Introducere: Procesele social-economice care au loc în economia națională, sunt determinate în mare măsură de

politica investițională, care la rândul ei influențează ritmul de creștere economică, veniturile bugetului public național
etc. Investiţiile reprezintă stimulentul ce generează noi activităţi economice şi are ca finalitate obţinerea de bunuri şi
servicii indispensabile unei economii viabile. Mobilizarea resurselor investiţionale este unul din elementele de bază care
favorizează atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a oricărei ţări. Acest proces contribuie atât la creşterea
nivelului producţiei, ameliorarea complexă a economiei naţionale, soluţionarea problemelor ce ţin de retehnologizarea
întreprinderilor, dar şi la dezvoltarea durabilă a unor sectoare ale economiei, regiuni (localităţi), implicit la soluţionarea
problemelor sociale.

În 9 luni 2017, investiţiile străine directe în Moldova au însumat $146,3 mil., în creştere cu 40,7 la sută în
comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Declaraţia a fost făcută de ministrul Economiei şi Infrastructurii,
Chiril Gaburici. El a subliniat că creşterea indicelui a fost motivată de majorarea investiţiilor străine directe în
capitalul social, precum şi a încasărilor sub formă de profit reinvestit.
Acest lucru vorbeşte despre faptul că în ţară vin noi investitori, iar cei care deja lucrează preferă să
reinvestească venitul, dar nu să-şi scoată capitalul peste hotare, ceea ce confirmă că în Moldova există o climă
investiţională şi de afaceri favorabilă. Gaburici a accentuat că creşterea investiţiilor străine directe dau un
impuls bun dezvoltării economiei ţării, amintind că în 9 luni 2017 PIB-ul ţării a crescut cu 3,8 la sută,
constituind 109,4 mld. lei.
Volumul producției industriale în anul 2017 a crescut cu 3,4%, iar producția de cabluri electrice a crescut cu
43%, la prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor creșterea a fost de 180%, în producția de băuturi,
inclusiv vinul – 7, 8%, prelucrarea și conservarea cărnii – 15,6%, în producția de cauciuc și plastic – 16,4%, în
producția de îmbrăcăminte – 8,5%.
Ministrul a subliniat, de asemenea, că inflația lunară în ianuarie 2018 a fost de 0,4%, iar inflația anuală a
fost de 6,5%. Exporturile moldovenești în anul 2017 au crescut cu 18,61% – pâna la $2,4 mld., iar importurile
au crescut cu 20,2% – la $4,8 mld. Exporturile în UE au crescut cu 19,9%, ajungând la $1,59 mld., iar ponderea
lor în volumul total a crescut la 65,85%. Importurile din UE au crescut cu 21%, ajungând la $2,39 mld.,
reprezentând 49,45% din total. Exporturile către țările CSI s-au ridicat la $462,9 mil. (19,09% din total), iar
importurile – $1,21 mld. (24,96% din total).

Intrările nete de capital sub formă de investiţii directe în Republica Moldova în 2018 s-au ridicat la o
valoare de 196,68 milioane de dolari SUA, cu 31,3 la sută mai mult decât în anul precedent. Participațiile noi în
întreprinderile din R. Moldova au alcătuit 107,42 milioane de dolari SUA. Reinvestirea profiturilor de către
investitorii străini în întreprinderile-fiice moldovenești în valoare netă s-a ridicat la 25,24 milioane de dolari
SUA.

Potrivit BNM, intrările nete de capital sub formă de investiţii străine directe în Republica Moldova au constituit
2,1 la sută în raport cu Produsul Intern Brut.

Stocul angajamentelor sub formă de investiții directe a totalizat 4 miliarde 87,40 milioane de dolari SUA (în
creștere cu 9,5 la sută de la începutul anului 2018) şi reprezintă 42,9 la sută din totalul pasivelor externe.
Ponderea investiţiilor străine directe sub formă de participații și acțiuni este de 53,2 la sută din stocul total de
investiţii străine directe, restul revenind împrumuturilor. 

Cele mai mari investiții directe sub formă de acțiuni și participații la capital în companiile
din R. Moldova vin din ţările UE, ponderea acestora fiind de 82,2 la sută. Investitorii din
ţările CSI au deţinut o pondere de 9,7 la sută din totalul capitalului acumulat, arată datele
Băncii Naționale.

Cel mai mare stoc al investițiilor străine directe sub formă de acțiuni și participații de capital în
sectorul bancar din R. Moldova a fost înregistrat, în primul trimestru al acestui an, în cazul fluxurilor
bănești provenite din Olanda (peste 105 milioane de dolari), fiind urmată în clasament de Italia și
Franța, cu peste 60 milioane de dolari, precum și de România (45 milioane de dolari) și Germania (cu
aproape 30 milioane de dolari).

În același timp, în alte sectoare topul țărilor din care sunt investiți bani în companiile autohtone este format
din Spania (aproape 300 milioane de dolari), Olanda (peste 250 milioane de dolari), Franța (peste 200
milioane de dolari), urmate de Cipru, România, Rusia și Germania cu peste 100 milioane de dolari.

