PROGRAM DE PREZENTARE ȘI VALORIFICARE A RESURSELOR

ȘI DESTINAȚIILOR TURISTICE ALE JUDEȚULUI ALBA

Capitolul I.
Prezentare generală a judeţului Alba

1.1. Aşezarea geografică a judeţului

Alba Iulia este așezată în partea central-vestică a țării, învecinându-se la

nord cu județul Cluj , la est cu județele Mureș și Sibiu ,la sud cu județul
Vâlcea și la vest cu județele Hunedoara , Arad și Bihor .
Face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru împreuna cu județele
Brașov,Covasna ,Harghita, Mureș și Sibiu . Județul, situat în partea centrală a
României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), are
416.000 locuitori. Capitala județului, Alba Iulia , este situată pe malul drept al
Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș,
si are o populație de 69.000 de locuitori.
Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o
structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb,
zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat
apariția, încă din trecutul îndepărtat, a așezărilor omenești. Valea Mureșului, cu
afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone
agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi
agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.
Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de
drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest
sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din
suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite,
precum și resurse de gaze naturale.

poza
 1.2. Căile de acces

Căi rutiere
Prin judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene,
respectiv E81 (DN 1), care face legătura între sudul României și nord vestul
țării, și E68 (DN7), ce asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În
viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV
european), care sǎ lege România cu Ungaria.
Căi feroviare
Acest județ este traversat la sud de magistrala 200, care face legătura între
municipiul Brașov și județul Arad. Pe sectorul cuprins
între Coșlariu și Șibot această magistrală este parte din coridorul IV european.
Județul Alba este traversat de Magistrala CFR 300 (București - Brașov - Blaj -
Războieni - Cluj - Oradea), dar și de calea ferată Războieni - Târgu Mureș -
Deda și Alba Iulia - Zlatna.

1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a judeţului Alba

 Capitolul II.
Prezentarea şi evaluarea resurselor și destinațiilor turistice al judeţului
Alba
2.1. Resurse turistice naturale

Relieful județului Alba este dominat de formele înalte .Astfel ,munții

ocupă circa 52% din suprafața de podiș și dealuri 26%,iar cele depresionare
,inclusiv luncile râurilor 22,2%.Altitudinea maximă este atinsă de Vârful lui
Pătru-2130m (Munții Șureanu) în timp ce altitudinea minimă a județului este
de 210 m în Lunca Mureșului .
Principalele unități de relief de pe teritoriul județului sunt Munții
Șureanu ,o parte a Munțiilor Apuseni (Biharia-Muntele Mare ,Trascău,
Metaliferi), Podișul Secașilor ,Podișul jos al Târnavelor ,Depresiunea Alba Iulia
–Turda și parțial, Culoarul depresionar al Orăștiei .
Biharia-Muntele Mare este așezat la nord de Valea Arieșului ,cu
altitudinea maximă de 1848m în vârful Curcubăta .La contactul dintre Biharia și
Muntele Mare se află regiunea carstică de renume european unde găsim peșterile
Ghețarul de la Scărișoara ,Cetățile Ponorului etc..Munții Trascău sunt cuprinși
în întregime în județul Alba prezentâdu-se sub forma unor culmi paralele ,acela
mai înalt vârf fiind Poenița(1438m).
De remarcat in această zonă sunt cheile spectaculoase respectv ,Cheile
Aiudului,Cheile Mănăstirii,Cheile Râmețului,Cheile Întregalde ,Cheile
Cetii,Gălzii,Ampoiței etc..Interesante sunt și străpungerile de calcar jurasic de la
Piatra Cetii,Colții Trascăului ,Bedeleu , cele de pe văile Ampoiului și
Ampoiței.Peșterile existente în zonă de o frumusețe neasămuită ,între care
amintim:Poarta Zmeilor ,Vânătara –Huda lui Papară din culmea Bedeleu
,Peștera Liliecilor de pe valea Ampoiței,sunt o perpetuă surpriză pentru turiști
,dornici de cunoașterea minunilor create de natură de-a lungul mileniilor1.

Figura nr 2.1 :Harta județului Alba

Munții Metaliferi intră pe teritoriul județului Alba numai cu

extremitatea lor estică ,fiind de mică altitudine ,vârful cel mai înalt fiind Jidovul
(1284 m ).Vârful Mamut (773m) , ce strajuiește spre vest municipul Alba
Iulia,reprezintă ultima proeminență din extremitatea estică a Munților
Metalieferi.Munții Șureanu (Munții Sebeșului )reprezintă colțul de sud al
județului pe o suprafață destul de mare ,fiind împăduriți pe suprafețe întinse .
Depresiunile județului Alba au forma unor câmpii etajate cu aspect
de terase ,de o parte și de alta a râurilor care le drenează. Lunca Mureșului este
inundabilă ceea ce explică în parte lipsa așezărilor umane . Zonele depresionare
și luncile râurilor au o importanță economică deoarece sunt bogate în nisipuri și
pietrișuri ,folosite in construcții2.

