UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAŞI

FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢE SOCIAL-POLITICE

SPECIALIZAREA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

LUCRARE DE LICENŢĂ

PROBLEME DE ETICĂ ÎN SOCIAL MEDIA

Coordonator ştiinţific

Lect. univ. dr. Ştefania BEJAN

Autor

Alexandru-Tudor NECULA

IAŞI
Iunie 2014
 DECLARAŢIE

Prin prezenta declar că lucrarea de licenţă/ de disertaţie cu titlul PROBLEME DE

ETICĂ ÎN SOCIAL MEDIA este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o
altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De asemenea,
declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu
respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă
limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa
precisă;
 rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

Iaşi, 23 iunie 2014

Absolvent Alexandru-Tudor NECULA

_________________________

(semnătura în original)
CUPRINS :

ARGUMENT.....................................................................................................................4

CAPITOLUL I. ETICA SOCIAL MEDIA ŞI IMPLICAŢIILE

ÎN SOCIETATE
I.1. Caracteristici şi forme ale eticii
I.1.1. Ce este etica ?.........................................................................................................6
I.1.2. Etica şi relativismul cultural...................................................................................7
I.1.3. Cyberetica sau Codul de Etică a mediului Online..................................................9
I.2. Social media şi efectele ei asupra societăţii
I.2.1. Ce reprezintă social media ?.................................................................................12
I.2.2. Evoluţia, impactul şi importanţa social media......................................................16

CAPITOLUL II. PROBLEME DE ETICĂ ÎN SOCIAL MEDIA

II.1. Identificarea problemelor de etică în social media..................................................20
II.1.1. Etica şi cele 5 păcate în social media....................................................................25
II.1.2. Cât de privat este profilul tău privat......................................................................27
II.2. Dezumanizarea individului prin social media. Cyberbullying..............................29

CAPITOLUL III. SOCIAL MEDIA, CALUL TROIAN AL SECOLULUI AL

XXI-LEA
III.1. Social Media. Un instrument de control al populaţiei...........................................34
III.2. Propagandă, manipulare şi schimbarea opiniei publice........................................36

CONCLUZII ....................................................................................................................41

BIBLIOGRAFIE
 ARGUMENT

Decizia alegerii acestui subiect a fost una care nu a necesitat foarte mult timp de
gândire din partea mea şi asta deoarece, eu, ca şi consumator avid de conţinut online am
considerat etica şi social media ca fiind o temă din care se pot naşte discuţii complexe,
diferite, cu atât mai mult cu cât acest subiect este unul actual, care ar trebui să preocupe pe
toţi cei care folosesc Internetul şi care au cel puţin un cont pe un site de socializare.
Consider a fi esenţial ca oamenii să fie informaţi cu privire la problemele de etică pe care
social media le ridică dar totodata doresc să evidenţiez şi părtile pozitive pe care aceste
reţele sociale le au, precum şi influenţa lor în viaţa noastră de zi cu zi.

Deşi ne aflăm într-o perioadă în care tehnologia evoluează pe zi ce trece,

facilitându-ne şi uşurându-ne vieţile, tehnologie care ne ţine la curent cu ceea ce se
întamplă în jurul nostru şi ne conectează cu cei dragi doar printr-o simplă apăsare de buton,
aceeaşi tehnologie riscă să ne transforme în nimic mai mult decât nişte drone programate
să îşi trăiască viaţa în funcţie de trendurile viralizate prin Internet. Cu ochii aţintiţi în
smartphone-uri şi fără să realizeze influenţa pe care acel mic gadget o are asupra lor,
oamenii devin conectaţi în permanenţă la online, hrănindu-şi ego-ul, în timp ce devin din
ce în ce mai deconectaţi de la viaţa reală. Iar această dependenţă, provocată de Internet şi
de tot ceea ce are de oferit şi încrederea pe care marea masă a oamenilor o are în aceste noi
tehnologii, face ca social media să fie unul dintre cele mai puternice instrumente ale
secolului XXI, ce poate porni războaie, poate stabili noi standarde, poate distruge sau crea
cariere şi poate unifica gândurile, dorinţele şi ideile unei comunităţi pentru atingerea unui
scop comun. Datorită influenţei, puteri nelimitate, neîngrădite pe care o deţine social
media, nu este de mirare că pot apărea abuzuri şi în acelaşi timp probleme grave de ordin
etic. Diverse persoane, companii, guverne, se folosesc de social media pentru a manipula,
controla sau a pătrunde în viaţa privată a persoanelor, fără ca aceştia să fie conştienţi la
abuzurile de care pot fi supuşi, atunci când îşi dau log-in pe contul ,,privat".

Pentru a reuşi să reliefez această latură problematică a social media, voi începe prin
a puncta şi explica conceptele de etică şi ceea ce reprezintă social media, voi scoate în

4
evidenţă problemele generale de ordin etic în social media, ca mai apoi să prezint cazuri
specifice, cu ajutorul cărora să îmi pot susţine punctul de vedere referitor la tema aleasă.

Demonstrarea acestor probleme de ordin etic în social media se poate dovedi a fi o

sarcină mai dificilă decât ar putea părea şi asta din cauza lipsei literaturii de specialitate sau
a unor studii ştiinţifice. Mă văd nevoit să recurg şi la alte surse decât sursele clasice de
documentare şi culegere a informaţiilor, abordând un stil mai neconvenţional în încercarea
de a prezenta problemele din social media, folosindu-mă de experienţa personală avută cu
social media, precum şi de diverse interviuri, anchete sau informaţii diseminate în online
ce fac referire la aceste probleme etice.

Prin intermediul lucrării vreau să reuşesc să fac conceptele de social media şi etică
în social media cât mai bine înţelese, ce implică folosirea diferitelor tipuri de reţele sociale,
cât de predispuşi suntem la minciuni şi manipulare, cum ne putem folosi de ele pentru a ne
ajuta pe noi înşine sau pe cei din jurul nostru, scopul final fiind formarea unei gândiri
critice asupra a ceea ce reprezintă social media şi asupra ramificaţiilor pe care le capătă
această discuţie, a problemelor de ordin etic, în social media.

5
 CAPITOLUL I

ETICA SOCIAL MEDIA ŞI IMPLICAŢIILE ÎN SOCIETATE

I.1. Caracteristici şi forme ale eticii

I.1.1. Ce este etica ?

Din punct de vedere etimologic, cuvântul etică provine din limba greacă veche,
ethos însemnând obicei, obişnuinţă, caracter, mod de viaţă iar acelaşi termen ethos tradus
în latină devine mores, cu o semnificaţie aproape identică. În context contemporan, acest
concept cuprinde atitudinile fundamentale şi obiceiurile caracteristice ale unui grup uman,
trib, popor, naţiune, etc., ca de exemplu: ethosul african, ethosul românesc, ethosul
american. Etimologic vorbind, cuvântul etică are la bază cel puţin două semnificaţii
fundamentale şi anume caracterul individual, ce are legătură cu trăsăturile unei persoane şi
normele sociale care ghidează şi guvernează comportamentul oamenilor, fixând limitele
între ceea ce este bine şi ceea ce este rău.1

Încă din definţie se poate observa că sunt anumite diferenţe de opinie atunci când
vorbim de crearea unei definiţii universale pentru explicarea eticii şi tocmai din acest
motiv ar trebui luat în considerare acest fapt, deoarece ne va face să înţelegem mult mai
uşor de unde şi de ce apar anumite probleme de etică (ceea ce eu consider a fi etic nu se va
reflecta întotdeauna în ghidul etic pe care îl are un alt individ).

Indiferent de definiţiile pe care le capătă etica sau diferenţele de valori etice, la

baza fiecărui individ se află un cod etic, de care se foloseşte atunci când este nevoit să ia o
decizie. Aceste standarde etice sunt cele care sunt acceptate de majoritate ca fiind bune iar
în cele mai multe dintre cazuri, felul în care sunt aplicate este fără a fi reglementate şi
impuse de anumite legi. Însă aceeaşi comunitate poate lua decizia de a pedepsi
comportamente şi acţiuni considerate a fi neetice. Aşadar cu fiecare decizie luată, intră în
funcţiune un proces de gândire etic, prin care calculăm în ce fel deciziile noastre pot
influenţa şi afecta pe cei din jurul nostru sau comunitatea de care aparţinem. Deşi
majoritatea deciziilor sunt de rutină, putem să avem de-a face cu o dilemă etică neaşteptată,
1
Peter SINGER, Tratat de etică, Ed. Polirom, Iași, 2006, p. 29.
6
care să aibă nevoie de o decizie imediată; spre exemplu, un tânăr care vede soţia unui
prieten în oraş cu un alt prieten de-al lui - dilema fiind, căruia dintre prieteni trebuie să îi
fie loial, din moment ce amandoi îi sunt prieteni buni iar indiferent de decizia pe care o va
lua va lua, aceasta va răni pe unul dintre prietenii lui, daca nu chiar pe amandoi.
Fundamentul care stă la baza deciziilor etice implică opţiunea de a alege şi căutarea unui
echilibru fiind un ghid pentru diferenţierea deciziilor bune de cele rele.

Însă pot fi cazuri în care deciziile unui individ pot fi influenţate doar de ceea ce el
crede că este bine pentru propria persoană, situaţie cunoscută sub denumirea de egoism
etic.2 Egoismul etic presupune că oamenii au obligaţii morale doar pentru ei înşişi şi că
aceştia ar trebui să urmărească exclusiv doar propriile scopuri. Un egoist etic ar spune că
nu are datoria să dea o mână de ajutor unei persoane aflate în dificultate, decât în cazul în
care, ajutând acea persoană, gestul respectiv, ar coincide cu nevoile proprii. Deşi James
Rachels vede în acest tip de comportament anumite elemente care ar justifica egoismul etic
(precum faptul că egoismul etic stă la baza simţului nostru etic comun fiind explicat de
existenţa legilor care te împiedică să furi sau să minţi deoarece, în fond, legile există doar
ca să îţi servească scopurilor personale), acesta conchide că egoismul etic este greşit petnru
că oamenii, au întipărit un principiu moral care le cere să îi trateze pe toţi aşa cum ar vrea
ei înşişi să fie trataţi şi că ar putea justifica tratarea persoanelor diferit doar în cazul în care
s-ar putea demonstra că există într-adevăr vreo diferenţă de fapt între ele, care să fie
relevantă pentru justificarea diferenţei de tratament.

I.1.2. Etica şi relativismul cultural

Etica reprezintă ceva diferit pentru fiecare. Noi ca oameni, ne dezvoltăm simţul etic
în funcţie de cultură, etnie, credinţă iar toate aceste surse ne transformă în indivizi unici în
gândire şi în felul în care analizăm diferite situaţii. Aşa că, nu este de mirare că în căutarea
mea pentru a găsi cea concretă definiţie a eticii am descoperit pe site-ul unei facultăţi din
străinătate, Universitatea Santa Clara, întrebarea ,,Ce înseamnă etica pentru tine ?",
adresată de către sociologul Raymond Baumhart unor oameni de afaceri, întrebare care a
primit răspunsuri foarte diverse cum ar fi: ,,Etica are de-a face cu credinţa mea", ,,Etica
este alcătuită din standarde de comportament pe care societatea în care trăim le consideră

2
James RACHELS, Elements of Moral Philosophy, Ed. Fourth Edition, 2003, p. 75.
7
acceptabile" sau ,,Etica are legătură cu ceea ce îmi spune instinctul, că fac bine sau rău". 3 A
încerca să determini înţelesul eticii sau să formulezi o definiţie care să fie valabilă pentru
toţi este astfel un lucru aproape imposibil.

