Curs I si Cursul II

5) Notiuni introductive

MEDICINA LEGALA – este o disciplina medicala care isi pune cunostintele sale in slujba
justitiei ori de cate ori cand pentru lamurirea unor cauze judiciare sunt necesare anumite
informatii de ordin medical si/sau biologic.

Reglementare – OGR1/2000 = Legea 456/2001 (legislatia de baza)

Activitatea medico-legala se poate impartii in 2 mari categorii:

6) ML prosecturala – expertiza pe cadaver, parti de cadavre, organe = 25% din tot. ML
7) ML clinica – expertiza pe persoane in viata – 75%

Centru de studiu
INML “Mina Minovici” – IML (institutii ML) – SML (servicii ML) – CML (cabinete ML)

8) Tanatologie medico-legala

TANATOLOGIA MEDICO-LEGALA – este capitolul din medicina legala care studiaza

problemele legate de moartea fiintei umane.
(Tanatos – zeul mortii; Hipnos – zeul somnului)

Din punct de vedere fiziologic – viata poate fi definita la nivel celular prin 3 procese
fundamentale:
9) metabolism
10) excitabilitate
11) autoreproducerea

Din punct de vedere al organismului uman in ansamblu – viata poate fi definita ca functie a
elementelor Trepiedului Vital:
12) activitatea respiratorie
13) activitatea cardio-circulatorie
14) activitatea sistemului nervos central

Moartea – nu este un moment, ci un proces care are loc treptat, prin incetarea ireversibila a
functiilor vitale, incetare care are loc succesiv, la toate nivelurile, incepand cu organismul ca
intreg (activitatea respiratorie, circulatorie, nervoasa) apoi in toate tesuturile si organelle sub
forma unui proces brut prin incetarea treptata a metabolismului celular.

Din punct de vedere psihic diagnosticul de moarte cerebrala corespunde practice mortii
organismului.

Sindroamele tanatogeneratoare

Sindroamele tanatogeneratoare - reprezinta o asociatie de semne si simptome clinice cu substrat

lezionar specific de etiologie (cauza) diversa, corespunzand inuficientei unui organ.
Prin evolutie spre ireversibil, aceste sindroame pot duce la moarte.
Stadiile finale ale acestor sindroame corespund practic starilor terminale.
Expertiza medicala – are rolul de a preciza atat sindroamele tanatogeneratoare cat si cauzele care
au dus la instalarea lor.
Cele mai multe sindroame tanatogeneratoare sunt comune atat mortilor violente cat si celor
neviolente.
Ele sunt de mai multe feluri:
15) sindroame ale insuficientei sistemului nervos central: coma, soc, zbrobirea craniului
16) sindroame ale insuficientei cardio-vasculare: infarct
17) sindroame ale insuficientei respiratorii: cancer
18) sindroame associate sau sindroame complexe

Etapele mortii organismului. Starile terminale

Starile terminale - reprezinta ultima etapa a sindroamelor tanatogeneratoare, manifestari clinice si

de laborator, fiind deci comune pentru toate acestea.
De regula, sunt ireversibile, iar terapia intensive nu reuseste decat in mica masura sa aduca
organismul la viata.

19) Preagonia
20) Agonia – vitae minima – etapa irevesibila intre viata si moartea clipa in care fenomenele
biologice se confunda cu cele tanatologice care castiga teren continuu. Manifestari clinice
si paraclinice:
a. Disparitia treptata a simturilor: primul vazul, ultimul auzul
b. Anestezie completa cu pierderea senzatiei corporale
c. Alterarea functiilor vegetative
Forme clinice:
- agonie cu delir – agitatie, uneori acte de violenta – apare in boli febrile
- agonie apparent lucida
- agonie alternativa

Durata agoniei:
- absenta agoniei – zbrobirea craniului, unele morti subite
- agonii scurte – asficsiile acute, hemoragii mari
- agonii lungi – bolile cronice

