vecina ei a plătit
pentru 3 kg de zahăr și aceeași cantitate de orez 150 de lei. Câți lei costă un kilogram din
fiecare produs?

  2.  Pe 6 kg de roșii și 9 kg de vinete bunica a plătit 39 de lei. În următoarea săptămână,

a cumpărat la aceleași prețuri 9 kg de roșii și 9 kg de vinete, plătind 45 de lei. Câți lei costă
câte un kilogram din fiecare produs?

  3.  Tata a cumpărat 3 sticle de ulei și 5 sticle de oțet și a plătit 95 de lei. A doua zi,
unchiul meu a luat 3 sticle de ulei și 2 sticle de oțet, plătind 65 de lei. Câți lei costă câte
o sticlă de fiecare fel?

  4.  Într‑o zi de toamnă, 3 fete și 2 băieți au cules 29 kg de mere, iar în altă zi, 4 fete
și 2 băieți au cules 34 kg. Câte kilograme de mere a cules într‑o zi o fată? Dar un băiat?

  5.  La o fermă pomicolă s‑au recoltat 4 lădițe cu cireșe și 2 lădițe cu vișine, în total
78 kg. În altă zi s‑au recoltat 4 lădițe cu cireșe și 4 lădițe cu vișine, care cântăresc 108 kg.
Câte kilograme cântărește o lădiță de cireșe? Dar una de vișine?

  6.  Doi colegi au cumpărat de la librărie rigle și radiere. Primul a plătit 36 de lei pe

4  rigle și 2 radiere, iar al doilea 58 de lei pe 6 rigle și 4 radiere. Câți lei a costat fiecare
articol?

  7.  Pe 3 cești și 3 farfurioare s‑au plătit 78 de lei, iar pe 4 cești și o farfurioară s‑au plătit
71 de lei. Câți lei costă un obiect din fiecare?

  8.  Mama a cumpărat într‑o zi pentru prepararea gemului 5 kg de prune și 3 kg de gutui,

plătind 87 de lei. A doua zi, a mai cumpărat 10 kg de prune și 4 kg de gutui și a plătit
156 de lei. Câți lei a costat câte un kilogram de fiecare fel?

  9.  Pentru un cămin de copii s‑au cumpărat 5 penare și 3 caiete și s‑au plătit 79 de lei.
În altă zi s‑au cumpărat 15 penare și 7 caiete de același fel, plătindu‑se 221 de lei. Câți lei
costă un penar? Dar un caiet?

10.  Valentin a plătit pe 3 ciocolate și 4 pâini 66 de lei, iar Carmen a plătit pe 2 ciocolate

și 5 pâini identice cu primele 65 de lei. Câți lei costă o ciocolată? Dar o pâine?

124
 11.  Într‑o zi, 12 băieți și 7 fete au cules 155 kg de mere. A doua zi, 24 de băieți și 13 fete
au cules 305 kg de mere. Câte kilograme de mere pe zi a cules o fată și câte un băiat?

12.  Aflați prețul unui caiet și prețul unui stilou, știind că 4 caiete și 6 stilouri costă
32 de lei, iar 2 caiete și 2 stilouri costă 12 lei.

13.  Zece mingi și trei albume costă 73 de lei, iar șapte mingi și cinci albume costă
83 de lei. Cât costă fiecare obiect?

14.  Dacă 6 tricouri și 7 bluze costă 523 de lei, iar 6 tricouri și 10 bluze costă 652 de lei,
cât costă 2 bluze și 5 tricouri?

15.  Într‑o săptămână, 12 băieți și 7 fete au cules 630 kg de prune. În altă săptămână,

12  băieți și 3 fete au cules 510 kg de prune. Cu câte kilograme au cules băieții mai mult,
în total, decât fetele?

16.  Două eșarfe și trei portofele costă 150 de lei. Cinci eșarfe și două portofele costă
199 de lei. Cât costă o eșarfă și cât costă un portofel?

125
 2.12. Probleme de transfer

  1.  În două butoaie sunt 856 litri de apă. După ce din primul butoi se toarnă în al doilea
92 de litri, în primul mai rămân cu 60 de litri mai mult decât în al doilea. Câți litri sunt în
fiecare butoi?

  2.  Teodora are de 4 ori mai multe mărgele decât Delia. Dacă ea i‑ar da prietenei sale 48,
atunci fetele ar avea același număr de mărgele. Câte mărgele a avut fiecare la început?

  3.  Într‑un vas sunt de 7 ori mai multe narcise decât în altul. Dacă s‑ar transfera 57 de
narcise din primul vas în al doilea, atunci în cele două vase ar fi un număr egal de flori.
Câte narcise sunt în fiecare vas?

  4.  Andreea și Carmen au împreună 500 de lei. Dacă Andreea i‑ar da lui Carmen 75 de lei,
atunci fetele ar avea aceeași sumă de bani. Câți lei are fiecare?

  5.  Două găini au la un loc 64 de puișori. Dacă 15 puișori ar trece de la prima găină

la a doua, atunci ele ar avea același număr de puișori. Câți puișori are fiecare?

  6.  În două clase sunt 70 de elevi. Dacă 5 elevi s‑ar transfera din prima clasă în a doua,
atunci în cele două clase ar fi același număr de elevi. Câți elevi sunt în fiecare clasă?

  7.  La o fermă de păsări sunt de 4 ori mai multe rațe decât la alta. Dacă s‑ar muta 18 rațe
de la prima fermă la a doua, atunci la prima fermă ar rămâne de 3 ori mai multe decât la
a doua. Câte rațe sunt la fiecare fermă?

  8.  În două coșuri sunt 820 de nuci. Dacă din primul s‑ar lua 41 de nuci și s‑ar pune
în al doilea, atunci în primul ar fi de 3 ori mai multe nuci decât în al doilea. Câte nuci sunt
în fiecare coș?

  9.  Alex și Tudor au împreună 43 de lei. După ce Alex a cheltuit 5 lei, iar Tudor 13 lei,
banii primului au reprezentat două treimi din banii celuilalt. Ce sumă a avut la început
fiecare?

10.  Pe un raft al unei biblioteci sunt de 5 ori mai multe cărți decât pe celălalt. Dacă se
iau de pe primul raft 640 de cărți, iar pe al doilea se adaugă 160, atunci pe cele două rafturi
va fi același număr de cărți. Câte cărți au fost la început pe fiecare raft?

126
 11.  Miruna are de 5 ori mai multe ilustrate decât Alexia. Dacă ea i‑ar da Alexiei 100 de
ilustrate, atunci cele două fete ar avea același număr de ilustrate. Câte ilustrate are fiecare?

12.  Claudiu și Robert au împreună 898 de lei. După ce Claudiu îi dă lui Robert 248 de
lei, Robert are cu 150 de lei mai mult decât Claudiu. Câți lei a avut fiecare la început?

13.  Bianca și Maria au împreună 152 de timbre. Dacă Maria îi dă Biancăi tot atâtea
timbre cât are aceasta, cele două vor avea același număr de timbre. Câte timbre avea Maria
la început?

14.  Pe două rafturi sunt 234 de borcane. Dacă de pe al doilea se mută pe primul 52 de
borcane, atunci pe ambele rafturi va fi același număr de borcane. Câte borcane erau la început
pe fiecare raft?

15.  Ionuț și Filip au economisit împreună 666 de lei. Dacă Ionuț îi dă lui Filip 13 lei,
cei doi prieteni vor avea sume egale. Ce sumă are fiecare?

16.  În două vase se află lapte. În primul vas sunt de 7 ori mai mulți litri decât în al doilea.
Dacă din primul vas luăm 14 litri și îi turnăm în al doilea, în acesta rămân de 3 ori mai
mulți litri decât în al doilea. Câți litri erau la început în fiecare vas?

17.  Mircea și Relu colecționează monede vechi. Dacă Relu i‑ar da lui Mircea 10 monede,
atunci ei ar avea același număr de monede. Dacă Mircea i‑ar da lui Relu 5 monede, atunci
acesta ar avea de 2 ori mai multe decât Mircea. Câte monede are fiecare?