Astfel apare în ecuaţia discuţiei aşa-numitul relativism cultural4 care implică în

mod direct felul în care valorile de ordin etic influenţează viaţa şi comportamentul
membrilor unei comunităţi sau societăţi. Acest concept de relativism cultural a fost folosit
pentru a scoate în evidenţă felul în care normele şi valorile sociale îşi modifică sensul şi
înţelesul în funcţie de contextul social. Antropologul Ruth Benedict era de părere că
moralitatea diferă de la o societate la alta şi este un termen convenabil pentru a descrie
obiceiurile aprobate social.5 Dacă ar fi să exemplificăm această convingere, am putea
aminti valorile morale şi etice vestice care implică monogamia, precum şi grija şi ajutorul
oferit bătrânilor în contrast cu valorile eschimoşilor, care practică poligamia şi abandonul
persoanelor în vârstă, numit şi geronticid.6 Putem enunţa faptul că valorile etice nu pot fi
unificate pentru a crea un set de valori etice universale, datorită programării culturale la
care suntem supuşi încă din momentul în care suntem născuţi. Această programare ne
împiedică să vedem etic, în cazul nostru, deciziile eschimoşilor de a-şi abandona bătrânii,
lăsându-i pradă elementelor naturii în momentul în care aceştia nu se mai pot autosusţine şi
nu mai aduc nici un beneficiu comunităţii, din moment ce, în cultura noastră, bătrânii sunt
stimaţi şi văzuţi drept un izvor de cunoaştere, sfaturi şi lecţii de viaţă pentru cei tineri şi
neexperimentaţi, valoarea lor pentru grup fiind de ordin spiritual şi nu fizic. Dar asta nu
înseamnă că valorile noastre etice sunt neapărat corecte sau justificabile, deoarece mediul
în care trăim ne oferă posibilitatea, şi opţiunea de a lua altfel de decizii spre deosebire
eschimoşi, a căror decizii trebuie să fie în interesul şi binele întregii comunităţi, pentru a nu
pune în pericol supravieţuirea grupului. Ideea unificării şi creării unui cod universal de
etică şi o definiţie care să înglobeze toate aceste valori este pe atât de imposibilă pe cât este
de ridicolă. Şi din nou, această idee o putem exemplifica prin ,,Povestea Orbilor şi

3
Manuel VELASQUEZ, Claire ANDRE, Thomas SHANKS, What is Ethics ?, ,,Issues in Ethics",
vol. 1, nr.1, 1987, pp. 1-5.
4
Franz BOAS, Museums of Ethnology and their classification, ,,Science", vol. 9, 1887, pp. 587-
589.
5
Ruth BENEDICT, Patterns of Culture, Ed. Houghton Mifflin Harcourt, 1934, passim.
6
Ibidem.
8
Elefantului"7, în care un grup de oameni orbi, însetaţi de cunoaştere, merg să atingă un
elefant pentru a-şi face o părere despre ce este şi cum arată acest elefant. Fiecare orb atinge
doar o singura parte a elefantului, precum trompa, fildeşul sau burta acestuia. Comparând
rezultatele experienţei constată că se află într-un dezacord total. Unul dintre ei atinge
lateralul elefantului şi crede că elefantul este un zid, altul atinge trompa elefantului şi crede
că este un şarpe, altul atinge fildeşul şi este de părere că elefantul este o suliţă, un alt orb
atinge coada şi spune despre elefant că este o sfoară, un alt orb îi atinge urechea şi spune
despre elefant că este un evantai iar atingându-i piciorul, ultimul orb spune despre elefant
că este un copac. Aşadar, putem să observăm că deşi fiecare orb îşi descrie părerea despre
elefant ca fiind un adevăr absolut, toate adevărurile lor sunt relative, fiind bazate pe scurta
lor experienţa cu elefantul. Nimeni nu deţine adevărul absolut, concluzie aplicabilă şi
atunci când vorbim de codurile şi valorile etice deoarece şi acestea sunt, la rândul lor,
relative.

I.1.3. CyberEtica sau Codul de Etică a mediului Online

În ultimele două decenii, Internetul a ajuns să domine fiecare aspect al vieţii

noastre, iar acest lucru a reprezentat o schimbare majoră pentru mulţi dintre noi. Gradual,
am acceptat-o şi ne-am însuşit-o, iar pentru generaţiile tinere, care s-au născut în toată
această evoluţie tehnologică, nu există un alt stil de viaţă în care Internetul să lipsească.
După cum am văzut, este greu de a găsi un cod de etică universal aplicabil în viaţa de zi cu
zi. Aşadar, nu este de mirare faptul că la rândul său şi mediul online, Internetul, are greutăţi
în a stabili şi a respecta un anumit set de valori etice. Acest lucru se dovedeşte a fi
problematic din moment ce lumea online, aflată într-o expansiune constantă, continuă să
atragă şi să acapareze în universul său, vieţile a din ce în ce mai multor persoane, devenind
un mediu care face posibilă comunicarea fără limite fizice, interconectând o întreagă
planetă.8 Aşa că întrebarea logică este daca nu cumva acest mediu ar trebui reglementat,
guvernat de anumite legi, care să îţi spună ce ai voie sau nu ai voie să faci. Mediul online
devine o comunitate de oameni care trebuie să funcţioneze conform unui anumit cod,
asemeni comunităţilor umane de pretutindeni. Ar trebui ca Internetul să fie lăsat în forma

7
John Godfrey SAXE, Poemele lui John Godfrey Saxe, Ed. Houghton Mifflin Harcourt, 1889, p.
111.
8
Douglas COMER, The Internet Book, Ed. Prentice Hall, 2007, passim.
9
lui actuală, un Vest Sălbatic, guvernat de codul etic al fiecărui utilizator, fiecare fiind liber
să-şi exprime ideile, intenţiile şi trăirile în formă naturală, neperturbate de existenţa
vreunui cod de ,,legi" sau ar trebui reglementat şi supus unor reguli, decizie care ar putea
distruge întregul "ecosistem" al Internetului, furându-i din identitate, din unicitatea şi
libertatea cu care utilizatorii Internetului au fost obişnuiţi. Bill Gates spune despre Internet
următoarele: ,,Internetul devine târgul satului pentru oraşul global de mâine."9 Dacă ar fi
să tratăm această idee cu seriozitate, am putea spune că, asemeni unei comunităţi reale,
fizice, şi comunitatea online trebuie să aibă la bază legi, reguli şi valori etice, care trebuiesc
respectate, pentru a evita haosul. Însă în anii în care Internetul şi mediul online s-a
dezvoltat, am putut observa că acesta tinde să se autoguverneze, să se autocenzureze, să
înlăture elementele care îi pot face rău, fără ca să fie nevoie de intervenţia directă a
vreunei instituţii sau guvern. Cu toate acestea, navigarea în siguranţă pe Internet şi
utilizarea responsabilă a resurselor disponibile, reprezintă un factor de interes comun, atât
pentru utilizatori cât şi pentru operatorii sau sponsorii care pun la dispoziţie aceast serviciu.

Din moment ce Internetul dispune de câteva caracteristici mai mult decât

impresionante, precum accesul instant, imediat, la nivel global, descentralizat, interactiv, se
extinde în permanenţă în conţinut, flexibil şi extrem de adaptabil 10, care poate fi accesat de
către oricine cu echipamentul necesar şi aptitudini tehnologice modeste, s-a considerat
necesară apariţia CyberEticii11, ce a devenit un studiu filosofic al eticii în cadrul
Internetului, menit să înţeleagă comportamentul utilizatorului online precum şi felul în
computerele şi Internetul afectează individul şi societatea. CyberEtica îşi are rădăcinile şi i
se datorează cercetărilor lui Walter Manner, care în 1970 a folosit pentru prima dată
termenul de ,,etică de calculator - computer ethics"12, definind domeniul ca unul care
examinează ,,probleme de ordin etic agravate, transformate sau create de noile
tehnologii"13 precum şi impactul tehnologiei informaţiei asupra valorii umane, cum ar fi
sănătatea, averea, oportunitatea, libertatea, democraţia, cunoaşterea, confidenţialitatea,
securitatea, auto-împlinirea şi aşa mai departe.
9
Bill GATES, Fondator Microsoft.
10
Douglas COMER, The Internet Book, Ed. Prentice Hall, 2007, p. 34, p. 92.
11
CyberEthics, https://en.wikipedia.org/wiki/Cyberethics, accesat pe 20 iunie 2014.
12
Terrell BYNUM, Computer and Information Ethics, ,,Stanford Encyclopedia of Philosophy",
august 2001, p. 5.
13
Ibidem.
10
 CyberEtica cuprinde un cod al comportamentului pe Internet14, bazat pe bunul simţ
şi buna judecată şi legi aplicabile în mediul online, fiind creat de utilizatori pentru
utilizatori, fiecare folosindu-şi propriul cod etic pentru a propune legi şi reguli care să
guverneze mediul online. Deşi acest cod al ,,bunelor maniere" pe Internet este facultativ, la
alegerea fiecăruia dacă vrea să îl respecte sau nu, experienţa navigării pe Internet poate fi
îmbunătăţită atunci când se respecţă acest cod etic. "Caracterul este ceea ce faci atunci
când nimeni nu se uită la tine"15. Atunci când sunt conectaţi în online, oamenii tind să
creadă că sunt invulnerabili, invizibili, simţindu-se adăpostiţi de judecata celor din jurul
lor. Din acest motiv se folosesc de mediul online pentru a da frâu liber tuturor părţilor şi
aspectelor care intră în alcătuirea persoanei lor, fie ele nocive sau nu, aspecte care în viaţa
de zi cu zi ar fi ascunse şi înăbuşite, pentru a nu risca să fie stigmatizaţi sau izolaţi social.
Nu putem afirma cu certitudine că Internetul este în mod inerent lipsit de etică însă de
foarte multe ori această portiţă de scăpare din lumea cotidiană, pare să scoată ce e mai rău
din noi cu foarte mare uşurinţă, să răbufnim sau să interprindem acţiuni ce ni le asumăm a
fi greşite sau lipsite de etică şi pe care, de altfel, nu le-am face în viaţa reală.16

În 1992, în încercarea de a crea un set de standarde care să ghideze şi să instruiască

indivizii în folosirea calculatoarelor şi a Internetului într-un mod etic, Institutul de Etică a
Tehnologiei Informaţiei, a publicat ,,Cele 10 porunci ale eticii I.T."17, scrise în modul în
care sunt scrise cele 10 porunci biblice, porunci care au urmărit crearea unor standarde
etice pentru folosirea Internetului. Acestea sunt: Nu folosi calculatorul în moduri în care
ar putea aduce un prejudiciu presoanelor; Nu te folosi de tehnologie pentru a cauza
interferenţe în munca altuia; Nu te folosi de calculator pentru a spiona alte persoane; Nu
te folosi de tehnologie pentru a fura informaţii; Nu te folosi de tehnologie pentru a
disemina informaţii false; Nu pirata; Nu îţi asuma credit pentru munca altuia; Nu folosi
resursele calculatorului unui alt individ decât dacă acesta îşi dă acordul; Gândeşte-te ce
impact social poate avea software-ul înainte de a-l crea; Fii respectuos şi prietenos cu
ceilalţi membri din online. Deşi aceste ,,porunci" au fost acceptate şi folosite de sute de

Richard A. SPINELLO, CyberEtics: Morallity and Law in Cyberspace, Ed. Jones and Bartlett
14

Publishers International, 2003, pp. 2-4.

15
John WOODEN, Basketball Hall of Famer.

Yair Amichai-HAMBURGER, The Social Net: Understanding our Online Behavior, Ed. Oxford
16

University, 2013, p. 27.

17
Ramon C. BARQUIN, In Pursuit of a Ten Commandments for Computer Ethics, 1992, passim.
11
şcoli şi corporaţii în educarea utilizatorilor, unele comunităţi din mediul academic şi
comunităţile de hackeri, blamează şi critică aceste reguli, fiind de părere că sunt simpliste
şi prea restrictive. Se poate spune că lupta pentru un Internet etic este o cauză pierdută şi
asta deoarece busolele morale ale oamenilor par a fi deteriorate iremediabil. Mulţi par să
uite că în spatele monitoarelor se află persoane reale, iar pe măsură ce Internetul ne
acaparează vieţile, devenim din ce în ce mai dezumanizaţi de propriile noastre creaţii şi de
deciziile pe care le luăm, ceea ce face ca discuţia eticii în mediul online să pară o problemă
prea mică, având în vedere că riscăm pierderea identităţii noastre, ca oameni.

I.2. Social media şi efectele ei asupra societăţii

I.2.1. Ce reprezintă social media ?

Social media este un termen nou, apărut ca urmare a dezvoltării Internetului si a

serviciilor oferite de acesta. Putem explica conceptul de social media ca un cumul de
activităţi definit de 3 coordonate: tehnologie, interacţiune socială şi creaţie prin cuvinte,
poze, video sau audio.18 Însă conceptul de ,,social media" este unul redundant şi asta pentru
că Internetul a fost încă de la începuturile sale, social. Instrumentele pe care le avem la
dispoziţie acum sunt noi însă comunicarea şi interacţiunea sunt la fel de vechi ca omenirea.
Ceea ce Internetul şi social media au schimbat în realizarea comunicării este ritmul, nivelul
la care se realizează comunicarea şi costul ei. Poţi trimite mesaje şi poţi interacţiona cu mai
multe persoane în acelaşi timp, mult mai rapid şi cu costuri reduse sau inexistente.

Termenul social media poate fi inţeles şi ca o grupare de noi tipuri de online

media19, care împart în mare următoarele caracteristici: participarea - se încurajează
contribuţia si feedback-ul din partea tuturor celor interesaţi şi astfel se anulează linia care
despărţea media tradiţională şi audienţa; deschiderea şi comunitatea - majoritatea
serviciilor oferite de social media ajută la dezvoltarea rapidă a comunităţilor, pe baza unor
interese comune şi facilitează comunicarea în interiorul lor sau interacţiunea cu alte
comunităţi, iar discuţiile sunt votate, comentate, sau trimise mai departe altor membri;
conversaţia - ca opus sau alternativă la comunicarea unidirecţională din media tradiţională
- unde conţinutul este transmis sau distribuit unei audienţe, comunicarea fiind una
18
Antony MEIFIELD, What is social media ?, Editura Krossing, 2008, pp. 5-20.
19
Ibidem.
12
bidirecţională; conectivitatea - succesul reţelelor sociale se datorează faptului că informaţia
poate fi transmisă mai departe, cu uşurinţă, cu ajutorul link-urilor, a embedding-ului
conţinutului sau folosirea instrumentelor de tip share.

Aşadar cea mai bună variantă pentru definirea social media este să o definim pe
componente. Media este un instrument al comunicării, spre exemplu un ziar sau radioul,
deci social media ar putea fi considerat un instrument de tip social al comunicării pe
Internet. În termeni simpli acest lucru ar putea fi explicat ca un website care nu îţi oferă
doar informaţii ci şi interacţionează cu tine în acelaşi timp. Această interacţiune se
realizează prin simpla cerere de a lăsa un comentariu sau de a vota un articol.