21) Moartea clinica – inseamna apnee, stop cardiac, activitate cerebrala suspendata, dar nu
ireversibila; secretul este capacitatea creierului de a rezista fara sa respire 5 minute; este
perioada precoce a mortii cand initierea resurscitarii si terapia intensiva sunt optime
putand fi urmate de: restaurarea functiilor TUTUROR organelor vitale, incluzand
refacerea functiilor normale ale creierului
Manifestari clinice si paraclinice:
22) disparitia functiilor vitale
23) diparitia activitatii reflexe
24) vederea panoramica a vietii (Raymond Mody – Life after life) – sensul vieti este sa
studiezi sis a te porti frumos cu oamenii, cu natura; trebuie sa traiesti civilizat si sa mori
civilizat
25) H – hiperextensia capului
26) E – eliberarea cailor respiratorii
27) L – luxatia mandibulei
28) P – pensarea nasului
 29) M - masaj
30) E – cardiac extern
31) ECG si EEG – electrocardiograma si electroencefalograma)
Durata: in conditiile aplicarii metodelor de terapie intensiva, in primele 3-5 minute de la
instalarea morti clinice aceasta poate fi reversibila.

32) Moartea cerebrala (corticala) – este o distructie ireversibila, definitiva (necroza) a

emisferelor cerebrale dar nu si a trunchiului cerebral ; se caracterizeaza prin stare
vegetativa profunda (sindromul APALIC), coma cu respiratie spontana prezenta, dar cu
EEG silentioasa sau difuza anormala

33) Moartea creierului – este moartea intregului creier incluzand emisferele cerebrale,
CRB-lul si trunchiul cerebral
Multi autori definesc azi moartea in termenii mortii creierului.
Chiar daca inima continua sa bata si ventilatia artificiala este mentinuta.
Se pot recolta organe pentru transplant.

34) Moartea biologica (moartea reala) – este ultima; are loc oprirea metabolismului celular,
urmand inevitabil mortii clinice, cand nu se intervine cu o resurscitare eficace sau cand
acestea sunt abandonate ori inutile

Felul mortii

Din punct de vedere al felului mortii – aceasta se clasifica in:

35) moarte neviolenta – cand moartea este datorata unor cauze intrinseci ale organismului
(tulburari cardio-circulatorii)
36) moartea violenta – care este consecinta actiunii factorilor traumatici din mediul extern
asupra organismului
Moartea violenta este TOTDEAUNA CONSECINTA INCALCARII (nerespectarii) LEGII si
prin aceasta face obligatorie autopsia medico-legala !!!!

Clasificarea juridica a mortilor violente

- accidente - omucideri – executia; eutanasierea
- sinucideri

Manifestari postvitale (perioada vietii intermediare) – reprezinta viata reziduala a unor celule,
dupa incetarea vietii din organismul ca intreg.
Aceasta perioada in care aceste celule isi pastreaza capacitatea lor de reactie, dupa disparitia
functiilor vitale, a capatat denumirea de PERIOADA VIETII INTERMEDIARE.

37) Tanatocronologie

Frecvent, organele judiciare adreseaza experdului medico-legal intrebari legate de data mortii.
Necesitatea de a raspunde la aceste probleme a conturat acest subcapitol al Tanatologiei, prin ale
carei metode se apreciaza data mortii si intervalul de timp care a trecut de la producerea unei
leziuni pana la instalarea mortii.
Niciuna dintre metodele utilizate in aceste scopuri nu are valoare izolata.
Sursele de care dispune medicul legist si ale caror rezultate le coreleaza pentru rezolvarea acestor
aspecte sunt urmatoarele:
o datele achetei judiciare (cercetarea la fata locului)
38) cercetatarea la fata locului CFL
39) declaratiile anturajului
40) examinarea unor acte apartinand victimei (orice inscris poate avea valoare in
instrumentarea cazului)
o semnele mortii reale
o proceselor cadaverice distructive (putrefactia pana la osificare)
41) gradul de putrefactie al cadavrului (incipienta, avansata, foarte avansata, osificare)
42) entomologia (studiul insectelor care populeaza pe rand cadavrul) (musca depisteaza
caldura corpului sau cadavrului – peste 35 grade nu isi depune ouale; de la oua la pupe
trec aproximativ 2 saptamani)
43) modificari conservatoare naturale (nu se distruge cadavrul: mumifiere)
o procese fiziologice care au debutat antemortem
44) examenul continutului gastric pentru stabilirea gradului de digestie – arata cate ore a
supravietuit dupa ultima masa
45) plenitudinea vezicii urinare
46) viteza cresterii parului (0.5 mm pe zi) – indicator al timpului trait al ultimul barbierit
(dupa moarte parul nu creste, dar se usuca pielea) – la femei modificarile histologice (cu
ciclu) si biochimice (se vede din sange faza estrogenica sau progesteronica)
o aportul tanatochimiei – inseamna studiul modificarilor chimice gasite la cadavru
pe baza cercetarii compozitiei chimice a UMORILOR (sange, saliva, urina –
lichide din organismul nostru)