18.  Într‑o ladă sunt banane și lămâi, în total 410 fructe. După ce se vând 26 de banane
și 14 lămâi, în ladă mai rămân de 4 ori mai multe banane decât lămâi. Câte banane și câte
lămâi erau la început?

19.  În trei coșuri sunt mere. Numărul merelor din primul coș este mai mare decât al
merelor din al doilea coș cu un sfert din numărul merelor din al treilea coș. Dacă aș transfera
un măr din al treilea coș în al doilea, toate coșurile ar avea același număr de mere. Câte
mere sunt în fiecare coș?

20.  La un magazin sunt două lăzi cu cireșe. În prima ladă sunt cu 9 kg mai multe decât
în a doua. Dacă transfer 12 kg din prima ladă în a doua, atunci în a doua vor fi de 2 ori mai
multe kilograme decât în prima. Câte kilograme de cireșe au fost la început în fiecare ladă?

21.  În trei cutii sunt 90 de bile. Dacă mutăm din a doua cutie în prima 3 bile, atunci prima
va avea cu o bilă mai mult decât a doua. Dacă mutăm 5 bile din a doua în a treia, atunci a doua
cutie va avea cu 15 bile mai mult decât a treia. Câte bile conține fiecare?

22.  Trei prieteni au 1260 de lei. Dacă al doilea va primi de la primul 50 de lei și de la

al  treilea 120, atunci ei vor avea sume egale. Câți lei are fiecare?

127
 23.  Horia și Delia au împreună o sumă de bani. Dacă Horia îi dă Deliei 80 de lei,
ambii au aceeași sumă de bani, iar dacă Delia îi dă lui Horia 20 de lei, atunci acesta va avea
de 3 ori mai mult. Câți lei are fiecare?

24.  În trei cutii sunt 42 de ciocolate. Dacă din a treia s‑ar transfera în prima 3 ciocolate,
iar din a doua o ciocolată în a treia, s‑ar obține același număr de ciocolate în fiecare cutie.
Câte ciocolate sunt în fiecare cutie?

25.  Pe două rafturi sunt 210 cărți. Dacă se ia de pe primul o șesime din cărți și se pune
pe al doilea, atunci pe al doilea vor fi jumătate din cărțile care rămân pe primul. Câte cărți
sunt pe fiecare raft?

26.  În trei vase sunt 119 litri de lapte. Dacă transferăm din primul vas în al doilea 7 litri,
în primul vas ar rămâne cu 3 litri mai mult decât în al doilea, iar dacă din al treilea vas am
transfera 5 litri în al doilea, în al treilea ar rămâne cu 2 litri mai mult decât în al doilea.
Câți litri sunt în fiecare vas?

27.  Paul are de 6 ori mai multe pere decât mere. El îi dă fratelui său 8 pere și primește
de la acesta 2 mere. Acum, Paul are de 4 ori mai multe pere decât mere. Câte mere și câte
pere a avut Paul la început?

28.  Radu, Sandu și Adrian au 20 de porumbei. Radu îi dă 3 porumbei lui Adrian și

primește 2 de la Sandu. Adrian îi dă un porumbel lui Sandu și acum acesta are de 2 ori mai
mulți decât Adrian, iar Radu are de 3 ori mai puțini decât Adrian. Câți porumbei a avut
fiecare la început?

29.  Trei veverițe au împreună 360 de alune. Dacă prima i‑ar da celei de‑a doua 15 din
alunele sale și 35 celei de‑a treia, atunci a treia ar avea de 3 ori mai multe alune decât
prima, iar prima ar avea jumătate din câte are a doua. Câte alune are fiecare?

30.  Anca, Dorina și Monica au împreună 2520 de lei. Dacă Dorina ar primi de la Anca
100 de lei și de la Monica 240 de lei, atunci ele ar avea sume egale. Ce sumă are fiecare?

31.  În două bidoane se află motorină, în primul de 2 ori mai multă decât în al doilea.
Când din primul se scot 30 de litri, iar din al doilea 20 de litri, în primul rămâne de 3 ori mai
multă motorină decât în al doilea. Ce cantitate de motorină a fost în fiecare bidon la început?

32.  Victor îi spune lui Mihai că, dacă i‑ar da 6 alune, ar avea același număr de alune.
Mihai răspunde că dacă Victor i‑ar da 6 alune, el ar avea de 2 ori mai multe decât Victor.
Câte alune are fiecare?

33.  Pe cele trei rafturi ale unei biblioteci se află un număr de cărți cuprins între 871 și 874.
Dacă luăm de pe al doilea raft și punem pe primul raft 205 cărți și pe al treilea 87 de cărți,
pe cele trei rafturi va fi un număr egal de cărți. Câte cărți sunt pe fiecare raft?

128
 34.  Dragoș are o sumă de bani. Dacă i‑ar da 1000 de lei lui Cosmin, ei ar avea sume
egale. Dacă Cosmin i‑ar da lui Dragoș 500 de lei, acesta ar avea de 2 ori mai mult decât
Cosmin. Ce sumă are Dragoș?

35.  În două cutii sunt creioane colorate, în prima cutie fiind de 6 ori mai multe. Dacă
se iau 4 creioane din a doua și se pun în prima, atunci în aceasta vor fi de 7 ori mai multe
decât în a doua. Câte creioane sunt în fiecare cutie?

36.  Suma a două numere este 35. Dacă primul număr se mărește cu 2 și al doilea cu 31,
atunci primul număr devine o treime din al doilea. Aflați cele două numere.

37.  Într‑un depozit era o cantitate de zahăr de 6 ori mai mare decât în altul. După ce
s‑au vândut din primul depozit 100 kg, apoi s‑au transferat în al doilea 50 kg, în primul
depozit a rămas o cantitate de zahăr de 3 ori mai mare decât în al doilea. Câte kilograme
de zahăr au fost inițial în fiecare depozit?

38.  În două coșuri sunt nuci. Dacă iau din primul coș o treime și o pun în al doilea,
atunci în acesta vor fi cu 16 nuci mai multe decât în primul. Câte nuci sunt în coșuri acum,
dacă la început aveau același număr de nuci?

39.  În două coșuri sunt 99 de pere. Dacă s‑ar lua 17 pere din primul coș și s‑ar pune
în al doilea, în primul coș ar rămâne cu 25 de pere mai mult decât în al doilea. Câte pere
sunt în fiecare coș?

40.  În trei microbuze sunt 102 călători. Dacă s‑ar transfera 4 călători din primul în
al  doilea, ar fi același număr de călători în fiecare microbuz. Câți călători sunt în fiecare
microbuz?

41.  Într‑o lădiță sunt de 5 ori mai mulți cartofi decât morcovi. Dacă se mai pun 2 morcovi
și se iau 14 cartofi, în lădiță rămân de 3 ori mai mulți cartofi decât morcovi. Câți cartofi și
câți morcovi erau în lădiță?

42.  Într‑un hambar era depozitată o cantitate de porumb de 5 ori mai mare decât în
altul. Dacă din primul se scot 1000 kg, iar în al doilea se mai adaugă 448 kg, cantitățile
din cele două hambare devin egale. Câte kilograme erau la început în fiecare hambar?

43.  Într‑o clasă, numărul băieților este mai mare cu 3 decât al fetelor. Dacă ar pleca 4 fete
și ar mai veni 4 băieți, atunci numărul acestora din urmă ar fi de 2 ori mai mare decât al
fetelor. Câți băieți sunt în clasă?

44.  Virgil avea de 8 ori mai mulți bani decât fratele său. După ce Virgil a cheltuit
200 de lei, iar fratele său a primit cu 400 de lei mai mult decât de 5 ori suma pe care o avea,
sumele lor au devenit egale. Câți lei a avut fiecare?

129
 45.  Un țăran are de 4 ori mai multe găini decât rațe. Dacă vinde 5 găini și cumpără
3 rațe, numărul de găini devine de 3 ori mai mare decât cel de rațe. Câte găini și câte rațe
a avut țăranul la început?

46.  Într‑un coș sunt de 6 ori mai multe gutui decât pere. Aflați câte fructe sunt de fiecare
fel știind că, dacă s‑ar mai adăuga 7 gutui și 2 pere, atunci ar fi de 5 ori mai multe gutui
decât pere.