Pentru ca partea socială să poată fi îndeplinită este nevoie de o platformă, un site

unde să aibă loc toate aceste interacţiuni. Din moment ce termenul de social media a fost
caracterizat, putem trece la platforme de tip social media. Social media înglobează şi
acoperă o scară mare de website-uri, însă elementul care leaga toate aceste site-uri între ele
este capabilitatea de a interacţiona cu utilizatorii site-ului sau cu site-ul în sine. În
momentul de faţă sunt 6 tipuri de social media: reţelele sociale - site-uri unde utilizatorilor
le este oferită şansa de a construi pagini personale prin intermediul cărora pot relaţiona cu
prieteni şi pot împărtăşi content şi informaţii ( Facebook, LinkdIn, Last.FM ); blogurile -
cea mai populară formă a social media ce reprezintă un jurnal online ( Blogspot,
Wordpress ); wiki - site-uri ce oferă utilizatorilor posibilitatea să adauge sau să editeze
informaţii deja existente pe site, fiind o bază de date comună ( Wikipedia ); podcasturile -
care reprezintă o colecţie de materiale audio sau video, disponibile prin abonament sau
gratis, prin servicii ca Apple iTunes, Amazon sau Zonga; forumurile - pot fi descrise ca
zone de discuţii în mediul online, a unei comunităţi sau grup, a căror membri împărtăşesc
un scop sau idee comună; comunităţile de content - reprezintă acele comunităţi care
organizează şi share-uiesc anumite tipuri de conţinut, cum ar fi comunitatea YouTube
pentru video, Flickr pentru poze şi Del.icio.us sau Blinklist pentru social bookmarking;
microblogging-ul - reţele sociale combinate cu blog-ul prin intermediul cărora informaţii
scurte (update-uri) sunt distribuite online prin intermediul reţelelor de telefonie (Twitter,
Vine).20

Felul în care funcţionează aceste reţele sociale, la primă vedere pare simplu:
persoanele care se alătură unei reţele sociale şi îşi creează un profil, ajung să îşi

20
Ibidem.
13
construiască la rândul lor o reţea prin adăugarea de prieteni aflaţi în interiorul reţelei de
socializare sau prin invitarea prietenilor din viaţa reală să li se alăture. Astfel apare efectul
de bulgăre de zăpadă care creşte din ce în ce mai mare pe măsură ce înaintează. Însă
succesul acestor reţele sociale se datorează faptului că sunt utile membrilor ei, punându-le
la dispoziţie atât servicii cât şi divertisment.

Aşadar, avem componenta socială a reţelelor de tip social media ce transformă

aceste platforme în adevărate câmpuri de bătălie pentru diferite discuţi, un loc unde poţi
împărtăşi viziuni, idei, etc. Nu e greu de crezut că această libertate, de a prezenta unei
întregi comunităţi ceea ce gândeşti, ceea ce faci, sau ceea ce îţi place, poate provoca
dependenţă. ,,We are what we share - Suntem ceea ce împărtăşim celorlalţi"21 iar în social
media, dacă nu împărtăşeşti, nu exişti. Dar atunci când această activitate se transformă din
ceva care să ne ajute să intrăm în contact cu alte persoane sau să ne educăm, într-o
expunere egocentristică a propriei vieţi, avem de a face cu o risipă a capacităţilor şi
funcţionalităţii pe care o oferă social media. Conform unui studiu publicat de către
Universitatea din Michigan, social media a devenit în ultimii ani un instrument folosit de
către persoane cu tendinţe narcisiste, în încercarea de a-şi hrăni ego-ul. 22 Studiul a arătat că
adulţii tineri folosesc social media ca un ,,megafon" prin care îşi expun viaţa personală, în
timp ce adulţii maturi folosesc social media ca pe o ,,oglindă". Însă această dorinţă de a-ţi
expune viaţa şi de a te aştepta să fii slăvit sau glorificat prin ,,like-uri" sau ,,retweet-uri",
pentru activităţile tale zilnice, ,,selfie-uri" sau alte postări, nu este chiar atât de absurdă pe
cât pare. Într-o eră a tehnologiei, care conectează oamenii în online, la conversaţii,
informaţii, idei, în acelaşi timp îi deconectează de la lumea reală, iar prin aceasta, indivizii
uită cum să socializeze, cum să împărtăşească detalii în offline, fiind limitaţi de aceeaşi
tehnologie care le oferă atât de multă libertate. Toate aceste moduri de a folosi social
media au legătura cu dorinţa fiecăruia de a face parte dintr-o comunitate. Se poate spune
că social media reprezintă şansa celui care este izolat social, care îşi găseşte cu greu locul
în societate, de a fi acceptat, de a se simţi necesar unei cauze, de a avea o voce în online în
timp ce oamenii din lumea reală sunt mult prea absorbiţi de tumultul grijilor cotidiene
pentru a avea urechi să-i asculte şi pe cei mai mici. Trăim în era social media, unde
21
Charles W. LEADBEATER, We-Think: The Power of Mass Creativity, Ed. Profile Books, 2008,
p. 1.
22
Megan CHARLES, Social Media Attracts People Who Meeed an Ego-Boost,
http://socialnewsdaily.com/27352/social-media-attracts-people-who-need-an-ego-boost/, accesat pe
19 iunie 2014.
14
colecţionăm prieteni ca timbrele, însă această dorinţă de a avea cât mai mulţi prieteni pe
platformele social media se rezumă la frica de a fi singur. 23 Maxwell Maltz afirma că ,,dacă
reuşeşti să te împrieteneşti cu tine însuţi, nu vei fi singur niciodată" 24, însă omul este o
fiinţă socială iar frica de singurătate îl poate înnebuni. Într-o societate care pune accentul
din ce în ce mai mult pe performanţă şi reuşite individuale, în imaginea de sine, nu este
greu de crezut că indivizii caută aprobare de la ,,prietenii necunoscuţi" de pe reţelele de
socializare, oferind la schimb semnificaţia şi intimitatea unei prietenii adevărate, pentru
postări, like-uri şi schimburi de poze lipsite de valoare. Sacrifică conversaţia pentru o
simplă conexiune cu o altă persoană, creând astfel un paradox: o situaţie în care ne putem
lăuda cu un număr mare de prieteni însă în realitate să ne simţim şi să fim singuri.

I.2.2. Evoluţia, importanţa şi impactul social media

Social media, care nu demult părea doar un trend, un moft despre care scepticii
afirmau şi insistau că nu va prinde, acum atrage mai mulţi utilizatori ca oricând în timp ce
creşte în valoare cu miliarde de dolari, evoluând până în punctul în care dacă nu exişti în
online ca persoană, dar mai ales ca şi organizaţie, nu poţi avea succes.

Însă pentru a ajunge la nivelul pe care l-a atins în zilele noastre, ideea, conceptul de
social media a trebuit clădit cărămidă cu cărămidă, iar totul a început cu primul e-mail
trimis25 în anul 1971, care avea să pornească o adevărată revoluţie a felului în care oamenii
îşi fac simţită prezenţa în online. Iar această evoluţie, a social media, trebuie menţionată,
deoarece, o data cu evoluţia ei, am evoluat şi noi ca indivizi. În ultimul deceniu, social
media a devenit pe deplin înrădăcinat în viaţa marii majorităţi a oamenilor şi o parte
integrată a societăţii moderne. Reţelele sociale nu schimbă doar ceea ce facem ci şi ceea ce
suntem şi asta pentru că avem aşteptări mult mai mari de la tehnologie în timp ce nu mai
avem aşteptări de la ceilalţi de lângă noi. Nu suntem doar consumatori de conţinut ci şi
creatori care îşi pot publica locurile pe care le vizitează, persoanele pe care le îndrăgesc,
gânduri, opinii, ceea ce fac într-un anumit moment şi chiar şi ceea ce mâncă. Toate update-
Yair Amichai-HAMBURGER, The Social Net: Understanding Our Online Behavior, Ed. Oxford
23

University Press, 2013, pp. 1-20.

24
Maxwell MALTZ, Psyscho-Cybernetics, Ed. Prentice-Hall, 1969, p. 139.
25
Anthony CURTIS, The Brief History of Social Media, http://goo.gl/1k5yE0, 2013, accesat pe 18
iunie 2014.
15
urile, pin-urile, video-urile, postările pe blog, uşurează felul în care putem fi conectaţi şi la
curent cu orice se întâmplă, în orice moment şi în orice zonă de pe glob. Aceste reţele
sociale tind să ne satisfacă vulnerabilităţile, oferindu-ne fantezii care să ne facă să ne
simţim bine în propria piele şi anume că putem să alegem la ce suntem atenţi şi la ce dăm
importanţă, că vom fi întotdeauna auziţi şi cel mai important, că nu va mai trebui să ne
simţim singuri, idee care stă la baza reprogramării noastre mentale, reporgamare care
este cel mai bine descrisă prin sintagma "sharuiesc deci exist." În tot acest timp ne folosim
de tehnologie pentru a ne defini ca indivizi, împărtăşind celorlalţi gândurile şi
sentimentele noastre chiar în timp ce le se petrec şi falsificăm experienţe ca să avem ce
împărtăşi şi astfel să simţim că trăim.26Din acest motiv, tot ceea ce împărtăşim pe reţelele
sociale capătă un rol de buletin virtual, de carte de vizită, care ne conturează felul în care
ceilalţi ne văd în mediul online, ca persoane reale într-un mediu virtual. Aşa că pentru a
descrie acele persoane cu o anumită activitate, statut şi influenţă în online, a fost inventat
termenul de ,,cyber-citizen" sau cyber-cetăţean. Social media nu modifică doar modul în
care interacţionăm cu tehnologia, dar şi felul în care lucrăm, consumăm contentt şi
gândim.27 Să luăm în considerare faptul că social media social media a alterat mediul de
lucru, fiecare companie necesitând ca angajaţii lor să aibă un cont pe cel puţin una din
reţele sociale şi să fie activi în online; totodată platformele sociale au devenit un instrument
de comunicare internă în cadrul companiilor, sporind productivitatea şi gradul de atenţie al
angajaţilor asupra taskurilor care trebuie rezolvate. Mai mult, social media schimbă felul în
care consumăm conţinut oferindu-ne posibilitatea de a fi ignoranţi dacă dorim acest lucru,
ascunzând postările cu care nu suntem de acord sau care contravin viziunilor noastre;
tindem însă să nu cercetăm informaţiile care ne sunt oferite şi citim tweet-uri şi postări pe
blog ca şi cum ar fi surse oficiale de ştiri. Platformele social media au devenit platforme de
învăţare pentru cei care nu ştiu să citească. Popularitatea acestor site-uri motivează
persoanele analfabete să înveţe să citească iar copiii cărora le este oferit accesul la aceste
platforme tind să-şi dezvolte abilităţile comunicaţionale de la o vârstă fragedă. Social
media joacă un rol important şi în cadrul politicii, fiind responsabilă pentru rescrierea, în
unele cazuri, a unor întregi peisaje politice, prin creşterea gradului de conştientizare a vieţii
politice. Reţelele sociale au avut un impact în cadrul alegerilor din Iran, realegerea lui

Sherry TURKLE, Connected but Alone, http://www.ted.com/talks/sherry_turkle_alone_together

26

TedTalk, 2012, accesat pe 20 iunie 2014.

Jessica OAKS, Social Media and The Evolution of Us, http://creativesocialblog.com/news/social-

27

media-and-the-evolution-of-us, accesat pe 20 iunie 2014.

16
Barack Obama ca preşedinte al Statelor Unite ale Americii pentru al doilea mandat şi a fost
punctul de plecare al mediatizării şi susţinerii a schimbării politice din Egypt. 28 Nu în
ultimul rând, social media schimbă felul în care iubim şi în care menţinem o relaţie,
punând la dispoziţia noastră tehnologia de a fi lângă cei dragi chiar şi atunci când nu
suntem departe de ei.