Moartea suspecta si moartea subita

MOARTEA SUBITA – se defineste astfel deoarece se produce rapid, bursc, uneori instantaneu,
in plina stare de sanatate aparenta sau la bolnavii cronici (cirotic, cardiac) la care
simptomatologia este vaga, neaseptandu-se un sfarsit letal apropiat

MOARTEA SUSPECTA – este o notiune juridica si se refera la moartea produsa inexplicabil

intr-o situatie necunoscuta, adesea fara martori, ea creand suspiciunea ca ar putea fi vorba despre
moarte violenta. Deci este suspecta prin conditiile si circumstantele in care se produce.
In cazul unei morti suspecte organele judiciare recurg la expertiza medico-legala, conform
normelor de procedura penala.
Cursul III

Clasificarea mortilor subite dupa tabloul morfopatologic

47) morti subite cu leziuni organice incompatibile cu viata: infarct miocadric grav, hemoragii
cerebrale (intotdeauna din cauza neviolenta)
48) morti subite cu leziuni cronice: arteroscleroza (aceste cauze potentiale de deces pot fi
acualizate in cauze tanatogeneratoare de factori favorizanti – stress, variatii ale
temperaturii si ale presiunii atmosferice, efort fizic, consum de alccol, etc)
49) morti subite cu tablou lezional nespecific pentru o boala – autopsii albe 8%

Moartea subita poate sa apara la orice varsta dar atinge cu predilectie varstele extreme: la copii
mici cauzata mai frecvent boli respiratorii, pentru ca o data cu inaintarea in varsta sa predomine
cauzele cardiovasculare. (83% in crestere)

SEMIOLOGIE TANATOLOGICA
Studiaza semnele mortii si modificarile cadaverice consecutive actiunii factorilor de mediu asupra
cadavrului.

Clasificarea semnelor mortii si a modificarilor cadaverice

50) semnele negative de viata
51) pozitia si aspectul general al cadavrului
52) oprirea respiratiei
53) oprirea circulatiei
54) abolirea reflectivitatii (absenta reflexelor)
55) suspendarea activitatii cerebrale
56) semnele mortii reale !!!! examen
57) racirea cadavrului
58) deshidratarea sau uscarea cadavrului
59) rigiditatea cadaverica
60) lividitatile cadaverice
61) autoliza
62) modificari cadaverice tardive
63) modificari distructive ( putrefactia si distrugerea cadavrului de catre animale, insecte
necroface si larvele acestora)
64) modificari conservatoire naturale (mumifierea, adipoceara sau saponificare, lignificarea
sau tabacirea, congelarea si pietrificarea)
65) modificari conservatoire artificiale (congelarea si imbalsamarea)

SEMNELE MORTII REALE

66) racirea cadavrului
67) deshidratarea cadavrului – pierd apa prin evaporare treptata
68) rigiditatea cadaverica – se caracterizeaza prin intarirea muscilor si scaderea plasticitatii si
elasticitatii; trece prin urmatoarele faze:
1 etapa de instalare (2 – 6 ore)
 2 etapa de stare (urmatoarele 14 – 24ore)
3 etapa de rezolutie (incepe dupa 1-2 zile postmortem fiind compete dupa 3-7 zile)
69) spasmul cadaveric sau rigiditate prin decerebrare

LIVIDITATI CADAVERICE
Se datoreaza opririi circulatiei sangelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra acestuia.
Sangele se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului conferindu-le o culoare
violacee-rosietica, ce contrasteaza cu nuantele palida a regiunilor opuse in care vasele sunt golite
de sange.

Exista 3 etape evolutive:

70) hipostaza ( 2 - 16 ore: sangele se aduna in vasele din pozitiile declive ale corpului)
71) difuziune (15 – 24 ore: extravazarea partiala a sangelui in tesuturi)
72) imbibitie (peste 24 ore: extravazarea completa a sangelui din vase acestea fiind goale)

!!!! Valoarea medico-legala a lividitatilor cadaverice:

73) cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala
74) in context cu cealalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la
moarte
75) indicator al pozitiei cadavrului
76) valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii

AUTOLIZA CADAVERICA
Este o modificare cadaverica distructiva, precoce si abacteriana care are loc sub actiunea
enzimelor proprii ale organismului ducand la ramolirea si lichefierea celulelor si tesuturilor.
Precede putrefactia, creand mediul propice culturilor microbiene.