47.  Într‑o cutie sunt de 6 ori mai multe creioane roșii decât galbene. Dacă s‑ar scoate
2 creioane roșii și unul galben, atunci ar fi de 7 ori mai multe creioane roșii decât galbene.
Câte creioane sunt de fiecare culoare?

48.  Mara are de 6 ori mai multe bomboane cu mentă decât cu portocale. Dacă ar mânca
4  bomboane cu mentă și ar mai primi una cu portocale, atunci numărul bomboanelor cu
portocale ar fi de 4 ori mai mic decât al celor cu mentă. Câte bomboane de fiecare fel are Mara?

49.  La un magazin s‑au adus de 4 ori mai multe sticle cu Fanta decât la altul. Dacă se
vând 40 de sticle de la primul și 60 de sticle de la al doilea, la primul magazin rămân de
5 ori mai multe sticle decât la al doilea. Câte sticle erau la început în fiecare magazin?

50.  În două albume sunt fotografii, în primul de 2 ori mai multe decât în al doilea.
Dacă se scot din primul album 30 de fotografii, iar din al doilea 20, în primul rămân de
3 ori mai multe fotografii decât în al doilea. Câte fotografii erau inițial în fiecare album?

51.  Alina și Barbu au împreună 35 de caise. Dacă Alina ar mai primi 35 de caise, iar
Barbu încă 31 de caise, atunci Barbu ar avea de 3 ori mai multe caise față de Alina. Câte
caise are fiecare?

52.  Ioana a avut de 5 ori mai multe baloane albe decât roșii. Ea a spart 5 baloane albe și
a mai cumpărat 3 roșii. Acum are de 3 ori mai multe baloane albe decât roșii. Câte baloane
de fiecare culoare a avut la început?

53.  Într‑o cutie sunt în total 70 de nasturi roșii, galbeni și albaștri. După ce se scot
7 nasturi roșii, 6 nasturi galbeni și 8 albaștri, în cutie mai rămân de 2 ori mai puțini nasturi
galbeni decât albaștri și de 2 ori mai mulți nasturi galbeni decât roșii. Câți nasturi au fost la
început de fiecare culoare?

54.  Suma a două numere este 430. Dacă primul număr s‑ar mări cu 120, iar al doilea
cu 350, atunci al doilea ar fi dublul primului număr. Aflați cele două numere inițiale.

55.  Într‑o cutie sunt 100 de mărgele albe, roșii și negre. Pentru a face un șirag, se scot
10 mărgele albe, 12 mărgele roșii și 14 mărgele negre. Știind că în cutie au rămas de 2 ori
mai multe mărgele roșii și de 5 ori mai multe mărgele negre decât albe, aflați numărul de
mărgele de fiecare fel.

130
 56.  La un magazin sunt de 4 ori mai puține banane decât lămâi. Se mai aduc de 4 ori
mai multe banane și încă 200 de lămâi. Acum sunt cu 53 banane mai puține decât lămâi.
Câte fructe au fost la început din fiecare fel?

57.  Suma a două numere este 71. Dacă primul număr s‑ar mări cu 4, iar al doilea s‑ar
micșora cu 12, atunci al doilea ar fi dublul primului. Să se afle cele două numere.

58.  La un magazin de jucării sunt de 5 ori mai multe păpuși decât mașinuțe. Dacă se
vând 18 păpuși și se mai aduc 6 mașinuțe, atunci numărul de păpuși este de 2 ori mai mare
decât al mașinuțelor. Câte jucării au fost la început de fiecare fel?

59.  Doi copii au împreună 600 de lei. După ce primul a cheltuit jumătate din suma sa,
iar al doilea trei sferturi din suma sa, le‑au rămas resturi egale. Ce sumă avea fiecare la
început?

60.  La un magazin sunt tot atâtea televizoare câte calculatoare. După ce se vând 36 de
calculatoare și 80 de televizoare, numărul acestora din urmă este de 3 ori mai mic decât al
calculatoarelor. Câte obiecte erau la început din fiecare?

131
 2.13. Probleme de logică

  1.  Pe terenul de joacă, un copil așază cele 4 mingi pe care le are din 5 în 5 metri.
Ce distanță este de la prima la ultima minge?

  2.  Un material de mătase are 15 m lungime. Se împarte materialul în bucăți la fel de

mari. Câți metri are o parte, dacă se fac doar 2 tăieturi?

  3.  Patru copii au cinci mere. Câți copii au câte un măr și câți copii au câte două mere?

  4.  Am citit dintr‑o carte jumătate fără 4 pagini. Câte pagini mai am de citit?

  5.  Dacă aș mai citi încă 5 pagini, aș spune că am citit un sfert din carte. Mai am însă
de citit 80 de pagini. Câte pagini are toată cartea?

  6.  Două pisici pândesc în curte trei păsărele. Câte picioare sunt în total?

  7.  Patru prieteni parcurg într‑o oră cu bicicletele 5 km. Dacă ar fi fost șase prieteni,
câți kilometri ar fi parcurs într‑o oră, mergând cu aceeași viteză?

  8.  Patru lumânări identice sunt aprinse în același timp. După 15 minute, ele au ars în
întregime. În cât timp s‑ar fi consumat 8 lumânări de același tip?

  9.  Într‑o sacoșă sunt 5 perechi de mănuși de culori diferite. Câte mănuși trebuie să
scoatem fără a le privi pentru a fi siguri că am scos o pereche?

10.  Într‑o cutie sunt 4 bile albe, 4 bile verzi, 4 bile galbene. Câte bile trebuie să extragem
pentru a fi siguri că avem o bilă verde?

11.  Un elev bun la matematică rezolvă o problemă într‑un minut. Câte probleme vor
rezolva 4 elevi la fel de buni în 10 minute?

12.  Trei perechi de veverițe au câte 2 puișori. Câte capete au împreună? Dar picioare?

13.  Dintr‑o bucată de pânză lungă de 10 m se taie o bucată. Cum poate fi bucata rămasă?

14.  Din 5 bile, una este mai grea. Care este numărul minim de cântăriri pentru a o putea
identifica?

132
 15.  Măsurați 2 l de suc cu ajutorul unui vas de 4 l și unul de 10 l.

16.  Așezați 10 scaune în jurul unei mese în formă de dreptunghi, astfel încât în dreptul
fiecărei laturi să fie un număr egal de scaune.

17.  Elena locuiește la etajul întâi al unui bloc de 9 etaje, iar colega ei, Daria, la ultimul
etaj. Câte etaje le despart pe cele două fete?

18.  Dacă avem la dispoziție un cântar și o greutate de 4 kg, cum putem cântări 2 kg?

19.  Daniela și Marcela au același număr de cărți. Dacă Daniela îi dă Marcelei 4 cărți,

cu câte cărți are acum Marcela mai mult?

20.  Citesc o carte interesantă și am ajuns la pagina din dreapta. Dacă adun numerele
care indică paginile, obțin 79. La ce pagină am ajuns?

21.  La ora de sport, noi ne așezăm în șir unul după altul. Eu sunt al doilea, iar colega mea,
Alexandra, este penultima. Între mine și ea sunt alți 22 de colegi. Câți elevi suntem noi în clasă?

22.  Distanța dintre doi plopi de pe marginea unei șosele este de 10 m. Calculați distanța
dintre 10 plopi aflați pe aceeași șosea.

23.  Într‑o cutie se află 7 bile albe și roșii. Dacă aș scoate la întâmplare 3 bile, ce culoare
pot avea bilele rămase?

24.  Răzvan are 9 baloane roșii și 5 galbene. El sparge 5 baloane. Câte baloane sparte
pot fi de fiecare culoare?

25.  Alice are într‑o cutie 4 creioane de culori diferite: roșii, verzi, galbene, albastre. Îi dă
colegului de bancă 2 creioane. Ce culori pot avea cele 2 creioane?

26.  Diana, Ioana și Bianca trimit fiecare câte o ilustrată colegilor lor Bogdan, Teo și
Remus. Câte ilustrate au fost expediate?

