Sunteți pe pagina 1din 10

1

SISTEME FIZICE CU ANALOGII COMPORTAMENTALE

Studiul comparativ al variabilelor specifice diverselor domenii ale fizicii


Între diversele domenii ale fizicii există analogii la nivelul elementelor
fundamentale cu ajutorul cărora se construiesc sistemele precum şi la nivelul
modalităţilor de conectare ale acestor elemente. Astfel, sisteme aparţinând unor domenii
energetice diferite, sunt analoge din punct de vedere structural şi comportamental
Fenomenele fizice din fiecare domeniu pot fi descrise prin mărimi (variabile)
fundamentale (generice), care se referă la: putere (efort e, flux f ) şi/sau energie (impuls
generalizat p, deplasare generalizată q).
În Tabelul 1 se prezintă corespondenţa dintre variabila generică putere şi
variabila concretă specifică domeniului fizico-tehnic.
Tabelul 1. Mărimi (variabile) utilizate în modelare
Efort (e) Flux (f )
Domeniul U.M. U.M.
Variabilă Notaţie [S.I.] Variabilă Notaţie [S.I.]
Electric tensiune u [V] curent i [A]
Mecanic cu
viteză
mişcare de forţă F [N] v [m/s]
translaţie liniară
Mecanic cu
viteză
mişcare de cuplu m [Nm] [rad/s]
rotaţie unghiulară
temperatură (variaţie T flux [J/s]
Termic de temperatură) ( T) [K] termic Q [W]
Fluidic presiune (diferenţă P [N/m2] debit Q [m3/s]
de presiune) ( P) volumetric

Puterea este furnizată sistemelor fizice de aşa-numitele surse de putere,


reprezentate de motoare, pompe, surse de căldură etc., alese astfel încât sistemul să-şi
poată îndeplini rolul pentru care a fost conceput:
- în sistemele electrice, elementul tipic pentru sursa de efort este dat de sursa ideală de
tensiune electrică, în care tensiunea u(t) este prestabilită, iar curentul i(t) rezultă din
funcţionarea sistemului; pentru sursa de flux se consideră sursa ideală de curent, în
care curentul este prestabilit, iar tensiunea rezultă din funcţionarea sistemului;
- în sistemele mecanice cu mişcare de translaţie, un exemplu pentru sursa de efort este
dat de forţa de greutate ca forţă activă (sursă ideală de forţă), în care forţa F(t) este
prestabilită, iar viteza v(t) rezultă din funcţionarea sistemului; pentru sursa de flux, un
exemplu tipic este mecanismul cu culisă oscilantă (sursă ideală de viteză), în care
viteza este prestabilită, iar forţa rezultă din funcţionarea sistemului;
- în sistemele mecanice cu mişcare de rotaţie, exemplul tipic pentru sursa de efort este
dat de un motor care furnizează un cuplu constant la arbore (sursă ideală de cuplu), în
care cuplul M (t) este prestabilit, iar viteza unghiulară (t) rezultă din funcţionarea
sistemului; pentru sursa de flux se consideră un motor electric cu turaţie
2

constantă (sursă ideală de viteză unghiulară), în care viteza unghiulară este


prestabilită, iar cuplul rezultă din funcţionarea sistemului;
- în sistemele termice, exemplul tipic pentru sursa de efort este dat de o masă de fluid la
temperatură constantă, care poate furniza un flux termic fără a i se modifica
temperatura (sursă ideală de temperatură, cu temperatura T (t) prestabilită şi fluxul
termic Q(t) rezultat din funcţionare); exemplul tipic pentru o sursă de flux este dat de
un încălzitor electric cu rezistenţă, care furnizează un flux termic într-o incintă (sursă
ideală de flux termic, în care temperatura rezultă din funcţionarea sistemului);
- în sistemele fluidice, exemplul tipic pentru sursa de efort este dat de pompa centrifugă
(sursa ideală de presiune), în care presiunea P(t) este prestabilită, iar
debitul Q(t) rezultă din funcţionarea sistemului; pentru sursa de flux, exemplul tipic
este dat de pompa cu pistoane (sursa ideală de debit), cu debitul prestabilit şi presiunea
rezultată din funcţionarea sistemului.
În Tabelul .2 se prezintă un sumar al domeniilor, elementelor şi parametrilor
fizici frecvent utilizaţi în activitatea de modelare.
3

Observaţie: în sistemele termice nu există elemente care realizează acumulare de tip


inductiv (inerţial) a energiei.