Cauzalitatea

In stabilirea corelatiilor dintre traumatism si prejudiciu fizic sau moarte – se vorbeste in mod
curent despre:
77) o legatura directa, imediata si/ sau neconditionata
78) o legatura directa, mediate sau conditionata
Ambele situatii sunt raportate la o cauzalitate primara.
De asemenea, se distinge si o legatura indirecta in determinarea prejudiciului fizic sau a mortii –
situatie raportata la o cauzalitate secundara.

Legatura directa – leziuni traumatice – deces (prejudiciu)

Legatura indirecta – leziuni traumatice – complicatii – deces

79) Legatura de cauzalitate directa, imediata si/ sau neconditionata

Criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca un traumatism pentru a constitui o legatura directa,
imediata si neconditionata cu prejudiciul adus victimei sunt sistematizate astfel:
80) realitatea traumatismului – precizarea sa in timp; - posibilitatea de a determina
prejudiciul (leziunile, boala sau moartea)
81) acest prejudiciu trebuie sa reprezinte o eventualitate posibila a actiunii traumatice
respective
 82) traumatismul trebuie sa intereseze direct organismul, regiunea anatomica afectata sau
daca efectul apare la distanta de locul exercitarii actiunii traumatice, acest fapt trebuie sa
se poate explica – FIZIOPATOLOGIC
83) intotdeauna prejudiciul respectiv trebuie sa se produca ulterior actiunii traumatizante si s
anu fie vorba de un prejudiciu preexistent
84) sa existe pe langa o concordonta in sediu si o continuitate in timp a evolutiei, in sensul
unei inlantuiri simptomatologice si fiziopatologice

85) Legatura de cauzalitate directa, mediata sau conditionata

Pentru aceasta trebuie demonstrata existenta unor factori ocnditionali (favorizanti, preexistenti) in
sensul factorilor morbizi/ endogeni (teren patologic) care participa la determinarea efectelor in
dublu sens:
86) fie ca traumatismul agraveaza starea morbida preexistenta
87) fie ca aceasta stare agraveaza efectele traumatismelor (LCM = leziuni cauzatoare de
moarte)

88) Legatura de cauzalitate indirecta (secundara)

Reprezinta toate complicatiile aparute in evolutia traumatismului suferit.
Aceste complicatii trebuie sa fie legate de traumatism si sa nu reprezinte afectiuni care puteau sa
apara independent sau fara legatura cu actiunea traumatica.

Cursul II james Cameron – film sanctum

Sandra bullock - premonitie
After life
Cursul IV

Traumatologia medico-legala

TRAUMA = modifcare morfologica si/ sau functionala produsa in urma actiunii unei forme de
energie exterioara organismului.

TRAUMATISM = actiunea unei forme exterioare de energie asupra corpului, capabila sa

genereze modificari morfo-functionale.

Clasificarea agentilor traumatici in functie de energie ultilizata: (E = mc2)

89) agenti traumatici mecanici – produc leziuni prin energia lor cinetica si potentiala
90) agenti traumatici fizici – produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizica
(temperaturi crescute/scazute, diverse forme de electricitate, variatii de presiune
atmosferica)
91) agenti traumatici chimici – diverse substante care produc leziuni sau moartea in cadrul
intoxicatiilor acute sau cronice – TOXICOLOGIA MEDICO-LEGALA
92) agenti biologici – intoxicatii cu ciuperci, tulburari produse de diverse veninuri
93) trauma psihica

Traumatologia mecanica

O actiune traumatica are, in general, un efect direct, local, prin contactul nemijlocit dintre
obiectul vulnerant si corpul omenesc.
In cazul traumatismelor de intensitate mare – organismul prezinta adeseori reactii generale ce s
ecaracterizeaza prin starea de soc traumatic/ boala traumatica.

Complicatiile imediate sau tardive, locale sau generale – pot fi, de asemenea, sursa unor
modificari organice, de multe ori ireversibile.

