Sunteți pe pagina 1din 5

Unitatea de învăţare:,,Tipuri de ecosisteme naturale şi artificiale-

Clasa a- IX-a Domeniul pregătirii de bază : Protecţia mediului


Prof. Șerban Camelia
Plan de activizare a procesului didactic
Număr de ore alocate 6 (2 ore pe săptămână)
Lecţii planificate 3 a câte 1 oră
Ecosisteme terestre
 Ecosisteme acvatice
 Ecosisteme antropice
1. Ecosisteme terestre (sursa: Găldean N., 2001)
Tipul lecţiei: Asimilare de noi cunoştinţe
Scopul lecţiei: Însuşirea cunoştinţelor de bază referitoare la ecosistemele terestre
Durata: 50 minute
Competenţa specifică: Caracterizează ecosistemele în funcţie de elementele componente
Competenţe derivate: C1- identificarea principalelor tipuri de ecosisteme terestre
C2- prezentarea caracteristicilor diferitelor ecosisteme terestre
C3- analizarea şi compararea ecosistemelor terestre
C4- clasificarea ecosistemelor după criterii diferite
STRATEGII DIDACTICE:
a. Metode şi procedee:
 Metoda dominantă: Interactivă –brainstormingul
 Metode subordonate: Prezentare Power Point
Conversaţia euristică
Observarea sistematică
Autoevaluarea
Studiu de caz
b. Resurse materiale:
Fişe de documentare
Fişe de lucru
Calculator
Videoproiector
Joc didactic (autoevaluare)
FORME DE ORGANIZARE: - fontală

-pe grupe
Evaluarea: -orală
-prin referate, portofolii tematice
Brainstormingul este o metodă care îi activează foarte mult pe elevi care sunt foarte
dornici să participle la discuţii şi să vină cu păreri şi idei proprii (furtună de idei).
- Care sunt cele mai cunoscute ecosisteme terestre?
Întrebările deschise şi simple cu trimetere la ceea cunosc ei parţial, dinamizează atât
lecţia
cât şi elevii. Aceştia, indiferent de mediul din care provin iubesc natura, trăiesc în natură şi
cunosc foarte bine multe elemente componente. De asemenea elevii sunt dornici să vorbească
despre ceea ce ştiu pentru a se afirma şi pentru a ieşi în evidenţă, pentru a fi apreciaţi şi
încurajaţi.
De obicei elevii sunt activi la astfel de ore şi nici nu-şi dau seama cum trece timpul, nu se
plictisesc şi nu lenevesc. Un profesor cu experienţă care îşi cunoaşte elevii îi poate antrena cu
uşurinţă şi iscusinţă în discuţii şi dezbateri, poate crea o atmosferă propice de lucru în care
fiecare să vină cu diferite idei noi sau bazate pe fapte şi întâmplări trăite. (sursa: Ghenescu N.,
2004)
Tot elevii sunt cei care au de câştigat pentru că au posibilitatea de a învăţa şi din
experienţa altor colegi, pot învăţa pe alţii şi comunică din ce în ce mai bine unii cu ceilalţi. De
exemplu pot afla foarte multe despre ecosistemul pădure, reprezentat de :
a. Păduri de conifere;
b. Păduri de foioase din zona temperată (specific şi ţării noastre)
c. Pădurea ecuatorială (tropical)
Elevii se vor familiariza cu speciile de arbori caracteristice fiecărei categorii, de la
câmpie
şi Delta Dunării până la pădurea de conifere, etajele pe care sunt distribuite plantele, condiţiile
climatice, pajiştile naturale şi artificiale, tipuri de pajişti:
a. Alpine
b. Subalpine
c. De stepă
O tematică atractivă şi incitantă se referă la Deşert, care este cel mai puţin cunoscut şi cel
mai fierbinte ecosistem terestru. Elevii sunt interesaţi de condiţiile de biotop şi de biocenoză din
acest ecosistem ,,exotic,, şi necunoscut, plantele răspândite care prezintă adaptări care le permit
supravieţuirea în climatul arid al deşertului, majoritatea fiind reprezentată de cactuşi.
Elevii vin cu lucruri cunoscute despre acest ecosistem care se caracterizează prin cantităţi
scăzute de precipitaţii, vegetaţie săracă, animale puţine şi populaţie foarte rară. Se realizează un
schimb activ de idei şi experienţe, se poate promova interdisciplinaritate cu Geografia, îşi
dezvoltă vocabularul şi cultura generală, pot asista şi la prezentări pe calculator de imagini şi
filme reprezentative, pot primi şi teme de referate din ceea ce ar dori să aprofundeze şi să
studieze acasă.

