*

REGATUL UNIT AL
MARII BRITANII ŞI FRANŢA GERMANIA AUSTRIA
CARACTERISTICI IRLANDEI DE NORD
Poziţia geografică Arhipelag în Vestul Europei Stat în Europa de Vest Stat în Europa de Vest Stat în Europa central-vestică
Limite N- Oc. Atlantic N – M. Mânecii, Belgia, Luxem- N – M. Baltică N– Germania, Cehia, Slovacia
V – M. Irlandei burg, Germania E – Polonia, Cehia E – Ungaria
S- M. Mânecii E – Germania, Elveţia, Italia S – Austria, Elveţia S – Slovenia, Italia
E – M. Nordului S – M.Mediterană, Spania, Andorra V – Franţa, Belgia, Olanda V - Elveţia
V – Oc. Atlantic
Suprafaţa 244.110 km2 549.000 km2 357.000 km2 83. 853 km2
Populaţia 59.126.000 loc. 57.500.000 loc. 81.000.000 loc. 8.106.000 loc.
Principalele Londra, Edinburgh, Paris, Lyon, Marseilles, Berlin, Munchen, Koln, Essen, Viena, Graz, Linz,
Manchester, Liverpool, Belfast, Toulouse, Lille, Bordeaux, Franckfurt/Main, Dortmund, Stut- Salzburg, Innsbruck
oraşe Glasgow Nantes, Strasbourg tgard, Dusseldorf, Bremen
Caracteristicile Poate fi împărţită în două regiuni Se caract. prin extensiunea câmpiilor Există unităţi hercinice (vechi) şi Ţară alpină, incluzând
distincte: una muntoasă în NV şi şi a platourilor joase (2/3 din supra- unităţi terţiare şi cuaternare (Alpii, depresiuni şi munţi cu alt. între
reliefului una deluroasă şi de câmpie în SE. faţă) cu o altitudine sub 250 m. câmpiile şi depresiunile) 500 şi 3000 m
Unităţile majore de Mţii.Grampian Mţii. Alpi (alt max în vf. Mont Blanc N – câmpii şi coline morenaice parte Mţii sunt dispuşi pe direcţia V-
relief Mţii. Cheviot = 4810 m) în Est şi Sud a C. Germano – Polone E,iar alt >3000m, prezentând
Mţii. Cumbrian Mţii. Pirinei în Sud Centru – mţi de alt mijlocie şi podi- un relief glaciar tipic; culmile
Mţii. Penini Masivul Central Francez şuri: mţii. Pădurea Neagră, Masivul sunt despărţite de văi adânci.
C. Acvitaniei Şistos Renan În N se găseşte reg. prealpină
Mţii. Cambrian
Bazinul Parizian S – zona piemontană şi alpină cu numeroase forme glaciare
Temperat oceanică în Vest N- climat temp-oceanic de tranziţie Climat temperat – continental
Clima Temperat oceanică Mediteraneană în Sud C – climat temperat-continental influenţat de altitudine şi
Climat montan în Est S – climat montan expoziţie.
Reţea hidrografică bogată, for- Reţeaua hidrografică este densă, fiind Reţea hodrografică bogată legată prin Apele aparţin în totalitate
Hidrografia mată din râuri scurte, legate prin legată printr-o reţea de canale: Loire canale, este împărţită în 3 bazine: M. bazinului Dunării. Alte râuri:
numeroase canale. (1012 km), Rhin, Rhon, Meuse, Sena Nordului (Elba, Weser, Rhin), M. Inn, Salzach, Traun, Drava.
Principalul râu: Tamisa. Garonne. Baltică (Oder) şi M. Neagră Lacuri: Boden, Neusidler
Lacuri: Longh Neagh Lacuri : Geneva (Dunărea)
Elemente de Pădurile ocupă suprafeţe reduse, Predomină pădurile de foioase, iar în Predomină pădurile de fag şi stejar, Etajul de pădure este foarte
biogeografie dominante fiind păşunile (46,8% landele din SV pădurile de pin. În cele de pin; largă răspândire a dezvoltat, împreună cu pajiştile
din suprafaţa ţării) Corsica- macquisul mediteranenan. etajului alpin şi subalpin. şi păşunile alpine.
Economia *unul dintre cele mai dezvoltate *situată în primele 5 ec. ale lumii; *una din cele mai dezvoltate state *resurse naturale limitate cu
state ale Europei; *resurse variate, dar modeste; *putere industrială şi comercială ba- excepţia lemnului, apei şi sării
*principalele ramuri – industria şi *ind. bine dezvoltată, în special zată pe materii prime *economia a fost favorizată de
serviciile; aeronautica, eng nucleară, *60% din produsele ind.prelucrătoare poziţia geografică
*agricultura este intensivă şi me- metalurgia; sunt exportate * cele mai dezvoltate ramuri:
canizată, fiind axată pe creşterea * agricultura: vinificaţie, creşterea *agricultura satisface cea mai mare siderurgia, ind constr de maşini
animalelor. animalelor; pescuit. parte a cererii interne turismul