Social media nu este statică, ba dimpotrivă, este formată dintr-o mulţime de

instrumente şi legături, aflate într-o continuă evoluţie şi schimbare, pentru a se plia cât mai
bine nevoilor şi preferinţelor utilizatorilor, aşadar, este un mediu în care greu poţi prezice
care va fi următorul trend. Deşi se încearcă crearea unei identităţi virtuale pentru fiecare
dintre cei prezenţi în online, social media pare să evolueze spre anonimitate. Iar toată
această dorinţă de a fi anonim în online poate fi observată, dacă ne uităm la aplicaţiile
sociale apărute în ultima perioadă, care au avut un succes răsunător. Mulţi utilizatori social
media aleg să îşi mascheze identitatea reală şi nu furnizează nici un nume sau se foloseasc
de pseudonime atunci când îşi creează conturi în online. Anonimatul în online este un
unealtă folositoare pentru oricine preferă să păstreze o separare strictă între o personalitate
online şi una offline, dar de cele mai multe ori se abuzează de perdeaua de fum oferită de
anonimitate, persoanele folosindu-se de ea pentru a-şi ascunde identitatea în timp ce se
angajează în activităţi ilegale. Majoritatea persoanelor care preferă să folosească
pseudonime29 sunt cei care suferă de diferite boli sau condiţii medicale şi vor să le discute
în online fără ca cele discutate să poată fi urmărite înapoi către persoana lor, bloggeri sau
activişti implicaţi în probleme politice, sociale sau discuţii controversate, persoane în
căutarea unui loc de muncă, victime ale abuzurilor, agenţi sub acoperire, diferiţi lucrători
sociali sau profesionişti din domeniul medical, precum şi o mare parte a tinerilor şi
minorilor. Aplicaţii precum Snapchat, Whisper, Secret30 au acelaşi lucru în comun şi
anume anonimitatea oferită utilizatorilor, iar anonimitatea reprezintă un lucru incitant şi
preţios în acest secol, în care, interesul guvernelor sau altor grupuri, este să îţi urmărească

28
Clay SHIRKY, The Political Power of Social Media,
http://www.foreignaffairs.com/articles/67038/clay-shirky/the-political-power-of-social-media,
accesat pe 20 iunie 2014.
29
Sarah PIPES, Social Networking Privacy: How to be Safe, Secure and Social,
https://www.privacyrights.org/social-networking-privacy-how-be-safe-secure-and-
social#anonymity, accesat pe 21 iunie 2014.
30
David GODSALL, Can Anonymity Be Good for Social Web ?, http://blog.hootsuite.com/can-
anonymity-good-social-web/, accesat pe 21 iunie 2014.
17
fiecare pas şi să ştie în permanenţă ceea ce faci. Pierderea anonimităţii în această lume ar
trebui să fie ceva de care să ne temem, deoarece o dată cu anonimitatea, nu există decât o
distanţă foarte mică până la pierderea intimităţii, care este un element primordial a unei
vieţi sănătoase în cadrul unei societăţi. Cu toate că un segment consistent din cei care
folosesc acest tip de reţele sociale îşi crează alter-ego-uri dorind să pară altfel de cum sunt
sau cum se comportă în viaţa reală, asta nu îi împiedică în a fi sinceri atunci când discută
cu un alt utilizator. Premisa acestor platforme este că anonimitatea eliberează individul şi
care devine dezinhibat în a spune exact ceea ce gândeşte, de a spune lucrurilor pe nume,
fără constrângeri.

Această posibilitate, de a spune ceea ce gândeşti, în timp ce eşti protejat de

anonimitate, este foarte importantă şi asta pentru că nu de puţine ori reţelele sociale au fost
folosite pentru a stârni diferite mişcări în cadrul societăţii sau au adus la lumină nedreptăţi
care se întâmplau la un pas de noi. În ultimii 5 ani, social media s-a dezvoltat într-un mod
total neaşteptat. De la invenţii din dormitoare de cămin la industrii de miliarde de dolari,
social media a schimbat felul în care persoanele militează pentru schimbări la nivel
politic, social sau economic.31 Oamenii ar trebui să fie liberi să aleagă dacă doresc să îşi
asume anonimitatea în online şi asta pentru că postările de pe Facebook pot stârni revoluţii,
iar fără protecţia anonimatului, este greu de crezut că aceeaşi oameni care au ieşit la
înaintare ar fi făcut acelaşi gest, de a cere schimbare socială şi de a arăta cu degetul pe cei
care comit nedreptăţi, ştiind că o dată cu publicarea identităţii lor, vor deveni o ţintă, atât ei
cât şi persoanele din jurul lor. Şi astfel suntem martorii unor ,,revoluţii Facebook sau
Twitter", revoluţii a căror succes s-a datorat în mare parte puterii social media de a uni
idealurile şi frustrările oamenilor, pornind marşul spre schimbare. 32 Însă aceleaşi platforme
sociale care ne îndeamnă la schimbare şi încearcă să pornească adevărate revoluţii sociale,
pot fi infiltrate şi folosite împotriva noastră pentru că ,,punctele cele mai tari ale social
media - anonimitatea, viralitatea, interconetarea - sunt, de asemenea, şi punctele cele mai
slabe."33

31
Geegee SCHUMAN, 5 Years of Social Media, http://pandawhale.com/post/34248/5-years-of-
social-media, accesat pe 21 iunie 2014.
32
Halim RANE, Sumra SALEM, Social Media, social media movements and the diffusion of ideas
in the Arab uprisings, ,,Journal Of International Communications", vol. 18, nr.1, aprilie 2012, pp.
97-111.
33
Evgeny MOROZOV, cercetător.
18
 Concluzia raţională este că influenţa pe care social media o are asupra omenirii este
pozitivă dar cu potenţial de a fi negativă, distructivă, însă este cert că această entitate nu
poate fi evitată. Şi aici intervine codul etic al fiecăruia dintre noi, cum decidem să ne
folosim de intrumentele puse la dispoziţie de către platformele sociale, în viaţa noastră de
zi cu zi, la şcoală sau la muncă şi să punem în balanţă fiecare posibilă consecinţă, fiecare
reacţiune la acţiunile noastre, atunci când apăsăm butonul ,,POSTEAZĂ".

CAPITOLUL II

PROBLEME DE ETICĂ ÎN SOCIAL MEDIA

II.1. Identificarea problemelor de etică în social media

Social media a devenit o forţă care poate determina o schimbare şi poate creea
situaţii fără precedent.34 Prin împuternicirea oamenilor cu sensibilitatea că vocea lor
contează şi ceea ce ei cred poate duce la schimbare, tehnlogiile social media au evoluat
felul în care persoanele comunică, se comportă şi acţionează în mediul online, deci nu este
de mirare că în tot acest proces comunicaţional, de schimb de date şi informaţii pot apărea
situaţii în care codul etic să fie pus sub semnul întrebării.

Pete Cashmore spunea: ,,Privacy is dead and social media holds the smoking
gun"35. Una dintre principalele acuze care i se aduc social mediei, este aceea că o dată cu
apariţia ei, nivelul de intimitate de care se poate bucura un utilizator a scăzut dramatic. Şi
asta deoarece, pe măsura dezvoltării social media, au apărut grupuri, care şi-au dat seama
că datele oferite în mod voluntar de către indivizi (fiind de părere că intimitatea lor le este
protejată de cei care le oferă serviciul respectiv) pe social media, reprezintă o adevărată
mină de aur, un insight direct către ceea ce vor să vadă, să audă şi să simtă utilizatorii de
social media. Această realizare a venit ca o oportunitate pentru diferite firme, companii sau
34
Ed MARTIN, Using Social Media as a Force for Good in HR,
http://www.hrzone.com/feature/people/using-social-media-force-good-hr/141867, accesat pe 21
iunie 2014.
35
Pete Cashmore, Mashable.com CEO.
19
guverne, să îşi modeleze imaginea, felul de a se prezenta în public, în funcţie de modul în
care marea masă a userilor doresc să îi vadă pe respectivii. Aspectul acesta nu ar reprezenta
o problemă, dacă, toate manevrele şi minările de date făcute din umbră, de diferite grupuri
interesate, ar fi în interesul consumatorului sau utilizatorului şi nu în interesul firmei,
companie sau diferitelor instituţii.

Însă problema intimităţii în cadrul reţelelor sociale reprezintă doar una dintr-o
multitudine de probleme, ce au luat naştere datorită mediului permisiv de care se bucură
social media şi de lipsa unei forţe sau entităţi autoritare care să sancţioneze astfel de
comportamente lipsite de etică. Printre problemele de ordin etic în cadrul social media se
numără36: decepţia, manipularea, securitatea datelor, accesabilitatea informaţiilor despre
utilizatori, proprietatea intelectuală şi controlul acestei proprietăţii, tehnologia şi
responsabilitatea socială, precum şi cyberstalking-ul şi dezvăluirea locaţiei, acorduri de
confidenţialitate invazive, lipsa unei modalităţi sigure de a proteja minorii în online,
infiltrarea organelor legii în social media sau profilarea socială şi divulgarea de date unor
terţe părţi.37

Acum, pentru a ne face o idee ce implică aceste abuzuri şi probleme de ordin etic,
este necesar să explicăm felul în care afectează utilizatorul. Acordurile de date invazive38,
practicate de majoritetea reţelelor sociale, afirmă că o reţea socială deţine toate datele
utilizatorilor încărcate pe platforma respectivă, date care includ imagini, clipuri video,
conversaţii şi mesaje trimise, toate acestea fiind stocate în bazele de date ale reţelelor
respective. De menţionat este că şi atunci când utilizatorul decide să renunţe la contul său
personal şi să îl şteargă, toate aceste date rămân stocate pe server, pentru o perioadă
nedeterminată, fiind alegerea celor care se ocupă cu platforma respectivă, dacă vor să se
folosească de date şi în ce fel. În cele mai multe dintre cazuri, datele sunt împărtăşite cu
agenţiile de securitate naţională sau vândute către firme care se ocupă cu marketingul, cu
scopul de minării lor, determinând astfel preferinţele utilizatorilor. Ceea ce ne duce la un
alt punct al discuţiei, profilarea socială şi divulgarea de date unor terţe părţi. Profilarea
utilizatorului permite reţelelor sociale de a filtra anunţuri, afişând doar acele anunţuri care
36
Joshi AG, Ethics in Internet, http://goo.gl/N3TzAH, accesat pe 21 iunie 2014.
37
Cyber Issues, http://www.cybersmart.gov.au/Parents/Cyber%20issues.aspx, accesat pe 21 iunie
2014.
38
Facebook, Data Use Privacy, https://www.facebook.com/about/privacy/, accesat pe 21 iunie
2014.
20
se potrivesc unui anumit segment de vârstă, sex sau etnie. Însă pentru a reuşi acest lucru,
este nevoie de prelucrarea datelor primite de la utilizatori, care de cele mai multe ori duce
în mod neintenţionat, la scurgeri de informaţii. Trebuie subliniat faptul că aceste scurgeri
de date pot ajunge, indirect, să fie disponibile unor terţe părţi care să folosească
informaţiile pentru a plănui furturi de date, consumatorii fiind predispuşi la atacuri
cibernetice, phishing etc.39 Când vine vorba despre riscul la care se expun cei ce folosesc
platformele sociale, minorii sunt ţintele cele mai uşoare pentru răufăcători, datorită lipsei
unui sistem care să îi împiedice pe aceştia să cadă plasă furturilor de date sau a
eventualelor abuzuri, ca urmare a folosirii social media. Deşi majoriatea acestor platforme
au o limită de vârstă setată, eficacitatea acestor filtre este discutabilă. Minorii sunt
predispuşi să fie mai deschişi atunci când dezvăluie informaţii personale, tind să fie creduli
şi să nu conştientizeze riscul la care se expun în momentul în care folosesc un serviciu
online, fiind o pradă uşoară pentru hoţii de date sau pradătorii sexuali. Iar uşurinţa cu care
cineva poate fi abuzat fizic sau emoţional, datorită social media, este una pe care mulţi
dintre utilizatori nu o iau în considerare. Şi asta pentru că majoritatea platformelor sociale
sunt oportune răufăcătorilor şi nu numai, deoarece pun la dispoziţie locaţia utilizatorilor
atunci când aceştia încarcă o poză, actualizează un status sau dau check-in la un restaurant.
Serviciile social media devin un GPS, o modalitate de a supraveghea constant ceea ce face
un anumit individ, unde se află sau cu cine se întâlneşte. Această chestiune se datorează
opţiunilor care fac posibilă localizarea utilizatorului. Opţiunile de tip geo-tagging sunt de
obicei activate în mod automat la crearea contului, fără acordul persoanei în cauză, fiind
necesară navigarea prin mai multe meniuri pentru a le dezactiva; operaţiune pe care mulţi
dintre userii neexperimentaţi, nu se descurcă să o efectueze, facilitând astfel
cyberstalkingul.40

Chiar dacă social media a devenit o parte constitutivă, integrată a strategiei de

comunicare între individ şi individ sau individ şi companie/societate, iar adoptarea acestor
tehnologii a fost făcută fără ezitare, acest nou model de relaţionare şi interconectare a
oamenilor a venit şi cu un bagaj de probleme etice, a căror graniţe nu s-au putut delimita
printr-o linie clară. Suntem nevoiţi să judecăm avantajele sau complicaţiile social media
Danesh IRANI, Steve WEBB, Modeling Unintended Personal-Information Leakage from
39

Multiple Online Social Networks, ,,Internet Computing", vol. 15, iunie 2015, pp. 13-19.
40
Emero PUBLISHING, Privacy Issues of Social Networking Sites: Cyberstalking and Location
Disclosure, http://emereo.net/success/privacy-issues-of-social-networking-sites-cyberstalking-and-
location-disclosure/, accesat pe 21 iunie 2014.
21
printr-un "filtru al zonei gri". Datorită creşterii intensităţii de folosire a social media,
membrii celei mai vechi organizaţii non-profit din Statele Unite ale Americii The Ethic
Resource Centre (ERC)41, au pornit o cercetare pentru a afla cât mai multe despre indivizii
care folosesc social media şi cât de mult se lasă influenţaţi de ce se întâmplă în online, în
încercarea de a găsi o posibilă conexiune între etică şi social media. Ceea ce au descoperit
cercetătorii este că persoanele cele mai active în online au avut o toleranţă mai mare faţă de
activităţi care ar putea fi considerate lipsite de etică, însă de menţionat ar fi faptul că acest
lucru se datorează felului în care ei judecă situaţiile respective, pentru ei ,,zona gri" fiind
una mult mai vastă atunci când raportează anumite întamplări la un cod etic. Mai mult
decât atât, deşi cei activi în online preferă să pună întâmplări sau fapte într-o zonă gri a
codului etic, aceştia au un simţ foarte dezvoltat de a depista şi observa încălcări ale codului
etic. Rezultatele cercetării s-au dovedit a fi nu foarte concludente, deoarece, s-a pornit de la
o premisă învechită, şi anume că reţelele sociale sunt predispuse la a fi lipsite de etică ceea
ce e absurd, deoarece problemele de etică ce ies la suprafaţă în social media , sunt datorate
tocmai caracterului deschis al platformelor şi a participării diferiţilor indivizilor, din
diferite medii sau culturi.