Oamenii de afaceri străini preferă să investească în industria prelucrătoare (25,6%), activități financiare și
asigurări (24,4%), comerț (15,5%) și producția și furnizarea de energie (14,9%).
 În prima jumătate a acestui an, stocul investițiilor străine directe a crescut
cu peste 7,6% și constituia la finele lunii iunie 2019 circa 4,49 miliarde de dolari.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM) creșterea stocului a rezultat din

intrările efective nete de investiții directe de 415,51 milioane de dolari,
majorarea prețurilor acțiunilor cu 79,70 milioane dolari și alte modificări (+10,37
milioane dolari), fiind diminuat însă de evoluția ratelor de schimb ale valutelor
originale faţă de dolarul american cu 187,12 milioane dolari, transmite  Mold-
street.com.
Peste 86% din investiţii din UE

În distribuția geografică a investițiilor directe sub formă de participații și acțiuni

acumulate, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară – 86,5%
(+3,3 p.p. față de 31.12.2018).

În același timp cota investitorilor din ţările CSI a coborât la doar 4,6% (-1,4 p.p.
comparativ cu 31.12.2018) din totalul capitalului acumulat, iar cei proveni ți din alte ţări –
de 8,9% (- 1,9 p.p. față de 31.12.2018).

nvestiţiile din Cipru au crescut de două ori şi ceva

Noul lider la investiţii este Cipru, depăşind Olanda. Astfel doar în trimestrul doi
stocul ISD provenit din Cipru s-a majorat de peste două ori şi a trecut de 452
milioane de dolari.

Creşterea atât de spectaculoasă a ISD din Cipru în condiţiile în care nu s-au

înregistrat intrări ale unor companii de renume şi nici deschideri de afaceri,
trezeşte suspiciune privind provenienţa capitalului.

Menţionăm că la investiţiile directe, Cipru depăşeşte de 2,5 ori România şi

Franţa, de aproape trei ori Spania şi de aproape 6 ori - Rusia. Ţinând cont c ă în
trimestrul III o firmă din Cipru a preluat şi activele grupului Fenosa, apoi cota ISD
din această insulă ar putea trece şi de jumătate de miliard de dolari.

Bulgaria - noul investitor major în sectorul bancar

Şi în sectorul bancar avem un nou lider. Este Bulgaria cu un stoc de peste 124
milioane de dolari, grație tranzacției de la finele lunii martie 2019, de cump ărare
a unui pachet de 63,89% de acțiuni ale Moldindconbank, de către grupul bulgar
Doverie Invest.

Acesta în trimestrul doi a mai cumpărat activ pachete de acţiuni şi acum de ţine
peste 77,6% din capitalul MICB.

La investiţiile în sistemul bancar locul doi este deţinut de Olanda care potrivit
BNM are un stoc de 100,5 milioane de dolari, în special grație achizi țiilor din 2018
a cotelor din capitalul social al Victoriabank de vehicolul investițional VB
Investment Holding BV, care deține în prezent 72,2% acțiunile băncii.

Pe locul trei se află Marea Britanie cu un stoc de 92,2 milioane de dolari, datorită
tranzacției din octombrie 2018, de cumpărare a unui pachet de circa 41% din
acțiunile Moldova-Agroindbank de către HEIM Partners din Marea Britanie,
fondată de BERD și fondurile de investiții private AB Invalda INVL (Lituania) și
Horizon Capital (SUA).
Mai adăugăm că printre statele de unde provin investițiile în sectorul bancar
moldovenesc se număra Franța (Mobiasbanca), dar din trimestrul III va fi Ungaria.