2.1.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice

1
Tomozei Constantin,Monografie a județului Alba ,Editura Altip,Alba Iulia ,2007,pag 8
2
Mocean Ioan ,Cenar Ioan (coordonator ),op.cit.,pag.18
 Clima județului Alba este continental moderată cu etajare pe verticală în
funcție de altitudinea reliefului .Predomină influența circulației vestice care
aduce mase de aer umed.Însă ,din direcțiile sud,sud-vest apar mase de aer
tropical iar din părțile nord ,nord-est pătrunde aerul rece de origine polară sau
arctică .În zonele montane, temperaturile medii anuale sunt de 2 C iar în Lunca
Mureșului de 9,5 C.
O caracteristică apare a climei județului Alba este existența
topoclimatului cu efect de Fohn ,prezent pe versații estici ai Munților Apuseni
spre culoarul Mureșului.Aici primăverile sunt timpurii ,verile calde și senine
,precipitațiile mai reduse,toamnele mai lungi și însorite ,fapt care creează
condiții optime pentru turism3.
Precipitațiile variază de la 1100mm în medie pe an în zona muntoasă,la
media anuală de 600mm în zona mai secetoasă a Podișului Secașelor .În zonele
muntoase și în bazinele depresionare apar uneori inversiuni de temperatură.

2.1.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea

Hidrografia. Cursul mijlociu al Mureșului (140 de km pe teritoriul

județului Alba ) este râul care colectează o mare parte a apelor
județului.Principalii afluenți ai acestuia pe partea dreaptă sunt Arieșul.
Aiudul ,Geoagiul, Valea Teiușului ,Valea Gălzii ,Cricăul , Ampoiul ,Vințul etc.
Pe partea stângă Mureșul colectează Târnava Mare și Mică ,Secașul
Sebeșului ,Sebeșul, Pianul,Cugiul etc.Pe teritoriul județului sunt și câteva
lacuri,mai ales în zona montană precum Iezerul Ighielului-comuna Ighiu ,un lac
de baraj natural situate în zona carstică din Munții Trascău și Iezerul Șureanu
din Munții Șureanu aflat într-o căldare glagiară la 1790 m altitudine .Lacurile
artificiale de baraj se găsesc pe cursurile râului Sebeș , Lacul Oașa , Lacul Tău
și Lacul Cugir pe Râul Mic ,affluent al Cugirului .În regiunea Ocna Mureș se
întâlnesc lacuri artificiale cu apă sărată create în urma prăbușirii și inundării
fostelo ocne.Situații similare se întâlnesc în zona Roșia Montană,fiind o urmare
a explodării aurului în aceeași parte a Munților Metaliferi .
Regiunea de podiș prezintă o serie de lacuri naturale formate în urma
unor valuri de alunecare:Lacul Pănade,lacurile de la Băgău,Lacurile de la Biia4 .

2.1.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic

3
Tomozei Constantin,op.cit.,pag.10
4
Anghel Gheorghe ,Anghel Dan ,Alba .Un județ în inima țării,Editura Unirea Press,Alba Iulia,2006,pag.10
 Vegetația,flora și fauna: Flora județului Alba prezintă o mare varietate
dar și o atracție turistică deosebită.În Munții Șureanu întâlnim păduri de stejar
care sunt înlocuite treptat,pe măsura urcării în altitudine ,cu cele de făgete pure
sau în amestec cu frasin,carpen ,paltin,arțar,tei. La peste 1700 m altitudine se
află păduri de conifere. În Munții Apuseni sunt foarte răspândite pădurile mixte
de foioase și conifere.Dealurile și podișurile din județul Alba sunt acoperite cu
păduri de foioase respectiv gorun,cer, stejar pufos, cireș
sălbatic,carpen,arțar,frasin etc..
Se întalnesc însă și pajiști ,fânețe sau terenuri agricole.În zona Târnavei și
Albeni Iulia sunt plantații de viță-de-vie.În Cheile Întregalde și în cele ale
Râmeților crește floarea de colț.La Piatra Cetii și Negrileasa întalnim poieni cu
narcise,redenumite pentru întoinderea lor dar si pentru altitudinea la care se
găsesc.Redenumit este și fagul împăratului care de la Baia de Ariș care-și
păstrează frunzele în timpul iernii.Pentru turiști dar și pentru populația locală
prezintă un interes aparte fructele de pădureca zmeura,
murele,afinele,coarnele,ciupercile,bureții,etc.,întalnite peste tot în zonele
păduroase .În Podișul Târnavelor apare ,insular și fagul.În rest,vegetația de
silvostepă este cea care domină,mai ales în Podișul Secașelor.
În Masivul Șureanu triește capra neagră iar în pădurile de conifere întâlim
ursul brun,jderul și cerbul carpatin.Dintre păsări putem menționaalunarul,cinteza
alpină,cocoșul de munte,potârnichea comună.Tot aici găsim și vipera
comună,șopârla de munte ,fluturi, melci și insecte.În pădurile de foioase trăiec
mistreți,vulpi,iepuri,căprioare,pisici sălbatice ,cerbi,
veverițe,dihori,viezuri,lupo,iepuri.
Dintre fauna piscicolă putem aminti prezența păstravului în apele de
munte ,somnul,crapul,mrena,cleanul,știuca roșiatică în apele Mureșului și
Târnavelor .Trebuie menționată ca o curizitate că în Iezerul Ighiel există
păstravul curcubeu care ajunge până la 1,8 kg, păstrăvul fântânei până la 1,5 kg
și lostrița până la 4,25kg.
Fondul cinegetic si cel piscicol oferă doritorilo posibilitatea practicării
vânătorii și a pescuitului sportiv.