27.  Mirela a cumpărat 3 trandafiri albi și 3 trandafiri roșii, din care vrea să facă două
buchete: unul pentru mama și unul pentru bunica. În câte moduri poate forma ea un buchet?

28.  La un turneu de șah au participat 8 jucători. Fiecare a jucat câte o partidă cu ceilalți.
Câte partide s‑au jucat în total?

29.  Dan, Andrei și Vlad sunt prenumele a trei copii. Numele lor de familie sunt tot
Dan, Andrei și Vlad, dar niciunul dintre ei nu are același nume și prenume. Știind că numele
de familie al lui Dan nu este Vlad, aflați numele și prenumele fiecărui copil.

133
 30.  Prietenul meu are 8 cuburi verzi, albe și roșii. Dacă are 2 cuburi roșii, câte poate
avea de celelalte culori? Treceți rezultatele într‑un tabel.

31.  Un grup de 7 prieteni s‑au întâlnit în fața unui cinematograf. În momentul întâlnirii,
fiecare a dat mâna cu fiecare. Câte strângeri de mână au avut loc?

32.  Între orele de curs, elevii au avut patru pauze. Câte ore au avut elevii?

33.  Care an durează o singură zi?

34.  Cinci prietene au făcut o plimbare de 5 km. Câți kilometri a parcurs fiecare?

35.  Ancuța mergea acasă cu un coșuleț în care avea 3 puișori albi și 3 negri. Câte picioare
mergeau spre casă?

36.  Manualele de muzică, religie și științe au coperțile colorate în roșu, galben și por‑

tocaliu. Manualele de muzică nu au culoarea galbenă, iar cele de științe nu sunt nici galbene,
nici portocalii. Ce culoare au coperțile fiecărui manual?

37.  Dan, Ovidiu, Bogdan și Andrei îndrăgesc mult matematica, biologia, istoria și geo‑
grafia, dar preferă una dintre ele. Descoperiți preferința fiecăruia, știind că lui Dan îi place
foarte mult geografia patriei și tot ce este legat de istoria acesteia, lui Ovidiu îi place nespus
să rezolve probleme și să cerceteze viața plantelor și a animalelor, Bogdan este cel mai bun
din clasă la istorie, iar Andrei a avut întotdeauna „probleme” la matematică.

38.  Trei mingi de fotbal, volei și tenis au culori diferite: galben, verde și roșu. Mingea
de tenis este galbenă sau verde, iar cea de fotbal nu este nici roșie, nici galbenă. Aflați ce
culoare are fiecare minge.

39.  Paul, David și Cosmin practică numai unul dintre următoarele sporturi: volei, tenis,
șah. Dacă Paul nu joacă șah, David joacă volei sau șah, iar Costel nu joacă nici tenis, nici
volei, aflați sporturile practicate de cei trei, fiecare practicând sporturi diferite.

40.  Câți copii trebuie să fie într‑o familie, pentru ca fiecare să poată spune că are frați
și surori?

41.  Într‑un parc se jucau mai mulți copii. Paul predă ștafeta la 3 copii, fiecare dintre ei,
la rândul lor, predau ștafeta la alți 3 copii. Câți copii se jucau în parc?

42.  Matei este mai mare decât Ștefan, Ștefan este mai mare decât Lavinia. Andreea este
mai mare decât Matei, dar mai mică decât Teodora, care este mai mică decât Alexandra.
Care este copilul cel mai mare? Dar cel mai mic?

43.  La ora cinci, pendula bate de 5 ori. Cronometrând, am observat că între prima bătaie
și cea de‑a cincea s‑au scurs 20 de secunde. Cât timp va dura bătaia pentru ora 11?

134
 44.  Patru băieți aveau același număr de bomboane. După ce fiecare a mâncat câte
15 bomboane, le‑au rămas la un loc câte bomboane a avut fiecare la început. Câte bomboane
avea fiecare băiat?

45.  Într‑o cutie sunt 21 de bile albe, 15 bile roșii și 34 de bile galbene. Aflați numărul
minim de bile care trebuie extrase, pentru a fi siguri că printre ele avem:
             a) cel puțin o bilă albă;
             b) cel puțin o bilă de fiecare culoare.

46.  Într‑o urnă sunt 435 de bile roșii, 287 de bile galbene și 165 de bile albastre. Care
este numărul minim de bile care trebuie extrase, fără a le vedea, pentru a fi siguri că am
scos cel puțin 2 bile galbene?

47.  Într‑o cutie, Maria are cuburi de diferite culori, dar de aceeași mărime, astfel:
36  maro, 24 portocalii, 18 verzi, 42 roșii. Care este cel mai mic număr de cuburi pe care
trebuie să le extragă fără a se uita pentru a fi sigură că a scos cel puțin 4 cuburi maro?

48.  Într‑o pungă sunt 100 de bile de patru culori, în număr egal. Câte bile trebuie extrase
din pungă fără a ne uita pentru a fi siguri că am extras cel puțin 10 bile de aceeași culoare?

49.  Într‑o cutie sunt 10 bile albastre, 12 bile galbene și 16 bile verzi. Care este numărul
minim de bile care trebuie extrase fără a ne uita pentru a fi siguri că am scos trei bile de
aceeași culoare?

50.  Alina are într‑un penar 9 creioane negre, 11 creioane mov și 17 creioane roșii. Care
este numărul minim de creioane pe care trebuie să le extragă fără a se uita în penar pentru
a fi sigură că a scos două creioane de aceeași culoare?

51.  Elena a pus într‑un coș 25 de mere roșii, 18 mere galbene, 22 de mere verzi și 19 mere
crețești. Care este cel mai mic număr de mere pe care trebuie să le ia din coș fără a se uita
pentru a fi sigură că a extras 4 fructe de același soi?

52.  Florin are într‑o cutie 20 de bomboane verzi, 35 de bomboane galbene și 16 bom‑

boane roșii. Care este numărul minim de bomboane pe care trebuie să le extragă fără a se
uita pentru a fi sigur că a scos cel puțin 5 bomboane din fiecare culoare?

53.  Câte cifre sunt necesare pentru numerotarea paginilor unei cărți care are 1008 pagini?

54.  Câte cifre sunt necesare pentru a numerota paginile unei cărți cu 326 de pagini?

55.  Câte pagini are o carte, dacă la numerotarea acestora s‑au folosit 288 de cifre?

56.  Pentru numerotarea paginilor unei cărți s‑au folosit 1998 de cifre. Câte pagini are
cartea?

135
 57.  Câte pagini are o carte, dacă s‑au folosit pentru a numerota paginile 2352 de cifre?

58.  Pentru paginarea unei cărți, un tipograf folosește 1212 de cifre. Câte pagini are cartea?

59.  Un stâlp are înălțimea de 6 m. Un melc urcă ziua 80 cm și coboară noaptea 60 cm.
Câte zile îi trebuie melcului pentru a ajunge în vârful stâlpului?

60.  Un melc este la baza unui copac înalt de 15 m. El urcă ziua 140 cm, iar noaptea
coboară 60 cm. În câte zile va ajunge în vârf?

61.  Un melc se află într‑o fântână. El urcă ziua 3 metri și coboară noaptea 2 metri. În câte
zile ajunge afară, dacă fântâna are 7 metri?

62.  Pot fi așezate 114 bile în 10 cutii, astfel încât în fiecare cutie să fie cel puțin 7 bile
și să nu existe două cutii cu același număr de bile?

63.  Se pot pune 77 de bile în 12 cutii, astfel încât în fiecare cutie să fie cel puțin o bilă,
dar să nu avem două cutii cu același număr de bile?

64.  Se pot împărți 209 alune la 19 copii, în așa fel încât să nu fie copii care au număr
egal de alune și fiecare copil să primească alune?

65.  Într‑o cutie erau bile albe, negre și roșii. Dacă 36 de bile nu erau albe, 28 de bile
nu erau negre, iar 24 de bile nu erau roșii, aflați câte bile erau de fiecare culoare.