Aspectul unei leziuni traumatice mecanice depinde de mai multi factori:

94) carcateristicile agentului vulnerant
95) intensitatea lovirii
96) directia de lovire sau inclinarea obiectului vulnerant in raport cu suprafata corporala
97) caracteristicile regiunii corporale interesate

Clasificarea agentilor traumatici mecanici:

1. Corpuri contendente (dure)
 98) cu suprafata mica – mai mic sau egal cu 16 cm2 regulata/ neregulata
99) cu suprafata mare – mai mare de 16 cm2 plana/ neregulata

2. Obiecte cu varfuri si/ sau lame ascutite

100)intepatoare (ac, furca, cui)
101)intepatoare-taietoare (cutit, briceag)
102)taietoare (sticla, brici, lama de barbierit)
103)taietoare-despicatoare (topor, sapa)
104)proiectile

Clasificarea principalelor modalitati traumatice mecanice !!!! ( cu de intre)

105)lovire directa, activa CU un corp contondent sau un alt agent mecanic
106)lovirea pasiva DE diferite planuri sau obiecte
107)comprimarea corpului sau unui segment corporal INTRE doua planuri dure
108)mecanisme lezionale complexe
Cursul V

LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE

Sunt consecinta directa a unei agresiuni externe si se clasifica astfel:

109)leziuni fara solutie de continuitate a tegumentelor (cu pastrarea integritatii epidermului) –
straturile pielii: epidermul 5 straturi, dermul si hipodermul – exista dopua entitati:
echimoza (piele intacta si cu vanatai) si hematomul
110)leziuni cu solutie de continuitate tegumentara – excoriatia si plaga

ECHIMOZA
Evolutia – ne intereseaza culoarea: rosie – violacee – maronie – verzuie – galbuie – vindecare in
8-20zile
Forma – de unghie, anvelopa, etc
Localizarea

HEMATOM – se rupe un vas sanguin mai mare, o arteriola = sangerarea este mai mare (se
produce o colectie de sange sub piele)

EXCORIATIA – se poate stabilii directia din care a venit agentul traumatic, raman resturi
epidermale in partea opusa

PLAGI – pot fi superficiale sau profunde; cel profunde pot fi penetrante sau nepenetrante in
cavitati

Clasificarea plagilor dupa intrumentul producator !!!!

111)plaga contuza
112)plaga intepata (cu obiecte cu varf)
113)plaga taiata (obiecte care au doar tais, nu si varf)
114)plata taiata-intepata (injunghiata)
115)plaga despicata (cu satarul,cu obiecte grele)
plaga impuscata

116)Plaga contuza
Se caracterizeaza prin:
117)profunzime in general mica
118)margini si fund anfractuos (franjuri)
119)sangerare de obicei mica
 120)tendinta spre suprainfectare

Exista varietati de plagi contuze:

121)plaga plesnita – se produce cand corpul contondent/ dur loveste pielea aflata imediat
deasupra unui plan dur-osos : craniu, ghenunchi, coate – producantu-se o strivire avand
forma liniara sau stelara
122)plaga muscata – podusa de om sau animal; la om elementul de identificare este – marca
muscata; se caracterizeaza prin pierderea de substanta, uneori mare, si tendinta spre
suprainfectare
123)plaga sfasiata si scalparile – produse prin smulgere

124)Plaga taiata
Se produce cu ajutorul unor instrumente taietoare – lame sau briciul; se caracterizeaza prin
margini regulate, liniare, fara lipsa de substanta.
Directia plagii se poate deduce dupa anumite cracteristici ale acesteia: locul de plecare arata un
unghi mai adanc si mai regulat, pe cand portiunea terminala sfarseste printr-un unghi foarte
discret, o leziune superficiala, sub forma unei excoriatii liniare numita “codita ranii”.
Daca lama taie piezis – se pot obine rani in lambouri cu denudarea pielii.

Se pot produce mutilari, desfigurari, amputari ale unor segmente de corp sau organe (pavilionul
urechii, varful nasului, mamelonul, etc)

Leziunile de aparare si leziunile de ezitare (valabile si la plagile injunghiate, si la taiate) !!!

