Institutul de Sanatate Publica, Bucuresti, Sectia Medicina Muncii au elaborat un raport privind

morbiditatea profesionala in Romania in anul 2007. Dr. Adriana Todea si Dr. Aurelia Ferencz au fost
autoarele acestuia, de mare ajutror le-a fost Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea
Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii.

Sanatatea angajatilor este cerinta primordiala si sta la baza preocuparilor atat a specialistilor care
lucreaza in domeniul sanatatii si securitatii in munca, dar mai ales a companiei. Acest lucru se
datoreaza necesitatii de evaluare a factorilor de risc profesional si a influentei lor asupra starii de
sanatate, prin depistarea precoce a bolilor profesionale.

In aceasta sectiune a analizei, voi interpreta datele statistice oferite in raportul mai sus numit si ma
voi putea pronunta cu privire la efectul stresului asupra sanatatii angajatilor. Un pas important care
ar trebui sa il faca Romania in acest sens, consider eu ca este sa treaca de la conceptul comun de
boala profesionala la sanatate in munca.

Statisticile privind bolile profesionale, evidentiaza faptul ca, din punct de vedere numeric, acestea nu
sunt raportate periodic, comparativ cu numarul accidentelor mortale. Conform OSHA (Occupational
Health and Safety Agensy- Agentia de Sanatate si Securitate in Munca, SUA), boala profesionala este
definita ca „orice stare anormala sau afectiune, alta decat cele rezultate din accidentele de munca,
produsa prin expunerea la factori asociati activitatii profesionale„. Din mai multe motive, bolile
profesionale, spre deosebire de accidentele de munca, sunt dificil de recunoscut. Bolile profesionale
sunt „aisberguri„ , in adancuri se ascunde un numar mare de cazuri de boli profesionale
nerecunoscute sau neraportate. Numarul cazuirilor de boli profesionale raportate in statsiticile
nationale reprezinta doar varful aisbergului. Inainte de a fi prevenite, bolile profesionale trebuie
recunoscute.

In urma protocolului de colaborare dintre EUROSTAT -Institutul National de Statistica si Centrul

National de Coordonare Metodologica privind informarea bolilor profesionale, datele centralizate
contureaza urmatoare situatie:

Boli profesionale produse de agenti fizici 34784

Boli profesionale produse din inhalarea de substante si agenti neinclusi la alte categorii 7153

Boli profesionale cutanate produse de substante si agenti neinclusi la alte categorii 6628

Boli infectioase si parazitare 740

Boli profesionale necunoscute 560

Boli profesionale produse de agenti chimici 388

Stresul nu este o boala ce poate fi depistata decat prin efectele sale, Tot in acest raport se
mentioneaza ca in Australia in perioada 200-2001, costul despagubirii lucratorilor cu accidente sau
boli profesionale cele mai mari despagubiri au fost acordate pentru stresul mental , in medie 17400
dolari per caz.
 Distributia lucratorilor expusi la noxe pe judete in 2007
Macroregiuni Lucratori Expusi %
Numar total accidente de muncă 3870581 1830519 47.29
Macroregiunea UNU (Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş,
1230986 403963 32,81621
Satu Mare, Sălaj, Alba, Braşov,
Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu)
Macroregiunea DOI (Bacău,
Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava,
1004330 511836 50,96293
Vaslui, Brăila, Buzău, Constanţa,
Galaţi, Tulcea, Vrancea)
Macroregiunea TREI (Argeş,
Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu,
631276 302567 47,92943
Ialomiţa, Prahova, Teleorman,
Ilfov, Bucureşti)
Macroregiunea PATRU (Dolj,
Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea,
1003989 612153 60,97208
Arad, Caraş-Severin, Hunedoara,
Timiş)
Din datele furnizate de raport, am conturat aceasta situatie in care putem observa foarte bine ca
noxele la care sunt expusi angajatii reprezinta un procent destul de ridicat, macroregiunea patru
inregistreaza un procent de peste 50 %, o situatie ingrijoratoare pentru Romania. Statisticile din
pacate nu ne ofera informatii pentru urmatorii ani ca sa ne putem forma o imagine mai clara asupra
acestui lucru, anul 2007 a inregistrat schimbari rapide la nivelul economiei s-ar putea ca lucrurile sa
stea putin mai bine in prezent. Cunoasterea acestei situatii poate produce schimbari la nivelul
companiilor, acordand o mai mare atentie acestui aspect dar mai ales oriectarea acestora catre bolile
profesionale care o probabilitate mai mare de aparitie, cele generate de stres.
In perioada 1987-2004, incidenta bolilor profesionale a fost ridicata, incepand cu 2004 pana in 2007
a scazut aproape de zero (in anul 2006). Putem vedea ca datele statistice nu ne ofera o imagine
corecta a fenomenului, pentru ca, in afara statisticilor, lucrurile stau mult mai prost, explicatia
acestor date este de fapt ca, colectarea informatiilor nu a fost efectuata iun perioada in care in grafic
idicele este scazut. In anul 2006-2007 incepe totusi sa creasca aceast indice, datorita faptului ca:

- S-au imbunatatit conditiile de munca, tehnologia si politicile compoaniilor privind beneficiile

si comosatiile salariatilor au pus accent in ceea ce priveste noxele la care sunt expusi angajatii
si asigura conditii de munca sigure si sanatoase
- Aceste date statistice sunt dificil de cunoscut deoarece multe companii si-au schimbat
profilul, migratia fortei de munca la negru nu a reusit sa fie rezolvata
- Existenta a numeroase boli profesionale neraportate datorita: teama bolnavilor ca isi vor
pierde locul de munca, nerecuynoasterea in mod voit a companiilor a acestor cazuri
- Calitatea examenului medical periodic, doar o formalitate
Boli profesionale cauzate de expunerea la zgomot

In era multinationalelor, este binecunoscut conceptul de „open space„, acest lucru

presupune sa te concentrezi intr-un mediu unde se produce zgomot, iar acest lucru
reprezinta un factor de stres pentru angajat.
Zgomotul profesional reprezinta un complex de sunete cu intensitati si inaltimi variate, cu
caracteristici diferite (impulsive, pure audibile), ritmice sau aritmice, produse continuu de
masini, instrumente, aparate, sau discontinuu de mijloace de transport, voce omeneasca, in
timpul activitatii profesionale. Pentru stabilirea diagnosticului de profesionalitate al pierderii
de auz sunt necesare buletinele de determinari ale intensitatii zgomotului in mediul de
munca si audiograma. Bolile profesionale cauzate de zgomot sunt hipoacuzia profesionala si
surditatea profesionala.
 Studiul morbiditatii profesionale in Romania evidentioaza o serie de aspecte de
asnamblu, dar si specifice care m-au condus la urmatoarele concluzii:

Actualul studiu trebuie sa constituie un semnal de alarma atat pentru conducatorii locurilor de
munca, pe angajati, pe cei de la conducerea tarii, pe medici, pe cei din institutiile care reglementeaza
acest domeniu, in scopul remedierii situatiilor cu impact negativ asupra persoanelor, companiei si
apoi a societatii. In acest sens, este important sa fie imprimata in constiinta tutuor necesitatea unor
preocupari constante pentru sanatate, pentru evitarea aparitiei formelor grave de imbolnavire, de
cele mai multe ori ireversibile.
Tabelul cu boli profesionale cu declarare obligatorie.

https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/pdfs/Lucrare_BP_2007.pdf