66.  Într‑o cutie sunt bile de trei culori: roșii, galbene și negre. Numai 27 nu sunt negre,
39  nu sunt roșii, iar roșii sunt de 2 ori mai puține decât negre. Câte bile sunt de fiecare
culoare?

67.  Bunica lui Călin are într‑o cutie nasturi de trei culori: roșii, galbeni și albaștri. Câți
nasturi are de fiecare culoare, dacă 20 nu sunt roșii, 15 nu sunt galbeni, iar 25 nu sunt albaștri?

68.  Într‑o cutie sunt creioane, pixuri și stilouri. Dacă 22 nu sunt stilouri, 12 nu sunt
creioane, iar numărul de stilouri este de 3 ori mai mic decât numărul de creioane, să se afle
câte obiecte de fiecare fel sunt în cutie.

69.  Cum pot separa 3 kg de făină dintr‑o cantitate de 7 kg de făină, folosind o balanță

și o greutate de 1 kg, printr‑o singură cântărire?

70.  Având o balanță, o greutate de 100 g și alta de 500 g, separați 2 kg 350 g din 10 kg,
prin două cântăriri.

136
 2.14. Probleme cu con]inut geometric

 Notă: aceste probleme se rezolvă la fel ca cele de sumă și diferență sau

sumă/diferență și raport. Doar contextul este geometric.

  1.  Trei pătrate lipite unul lângă altul formează un dreptunghi. Suma perimetrelor acestor
pătrate este 204 m. Calculați dimensiunile dreptunghiului.

  2.  Un teren dreptunghiular are perimetrul de 460 m. Aflați lungimea și lățimea terenului,
știind că lungimea este cu 40 m mai mare decât lățimea.

  3.  Lungimea unui dreptunghi este cu 8 m mai mare decât latura unui pătrat care are
perimetrul de 632 m. Știind că lățimea dreptunghiului este jumătate din latura pătratului,
aflați perimetrul dreptunghiului.

  4.  Perimetrul unui dreptunghi este de 360 cm. Ce dimensiuni are acesta, dacă jumătatea
lungimii lui este cu 14 cm mai mare decât jumătatea lățimii?

  5.  Adunând perimetrul unui pătrat cu cel al unui dreptunghi, obținem 962 cm. Se știe că
lățimea dreptunghiului este triplul laturii pătratului, iar câtul perimetrelor este 7 și restul 66.
Calculați lungimea dreptunghiului.

  6.  Suma perimetrelor a două pătrate este 32 m, latura celui mai mare fiind cu 8  dm
mai mare decât triplul laturii celuilalt. Aflați perimetrul fiecărui pătrat.

  7.  Suma perimetrelor unui pătrat și a unui dreptunghi este 1600 m. Perimetrul pătratului
este egal cu lungimea dreptunghiului, iar lățimea dreptunghiului este de 2 ori mai mare
decât latura pătratului. Calculați perimetrul pătratului și perimetrul dreptunghiului.

  8.  Diferența dintre lungimea și lățimea unui dreptunghi este cu 50 m mai mică decât
perimetrul său, iar semiperimetrul este de 3 ori mai mare decât diferența dimensiunilor. Aflați
perimetrul dreptunghiului.

  9.  Lungimea unui dreptunghi este cu 10 m mai mare decât lățimea lui. Dacă mărim
lățimea cu 3 m și micșorăm lungimea cu 7 m, obținem un alt dreptunghi al cărui perimetru
este de 280 m. Aflați lungimea și lățimea dreptunghiului inițial.

137
 10.  Perimetrul unui dreptunghi este de 990 m. Aflați dimensiunile sale, știind că, dacă
mărim cu 7 cm o treime din lățime, obținem cu 2 cm mai mult decât o treime din lungime.

11.  Un teren dreptunghiular are perimetrul de 588 m. La un metru distanță în afara lui
se construiește un gard. Calculați lungimea gardului.

12.  Aflați dimensiunile unui teren în formă de dreptunghi, știind că lățimea este cu

25 cm mai mare decât trei sferturi din lungime, iar perimetrul dreptunghiului este de 750 cm.

13.  Perimetrul unui dreptunghi este de 172 m. Aflați dimensiunile lui, știind că, dacă
mărim cu 5,5 m din lățime, obținem cu 2 m mai puțin decât jumătate din lungime.

14.  Lungimea unui dreptunghi este mai mare cu 50 cm decât lățimea lui. Dacă mărim
lățimea cu 20 cm și micșorăm lungimea cu 30 cm, obținem un dreptunghi cu perimetrul de
400 cm. Aflați dimensiunile și perimetrul dreptunghiului inițial.

15.  Lățimea unui dreptunghi este o treime din latura unui pătrat. Știind că suma perime­
trelor lor este de 152 cm, iar diferența dintre perimetrul pătratului și cel al dreptunghiului
este de 40 cm, să se afle lungimea dreptunghiului.

16.  Un dreptunghi are perimetrul de 220 cm. El se împarte în două dreptunghiuri identice,
fiecare având perimetrul de 170 cm. Aflați dimensiunile dreptunghiului inițial.

17.  Două dreptunghiuri au perimetrele egale, iar lățimile sunt două numere naturale pare
consecutive. Dreptunghiul ce are ca dimensiuni lungimile dreptunghiurilor inițiale are peri­
metrul de 156 cm. Să se afle lungimile dreptunghiurilor inițiale.

18.  Un dreptunghi are lungimea cu 36 cm mai mare decât triplul laturii unui pătrat.
Știind că perimetrul dreptunghiului este cu 70 cm mai mare decât dublul perimetrului pătra­
tului, iar diferența perimetrelor lor este 158 cm, să se afle lățimea dreptunghiului.

19.  Un dreptunghi are lungimea de 43 cm și lățimea de 17 cm. Cu cât trebuie mărită

lungimea sa pentru a obține un nou dreptunghi cu perimetrul de 240 cm?

20.  Un dreptunghi are lungimea cât două lățimi. Perimetrul dreptunghiului este de
1050 cm. Ce perimetru ar trebui să aibă un alt dreptunghi, dacă ar fi format din trei pătrate
cu latura egală cu lățimea dreptunghiului dat?

138
 Răspunsuri

Capitolul 1 – Algoritmi de rezolvare a exerciţiilor

1.1. Ordinea efectuării operaţiilor 7. 5, 20, 16, 4, 12.

1. a) 71; b) 59; c) 66; d) 33; e) 31. 8. a) 9, 6; b) 5, 20.
2. a) 3; b) 3; c) 10; d) 5; e) 20. 9. 25, 40, 50.
3. a) 3; b) 37; c) 84; d) 50; e) 61. 10. 98.
4. a) 1; b) 6; c) 59; d) 40; e) 69. 11. 5, 8, 10.
5. a) 60; b) 4; c) 60; d) 54; e) 75. 12. a) 55; b) 17; c) 32; d) 24; e) 18.
6. a) 63; b) 91; c) 62; d) 600; e) 37. 13. a) 4, 5, 6; b) 8, 5, 4; c) 6, 9, 2;
7. a) 1; b) 676; c) 52, d) 12; e) 107; f) 1; d) 10, 8, 1; e) 3, 2, 1.
g) 5322; h) 1676; i) 60; j) 233; k) 8; 14. 50.
l) 714; m) 2000; n) 1; o) 4; p) 21575; 15. 15, 12, 7.
q) 463900; r) 28; s) 100; t) 2000. 16. 12, 14, 7.
17. 154, 77.
1.2. Determinarea unui termen/factor
necunoscut folosind ordinea operațiilor 18. 17, 42.
19. 18, 12.
1. a) 3; b) 4; c) 4; d) 3; e) 30; f) 320;
g) 260; h) 10. 20. 7, 15.
2. a) 10; b) 5; c) 8; d) 8; e) 10; f) 7; g) 2; 21. 29, 31.
h) 20. 22. a) 12, 4, 8; b) 20, 10, 5; c) 6, 2, 16;
3. a) 200; b) 1; c) 15; d) 250; e) 2; f) 24. d) 6, 12, 18, 6.
4. a) 18; b) 1; c) 50; d) 3; e) 3; f) 1; g) 1; 1.4. Determinarea cifrelor unui număr
h) 4; i) 3; j) 3; k) 12; l) 1; m) 2; n) 0; folosind descompunerea numerelor
o) 2; p) 1; q) 4; r) 2. 2. 12.
5. a) 9; b) 4; c) 8; d) 150; e) 27; f) 2; g) 10; 3. 91, 164, 745.
h) 2; i) 36; j) 119; k) 18; l) 10; m) 9; 4. 7.
n) 3; o) 340.
5. 113, 122, 131, 212, 221, 311.
1.3. Determinarea unui termen/factor 6. 41, 86.
necunoscut folosind condiții date 7. a) 18; b) 45; c) 54; d) 63, 84.
1. 80, 30, 40, 70. 8. 17.
2. 1, 0, 0, 0. 9. 27.
3. 70. 10. 6.
4. a) 72, 18, 3; b) 10, 12, 15. 11. 111.
5. 20, 30, 30, 5. 12. 83.
6. 5, 10, 15. 13. 2.