1. Ecosisteme acvatice
Scopul lecţiei: Însuşirea de către elevi a noţiunilor de bază privind ecosistemele acvatice.
Durata: 1 oră (50 minute)
Tipul lecţiei: Asimilarea de noi cunoştinţe
Obiective operaţioonale
a. Analizarea şi compararea unui sistem acvatic de apă dulce cu unul marin;
b. Caracterizarea biodiversităţii într-un ecosistem acvatic;
c. Clasificarea sistemelor acvatice ;
d. Caracterizarea ecosistemelor: râu, lac, baltă, Delta Dunării, Marea Neagră.
 Mijloace didactic

Metode şi procedee:  Tablă  Pliante


 Cretă  Planşe
 Conversaţia  Manual  Filme
euristică  Reviste  Fişe
 Metoda  Calculator documentare
ciorchinelui  Videoproiector  Fişe de lucru
 Problematizarea  cărţi  Caiete notiţe
 Studiul de caz
Pentru lecţia a doua lecţi
Ca propoziţie centrală se poate folosi: clasificarea şi caracterizarea ecosistemelor
acvatice.Se poate scrie pe tablă într-o ,,bulină centrală,, tema de început de la care pornesc linii şi
săgeţi, multe şi ramificate, fie de către profesor, fie de către elevi, dacă aceştia deţin deja unele
informaţii; profesorul are rolul de a-i ajuta şi dirija pe elevi să realizeze ,,ciorchinele,, care va fi
foarte bogat.
Metoda ciorchinelui
Pârâu
Râu Ecosistem de lacuri Ecosistem de apă
Fluviu apă curgătoare bălţi stătătoare
turbării bălţi
dulci după după cantitate lacuri
sărate salinitate substanţă organică
mlaştini Ecosistem

salmastre acvatic

2. Ecosistemele antropice
Tipul lecţiei:asimilarea de noi cunoştinţe
Scopul lecţiei: însuşirea de către elevi a noţiunilor de bază privind ecosistemele antropice
Durata: o oră (50 minute)
Obiective operaţionale:
a. Identificarea ecosistemelor antropice şi a diferenţelor dintre acestea şi cele naturale;
b. Cooperarea şi asumarea rolurilor în grup;
c. Valorificarea informaţiilor despre ecosistemul urban şi rural;
d. Caracterizarea agroecosistemelor.
Evaluare: orală, prin referate şi portofolii tematice.
La această lecţie metoda aleasă este Metoda Cubului.
Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte o instrucţiune pentru a se putea studia tema dată din
diferite perspective:
 Descrie (li se solicită elevilor ca în câteva minute să-şi noteze pe fişe de lucru ce ştiu sau
imaginează despre urbanizare şi cauzele acesteia, despre problemele create de mijloacele de
transport, poluarea aerului, calitatea apei)
 Compară (stabilirea de asemănări şi deosebiri între ecosistemele urbane, ecosistemele
şi agroecosisteme, din punct de vedere administrativ, economic şi ecologic, al poluării mediului
şi al compoziţiei biocenozelor respective)
 Analizează (tipurile de aşezări umane, gradul de confort asigurat atât de factorii de mediu
cât şi de condiţiile de microclimat asigurate de fiecare ecosistem în parte)
 Aplică (întocmesc un calendar al lucrărilor agricole ce se efectuează într-un
agroecosistem
efectuează un calcul estimativ al cheltuielilor de producţie şi compară cu producţia obţinută)
 Argumentează (pro sau contra produselor de combatere a bolilor şi dăunătorilor sau
Folosirea altor mijloace de combatere- biologice, agrotehnice- în scopul obţinerii de produse
naturale, bio.
Cadrul didactic va informa elevii despre ce va fi vorba, poate pune la dispoziţia acestora
fişe de documentare despre tema dată, poate, de asemenea ca la sfârşitul orei să dea ca temă
pentru acasă realizarea unui miniproiect cu tema ,,Să poiectăm construcţia unui cartier mai
curat,,care să cuprindă câteva subpuncte ca structură: amplasarea blocurilor de locuit, a
punctelor sanitare, a spaţiilor verzi şi a terenurilor de joacă pentru copii, trasarea străzilor şi
delimitarea aleilor pietonale şi pentru biciclete. Se poate întocmi şi o hartă sau se realizează un
concurs.