Exista anumite elemente dupa care poti aprecia deca a fost sinucidere sau omucidere – clificarea
juridica nu iese mereu din autopsie = cercetare buna la fata locului (urma de alunecare a
piciorului, o scrisoare)
125)de aparare – plagi taiate ale manilor in apararea unei injunghieri, sau fractura a mainii –
denota agresiune
126)Dinamica leziunilor, locuri
127)de exitare – la sinucidere – nu reusesti din prima = mai multe taieturi

128)Plaga injunghiata
Este rezultatul actiunii instrumentelor de tipul cutitului, pumnalului, si recunosc dublu mecanism
de producere : intepare si taiere.
Aspectul leziunii este in functie de caracteristicile lamei, precum si de modul cum este tinut si
manevrat tinutul.
Daca arma are 2 taisuri leziunea este fuziforma, deosebindu-se de plaga taiata doar prin
profunzime.
Unghiurile plagii vor fi ascutite : una putand prezenta o mica excoriatie liniara (codita plagii).
Daca arma a avut 1 singur tais plaga va avea un unghi ascutit (+ sau – codita plagii), iar la polul
opus unghiul va fi mai rotunjit.

Ceea ce caracterizeaza aceste rani este caracterul lor de gravitate putand produce lezarea
organelor interne cu hemoragie interna consecutiva.

129)Plaga despicata
Este produsa cu instrumente grele, despicatoare precum: topor, satar, securea, sapa, etc.
In functie de ascutimea lamei, marginile plagilor despicate pot fi asemanatoare cu cele ale unei
plagi taiate sau cu cele ale unei plagi plesnite.
Lungimea plagii – corespunde cel mai frecvent cu lungimea lamei.
Fiind vorba de instrumente grele, leziunile sunt grave, determinand fracturi liniare ce reproduc
lungimea lamei. Alteori, multieschiloase (fractura mai mare cu mai multe bucati de os)

Cursul VI

DEPESAJUL CRIMINAL

Depesajul criminal – este realizat prin ciopartirea corpului omenesc in mai multe bucati realizat
mai ales prin lovituri de topor la nivelul articulatiilor pt a usura ascunderea/ distrugerea prin alte
mijloace a cadavrului.

REACTIA VITALA
Reprezinta totalitatea modificarilor locale si generale ce apar la nivelul organismului viu ca
raspuns la actiunea unei traume de orice natura.

Necesitatea diferentierii leziunilor produse in timpul vietii de cele produse dupa moarte reiese din
activitatea practica a expertizei medico-legale care a demonstrat marea frecventa cu care se
intalneste la autopsie leziunile produse dupa moarte.

O interpretare gresita a acestora poate avea drept consecinte grave erori judiciare.

Leziunile post mortale pot fi produse :

130)accidental
131)intentionat

Exemple de leziuni post mortale accidentale:

132)cadavrul unui inecat poate fi transportat de apa si lovit de alte obiecte din apa
133)cadavrele pot fi degradate de animale si/sau insecte
134)cadavrul unui accidentat auto poate fi calcat ulterior de un alt autovehicul
135)copii nascuti morti pot prezenta leziuni traumatice in timpul expulziei.

Exemple de leziuni post mortale produse intentionat:

136)pt ascunderea unui omor, cadavrul poate fi asezat pe calea ferata
137)un cadavru poate fi aruncat de la inaltime
138)se poate simula o sinucidere prin spanzurarea cadavrului.

Reactiile vitale pot fi:

139)locale : inflitratia hemoragica si hemoragia, coagularea, reactia tesuturilor, inflamatia,
 procese distrofice si necrotice, modificarile hemoglobinei, modificarile enzimatice
140)generale : asipiratul pulmonar, embolia, modificarile circulatorii, modificarile SNC,
modificari endocrine, umorale, metabolice

De exemplu daca este vorba despre o sugrumare atunci avem reactii locale si generale.

141)Reactii vitale locale:

142)Infiltratia hemoragica/ hemoragia

Infiltratia hemoragica = vanataia de sub piele, se sparg vasele capilare si inima pompeaza sangele
intr-un anumit loc/celula.

O plaga produsa in timpul vietii are marginile mai mult sau mai putin infiltrate cu sange. Absenta
completa a infiltratiei si a sangerarii, caracterizeaza in general o rana produsa dupa moarte.
Sangele extravazat poate curge in afara, sau se poate acumula in cavitati si se revarsa in raport cu
regiunea lezata.
Hemoragia = cadavrele nu sangereaza activ ci pasiv in sensul gravitatiei; nu tasneste sangele ca la
omul viu, abundent.