139
 14. 6. 2. 90.
15. 81, 92. 3. 100.
1.5. Determinarea unui număr utilizând 4. a) 1000; b) 10; c) 90; d) 900.
descompunerea într-un produs de doi 5. 8, 7, 10.
sau mai mulți factori 6. c) 64, 41.
1. (2, 0); (1, 1). 7. 50; 138; 70; 95; 29; 13; 28; 51; 500.
2. (x, y) = (0, 12); (1, 4); (3, 0); 8. 65.
(a, b) = (6, 1); (11, 0); (2, 9). 9. 5.
3. (3, 4); (1, 5); (0, 6); (9, 3). 10. a) 399; b) 58.
4. 5, 8. 11. 301.
5. (0, 20); (1, 14); (3, 8); (5, 5); (6, 4); (9, 2); 12. 159.
(15, 0). 13. 62, 107.
6. 0, 1. 14. 14038.
7. 3.
8. (6, 11); (2, 7). 1.7. Aplicarea proprietăților operațiilor
9. (2, 7); (4, 4). aritmetice
10. (13, 0, 0); (1, 1, 6); (1, 4, 4); (1, 7, 2); 1. a) 1000000; b) 2001000; c) 501000;
(1, 10, 0). d) 4845; e) 3576; f) 2550; g) 2500;
11. 1, 2, 1. h) 4545; i) 401000; j) 287287.
12. 1, 1, 1. 2. 2.
13. (1, 0, 10); (1, 1, 3). 3. 2.
14. 243. 4. 5.
15. 120. 5. 672345.
16. 53. 6. 1326.
17. 700. 7. 2450.
1.6. Determinarea unor reguli de calcul 8. 5050.
1. a) 152, 251, 350; b) 145, 244, 343, 442, 9. 400000.
541, 640; c) 236, 434, 632, 830; d) 147, 10. 6.
345, 543, 741. 11. 1003002.

Capitolul 2 – Metode de rezolvare a problemelor de matematică

2.3. Probleme de sumă și raport 7. 10, 40.

1. 15, 3. 8. 25, 5.
2. 3, 9. 9. 14, 7.
3. 12, 6. 10. 4, 16.
4. 8, 24. 11. 10, 50.
5. 48, 8. 12. 10, 20.
6. 16, 4. 13. 9, 18, 36.

140
 14. 9, 27. 6. 63, 9.
15. 10, 60, 30. 7. 60, 10.
16. 4, 12, 4. 8. 13, 39.
17. 20, 30, 40. 9. 18.
18. 26, 13, 57. 10. 3, 4, 5.
19. 12. 11. 10.
20. 16, 8, 4. 12. 2, 8.
21. 9, 18, 27. 13. 45, 9.
22. 14. 14. 42, 6.
23. 10, 15. 15. 52.
24. 8, 64. 16. 1, 3, 6.
25. 10, 40, 20. 17. 20, 12.
26. 5, 20, 10. 18. 222, 74.
27. 20, 24. 19. 12, 6, 18.
28. 9, 27. 20. 15, 5, 20.
29. 8, 16, 32. 21. 12, 6.
30. 40, 20, 10, 30. 22. 110.
31. 40, 20, 20. 23. 4.
32. 171, 300. 24. 32, 8.
33. 196, 49. 25. 28.
34. 360, 120, 60. 26. 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33.
35. 32, 16, 24, 8. 27. 208.
36. 3, 21. 28. 88, 76, 94.
37. 89, 178, 356. 29. 30, 10, 60.
38. 36. 30. 629.
39. 48, 12. 31. 424, 212.
40. 8, 5, 2. 32. 270, 30.
41. 284, 71, 142. 33. 10.
42. 121, 169, 196.
2.5. Probleme de sumă și diferență
43. 8, 14, 20.
1. 10, 13.
44. 30, 52, 12, 6.
2. 3, 4.
45. 60, 75, 150.
3. 3, 8.
46. 240, 0, 480.
4. 27, 33.
47. 80, 160, 10.
5. 6, 9.
2.4. Probleme de diferență și raport 6. 9, 5.
1. 45, 15. 7. 68, 85.
2. 20, 5. 8. 14, 20.
3. 35, 5. 9. 31, 25.
4. 20, 5. 10. 84.
5. 55, 11. 11. 240.

141
 12. 20, 4. 53. 110, 130, 150.
13. 30, 15. 54. 49, 49, 60.
14. 414, 138. 55. 89, 114.
15. 7, 10. 56. 86, 113, 132.
16. 5, 10. 57. 28, 88, 60.
17. 47, 38. 58. 64, 64, 80.
18. 103, 83. 59. 150, 120, 70.
19. 86, 59. 60. 99, 101, 103.
20. 40, 20. 61. 65, 39, 51.
21. 316, 64. 62. 105, 104, 111.
22. 307, 109. 63. 34, 21.
23. 200, 160. 64. 138, 83, 55.
24. 10, 14, 14. 65. 38, 38, 53.
25. 8, 10, 6. 66. 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13.
26. 8, 9, 10. 67. 237, 276, 207.
27. 10, 12, 14. 68. 7, 16, 25, 34.
28. 7, 9, 11. 69. 40, 33, 23.
29. 10, 13, 16. 70. 150, 120, 70.
30. 2468. 71. 38, 6, 0, 44.
31. 27, 30, 37. 72. 68, 69, 70, 71, 40.
32. 6. 73. 100, 110, 115.
33. 3578.
34. 10, 13, 23. 2.6. Probleme combinate
35. 8, 15, 5. 1. 25, 6, 29.
36. 13, 11, 9. 2. 15, 6, 21.
37. 14, 15, 16. 3. 18, 16.
38. 6, 6, 3. 4. 87, 29, 16.
39. 9, 14, 6. 5. 36, 20, 100.
40. 12, 18, 20. 6. 518.
41. 60, 80, 70, 82. 7. 12, 15, 23.
42. 997. 8. 29, 12, 39.
43. 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26. 9. 16, 7, 32.
44. 75, 60, 55. 10. 160, 130, 140.
45. 40, 34, 26. 11. 22, 11, 30.
46. 13, 15, 17, 15. 12. 8, 8, 4.
47. 6, 11, 16. 13. 30, 50, 20.
48. 20, 10, 18, 20, 22. 14. 22, 19, 31.
49. 10, 12, 34. 15. 46, 23, 18.
50. 142, 144, 146. 16. 18, 20, 34.
51. 26, 38, 36. 17. 5, 7, 9, 21.
52. 321, 200, 100. 18. 26, 10, 50.