Complicaţiile etice din cadrul social media pot ieşi cu uşurinţă la suprafaţă daca
discutăm de perspectivele din care ar trebui analizată etica, perspective enunţate în
Framework for Ethical Decision Making (Ghidul pentru luarea deciziilor etice) 42, ghid
publicat de institulul pentru Etică Aplicată din Markkula.

 Din perspectiva utilitariană: hacking-ul de conturi şi postarea de mesaje

ameninţătoare reprezintă una dintre principalele probleme ale reţelelor sociale,
deoarece prin intermediul lor oameni se pot ataca între ei şi pot râni persoane chiar
daca aceasta activitate se desfăşoară în online; activităţi precum cyberbullying-ul
are ramificaţii în viaţa reală, persoanele care sunt agasate în online, ajungând în
unele cazuri la suicid, ca soluţie la problema intimidării sau terorizării de către alţi
utilizatori. Mai mult decat atât pedofilii sau cei care racolează persoane găsesc în
social media o uşurinţă în a-şi atinge scopurile. Însă totodata aceste reţele sociale

41
Sharlyn LAUBY, Ethics and Social Media: Where Should we draw the line ?,
https://www.americanexpress.com/us/small-business/openforum/articles/ethics-and-social-media-
where-should-you-draw-the-line/, accesat pe 21 iunie 2014.
42
Manuel VELASQUEZ, Thomas SHANKS, Thinking Ethically, ,,Issues in Ethics", vol.7,
decembrie 1996, pp. 1-5.
22
 ajută persoanele să intre în contact cu prieteni demult uitaţi sau persoane cu care nu
ar fi avut şansa să se întălnească vreodată şi să lege astfel relaţii puternice. Aşa că
întrebarea pe care ar trebui să ne-o adresăm este cum am putea ca să balansăm
aceste neplăceri şi beneficii, să reducem una pentru a putea creşte posibilitatea
celeilalte.

 Din perspectiva egalităţii: unele persoane consideră că reţelele sociale oferă

egalitarianismul total deoarece atunci când înteracţionezi cu cineva în online nu
poţi şti cu certitudine dacă e persoană de culoare sau nu, dacă e bărbat sau femeie,
slab sau gras, bătrân sau tânăr. Putem spune că această caracteristică de a
dezumaniza persoana în online, va duce la o corectitudine mai mare între oameni
sau va duce la pierderea abilităţii de a interacţiona concret cu ceilalţi, astfel
devenind o piedică în depăşirea diferenţelor.

 Din perspectiva virtuţii: multe din virtuţile interpersonale cărora le dăm valoare,
evoluează în contextul comunicării faţă în faţă. Onestitatea, deschiderea faţă de
ceilalţi precum si răbdarea sunt importante atunci când întalnim o persoană în viaţa
reală. Problema etică apare datorită faptului că aceste valori nu reprezintă nimic
atunci când persoanele sunt reprezentate de avatare în mediul virtual. Probabilitatea
ca alte virtuţi să treacă pe primul plan atunci când comunicăm în online este foarte
mare deoarece nu ducem niciodată lipsă de interacţiune în online şi putem ieşi din
conversaţii oricând dorim prin apăsarea unui buton.43

Pe lângă aceste probleme etice care afectează utilizatorul la o scară largă, mai
putem întâlni şi dileme etice care au legătură directă cu noi sau care chiar noi le stârnim.
Spre exemplu, atunci când vrei să îţi faci cunoscut în online un proiect, un produs sau o
companie, mulţi uită de linia fină dintre informare şi spamming.44 Fie el e-mail spam, pe
Twitter sau Facebook, trebuie să ţinem minte că bombardarea unei comunităţi cu un
anumit link, sau mesaj, obţinându-se un efect opus celui dorit, creând un sentiment de
repulsie sau iritare la vederea unui alt mesaj venit din partea aceleaşi surse. O altă
exemplificare a rolului pe care îl putem juca la declanşarea unei probleme de ordin etic în
social media, o reprezintă certurile cu ceilalţi sau o părere proastă pe care o avem despre

43
Manuel VELASQUEZ, Thomas SHANKS, Framework for Ethical Decision Making,
http://www.scu.edu/ethics/practicing/decision/framework.html, accesat pe 21 iunie 2014.
44
Spamming, https://en.wikipedia.org/wiki/Spamming, accesat pe 21 iunie 2014.
23
un anumit individ. Este foarte simplu ca certurile care au loc în privat, sau apatia pe care o
avem faţă de o anumită persoană, să se bucure de atenţia întregului internet, dacă vrem
acest lucru. Fie că facem publică o ceartă pentru publicitate, pentru a aduna suport din
partea celorlalţi utilizatori, un lucru este cert şi anume, astfel de probleme ar trebui
rezolvate în privat. Social media ar trebui să fie un loc în care oamenii găsesc înţelegere şi
ajutor, nicidecum un loc în care să îţi ,,speli rufele în public" sau să îi umileşti pe alţii. Una
din principalele trăsături ale social media este transparenţa iar a spune minciuni este total
opus acestui principiu. Nu numai că poţi induce în eroare oamenii, însă de cele mai multe
ori social media are tendinţa de a scoate la lumină pe cei prinşi cu minciuna. Fie că oferi
informaţii false, îţi atribui titulaturi pe care nu le meriţi sau reuşite care nu sunt ale tale,
riscul de a minţi în online nu aduce prea multe beneficii. Pe lângă faptul că îţi poţi pierde
credibilitatea şi îţi poti face duşmani, poţi avea parte şi de probleme legale.

II.1.1. Etica şi cele 5 păcate în social media

Datorită spiritului inovator, importanţei şi impactului pe care social media o are în

viaţa individului, nu e de mirare ca marile corporaţii încearcă să facă în aşa fel încât să
găsească o formulă care să le asigure succesul în vânzări şi totodată să se bucure de un PR
de excepţie. Însă în mediul online, un mediul foarte volatil, este imposibilă prezicerea sau
găsirea unei formule pentru a reuşi iar ceea ce marile corporaţii şi-au propus şi încercările
lor disperate în a realiza acest lucru a dus la apariţia celor 5 păcate în social media 45, asupra
cărora fiecare companie ar trebui să adopte un grad mare de atenţie.

 Endorsementul neraportat presupune plata unor persoane sau compensarea acestora

cu bunuri cu scopul ca acei oameni din online să vorbească ,,de bine" compania
respectivă. Atunci când o companie decide să plătească o personalitate din online
pentru reclamă pozitivă, acest fapt ar trebui făcut public pentru că în caz contrar, s-
ar putea repeta incidentul din 2006, atunci când Wal-Mart a plătit doi bloggeri care
făceau înconjurul Americii pentru a scrie de bine despre lanţul de magazine Wal-
Mart pe care aveau să le viziteze în decursul călătoriei lor. Oamenii care au citit
blog-ul şi nu au ştiut de acel endorsement s-au simţit manipulaţi atunci când
45
David VINJAMURI, Ethics and the Five Deadly Sins of Social Media,
http://www.forbes.com/sites/davidvinjamuri/2011/11/03/ethics-and-the-5-deadly-sins-of-social-
media/, accesat pe 21 iunie 2014.
24
 adevărul a ieşit la suprafaţă, iar compania s-a ,,bucurat" de o avalansă de PR
negativ.

 Anonimitatea: deşi există o oarecare tentaţie de a pune pe cineva din agenţia ta să

facă comentarii negative sau să vorbească de rău concurenţa pe forumurile online şi
să împrăştie zvonuri false despre aceştia, practica respectivă nu este indicată. CEO-
ul Whole Foods din Statele Unite ale Americii, John Mackery a aflat asta într-un
mod nu tocmai plăcut, atunci când a vorbit de rău şi a denigrat imaginea companiei
Wild Oats, folosind un pseudonim pe un forum online, pentru a scădea valoarea
firmei, scopul lui fiind achiziţionarea Wild Oats la un preţ mai mic46.

 Compromiterea informaţiilor private ale clienţilor nu este deloc indicată daca vrei
să ai o viaţă liniştită în mediul online. Aceste date reprezintă o resursă de care
companiile se folosesc pentru a oferi clienţilor oferte mai bune şi mai relevante şi
astfel brandurile irosesc mai puţini bani pe targeturi alese necorespunzător.

 Angajaţii supra entuziasmaţi şi predispuşi la oversharing nu sunt deloc bine veniţi

dacă acest entuziasm apare atunci când firma face un lucru greşit iar angajatul este
dornic să împartă eşecul cu ceilalţi prieteni din online. Aşa că este necesar ca
angajatorul să ştie cât de mult este angajatul său implicat în mediul online şi social
media. Google a simţit asta pe pielea sa atunci când a fost criticată de către un
anganjat, chiar pe forumul lor Google+ despre felul în care compania a eşuat în a
crea o platformă corespunzătoare pentru reţeaua socială Google+.47

 Folosirea comunităţilor online pentru muncă gratuită pe care brandurile o numesc

"UGC - User Generated Content", dar care cei din mediul online o numesc ,,WFF -
Work for Free" e o modalitate prin care aceste branduri reuşesc să primească idei
de campanii, print-uri sau spot-uri prin organizarea unor concursuri iar câştigătorii
sunt recompensaţi cu premii derizorii. Problema este indivizii care câştigă sunt
deobicei profesionişti ce ar trebui plătiţi pentru munca lor dar care, din păcate, nu
reuşesc să prindă astfel de proiecte, deoarece brandurile preferă să le folosească
ideile fără să îi angajeze.
46
Andrew MARTIN, Whole Foods Executive Used Alias,
http://www.nytimes.com/2007/07/12/business/12foods.html, accesat pe 21 iunie 2014.
47
David GOLDMAN, Ex-Google Employee says Google+ ruined the company,
http://money.cnn.com/2012/03/14/technology/microsoft-google-rant/, accesat pe 21 iunie 2014.
25
 Deşi aceste criterii vor face în aşa fel încât lucrurile să meargă bine în online pentru
o companie, nu le asigură însă şi invulnerabilitatea de a nu face ceva prostesc şi complet
neintenţionat, care să le distrugă renumele pe canalele de media sociale, însă cu siguranţă
vor reduce riscul ca acest lucru să se întample.

II.1.2. Cât de privat este profilul tău privat

Facebook este o companie, care a dat startul avalanşei reţelelor sociale şi a reuşit să
facă social media un concept pe care mulţi doresc să îl înţeleagă pe deplin. 48 Însă, deşi a
pornit ca o companie cu viziune, acest lucru s-a dus pe apa Sâmbetei datorită poliţelor de
păstrare a datelor private, care se schimbă de la o zi la alta, de fiecare dată în avantajul
companiei şi dezavantajul utilizatorului.49 Iar această tactică, de a profita de neatenţia,
nepăsarea şau simpla neştiinţă a userilor, atunci când vine vorba de protejarea datelor
personale şi clauzele abuzive de colectare, păstrare şi folosire a datelor care au caracter
personal, a devenit comun în majoritatea cazurilor de poliţe şi acorduri de confidenţialitate,
prezentate de cele mai populare platforme sociale. Iar atunci când adăugăm în discuţie
necesitatea pe care a dobândit-o social media în viaţa cotidiană şi dependenţa provocată de
aceste reţele sociale, este clar că utilizatorul de rând nu are de ales decât să se conformeze
poliţelor respective.

În continuare, voi enumera câteva dintre motivele care ar trebui să ne facă să

considerăm posibilitatea renunţării profilului nostru ,,privat" de pe reţelele de socializare,
în special Facebook, Sau eventual să ne motiveze să luăm măsuri pentru o mai bună
protejare a datelor private în mediul online.

 Termenii şi condiţiile de utilizare sunt create în avantajul companiei. Pentru a

clarifica acest aspect aflaţi că, pe lângă faptul că majoritatea aplicaţiilor şi
platformelor sociale deţin informaţiile noastre private, dacă dai greş în a prezenta
datele cât mai corecte şi adevărate despre persoana ta, rişti să îţi pierzi contul.

48
Sarah PHILLIPS, A Brief Histoy of Facebook,
http://www.theguardian.com/technology/2007/jul/25/media.newmedia, accesat pe 21 iunie 2014.
49
Sharon JAYSON, Social Media Reaserch raises privacy and ethics issues,
http://www.usatoday.com/story/news/nation/2014/03/08/data-online-behavior-research/5781447/,
accesat pe 21 iunie 2014.
26
 Practic ei văd utilizatorii asemeni unor angajaţi fără plată de pe urma cărora se pot
mina informaţii de tip crowd-sourcing şi ad-targeting data.