Din punct de vedere al comportamentului energetic se disting:


- sisteme disipative (cu elemente de tip R), în care disiparea energiei este modelată de
un element denumit rezistor sau element disipativ, pentru că modelează disiparea
energiei în mod similar cu rezistenţa electrică;
- sisteme cu acumulare inductivă (cu elemente de tip L sau I), care modelează
elementele fizice acumulatoare de energie, printr-un fenomen similar cu acumularea
energiei într-un câmp magnetic al unei bobine (acumulare de tip inductiv sau inerţial);
- sisteme cu acumulare capacitivă (cu elemente de tip C), care modelează elementele
fizice acumulatoare de energie, printr-un fenomen similar acumulării de energie în
câmpul electric al unui condensator (acumulare de tip capacitiv).
Pentru sistemele tehnice prezentate, respectiv: electric, mecanic, termic, fluidic,
relaţiile fundamentale permit abordări simplificate ale studiului fenomenelor fizice,
bazate pe similitudinile existente între tipurile de mărimi şi legăturile dintre ele.

2. Sisteme RC modelate prin ecuaţii diferenţiale de ordinul I


Se consideră cinci tipuri de sisteme, respectiv: electric, mecanic în mişcare de translaţie, mecanic
în mişcare de rotaţie, termic, hidraulic, conectate conform configuraţiilor din Tabelul 3.
Fiecare sistem este alcătuit din:
- subsistem generator de putere (sursă ideală de efort), respectiv:
- o sursă de tensiune de mărime e;
- un motor liniar care furnizează o forţă F;
4

- un motor rotativ care furnizează un cuplu M;


- o pompă care furnizează o diferenţă de presiune ΔP;
- o sursă de temperatură care furnizează temperatura ΔT.

- subsistem disipativ de energie (element de tip rezistiv), respectiv:


- o rezistenţă electrică de valoare R;
- un amortizor vâscos liniar având un coeficient de frecare vâscoasă b;
- un amortizor vâscos rotativ având coeficientul de frecare vâscoasă D;
- un robinet având rezistenţa fluidică Rf;
- un perete având rezistenţa termică Rt.
- subsistem acumulator de energie (un element de tip condensator), respectiv:
- un condensator electric de capacitate C;
- un arc liniar având constanta elastică Ke;
- un arc de torsiune având constanta de torsiune Kt;
- un rezervor de arie constantă A având capacitatea fluidică Cf;
- o masă de substanţă m dintr-o incintă încălzită, având capacitatea termică Ct.
5

Cele cinci sisteme au aceeaşi variabilă de tip flux (f), respectiv: intensitatea i a
curentului; viteza v a extremităţii libere; viteza unghiulară ; debitul volumetric Q;
fluxul de căldură Q .
Mărimile de intrare u (sursele), sunt: tensiunea e, forţa F, cuplul m, presiunea ΔP,
respectiv temperatura ΔT.
Mărimile de ieşire y, sunt: cantitatea de electricitate q care trece prin circuit şi se
acumulează în condensator; deplasarea liniară x; deplasarea unghiulară θ; volumul de
lichid V, transportat prin conducte şi acumulat în rezervor; cantitatea de căldură Q, care
străbate peretele şi se acumulează în masa de substanţă din incintă.
6

3. Sisteme RL modelate prin ecuaţii diferenţiale de ordinul I

Se consideră un grup de patru sisteme fizice, conectate conform configuraţiilor


din Tabelul 4. Fiecare sistem este alcătuit din :
- subsistem generator de putere (un element de tip sursă ideală de efort), respectiv:
- o sursă de tensiune de mărime e;
- un motor liniar care furnizează o forţă F;
- un motor rotativ care furnizează un cuplu M;
- o pompă care furnizează o diferenţă de presiune ΔP;
- subsistem disipativ de energie (un element R de tip rezistiv), respectiv:
- o rezistenţă electrică de valoare Re;
- un amortizor vâscos liniar având un coeficient de frecare vâscoasă ;
- un amortizor vâscos rotativ având coeficientul de frecare vâscoasă t;
- un robinet având rezistenţa fluidică Rf.
- subsistem acumulator de energie (un element L de tip inductor), respectiv:
- o bobină de inductanţă L;
- o masă de mărime m;
- un volant de moment de inerţie principal central J;
- fluidul dintr-o conductă lungă caracterizată prin curgere laminară, de inductanţă
fluidică Lf.
7
8

III.4. Sisteme RLC modelate prin ecuaţii diferenţiale de ordinul II


Se consideră un grup de patru sisteme fizice, fiecare sistem fiind alcătuit din:
- subsistem generator de putere (un element de tip sursă ideală de efort),
- subsistem disipativ de energie (un element de tip rezistiv),
- subsistem acumulator de energie de tip capacitiv (un element de tip condensator),
- subsistem acumulator de energie de tip inductiv (un element de tip inerţial),
Mărimile de intrare u, ale fiecărui sistem din grup sunt
Mărimile de ieşire y, sunt: cantitatea de electricitate q; deplasarea x; unghiul de
rotaţie ; volumul de fluid V.
9
10