142
19. 38, 19, 32. 59. 2.
20. 100, 60. 60. 120.
21. 10, 12, 15. 61. 240.
22. 20, 10, 35. 62. 30.
23. 50, 40. 63. 39.
24. 30, 50. 64. 2400, 250.
25. 11, 17, 10. 65. 3.
26. 8, 18, 4. 66. 36.
27. 72, 12, 24. 67. 5, 21, 7.
28. 45, 15, 30. 68. 6, 23, 17.
29. 54, 36. 69. 3, 48, 24.
30. 4000, 2400. 70. 65, 195.
31. 40, 80, 160, 320. 71. 12.
32. 273, 91, 182. 72. 32.
33. 16, 38, 96. 73. 8.
34. 245, 247, 494.  Probleme în care se cere vârsta unei
35. 76, 196, 136. persoane
36. 32, 8, 50. 1. 21, 26.
37. 90, 70, 40. 2. 7.
38. 40, 115. 3. 6.
39. 11, 17, 7, 28. 4. 5, 41.
40. 22, 110, 15. 5. 22.
41. 16, 48, 6. 6. 4.
42. 64, 81, 100. 7. 13.
43. 25, 50, 75. 8. 17, 51, 42.
44. 70, 54, 27. 9. 9, 45, 54.
45. 192, 64, 180. 10. 3.
46. 240, 58, 120. 11. 16, 35, 39.
47. 38, 42, 20, 80. 12. 4, 12, 40.
48. 12, 20, 4, 64. 13. 19, 51.
49. 245, 255, 50, 1250. 14. 9, 28.
50. 10, 20, 3, 75, 15. 15. 19, 23.
51. 10, 15, 3, 60, 12. 16. 16, 48, 51, 21.
52. 1, 2, 3, 6. 17. 3, 7.
53. 4, 8, 3, 12. 18. 64.
54. 8, 12, 5, 20. 19. 1982, 52, 48.
55. 6, 18, 72, 2, 24, 12. 20. 7, 9, 11, 33.
56. 16, 8. 21. 9, 32, 35.
57. 14, 16, 7, 14, 6, 30. 22. 8.
58. 225, 325, 350. 23. 35, 60, 15.

143
 24. 7. 65. 32, 43.
25. 11. 66. 24, 21, 12.
26. 5, 8. 67. 15, 45.
27. 12, 16, 41. 68. 35.
28. 15. 69. 3, 28.
29. 12, peste 12 ani. 70. 11, 13, 36, 40.
30. 17. 71. 16, 51.
31. 13. 72. 18.
32. 42. 73. 5, 9, 11, 34.
33. 4. 74. 35.
34. 35. 75. 2, 10, 18.
35. 15, 20. 76. 44, 42, 17, 15, 13, 11.
36. 3, 28. 77. 9.
37. 2, 26. 78. 14.
38. 8, 34. 79. 20.
39. 14, peste 4 ani. 80. 16.
40. 31, 62.
41. 34. 2.7. Proba împărțirii cu rest
42. 9, 35. 1. 30, 10.
43. 15, 18, 12, 5, 45. 2. 106, 9.
44. 5, 60. 3. 25, 7.
45. 84, 7. 4. 32, 12.
46. 2, 30, 58. 5. 89, 9.
47. 2, 10, 18. 6. 27.
48. 38, 16. 7. 68, 16.
49. 12, 40. 8. 341, 62.
50. 11. 9. 47, 9.
51. 32, 28, 4. 10. 46, 11.
52. 13, 39, 52. 11. 62, 8.
53. 6. 12. 19, 7.
54. 6, 24, 30. 13. 48, 16.
55. 16, 52, 51. 14. 19, 20, 21, 22, 23.
56. 5, 7, 9. 15. 16, 24, 32, 40, 48.
57. 79. 16. 99.
58. 12. 17. 196, 44.
59. 3, 6, 31, 33. 18. 71, 23.
60. 1, 5, 27, 31. 19. 261, 40.
61. 4, 6, 8, 32, 32. 20. 557.
62. 5, 6, 29, 31. 21. 183, 205.
63. 4, 6. 22. 38, 9.
64. 28, 58. 23. 127.

144
24. 997, 306. 2.8. Metoda mersului invers
25. 275. 1. 42.
26. 65, 6; 75, 7; 85, 8; 95, 9. 2. 16.
27. 24, 9, 32. 3. 48.
28. 133, 43, 10. 4. 64.
29. 47, 48, 49, 50. 5. 54.
30. 17, 26, 35, 44, 53, 62, 71, 80, 89, 98. 6. 100, 20, 40, 10.
31. 9, 17. 7. 96, 48, 32, 12, 4.
32. 82, 15. 8. 120.
33. 102. 9. 156.
34. 14. 10. 2000.
35. 419. 11. 30, 18, 6.
36. 0, 11, 22. 12. 48, 15, 23, 10.
37. 0, 9, 18, 27. 13. 44, 24, 12, 6.
38. 155, 15, 5. 14. 186, 90, 36, 40, 20.
39. 504, 1013, 1530. 15. 52.
40. 7, 24, 41, 58. 16. 1000.
41. 347. 17. 200.
42. 0, 11, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99. 18. 80.
43. 275. 19. 60.
44. 8. 20. 175.
45. 0, 11, 22, 33, 44. 21. 250.
46. 0. 22. 110.
47. 251. 23. 72.
48. 12. 24. 60.
49. 14. 25. 40.
50. 9309. 26. 66.
51. x = 48, 49, 50, 51; r = 0, 1, 2, 3. 27. 130.
52. 8189. 28. 864.
53. 129. 29. 126.
54. 30. 30. 114.
55. 17. 31. 117.
56. 395. 32. 56.
57. 4950. 33. 63.
58. 1006. 34. 240.
59. 95. 35. 120.
60. 80, 53. 2.9. Probleme de eliminare a unei mărimi
61. 102861. prin înlocuire
62. 1000 de numere. 1. 10, 15.
63. 1090, 1308, 1526, 1844, 1962. 2. 12, 8.

145
 3. 15, 20. 10. 15, 10.
4. 10, 20. 11. 18, 12.
5. 15, 25, 150. 12. 11, 35.
6. 50, 25. 13. 2, 7.
7. 5, 1. 14. 55, 65.
8. 6, 10. 15. 34, 21.
9. 40. 16. 15, 12.
10. 10, 20, Da. 17. 16, 48.
11. 10, 30. 18. 6, 5.
12. 4, 8. 19. 15, 40, 45.
13. 20, 60. 20. 5, 90.
14. 200. 21. 55, 35.
15. 20, 40. 22. 386 de vaci, 1930 de oi, 846 de găini,
16. 30. 282 de gâște.
17. 72. 23. 39, 10, 13.
18. 20, 5. 24. 21, 7, 14.
19. 60. 25. 2, 8, 24, 12.
20. 100, 25. 26. 27 de urși, 20 de șoimi, 40 de vulturi,
21. 12, 30. 80 de cocoși.
22. 7, 12. 27. 20, 10.
23. 3, 4. 28. 25, 32.
24. 16, 18. 29. 22, 66.
25. 32. 30. 16, 12, 8, 100.
26. 12, 44. 31. 30 de găini, 15 rațe, 15 iepuri.
27. 6, 24. 32. 5, 15, 30.
28. 80, 240. 33. 948, 474, 918.
29. 6. 34. 4, 10.
30. 3, 12. 35. 4, 15.
31. 5100, 1700. 36. 33, 25.
32. 600, 250. 37. 21, 30.
33. 50, 100. 38. 20, 90.
2.10. Metoda falsei ipoteze și metoda ipotezelor 39. 40, 6.
1. 4, 10. 40. 24, 80.
2. 4, 10. 41. 18, 5.
3. 10, 8. 42. 18, 37.
4. 5, 20. 43. 10, 16.
5. 5, 8. 44. 18, 42.
6. 10, 25. 45. 12, 20.
7. 4, 6. 46. 38, 170.
8. 5, 15. 47. 20, 45.
9. 6, 14, 4. 48. 16, 130.