 Mark Zuckerberg nu are un trecut etic curat, acesta fiind acuzat că a folosit
Facebook şi datele aflate pe servere în scopuri meschine sau vindicative, pentru a
ghici parole de e-mail şi de a citi corespondenţă personală, pentru a-şi discredita
rivalii. Avem de-a face, deci, cu un lup, paznic la oi.50

 Pentru a veni în apărarea schimbărilor dese în politica firmei în ceea ce priveşte

datele private, CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg a spus că aceste schimbări s-au
efectuat ca urmare a dorinţei userilor de a împărtăşi din ce în ce mai mult cu cei din
online, şi din acest motiv Facebook a modificat sistemul, pentru a arăta tuturor ceea
ce faci pe reţeaua socială. Facebook nu se mulţumeşte să ştie ce faci tu, ci vrea ca şi
restul utilizatorilor să ştie, fie că vrei sau nu.51

 Bait and switch reprezintă o formă de fraudă folosită în retail dar pe care reţelele
sociale au adoptat-o, informând dezvoltatorii despre felul în care pot accesa date
private ale utilizatorilor, însă fără a explica efectele pe care această activitate o are
asupra membrilor. Acest lucru a ieşit la iveală atunci când un programator a
descoperit modul în care Facebook se foloseste de tactica numită ,,bait and switch"
şi a fost dat imediat în judecată, în încercarea de a-l reduce la tăcere.

 Datele tale private sunt împărtăşite cu diferitele aplicaţii de pe platforma socială,

ceea ce înseamnă că nu trebuie să ai incredere doar în creatorii şi staff-ul Facebook,
Twitter sau Pinterest că vor avea grijă de datele tale private, ci şi în developerii de
aplicaţii.

 Majoritatea platformelor sociale nu sunt încă pe deplin compentente din punct de

vedere tehnic pentru a fi de încredere deoarece aplicaţiile şi plug-in-urile, precum
butonul de ,,Like" , pot face ca datele tale private să fie furate într-o clipită.

 Dacă deja ţi-ai facut un cont pe una dintre platformele sociale şi doreşti să renunţi
la el, află că nu poţi să îl ştergi permanent. Companiile consideră ,,ştergerea
contului" doar înlăturarea lui din căutări pentru utilizatorii care doresc să îl

50
Chamakhe MAURIENI, Facebook is Deception, vol. II, Ed. WSIC EBooks Ltd., 2012, passim.
51
Ibidem.
27
 acceseze. Problema este că datele contului rămân stocate pe server, fiind dispoziţia
site-ului în orice moment.

Toate serviciile oferite de platformele sociale vin cu un preţ. Observăm că până şi

serviciile gratis costă, în acest caz, costul fiind datele personale şi intimitatea userilor.
Utilizatorii devin o monedă de schimb între reţelele sociale şi companii sau grupuri care
doresc să folosească insight-ul pus la dispoziţie în mod involuntar şi inconştient de
utilizatori, pentru a-şi targeta cât mai bine categoria de public, pentru a promova un
produs, o idee sau concept.

II.2. Dezumanizarea individului prin social media. Cyberbullying

În ultima perioadă, site-urile de socializare au fost luate în vizor, în special de către

mass-media, care sunt de părere că aceste platforme sociale pot fi potenţiale gazde pentru
un spectru larg de crimininalitate informatică 52, inclusiv cyberbullying, cyberstalking,
exploatarea minorilor, supraveghere ilegală precum şi încălcări ale drepturilor de
proprietate intelectuală şi copyright. Deşi o bună parte a acestor delicte îşi au originile şi
sunt prezente încă dinaintea apariţiei social media, cyberstalking-ul şi cyberbullying-ul,
precum şi dezumanizarea individului în mediul online, este o problemă strâns legată de
felul în care oamenii relaţionează în acest mediu, în care restricţiile sunt aprope
inexistente.53

Problema cu social media e că reprezintă o dihotomie. Folosind aceste reţele

tindem să devenim din ce în ce mai umani, să fim conectaţi la lumea din jur, la suferinţele
şi bucuriile celorlalţi în timp ce ne pierdem din umanitate, deoarece uităm să fim oameni şi
devenim în schimb profile virtuale, deoarece atunci când avem tendinţa să facem o răutate
în online, gândim că acţiunile noastre au impact doar la nivelul profilului persoanei
respective, uitând de multe ori ca în spatele acelor profile se află persoane adevărate.

Social media pare să dezumanizeze individul. Conexiunea reală, comunicarea faţă

în faţă este esenţială pentru socializare, deoarece citind expresiile faciale şi exprimându-ne
52
Jody WESTBY, Social Media Companies Contribute to Cybercrime,
http://www.forbes.com/sites/jodywestby/2012/03/14/social-media-companies-contribute-to-
cybercrime/, accesat pe 22 iunie 2014.
53
Thomas A. JACOBS, Teen Cyberbullying Investigated, Ed. Free Spirt Publishing , 2010, p. 16.
28
trăirile prin limbajul corpului, putem înţelege complexitatea, importanţa şi puterea pe care
o au cuvintele asupra altui individ. 54 Nu putem edita ceea ce spunem şi nu putem închide
fereastra de chat atunci când avem de-a face cu o conversaţie de la om la om. Conexiunea
realizată de social media nu ajută decât la satisfacerea instantă a dorinţei de comunicare şi
nimic mai mult. Dezumanizarea individului prin social media facilitează apariţia
cyberbullying-ului. Dar înainte de toate trebuie să înţelegem ce anume este dezumanizarea
şi despre ce tip de dezumanizare vorbim. Procesul de dezumanizare implică înlăturarea
calităţilor umane şi a personalităţii şi de a vedea individul prin prisma unei maşinării care
realizează acţiuni automatizate. În consecinţă, are loc un tip de dezumanizare mecanicistă,
care implică un tratatamentul faţă de alţii ca şi când acestora le-ar lipsi caractersticile de
bază pentru a fi om şi vine însoţită de sentimente precum nepăsare, ignoranţă şi indiferenţă.
Acest proces este unul asociativ. Asociem persoanele din spatele monitoarelor cu profilele
sau alter ego-urile lor din online şi astfel devine mai uşor să jignim, să hărţuim sau să
rănim userii.55

Nu este greu de realizat că, atunci când o persoană devine sinonim cu o maşinărie,
o secvenţă de cod într-un întreg univers virtual, cyberbullying-ul este extrem de comun
însă la fel de periculos, revendicând victime în fiecare an. ,,Aceşti cyber-bullies se pot
ascunde sub o mască a anonimatului online şi nu au nevoie de acces fizic direct către
victimele lor pentru a le face un rău de neimaginat."56 Într-o astfel de situaţie codul moral
al indvidului pare să nu existe, din moment ce judecă acţiunile sale din punctul de vedere
al unui individ care ia în râs sau chinuie o maşinărie. Este greu să interpretezi un răspuns
emoţional sau în ce măsură ceea ce spui în social media influenţează pe celălalt, atunci
când singurul răspuns e un text într-o fereastră de chat sau o ,,emoţie" standardizată sub
forma unui ,,emoticon".

Asistăm astfel la transferul violenţei fizice şi verbale din viaţa reală în violenţă şi
ură transmisă prin tehnologia pe care mulţi o slăvesc 57. Asemeni bullying-ului tradiţional58
(care deobicei începe în şcoli sau incintele şcolii, la locul de muncă sau alte locaţii, în care

54
Tom SMITH, The Importance of Face to Face Communications,
http://www.insightsfromanalytics.com/blog/bid/322698/The-Importance-of-Face-to-Face-
Communications, accesat pe 22 iunie 2014.
55
Nick HASLAM, Dehumanization: An Integrative Review, Ed. Lawrence Erlbaum Associates,
2006, pp. 254-256.
56
Anna Maria CHAVEZ, Girl Scouts of the USA CEO.
29
o persoană mai puternică, din punct de vedere fizic sau intelectual, atacă cu bună ştiinţă, o
persoană sau un grup de persoane mai slabe), cyberbullying-ul transferă acea intimidare
fizică sau verbală în mediul online, prin social media cu ajutorul smartphone-urilor,
tabletelor şi calculatoarelor59, împingând victimele să recurgă la izolare socială totală,
automutilare sau în unele cazuri chiar suicid. Spre deosebire de bullying, cyberbullying-ul
se poate petrece 24 de ore, 7 zile pe săptămână, de fiecare dată când victima se conectează
la Internet.

Dacă în lumea reală astfel de agresiuni par să aibă anumite motive de la care
pornesc, fie răzbunare sau pură plăcere, cyberbullying-ul pare să fie întâmplător, aleatoriu,
cauzele fiind foarte diverse, însă poate fi şi o extensie a agresiunilor fizice sau verbale pe
care cineva trebuie să le înfrunte în fiecare zi. 60 De la mesaje răutăcioase, la poze, video-uri
sau diferite poll-uri, care au ca scop răspândirea de zvonuri, intimidarea, ridiculizarea,
insultarea şi ameninţarea indivizilor, aceste acţiuni reflectă codul etic şi cel moral al
agresorului şi în mod direct afectează felul în care utilizatorul de reţele sociale este
perceput în mass-media. Pot fi identificate o serie de metode prin care poate fi realizat
cyberbullying-ul şi anume: flamingul sau agresiunea, verbală care implică trimiterea de
mesaje vulgare, furioase sau ofensatoare unei persoane sau grup; harrasment sau hărţuirea,
ce reprezintă trimiterea de mesaje ofensatoare aătre aceeaşi persoană; denigration sau
denigrarea, care se realizează prin postarea de afirmaţii răutăcioase, neadevărate sau
dăunătoare unei persoane; cyberstalking-ul sau urmărirea online; masquerading sau
mascarada/impersonarea, prin care agresorul pretinde a fi altcineva şi postează informaţii
care denigrează sau care pun în pericol victima; outing and trickery sau păcălire şi
dezvăluire, prin care victima este păcălită să ofere informaţii compromiţătoare care mai

57
Prosecuting Cyberbullies. Issues & Controversies, http://goo.gl/18alYu, accesat pe 22 iunie
2014.

58
D. R. COY, Bullying , ,,ERIC/CASS Digest", noiembrie 2001, pp. 1-4.

59
What is Cyberbullying, http://www.stopbullying.gov/cyberbullying/what-is-it/index.html, accesat
pe 22 iunie 2014.

60
S.HINDUJA, J.W. PATCHIN, Cyberbullying: an exploratory analysis of factors related to
offending and victimization, ,,Deviant behavior", vol. 29, februarie 2008, pp. 129-156.

30
apoi sunt făcute publice; exclusion sau excluderea a cărei caracteristică este alienarea în
mod intenţionat al unui individ dintr-un grup online; şi happy slapping-ul sau înregistrarea
video al unui atac pentru a spori gradul de umilire al victimei.61

Chiar dacă soluţia pentru a scăpa de cyberbullying pare simplă pentru unii, şi
anume, ca persoanele care sunt abuzate în online să închidă calculatorul sau pur şi simplu
să renunţe la profil, mesajele sau pozele postate de către un anonim pot fi distribuite foarte
rapid, către un public extins cu ajutorul social media şi astfel să capete implicaţii şi în viaţa
reală, în offline. Mai mult, este extrem de dificil să înlături acele dovezi (mesaje care
hărţuiesc, incită la violenţă, texte sau imagini defăimătoare) ale cyberbullying-ului odată ce
au intrat în sfera online. Ideea renunţării la un profil social media sau pur şi simplu
abandonarea sferei online este mai complexă decât pare. Persoanele retrase, introvertiţii,
cei care suferă de anxietate socială şi care caută înţelegere, acceptare şi dorinţa de
apartenenţă, folosesc social media în speranţa că îşi pot vindeca sau măcar ameliora
simptomele deficienţelor de care suferă. Iar atunci când se lovesc de respingere şi în
online, de abuzuri din partea celor pe care îi considerau prieteni, ei tind să aleagă o soluţie
permanentă pentru o problemă temporară. Acesta este şi cazul lui Megan Meier, Jessica
Logan, Tyler Clementi, sau mulţi alţii 62, care au decis să se sinucidă ca urmare a
aversiunilor pe care cei din social media le-au avut faţă de ei.

Deşi acest cazuri de suicid, ca urmare a cyberbullying-ului, nu au atins ţărmul

nostru, din ce în ce mai mulţi tineri resimt efectele abuzurilor online, manifestându-le sub
forma consumului de alcool sau droguri, refuzul de a merge la şcoală, facultate sau servici,
micşorarea încrederii în sine şi apariţia sentimentului urii de sine şi implicit căderea în
depresie. Totul se rezumă la felul în care indivizii sunt educaţi să folosească aceste
platforme sociale şi modul în care valorile morale şi codul etic îi îndrumă spre a face un
anumit gest sau activitate. Atunci când sunt în spatele unui ecran oamenii capătă curaj şi
spun lucruri pe care nu le-ar spune în persoană. Cyberbullying-ul afectează profund
victimele la nivel emoţional şi nu numai.

