FIŞĂ CU TEORIE PENTRU CLASA a VII-a

TRAPEZUL

. prof. Marius Damian, Brăila

Definiţia 1. Patrulaterul convex cu două laturi opuse paralele şi celelalte două laturi
opuse neparalele se numeşte trapez. Laturile paralele se numesc baze, iar distanţa dintre bazele
trapezului se numeşte ı̂nălţime a trapezului.
Observaţia 1. În mod evident, bazele trapezului au lungimi diferite. Dacă, ı̂n caz con-
trar, bazele ar avea aceeaşi lungime, atunci, fiind şi paralele, ar rezulta că patrulaterul dat
aste paralelogram, deci şi celelalte două laturi opuse sunt paralele, ı̂n contradicţie cu definiţia
trapezului.
În figura 1, este desenat trapezul ABCD cu AB k DC. Baza mică este rABs, baza mare
este rDCs, iar rP Qs este o ı̂nălţime.

Figura 1

În continuare, definim trapezele particulare: trapezul dreptunghic şi trapezul isoscel.
Definiţia 2. Trapezul cu un unghi drept se numeşte trapez dreptunghic.
În figura 2, este desenat trapezul dreptunghic ABCD cu AB k DC şi m p?Aq “ 90˝ .

Figura 2

Observaţia 2. Trapezul dreptunghic are două unghiuri drepte. Într-adevăr, considerând,

ca ı̂n figura 2, trapezul dreptunghic ABCD cu AB k DC şi m p?Aq “ 90˝ , avem
*
AB k DC
ñ AD K DC ñ m p?Dq “ 90˝ .
AD K AB

1
 Definiţia 3. Trapezul cu laturile neparalele congruente se numeşte trapez isoscel.
În figura 3, este desenat trapezul isoscel ABCD cu AB k DC şi rADs ” rBCs.

Figura 3

Observaţia 3. Dacă un trapez este isoscel, atunci unghiurile alăturate bazei mari sunt
unghiuri ascuţite şi, ı̂n consecinţă, unghiurile alăturate bazei mici sunt unghiuri obtuze.
În continuare, prezentăm condiţii necesare şi suficiente ca un trapez să fie isoscel.
Teorema 1. Dacă un trapez este isoscel, atunci unghiurile alăturate bazei mari sunt
congruente.
Demonstraţie. Considerăm trapezul isoscel ABCD cu AB k DC, AB ă DC şi rADs ”
rBCs. Construim AE K DC, BF K DC, E, F P pDCq, ca ı̂n figura 4.
Mai ı̂ntâi, din AE K DC şi BF K DC avem AE k BF şi cum AB k EF, rezultă că ABF E
este dreptunghi, deci rAEs ” rBF s.
Ţinând cont că, din ipoteză, rADs ” rBCs, obţinem 4AED ” 4BF C (I.C.) şi rezultă
că ?ADC ” ?BCD. În mod evident, rezultă şi ?DAB ” ?CBA, adică unghiurile alăturate
bazei mici sunt, de asemenea, congruente. 

Figura 4 Figura 5

Teorema 2. (Reciproca teoremei 1.) Dacă un trapez are unghiurile alăturate uneia
din baze congruente, atunci trapezul este isoscel.
Demonstraţie. Fie trapezul ABCD cu AB k DC, AB ă DC şi ?ADC ” ?BCD.
La fel ca ı̂n demonstraţia teoremei 1, construim AE K DC, BF K DC, unde E, F P pDCq
(figura 5) şi rezultă că rAEs ” rBF s.
Deducem că 4AED ” 4BF C (C.U.), de unde rezultă rADs ” rBCs. 
Teorema 3. Dacă un trapez este isoscel, atunci el are diagonalele congruente.

2
 Demonstraţie. Considerăm trapezul isoscel ABCD cu AB k DC, AB ă DC şi rADs ”
rBCs.

Figura 6

Din teorema 1, avem ?ADC ” ?BCD şi atunci 4ADC ” 4BCD (L.U.L.). De aici,
deducem că rACs ” rBDs, adică ceea ce trebuia demonstrat. 
Teorema 4. (Reciproca teoremei 3.) Dacă un trapez are diagonalele congruente, atunci
trapezul este isoscel.
Demonstraţie. Fie trapezul ABCD cu AB k DC, AB ă DC şi rACs ” rBDs. Construim
AE K DC, BF K DC, E, F P DC, ca ı̂n figura 7 şi avem rAEs ” rBF s.

Figura 7

Ţinând cont că rACs ” rBDs, deducem că 4AEC ” 4BF D (I.C.), de unde obţinem
?ACD ” ?BDC.
În final, 4ADC ” 4BCD (L.U.L.), de unde rezultă că rADs ” rBCs, adică ABCD este
trapez isoscel.