Facilitati: Codul Fiscal oferă și el beneficii investitorilor, astfel conform art. 49 investitorii beneficiază de următoarele
beneficii fiscale:  cotă de TVA zero pentru mărfurile și serviciile care vin din zona economică liberă din afara teritoriului
vamal al Republicii Moldova;  investitorii din zonele economice libere beneficiază de protecție împotriva schimbărilor
legislative pe o perioadă de 10 ani. În Republica Moldova există 7 zone economice libere, 5 dintre ele se află în afara
orașului Chișinău.  investitorii din sectorul agricol beneficiază de scutire impozitului pe venit din activitatea de bază pe
o perioadă de 5 ani, scutirea de plată a taxei în fondul rutier, facilități fiscale la achitarea taxelor locale.  companiile al
căror venit provine în proporție de 50% din vânzarea de programe pentru calculatoare, programe elaborate personal,
sunt scutite de plata impozitului pe venit pentru 5 ani.  subiecții care își desfășoară activitatea de întreprinzători în
afara regiunilor Chișinău și Bălți au dreptul de restituire a TVA-ului la valorile materiale și serviciile procurate [1]. Sunt
atractive pentru proiecte investiționale şi zonele economice libere, care oferă un şir de facilităţi fiscale şi vamale,
precum şi garanţii de stat rezidenţilor săi. Aceste zone au fost create în baza activităţii antreprenoriale autohtone,
efectuate în comun cu investitorii străini, în scopul dezvoltării social-economice a anumitor regiuni şi a ţării în ansamblu.
Zonele economice libere (ZAL) reprezintă zone de producere, fapt care facilitează îndeosebi dezvoltarea întreprinderilor
producătoare și mai puțin comerciale. Zonele economice libere administrează teritorii în care, pentru investitorii străini,
sunt permise, în regim preferențial anumite genuri de activități de întreprinzător. Oferă investitorilor terenuri și spații de
producere înzestrate cu infrastructura necesară pentru inițierea activității de antreprenoriat cu posibilitatea de utilizare
a facilităților fiscale și vamale. Legislaţia Republicii Moldova prevede pentru investitorii străini şi autohtoni ai ZAL
următoarele stimulente şi facilităţi fiscale:  scutirea de taxele vamale pentru mărfurile importate în ZAL şi exportate în
afara ZAL;  pentru venitul obţinut de la exportarea mărfurilor din Republica Moldova se stabilesc impozite reduse; 
scutirea de achitarea impozitelor, a veniturilor obţinute de la producerea agricolă în interiorul ZAL;  scutirea de
achitarea impozitului pe venit pe termen de 3 ani şi absolvirea de achitarea impozitului pe venit în decursul următorilor
5 ani la investirea capitalului în sumă mai mare de 5 mln.lei;  mărfurile importate în ZAL şi apoi exportate în afara
teritoriului ei nu sunt supuse achitării accizelor. De menționat, că din momentul creării ZEL (1996) volumul total al
investițiilor a constituit 285,3 milioane USD, dintre care 141 milioane USD în perioada 2012-2016. În anul 2016 în Zonele
Economice Libere (ZEL) au fost atrase investiții în valoare de 55,2 milioane USD, cu 24% mai mult, comparativ cu 2015
[2]. În afară de facilităţi fiscale, fiind un element al stimulentelor, Guvernul trebuie să examineze şi alte modalităţi de
acordare a stimulentelor pentru fluxuri de investiţii în diferite sectoare ale economiei naţionale (de exemplu, prin
reducerea taxelor regulatorii, reformarea administraţiei publice centrale, sistemul de acordare a subvenţiilor şi
subsidiilor etc.).

De asemenea, în vederea stimulării activității investiționale în Republica Moldova sunt necesare acordarea unor facilități
impozitare şi vamale, cum ar fi:  utilizarea creditului investiţional fiscal, care ar permite agenţilor economici deducerea
din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător a sumelor ce corespund volumului de investiţii efectuate; 
simplificarea procedurii de restituire a TVA aferente investiţiilor capitale;  acordarea unor facilităţi fiscale suplimentare
investitorilor locali şi străini, care îşi orientează capitalul în domeniile economice şi sociale prioritare. Spre exemplu,
scutirea de impozitare a profitului reinvestit, importul de mijloace tehnice şi tehnologii moderne fără plata taxelor,
reducerea cerinţelor cu privire la rezervele obligatorii şi impozitele pentru băncile autorizate, care participă la finanţarea
proiectelor. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, la finele anului 2016, stocul total de investiţii străine directe
(ISD) în economia naţională constituia 3,581.43 milioane dolari, cu 3.3% mai mult faţă de finele anului 2015. Din stocul
total de ISD, capitalul social şi venitul reinvestit deţin o pondere de 75,1%, iar împrumuturile intragrup (alt capital) –
24,9%. În distribuţia geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară
– 53,4%, în timp ce din CSI mai puţin de 11% [2]. Conform repartiţiei stocului de ISD sub formă de capital social pe
ramuri ale economiei, principala activitate economică care a beneficiat de investiţii străine rămâne industria
prelucrătoare (23,2% din stocul total), urmată de activităţile financiare (23,0%). Cu toate acestea, volumul şi calitatea
investiţiilor atrase nu satisface necesităţile economiei naţionale în ce priveşte valorificarea noilor produceri şi
retehnologizarea întreprinderilor existente, precum şi asigurarea dezvoltării durabile a ţării. Respectiv, apare
necesitatea unei viziuni noi în vederea formulării politicilor statului în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării
exporturilor. Concluzii Pentru atragerea activă a investiţiilor este necesar ca Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova
să adopte noi măsuri de ordin economic şi legislativ care să imprime un grad mai înalt de credibilitate şi continuitate în
activitatea economică. Luând în consideraţie necesităţile mari ale republicii în investiţii pentru modernizarea şi
restructurarea economiei, stimulentele fiscale şi de alt ordin sunt necesare. Statele lumii conștientizând importanța
investițiilor în dezvoltarea lor economică, au relaxat legislațiile naționale în direcția liberalizării investițiilor. Cea mai
comună formă de relaxare este acordarea facilităților fiscale. În acest scop, tendința generală este acordarea a cât mai
multe înlesniri. Totodată, considerăm importantă evaluarea periodică a eficienţei şi eficacității înlesnirilor fiscale și
vamale acordate, pentru a ne asigura că acestea sunt rentabile şi îşi ating obiective pentru care sunt destinate.