61
Nancy WILLARD, Educator's Guide to Cyberbullying and Cyberthreat,
http://www.franklin.k12.nh.us/SAU/Ed%20Guide%20to%20Cyberbullying.pdf, accesat pe 22
iunie 2014.
62
NOBULLYING, Six Unforgettable Cyberbullying Cases, http://nobullying.com/six-
unforgettable-cyber-bullying-cases/, accesat pe 22 iunie 2014.
31
 CAPITOLUL III

SOCIAL MEDIA, CALUL TROIAN AL SECOLULUI

AL XXI-LEA

III.1. Social Media. Un instrument de control al populaţiei

Internetul a fost încă de la începuturile sale comparat, ca şi importanţă, cu motorul

de abur63, deoarece această descoperire tehnologică a schimbat lumea într-un mod radical
felul în care individul poate influnenţa societatea, să transforme şi să modeleze viitorul prin
intermediul unui click. Apariţia social media nu a făcut decât să faciliteze şi să uşureze
acest proces. A pus la dispoziţie toate instrumentele şi resursele necesare pentru ca un
singur om, cu o idee, să poată să stârnească dorinţa de schimbare în sufletele a sute de mii
de oameni, printr-o apăsare de buton. Centralizând şi unificând locul virtual în care
oamenii pot interprinde astfel de activităţi, social media a devenit portavocea omului de
rând. Datorită încrederii, pe care o bună parte din utilizatori o au faţă de social media, în
63
Peter SINGER, The Unknown Promise of Internet Freedom,
http://www.theguardian.com/commentisfree/2010/apr/04/internet-china-google-censorship, accesat
pe 22 iunie 2014.
32
ceea ce se scrie, se transmite sau se portretizează prin intermediul ei, a libertăţii pe care o
oferă în a spune ce vrei, când vrei, puterea şi influenţa social media a devenit tentată pentru
guverne sau diferite grupări interesate să deţină control asupra unui cerc de oameni.
Folosind tactici lipsite de etică, guvernele sau diferite instituţii ale statului, precum şi
companii sau persoane publice, pot influenţa evenimente politice, manipula, pot schimba
opinia publică sau pot distruge reputaţii. Acest fapt este dovedit de ultimele dezvăluiri şi
desecretizări de documente, datorită ,,whistleblowerilor" 64 (avertizorilor de integritate)
precum Julian Assange (cu ajutorul Wikileaks) sau Edward Snowden, care au făcut public
felul în care marile guverne se folosesc de social media şi buzz-ul care îl crează
controversa în online, pentru a controla masele de oameni.

Aceste detalii par să confirme într-o oarecare măsură, conspiratişti care erau cert
convinşi că Internetul, respectiv social media, este produsul marilor guverne cu ajutorul
căruia pot spiona şi controla cetăţenii. 65 Nu au fost departe de adevăr, ca drept dovadă,
documentul declasificat de Edward Snowden, care confirmă că Agenţia de Securitate
Naţională (NSA) din America a spionat constant 1 miliard de cetăţeni, monitorizând
activitatea lor în online cât şi înregistrând apeluri telefonice. 66 O astfel de încălcare a
drepturilor omului are mari implicaţii etice, având în vedere că pe lângă încălcarea
intimităţii şi protecţiei datelor, majoritatea celor urmăriţi şi verificaţi au fost aleşi pe baza
profilării etnice, datorită culturii sau mediului din care provin. Ca urmare a acestor
revelaţii, guvernul Statelor Unite ale Americi, a început o campanie pentru aprobarea unei
legi care ar legaliza spionarea şi verificarea cetăţenilor prin social media. Această lege ar
face ca toate platformele social media să fie obligate să implementeze opţiuni de backdoor
(uşi de interceptare şi accesare) pentru fiecare din conturile prezente pe o reţea socială,
ceea ce ar permite monitorizarea fără limite a mesageriei, schimburilor de fişiere, precum
şi preluarea controlului profilului de către agenţii secreţi de informaţii. 67 Recent, directorul
64
List of Whistleblowers, https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_whistleblowers, accesat pe 22 iunie
2014.
65
AllTime CONSPIRACIES, Is the Internet A Secret CIA Project ?,
https://www.youtube.com/watch?v=v5mq4qTCdkk, accesat pe 22 iunie 2014.
66
Nicole GAOUETTE, NSA Spying Risks $35 billion in US Technology Sales,
http://www.bloomberg.com/news/2013-11-26/nsa-spying-risks-35-billion-in-u-s-technology-
sales.html, accesat pe 22 iunie 2014.
67
Andre DAMON, Domestic Spying and Social Media, http://www.globalresearch.ca/domestic-
spying-and-social-media-google-facebook-back-doors-for-government-wiretaps/5334449, accesat
33
Departamentului pentru Securitate şi Contra-Terorism din Marea Britanie a confirmat
implicarea agenţiilor statului în monitorizarea activităţilor cetăţenilor şi a apărat această
practică menţionând că practica este ,,perfect legală".68 Problemele iscate de aceste decizii
pot fi incomensurabile. Succesul şi puterea Internetului şi a social media constă în
libertatea circulaţiei informaţiilor, dar şi a anonimităţii şi protecţiei datelor şi
conversaţiilor. În momentul în care o instituţie a statului poate accesa contul tău personal,
de a edita informaţii pe care le-ai împărtăşit cu un grup de oameni sau pur şi simplu de a
şterge un manifest, o idee, care nu convine puterii, se deschide calea unor abuzuri
asemănătoare sistemelor totalitare.

Ţări precum China sau Rusia sunt cele mai bune modele pentru a reliefa direcţia
tiranică în care se pot îndrepta statele, unde aceste legi de supraveghere şi crearea unei
identităţi reale pentru fiecare utilizator, împreună cu influenţa statului în social media sunt
acceptate, şi au un rol primordial în stabilizarea forţelor politice aflate la putere. În cele
două ţări în care Internetul şi postările de pe social media sunt filtrate şi cenzurate, iar
libertatea în online limitată, este foarte greu pentru oameni să militeze pentru schimbare,
să vorbească deschis împotriva unui guvern asupritor sau să scoată în evidenţă problemele
întâlnite în societate, din moment ce orice postare care deranjează pe cei aflaţi la putere,
vine la pachet cu o vizită la uşa casei din partea agenţilor secreţi.

III.2. Propagandă, manipulare şi schimbarea opiniei publice

Universul televiziunii, al mass-mediei tradiţionale cât şi cel al noii media au

devenit un instrument de de-evoluţie, de propagandă şi control social, în ciuda beneficiilor
aduse în societate. Avem de-a face astăzi cu o intensificare a unor atacuri sofisticate asupra
voinţe libere şi a bunăstării din punct de vedere psihologic. S-a ajuns în punctul în care nu
mai este necesar ca actul de manipulare a opiniei publice, de fabricare a ştirilor, de creare a
învingătorilor şi învinşilor, să fie considerat un subiect tabu.

pe 22 iunie 2014.
68
Owen BOWCOTT, Social Media mass sureillance is permitted by law, says top UK Official,
http://www.theguardian.com/world/2014/jun/17/mass-surveillance-social-media-permitted-uk-law-
charles-farr, accesat pe 22 iunie 2014.
34
 Dacă avem o oarecare vechime în mediul online şi social media, putem afirma că
universul online e fals, sau poate fi falsificat cu uşurinţă după bunul plac al fiecăruia. O
manipulare făcută într-un mod profesionist în mediul online nu va fi remarcată, nu va putea
fi corelată cu alte evenimente sau fapte care ar putea da de gol caracterul ,,manipulator" al
unei ştiri sau informaţii. Făcută într-un mod prost, acest tip de practică va face ca reputaţii
să fie distruse într-o clipită şi fără prea mari şanse de remediere. Din fericire, la fel cum
există profesionişti în a crea şi răspândi ştiri false în social media, cu caracter manipulator
sau caracter propagandistic, există şi o serie de liber profesionişti, de cetăţeni etici ai sferei
online, care respectă un anumit ,,netiquette"69 (un cod social şi moral de comunicare
online), care aduc în văzul lumii toate aceste încercări de a controla comunităţile online.

,,Ştirile au rolul de a veghea asupra celor influenţi şi puternici pentru a nu deveni

corupţi. Dar ce se întâmplă atunci când cei influenţi şi puternici deţin ştirile ?"70 În timp
ce media tradiţională se prăbuşeşte iar influenţa pe care o au ziarele sau ştirile TV scade, se
poate observa o politizare a marilor website-uri şi platforme social media, care să ajute (la
fel cum a făcut media tradiţională până acum) la viitoare bătălii politice şi nu numai. Site-
uri precum Reddit, Gawker, Buzzfeed sau Huffington Post pot deveni motoarele unor
agende ascunse71, pentru a răspândi un zvon care să coste o companie milioane de dolari,
pentru a crea un scandal care să deraieze un decurs politic, distrugând reputaţia şi renumele
candidaţilor, sau de a populariza o persoană, ajutând-o să trecă de la obscuritate la senzaţie
virală aproape instant. Prin mituirea bloggerilor populari, manipulatorii se folosesc de
influenţa pe care vocile acestor bloggeri o au în online, pentru a modela tot ceea ce citeşti,
auzi sau vezi. Iar manipularea, decepţia şi schimbarea opiniei publicului se realizează cu
uşurinţă din moment ce cantitatea de informaţii, de media şi ştiri care este produsă cu
ajutorul platformelor social media este uluitoare. ,,Obţinerea de informaţii de pe Internet
este ca şi când ai vrea să bei un strop de apă dintr-un hidrant"72, deci nici un individ nu ar
putea să citească sau să se informeze cu privire la orice titlu care apare în online. Din acest
motiv, majoritatea se bazează pe bloggerii cunoscuţi şi forumuri populare pentru a le spune

69
Etiquette in technology, https://en.wikipedia.org/wiki/Etiquette_in_technology, accesat pe 22
iunie 2014.
70
Ron BURGUNDY, personaj fictiv.
71
Ryan HOLIDAY, Trust Me, I'm Lying: Confessions of a Media Manipulator, Ed. Penguin Group,
2012, passim.
72
Mitchell KAPOR, co-fondator Electronic Frontier Foundation.
35
ce ştiri sau ce produse merită timpul sau banii lor. Astfel devenim susceptibli la
manipulare, la dezinformare şi decepţie.73

Din nou, avem dovada lipsei unui cod etic în desfăşurarea unor astfel de activităţi,
dobândirea unui scop politic sau financiar fiind imperativ, în detrimentul respectării unor
reguli simple, a ceea ce înseamnă să fii om în online, cu valori morale şi conştiinţă

Ultimele desecretizări sau scurgeri de informaţii au scos la iveală felul în care

agenţiile de spionaj, în special cele vestice, se folosesc de ,,cyber-magicieni", un personal
special antrenat, care are scopul de a injecta diferite materiale false în social media sau de a
se folosi de ştiinţele sociale sau diferite alte tehnici pentru a schimba rezultatul unui discurs
online şi de a nărui încercări de activism pentru a genera rezultate în beneficiul celor aflaţi
la putere.74 Un document desecretizat de Edward Snowden, intitulat ,,Psychology: A new
kind of SIGDEV", avertizează asupra înfiinţării unei distopii în stil orwellian, în care o
alianţă numită ,,Cei 5 Ochi"75, formată din agenţiile de spionaj şi securitate din cinci mari
ţări (Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandă, Australia şi Statele Unite Ale Americii),
foloseşte şi exploatează social media, în special Twitter, Facebook şi YouTube, pentru a
manipula opinia publică, diseminând materiale cu caracter de propagandă, cu scopul de a
discredita guverne străine şi de a justifica diferite acţiuni militare.

Un bun exemplu de astfel de acţiune de manipulare şi influenţare a opiniei publice

este campania KONY 2012 care a stârnit o reacţie puternică în mediul online cu ajutorul
social media. Clipul postat în martie 2012 de către organizaţia Invisible Children,
numit ,,KONY 2012"76 a reuşit să strângă în mai puţin de 5 zile peste 10 milioane de
vizualizări pe Youtube, datorită mesajului puternic pe care acest clip îl transmitea: ,,în
Uganda, copii nevinovaţi sunt răpiţi de mici şi antrenaţi pentru a fi mercenari sau vânduţi

Anne P. MINTZ, Age of Deceit: Missinformation and Manipulation in the Age of Social Media,
73

Ed. CyberAge Books, 2012, p. 9-12.

74
Western Spy Agencies build cyber-magicians to manipulate online discourse,
http://rt.com/news/five-eyes-online-manipulation-deception-564/, accesat pe 22 iunie 2014.
75
Glenn GREENWALD, Rylan GALLAGHER, Snowden Documents Reveal Covert Surveillance
and Pressure Tactics Aimed at WikiLeaks and its Supporters,
http://goodtimesweb.org/surveillance/2014/intercept-nsa-gchq-wikileaks-surveillance-feb-18-
2014.html, accesat pe 22 iunie 2014.
76
Invisible Children, Kony 2012, https://www.youtube.com/watch?v=Y4MnpzG5Sqc, accesat pe
22 iunie 2014.
36
în sclavie de către un criminal de răbzboi nemilos, însă TU poţi ajuta acei copii şi cauza
organizaţiei Invisible Children, prin donaţii, punerea sub presiune a autoritaţilor pentru a
lua măsuri şi prin împrăştierea mesajelor şi credinţelor împărtăşite de organizaţie".

Dupa o perioadă în care campania a mers ca unsă, au apărut mărturii din partea
celor din Uganda, care ar fi trebuit să se bucure de ajutorul organizaţiei Invisible Children,
mărturii care atestau că banii şi produsele obţinute din donaţii nu ajung întotdeauna la cei
nevoiaşi, mai mult decât atât, localnicii afirmând că personajul negativ, Joseph Kony, nu a
mai reprezentat o problemă pentru populaţia din zonă încă din anul 2006, atunci când a fost
zărit ultima dată. Diferiţi activişti şi jurnalişti au fost sceptici cu privire la campanie încă
del a început, folosindu-se de Twitter pentru a-şi exprima îndoiala cu privire la scopul
adevărat al trimiterii trupelor în zonă. Aceştia menţionau că nu este o coincidenţă că
documentarul a fost lansat chiar în perioada în care Uganda a intrat în topul celor 50 de ţări
din lume ca producţie de petrol, având un profit de 2 miliarde de dolari pe an.