143)Coagularea
Aceasta capacitate a sangelui este prezenta doar la omul viu si este pierduta treptat de acesta dupa
moarte, fiind inlocuita cu tipul de coagulare care are ca rezultat cheagurile cruorice (lucioase,
umede, netede, neaderente).
Dupa moarte sangele cadavrului se coaguleaza dupa care se decoaguleaza printr-un proces de
proteoliza fermentativa, fibrina se topeste si rezulat cheaguri cruorice si lardaceice (cheagurile
produse in timpul vietii si cele produse dupa moarte). Cele cruorice au culoare rosie, iar cele
lardaceice au culoare albicioasa.

Diferente intre cheaguri

Cheagurile produse in timpul vietii sunt:
144)mate
145)uscate
146)rugoase
147)aderent de vasul sanguin, datorita continutului crescut de fibrina.

Exista 12 factori de coagulare, primul este fibrima; si 12 de decoagulare.

Cheagurile produse post mortem sunt:

- lucioase
- umede
- netede
- neaderente de vas, datorita continutului scazut de fibrina.

148)Retractia tesuturilor
Rana vitala se caracterizeaza printre altele prin departarea marginilor, dand impresia de lipsa de
substanta. Pielea si muschii au cea mai mare capacitate de a se retracta. Aceasta proprietate apare
mai evidenta atunci cand fibrele elastice sau musculare sunt sectionate transversal, determinand o
razbuzare si retractie mai mare. (Exemplu: la o plaga injunghiata apare razbuzarea ei si se vad
grasimile.)
In opozitie cu acest aspect, plagile postmortale au marginile moi, neumflate, stranse, nerevarsate.
Muschiul sectionat postmortem nu se retracta.

149)Inflamatia
Este o manifestare care permite a afirma in mod sigur ca leziunea a fost produsa in timpul vietii.
Ea decurge in etape, astfel ca evidentierea ei depinde de timpul scurs de la trauma, pana la
moarte, manifestarile inflamatorii fiind cu atat mai pronuntate cu cat supravietuirea este mai
lunga.
Sunt anumite caracteristici:
- rugor – rosu
- dolor – durere
- calor – caldura
- functioneza.

150)Procese distrofice
Prima faza a oricarei leziuni traumatice este esentialmente pasiva si se caracterizeaza prin
distrugerea sau necroza celulelor si tesuturilor, ca urmare a actiunii directe a agentului traumatic.
Demarcarea reactiei tesuturilor sanatoase de cea a tesuturilor necrozate nu apare imediat dupa
leziune, ci dupa un interval de timp variabil de la tesut la tesut si dupa natura traumatismului.

Cursul VII

Traumatologia medico-legala in practica judiciara

Aprecierea gravitatii leziunilor traumatice corporale in conformitate cu prevederile Codului penal

si Codului civil

In cazul leziunilor traumatice produse in cadrul agresiunilor sau din culpa este obligatorie
aprecierea duratei ingrijirilor medicale, aceasta constituind elementul fundamental necesar
incadrarii penale a faptei.

Prin durata ingrijirilor medicale in sensul prevederilor legale se intelege intervalul de timp
necesar traumatizatului de a urma un tratament medical si este independent de acordarea de
concediu medical si de constituirea de sechele care nu mai beneficiaza de interventii terapeutice.
In situatia in care, insa, deficitul morfologic sau functional rezultat din leziunea initiala impun o
reinterventie de specialitate, intervalul de tratament necesar acestei reinterventii se adauga duratei
ingrijirilor medicale acordate initial.
Intervalul dintre tratamentul initial si eventuala interventie terapeutica tardiva nu se ia in
consideratie.

De asemenea, interventia medicala cu caracter preventiv (vaccinul antirabic, antitetanos) se vor

include in durata ingrijirilor medicale in situatia in care acestea sunt impuse de felul, intensitatea
si conditiile traumatismului.

Art 180 – mai mic sau egal cu 20 zile ingrijiri medicale = in functie de gravitatea leziunilor
Art 181 – 20-60 zile ingrijiri medicale
Art 182 – mai mare de 60 zile ingrijiri medicale

Principalele acte medicale :

- raport de experitza medico-legala
- raportul de constatare medico-legala
In cazul unor leziuni multiple (politraumatizati) – durata ingrijirilor medicale se va referi la
leziunea cu gravitatea cea mai mare si care necesita tratamentul de cea mai lunga durata.
[ex. fractura de sold, fracturi costale si pericraniere = persoana in ansamblu si se alege leziunea
cea mai grava]

Cand survin complicatii legate cauzal de leziunea traumatica initiala – durata ingrijirilor medicale
va cuprinde si perioada necesara tratarii acestora, specificandu-se cauza aparitiei lor.