146
49. 6, 40. 2.11. Metoda comparației
50. 16, 37. 1. 20, 30.
51. 21, 5. 2. 2, 3.
52. 12, 38. 3. 15, 10.
53. 32, 73. 4. 5, 7.
54. 12, 53. 5. 12, 15.
55. 33, 58. 6. 7, 4.
56. 17, 35. 7. 15, 11.
57. 34, 18. 8. 12, 9.
58. 11, 27. 9. 11, 8.
59. 7, 35. 10. 10, 9.
60. 16, 130. 11. 5, 10.
61. 27, 13. 12. 2, 4.
62. 16, 66. 13. 4, 11.
63. 240. 14. 271.
64. 120. 15. 540.
65. 37. 16. 27, 32.
66. 15, 33.
67. 5, 12. 2.12. Probleme de transfer
68. 4, 15. 1. 550, 306.
69. 33, 58. 2. 32, 128.
70. 21, 30. 3. 19, 152.
71. 20, 90. 4. 325, 175.
72. 6, 40. 5. 47, 17.
73. 10, 27. 6. 40, 30.
74. 18, 37. 7. 288, 72.
75. 36, 550. 8. 164, 656.
76. 304, 1700. 9. 15, 28.
77. 22, 74. 10. 200, 1000.
78. 15, 111. 11. 50, 250.
79. 7, 31. 12. 126, 772.
80. 70, 360. 13. 38, 114.
81. 332. 14. 65, 169.
82. 32. 15. 320, 346.
83. 27, 43. 16. 14, 98.
84. 8 probleme corecte. 17. 35, 55.
85. Matei – 7, Dan – 6, Gabi – 5. 18. 322, 88.
86. 7 reușite, 3 ratate. 19. 3, 2, 4.
87. 8 probleme corecte. 20. 27, 18.
88. 16 răspunsuri corecte. 21. 35, 40, 15.

147
 22. 470, 250, 540. 2.13. Probleme de logică
23. 120, 280. 1. 15 m.
24. 11, 15, 16. 2. 5 m.
25. 168, 42. 3. 3 copii câte un măr, un copil 2 mere.
26. 47, 30, 42. 4. jumătate + 4 pagini.
27. 8, 48. 5. 100 pagini.
28. 3, 12, 6. 6. 14 picioare.
29. 110, 105, 145. 7. 5 km.
30. 500, 940, 1080. 8. 15 minute.
31. 60, 30. 9. 6 mănuși.
32. 30, 42. 10. 9 bile.
33. 86, 583, 204. 11. 40.
34. 5500. 12. 12 capete, 48 de picioare.
35. 32, 192. 13. egală, mai mică, mai mare.
36. 15, 20. 14. 2 cântăriri.
37. 600, 100. 15. Umplem vasul mic de 3 ori la rând și îl
38. 32, 64. răsturnăm în cel mare. A treia oară mai
39. 79, 20. încap doar 2 litri, iar în vasul de 4 litri
40. 38, 30, 34. rămân cei 2 litri ceruți.
41. 10, 50. 16. Așezăm câte 2 scaune în dreptul fiecărei
42. 362, 1810. laturi, iar 2 scaune în colțuri opuse.
43. 18. 17. 7 etaje.
44. 300, 2400. 18. Punem greutatea pe un taler, iar pe celă­
lalt așezăm ce avem de cântărit. Luăm
45. 14 rațe, 56 de găini.
cele 4 kg cântărite și le așezăm pe ambele
46. 18, 3.
talere, în mod egal, până când balanța este
47. 30, 5. în echilibru. Astfel vom avea pe fiecare
48. 24, 4. taler câte 2 kg.
49. 1040, 260. 19. 8 cărți.
50. 60, 30. 20. 39.
51. 15, 20. 21. 26.
52. 7, 35. 22. 9 m.
53. 14, 20, 36. 23. 0 albe, 4 roșii; 4 albe, 0 roșii; 1 albă,
54. 180, 250. 3 roșii; 3 albe, 1 roșie.
55. 18, 28, 54. 24. (0, 5), (1, 4), (2, 3), (3, 2), (4, 1), (5, 0).
56. 147, 588. 25. (r, v), (r, g), (r, a), (v, g), (v, a), (g, a).
57. 17, 54. 26. 9.
58. 10, 50. 27. 4 moduri.
59. 200, 400. 28. 28 partide.
60. 102, 102. 29. Dan Vlad, Andrei Dan, Vlad Andrei.

148
30. verzi pot fi 1, 2, 3, 4, 5; albe pot fi 5, 4, 65. 8 albe, 20 roșii, 16 negre.
3, 2, 1. 66. 12 roșii, 15 galbene, 24 roșii.
31. 21. 67. 10 roșii, 15 galbeni, 5 albi.
32. 5 ore. 68. 15 creioane, 7 pixuri, 5 stilouri.
33. Anul Nou. 69. Se așază greutatea de 1 kg pe un taler,
34. 5 km. apoi cele 7 kg de făină se distribuie pe
35. 2. cele două talere până când se echili‑
36. științe – roșu, religie – galben, muzică – brează. Astfel, pe un taler vor fi 3 kg,
portocaliu. iar pe celălalt 4 kg.
37. Dan – geografia, Ovidiu – matematica, 70. Prima cântărire: pe un taler se așază cele
Bogdan – istoria, Andrei – biologia. două greutăți de 100 g, respectiv 500 g,
38. mingea de fotbal  – verde, mingea de apoi se distribuie cele 10 kg de făină
volei – roșie, mingea de tenis – galbenă. pe cele două talere până când acestea
39. Paul  – tenis, David  – volei, Cosmin  – se echilibrează. Astfel, pe un taler vor
șah. fi 4700 g, iar pe celălalt 5300 g. A doua
40. 4 copii. cântărire: se iau cele 4700 g și se dis‑
41. 13 copii. tribuie pe cele două talere până se echi‑
42. Alexandra, Lavinia. librează. Vom obține 2350 g.
43. 50 secunde 21. 2.14. Probleme cu conținut geometric
44. 20.
1. 51, 17.
45. a) 50; b) 56.
2. 135, 95.
46. 602.
3. 490.
47. 88.
4. 104, 76.
48. 37.
5. 341.
49. 7.
50. 4. 6. 72 dm, 248 dm.
51. 13. 7. 400, 1200.
52. 60. 8. 60.
53. 2925. 9. 77, 67.
54. 870. 10. 255, 240.
55. 132. 11. 596.
56. 702. 12. 175, 200.
57. 820. 13. 36, 50.
58. 440. 14. 80, 130, 420.
59. 27. 15. 20.
60. 18. 16. 60, 50.
61. 4 zile. 17. 40, 38.
62. Nu este posibil. 18. 21.
63. Nu. 19. 60.
64. Da, ei vor primi 2, 3, 4, 5, ... , 20. 20. 1400.

149
 Bibliografie

Agrici, M., Matematica – teste, Editura Corson, Iași, 2003.

Aron, I.; Herescu, G., Aritmetica pentru învățători, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1977.
Bulboacă, M.; Perta, D.L.; Chițu, L.E.; Gabor, L.D.; Stârciogeanu, D.F., Metodica predării
matematicii/activităților matematice, Editura Nedion, București, 2007.
Călugărița, A., Matematică distractivă, Editura Dor, Tecuci, 2000.
Ciobotaru, V., Culegere de exerciții și probleme de matematică pentru ciclul primar, Editura
Porto Franco, Galați, 1992.
Dincă, C., Probleme năzdrăvane. Probleme de logică și perspicacitate pentru clasele I‑IV,
Editura Coresi, București, 1998.
Neacșu, I. (coord.), Metodica predării matematicii la clasele I‑IV  – manual pentru licee
pedagogice, clasele XI‑XII, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988.
Neagu, M.; Mocanu, M., Metodica predării matematicii în ciclul primar, Editura Polirom,
Iași, 2007.
Neagu, M.; Streinu‑Cercel, G.; Eriksen, E.I.; Eriksen, E.B.; Nediță, N., Metodica predării
matematicii/activităților matematice, Editura Nedion, București, 2006.
Singer, M. (coord); Neagu, M.; Voica, C., Matematică – ghid metodologic pentru învăță‑
mântul obligatoriu, M.E.C. și Consiliul Național pentru Curriculum, Editura Aramis,
București, 2001.
Șerbănescu, M., Culegere de matematică pentru clasa a IV‑a, Editura Didactica Nova, Pitești,
1999.

151
 www.adenium.ro

Redactor: Vasilica Turculeţ

Copertă: George Cotoban
Tehnoredactor: Cornelia Păduraru

Bun de tipar: februarie 2015. Apărut: 2015

Editura Adenium, Aleea Copou nr. 3, 700460, Iași,
tel. 0232 277 998, fax 0232 277 988,
e‑mail office@adenium.ro