*
După “Europa, enciclopedie geografică” – Ion Marin, Mihai Ielinicz, Ed. Corint, Bucureşti, 2002
STATUL† PORTUGALIA SPANIA ITALIA GRECIA
CARACTERISTICI
Poziţia geografică Stat în Pen. Iberică Stat în Pen. Iberică Stat în Pen. Italică Stat în Sudul Pen. Balcanice
Limite N – Spania N- G. Biscaya şi Franţa N – Elveţia şi Austria N – Albania, Macedonia, Bulgaria
E - Spania E – M. Mediterană E – Slovenia şi M. Adriatică E – M. Egee şi Turcia
S – Oc. Atlantic (G. Cadiz) S – M. Mediterană S – M. Ionică S - M.Mediterană
V – Oc. Atlantic V – Portugalia, Oc. Atlantic V – M.Mediterană şi Franţa V - M.Mediterană
Suprafaţa 92.000 km2 504.783 km2 301.252 km2 131.990 km2
(inclusiv arh. Azore şi i. Madeira)
Populaţia 9.964.000 loc. 39.270.000 loc. 56.411.000 loc 10.264.000 loc.
Principalele Lisabona, Porto, Amadura, Madrid, Barcelona, Sevilla, Roma, Napoli, Milano, Torino, Bari, Atena, Salonic (Thessaloniki),
Coimbra, Setubal, Braga, Zaragoza, Malaga, Bilbao, Bologna, Veneţia, Genova, Florenţa, Patras, Larisa, Iraklion, Volos
oraşe Vila Nova de Gaia Valladolid, Las Palmas, Murcia Cagliari, Brescia
Caracteristicile Relieful este împărţit în două Predomină relieful de podiş şi cel Cuprinde o parte continentală for- Formată dintr- parte continentală,
zone ; lungimea ţărmului este de muntos – 90% din teritoriu ; alt. med. mată din Alpi şi C. Padului, şi o parte una peninsulară (Pelopones) şi
reliefului 845 km 660 m peninsulară, dominată de Apenini. numeroase insule (2000)
Relieful este deluros şi muntos, în Mţii Pirinei (3404 m – Pic d’Aneto) Mţii. Alpi – formează un zid de 1200 Mţii. Olimp (2917 m), Mţii. Pind,
Unităţile majore de partea N – alt. max. Vf. Pico de Meseta, un podiş divizat in două de km pe direcţia V – E (vf Gran Para- Mţii Parnasos, Mţii Rodopi; Pod.
relief Serra = 1991 m şi câmpii litorale în un lant montan central; diso = 4061m) ;C.Padului ; Mţii. A- Pelopones; C. Thessaliei, C. Ma-
V şi câmpii fluviale în S –Tajo, Cordiliera Betică (3478 m – vf. Mul- penini (vf Gran Sasso d’Italia= 2914 cedoniei. Insulele sunt predomi-
Minho, Douro hacen); C. Andaluziei, C. Aragonului m) ; vulcani : Vezuviu, Etna (3269) nant muntose.
Climat temperat – oceanic cu Climat continental uscat în Meseta Climat continental în N(ierni reci, veri Climă mediteraneană, cu veri
Clima precipitaţii bogate. Climat mediteranean în S şi E călduroase) şi mediteranean în peninsulă toride şi ierni umede şi aspre în
Climat montan (veri călduroase şi secetoase, ierni blânde munţii din Nord.
şi ploioase)
Râurile importante vin din Spania Râurile au debite neregulate şi văi Râuri : Pad (652 km), Tibru, Arno ; Râurile au lungimi reduse şi
Hidrografia şi se varsă perpendicular pe ţărm : adânci : Duero, Tajo, Guadiana, lacuri glaciare : Como, Garda, Mag- debite variabile : Vardar, Struma,
Minho, Lima, Duero, Tajo, Ebro, Guadalquivir giore ; lacuri vulcanice : Bolsena, Mariţa
Guadiana Albano, Bracciano
Pădurea atlantică de foiase – Vegetaţia dominantă este cea de pă- Vegetaţia şi fauna variază în funcţie Vegetaţie mediteraneană în insule,
Elemente de predomină stejarul ; păşunile aco- duri de stejar, iar la altitudini mai de altitudine şi latitudine ; păduri de Sudul şi centrul Greciei. În Nord
biogeografie peră cea mai mare parte a mari, cele de stejar. La altitudine se castan, stejar, conifere şi pajişti al- şi în zonele montane înalte, ve-
regiunilor montane ; vegetaţia de găsesc păşuni. În zona centrală se pine în Alpi ; stejar şi specii medi- getaţia este asemănătoare celei din
maquis şi garriga , bine dezvoltată dezvoltă vegetaţia de stepă. teraneene în Apenini Europa Centrală
* economia a cunoscut un revi- *situată în primele 10 economii ale *locul 5 pe glob ca volum al PNB *dispune de resurse minerale va-
riment după aderarea la UE lumii ca volum al PNB * diferenţe între Nordul industrializat riate : lignit, bauxită, Mg, Fe, Ni
Economia * ţară predominant agrară : viţă de * ind. Prelucrătoare este cea mai şi Sudul agricol *se produc : nave, ciment, alumi-
vie, măslini, cereale, citrice, tutun dezvoltată *locul 1 la producţia de măsline, niu, ulei de măsline, ţigarete, bu-
*cel mai mare producător şi *turismul plasează Spania pe primele struguri şi vin mbac (locul 1 în Europa), stafide
exportator de plută locuri în lume *ind. textilă, siderugică, construcţii (locul 3 pe Glob)
de maşini, marmurei, eng. electrice *turism foarte dezvoltat

†
După “Europa, enciclopedie geografică” – Ion Marin, Mihai Ielinicz, Ed. Corint, Bucureşti, 2002