Unele afectiuni preexistente (diabet zaharat, ciroza hepatica, etc) pot constituii cauze de
prelungire a duratei ingrijirilor medicale sau chiar a constituirii de infirmitati, fiind necesara
consemnarea acestora cu precizarea duratei obisnuite a tratamentului necesar in cazul unei
evolutii normale.

Intreruperea inlantuirii cauzale dintre leziunile initiale si complicatiile survenite in evolutia

acestora are loc in urmatoarele situatii:
- necooperarea bolnavului – netratarea la timp a leziunilor, a nerespectarii
indicatiilor terapeutice sau chiar a intretinerii voluntare a leziunilor
- afectiuni preexistente
- deficiente terapeutice

Consecintele incadrarii in art 882 Cod Penal

(examen!!!!)
INFIRMITATE = un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin strict morfologic,
morfo-functional sau numai strict functional

INVALIDITATE = include in mod obligatoriu un deficit functional, chiar daca acesta nu este
asociat cu o modificare anatomica; (in mod obligatoriu orice invalid este si infirm) stabilirea
caracterului permanent al unei infirmitati se face cu prudenta dupa minim 6 luni – 1 an de la
procuderea leziunilor traumatice initiale, dupa epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice de
recuperare

Exista 3 grade de invaliditate care dau drept de pensie, in raport cu capacitatea de munca:
- invaliditate de gradul I – provoaca pierderea totala a capacitatii de munca si
nevoie de ingrijire si supraveghere a invalidului de catre alta persoana
- invaliditate de gradul II – provoaca pierderea totala a capacitatii de munca, dar cu
posibilitatea invalidului de a se servii fara ajutorul altor persoane
- invaliditate de gradul III – provoaca pierderea partiala a capacitatii de munca,
invalidul avand posibilitatea sa presteze in profesia sa un program redus de
munca sau o munca permanenta in alta profesie, cu conditii de munca mai usoare

Aspecte medico-legale privind notiunea de slutire

SLUTIREA = o deformare evidenta, morfologica sau estetica a unei regiuni anatomice indiferent
de localizarea sa, dar care creeaza victimei un prejudiciu real, fizic si/sau psihologic; trebuie sa
aiba un caracter permanent
IN acest sens, se impune ca aprecierea finala medico-legala sa fie facuta la un interval mai mare
de la producerea traumatismului si dupa epuizarea tuturor metodelor terapeutice, de chirurgie
plastica si reparatorie sau fizioterapie.
Avortul post-traumatic
Conform prevederilor Codului Penal producerea avortului ca urmare a unui traumatism este
considerata ca o leziune grava, unori putand avea drept consecinta si pierderea capacitatii de
procreere.
Principalele probleme medico-legale in caste cazuri si care trebuie rezolvate in cadrul examinarii
sunt:
- felul, localizarea si intensitatea leziunilor traumatice
- prezenta si varsta sarcinii in momentul lovirii
- realitatea avortului, data primelor semne si evolutia acesteia (dovedite prin acte
medicale) – de citit Citadela
- daca exista legatura de cauzalitate intre leziunile suferite si intreruperea cursului
sarcinii

Punerea in primejdie a vietii victimei

Se refera la o alterare evidenta a starii gnerale a bolnavului, cu modificari de cunostiinta,
respiratie sau circulatie, modificari care se faca posibila evolutia grava cu iminenta sau prezumtie
de deces.
Notiunea de punere in primejdie a vietii victimei trebuie sa se refere fie la gravitatea initiala a
leziunii, fie la aparitia de complicatii, care pot duce la moartea victimei.

TENTATIVA DE OMOR – rolul si limitele expertizei medico-legale in incadrarea penala a

faptei

(examen!!!!)
Rolul medicului legist in cazurile in care se pune in discutie existenta unei tentative de omor se
limiteaza in evidentierea unor anumite aspecte sau imprejurari care in contextul modalitatii si
conditiilor savarsirii faptei pot constituii elemente de probatiune juridica.
Astfel, contributia medicului legist in calificarea tentativei de omor consta in consemnarea:
- regiunii corporale legate
- aprecierile asupra tipului de obiect vulerant cu care s-au putut produce leziunile
- intensitatii traumatismului

De mentionat ca – tentativa de omor poate exista si in lipsa producerii de leziuni corporale.