Aparent video-ul KONY 2012, un amalgam al tuturor clişeelor manipulative din

social media a avut ca scop crearea unui personaj negativ, urât de toată lumea, pentru ca un
guvern să poată interprinde activităţi de militarizare a zonei din estul Africii fără a stârni
discuţii, marea parte a populaţiei sprijining acţiunea; un alt motiv al mobilizării trupelor în
zonă ar fi miliardele de barili de petrol găsite in Uganda în urmă cu 5 ani. Cazul este foarte
asemănător cu cel în care fostul preşedinte al Statelor Unite Ale Americii, George W.
Bush, s-a folosit mass-media tradiţională, de manipularea prin presă şi televiziune, pentru a
crea un personaj negativ, urât de o întreagă naţiune, justificând astfel trimiterea de trupe
armate în Iraq în căutarea de "arme de distrugere în masă", ca urmare a realizării unei
conexiuni false între Al-Qaeda şi Iraq.77 Decizia a fost demonstrată a fi exagerată, fără a
avea o bază solidă, din moment ce nu au existat urme ale existenţei unor arme de
distrugere în masă, iar intervenţia pare să fi avut motive economice care ar fi dus la
căderea "petrodolarului"78 dar şi dorinţa de militarizare şi ridicarea de baze militare în
zonă. Singura diferenţă dintre campaniile făcute pentru operaţiunile din Iraq şi Kony 2012

77
Marjorie COHN, Iraq: A War of Aggression. No WMDs, No Connection to Al-Qaeda,
http://www.globalresearch.ca/iraq-a-war-of-aggression-no-wmds-no-connection-to-al-
qaeda/5327548, accesat pe 22 iunie 2014.
78
William DOWELL, Flashback: Petrodollar Warfare - Saddam Abandons Petrodollar for Euro,
http://empirestrikesblack.com/2011/06/flashback-petrodollar-warfare-saddam-abandons-dollar-for-
euro/
37
este mediul de promovare folosit, cea din urmă demonstrând puterea şi eficienţa unei
campanii de manipulare, care se poate realiza cu ajutorul instrumentelor şi reach-ului oferit
de social media.

Problemele etice, în aceste cazuri, în care social media cade la mijloc, care este folosită
pentru a perturba şi a modela gândirea la scară globală a milioane de oameni, pun sub
semnul întrebării integritatea, moralitatea şi decenţa celor care se află la putere şi care ne
conduc. Din păcate astfel de acţiuni nu pot fi întotdeauna descoperite iar tragerea la
răspundere a celor responsabili pare imposibilă din moment ce urmele paşilor lor sunt
ascunse de conturi false, pseudonime şi un văl de anonimitate care acoperă sfera online-lui.
Tot ceea ce putem să facem pentru a reduce din riscul de a fi manipulaţi este să punem sub
semnul întrebării tot ceea ce citim şi vedem în online, pe Twitter, pe Facebook sau
Youtube, să ne documentăm, să ascultăm ambele părţi ale problemei şi să ne formăm
propria noastră opinie asupra subiectului respectiv.

38
 CONCLUZII

Social media reprezintă un instrument foarte puternic atunci când ne raportăm la

mediul online şi impactul pe care îl are în offline, în viaţa reală a indivizilor. Răspândirea
social media a făcut ca ceea ce facem în online să conteze în viaţa de zi cu zi şi să aiba un
cuvânt de zis asupra felului în care trăim şi judecăm situaţiile cu care ne confruntăm.
Datorită caracterului deschis şi anonim pe care îl are mediul online, limita dintre etic şi
neetic este una foarte înceţoşată. Fiind un mediu relativ nou şi care încă nu este bine înţeles
şi studiat, Internetul şi social media prezintă o serie de probleme etice variate. Este evident
faptul că această "zonă gri" în care se află etica în online, oferă şansa ca resursele şi
instrumentele respective să fie abuzate, folosite împotriva cetăţenilor, pentru manipula,
disemina informaţii false şi propagandă.

Personal, consider că mediul online, mai exact social media a ajuns în punctul în
care, noi ca useri, trebuie să fim atenţi la ceea ce ne expunem, ceea ce citim sau ce cauză
susţinem, deoarece uşurinţa cu care suntem direcţionaţi să credem una sau alta, face din
social media una din principalele forţe în a motiva, a schimba sau a convinge oamenii de a
urma orbeşte şi fără întrebări, o persoană, o companie sau un guvern, a căror scopuri sunt
rareori în interesul individului obişnuit.

39
Bibliografie

CĂRŢI:

Ramon C. BARQUIN, In Pursuit of a Ten Commandments for Computer Ethics, 1992.

Ruth BENEDICT, Patterns of Culture, Ed. Houghton Mifflin Harcourt, 1934.

Douglas COMER, The Internet Book, Ed. Prentice Hall, 2007.

Nick HASLAM, Dehumanization: An Integrative Review, Ed. Lawrence Erlbaum Associates,2006.

Yair Amichai-HAMBURGER, The Social Net: Understanding our Online Behavior, Ed. Oxford
University, 2013.

Ryan HOLIDAY, Trust Me, I'm Lying: Confessions of a Media Manipulator, Ed. Penguin Group,
2012.

Thomas A. JACOBS, Teen Cyberbullying Investigated, Ed. Free Spirt Publishing , 2010.

Charles W. LEADBEATER, We-Think: The Power of Mass Creativity, Ed. Profile Books, 2008.

Maxwell MALTZ, Psyscho-Cybernetics, Ed. Prentice-Hall, 1969.

Chamakhe MAURIENI, Facebook is Deception, vol. II, Ed. WSIC EBooks Ltd., 2012.

Antony MEIFIELD, What is social media ?, Editura Krossing, 2008.

Anne P. MINTZ, Age of Deceit: Missinformation and Manipulation in the Age of Social Media,
Ed. CyberAge Books, 2012.

James RACHELS, Elements of Moral Philosophy, Ed. Fourth Edition, 2003.

John Godfrey SAXE, Poemele lui John Godfrey Saxe, Ed. Houghton Mifflin Harcourt, 1889.

Peter SINGER, Tratat de etică, Ed. Polirom, Iași, 2006.

Richard A. SPINELLO, CyberEtics: Morallity and Law in Cyberspace, Ed. Jones and Bartlett
Publishers International, 2003.
ARTICOLE REVISTE/ZIAR:

D. R. COY, Bullying , ,,ERIC/CASS Digest", noiembrie 2001, pp. 1-4

Halim RANE, Sumra SALEM, Social Media, social media movements and the diffusion of ideas in
the Arab uprisings, ,,Journal Of International Communications", vol. 18, nr.1, aprilie 2012, pp. 97-
111.

Franz BOAS, Museums of Ethnology and their classification, ,,Science", vol. 9, 1887, pp. 587-589

S.Hinduja, J.W. Patchin, Cyberbullying: an exploratory analysis of factors related to offending and
victimization, ,,Deviant behavior", vol. 29, februarie 2008, pp. 129-156

Danesh IRANI, Steve WEBB, Modeling Unintended Personal-Information Leakage from Multiple
Online Social Networks, ,,Internet Computing", vol. 15, iunie 2015, pp. 13-19.

Manuel VELASQUEZ, Thomas SHANKS, Thinking Ethically, ,,Issues in Ethics", vol.7, decembrie
1996, pp. 1-5.

Manuel VELASQUEZ, Claire ANDRE, Thomas SHANKS, ,What is Ethics ? ,,Issues in Ethics",
vol. 1, nr.1, septembrie 1987, pp. 1-5.

Terrell BYNUM, Computer and Information Ethics, ,,Stanford Encyclopedia of Philosophy",

august 2001, p. 5.

RESURSE WEB:

CyberEthics, https://en.wikipedia.org/wiki/Cyberethics

Megan CHARLES, Social Media Attracts People Who Meeed an Ego-Boost,

http://socialnewsdaily.com/27352/social-media-attracts-people-who-need-an-ego-boost

Anthony CURTIS, The Brief History of Social Media, http://goo.gl/1k5yE0

Sherry TURKLE, Connected but Alone, http://www.ted.com/talks/sherry_turkle_alone_together

Jessica OAKS, Social Media and The Evolution of Us, http://creativesocialblog.com/news/social-

media-and-the-evolution-of-us

Clay SHIRKY, The Political Power of Social Media,

http://www.foreignaffairs.com/articles/67038/clay-shirky/the-political-power-of-social-media
Sarah PIPES, Social Networking Privacy: How to be Safe, Secure and Social,
https://www.privacyrights.org/social-networking-privacy-how-be-safe-secure-and-
social#anonymity

David GODSALL, Can Anonymity Be Good for Social Web ?, http://blog.hootsuite.com/can-

anonymity-good-social-web

Geegee SCHUMAN, 5 Years of Social Media, http://pandawhale.com/post/34248/5-years-of-

social-media

Ed MARTIN, Using Social Media as a Force for Good in HR,

http://www.hrzone.com/feature/people/using-social-media-force-good-hr/141867

Joshi AG, Ethics in Internet, http://goo.gl/N3TzAH

Cyber Issues, http://www.cybersmart.gov.au/Parents/Cyber%20issues.aspx

Facebook, Data Use Privacy, https://www.facebook.com/about/privacy

Privacy Issues of Social Networking Sites: Cyberstalking and Location Disclosure,

http://emereo.net/success/privacy-issues-of-social-networking-sites-cyberstalking-and-location-
disclosure/

Sharlyn LAUBY, Ethics and Social Media: Where Should we draw the line ?,
https://www.americanexpress.com/us/small-business/openforum/articles/ethics-and-social-media-
where-should-you-draw-the-line

Framework for Ethical Decision Making

http://www.scu.edu/ethics/practicing/decision/framework.html

Spamming, https://en.wikipedia.org/wiki/Spamming

David VINJAMURI, Ethics and the Five Deadly Sins of Social Media,
http://www.forbes.com/sites/davidvinjamuri/2011/11/03/ethics-and-the-5-deadly-sins-of-social-
media

Andrew MARTIN, Whole Foods Executive Used Alias,

http://www.nytimes.com/2007/07/12/business/12foods.html

David GOLDMAN, Ex-Google Employee says Google+ ruined the company,

http://money.cnn.com/2012/03/14/technology/microsoft-google-rant
Sarah PHILLIPS, A Brief Histoy of Facebook,
http://www.theguardian.com/technology/2007/jul/25/media.newmedia

Sharon JAYSON, Social Media Reaserch raises privacy and ethics issues,
http://www.usatoday.com/story/news/nation/2014/03/08/data-online-behavior-research/5781447

Jody WESTBY, Social Media Companies Contribute to Cybercrime,

http://www.forbes.com/sites/jodywestby/2012/03/14/social-media-companies-contribute-to-
cybercrime

Tom SMITH, The Importance of Face to Face Communications,

http://www.insightsfromanalytics.com/blog/bid/322698/The-Importance-of-Face-to-Face-
Communications

Prosecuting Cyberbullies. Issues & Controversies, http://goo.gl/18alYu

What is Cyberbullying, http://www.stopbullying.gov/cyberbullying/what-is-it/index.html

Nancy WILLARD, Educator's Guide to Cyberbullying and Cyberthreat,

http://www.franklin.k12.nh.us/SAU/Ed%20Guide%20to%20Cyberbullying.pdf

NOBULLYING, Six Unforgettable Cyberbullying Cases, http://nobullying.com/six-unforgettable-

cyber-bullying-cases

Peter SINGER, The Unknown Promise of Internet Freedom,

http://www.theguardian.com/commentisfree/2010/apr/04/internet-china-google-censorship

List of Whistleblowers, https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_whistleblowers

AllTime CONSPIRACIES, Is the Internet A Secret CIA Project ?,

https://www.youtube.com/watch?v=v5mq4qTCdkk

Nicole GAOUETTE, NSA Spying Risks $35 billion in US Technology Sales,

http://www.bloomberg.com/news/2013-11-26/nsa-spying-risks-35-billion-in-u-s-technology-
sales.html

Andre DAMON, Domestic Spying and Social Media, http://www.globalresearch.ca/domestic-

spying-and-social-media-google-facebook-back-doors-for-government-wiretaps/5334449

Owen BOWCOTT, Social Media mass sureillance is permitted by law, says top UK Official,
http://www.theguardian.com/world/2014/jun/17/mass-surveillance-social-media-permitted-uk-law-
charles-farr
Etiquette in technology, https://en.wikipedia.org/wiki/Etiquette_in_technology

Western Spy Agencies build cyber-magicians to manipulate online discourse,

http://rt.com/news/five-eyes-online-manipulation-deception-564

Glenn GREENWALD, Rylan GALLAGHER, Snowden Documents Reveal Covert Surveillance

and Pressure Tactics Aimed at WikiLeaks and its Supporters,
http://goodtimesweb.org/surveillance/2014/intercept-nsa-gchq-wikileaks-surveillance-feb-18-
2014.html

Invisible Children, Kony 2012, https://www.youtube.com/watch?v=Y4MnpzG5Sqc

Marjorie COHN, Iraq: A War of Aggression. No WMDs, No Connection to Al-Qaeda,

http://www.globalresearch.ca/iraq-a-war-of-aggression-no-wmds-no-connection-to-al-
qaeda/5327548

William DOWELL, Flashback: Petrodollar Warfare - Saddam Abandons Petrodollar for Euro,
http://empirestrikesblack.com/2011/06/flashback-petrodollar-warfare-saddam-abandons-dollar-for-
euro