II, MPL / Curs DP_5

4. METODE DE GENERARE A CONCEPTELOR

4.1 METODE DE MARIRE A CREATIVITATII

Panoplia acestor metode este vasta. In cele ce urmeaza se vor evoca numai acele metode care pot fi
utilizate de persoane sau grupuri de persoane pentru a-si mari creativitatea si obtine potentiale solutii la anumite
probleme. Aceste metode ilustrate prin exemple includ: gandirea laterala, predispozitia, inversiunea, analogia,
empatia, fantezia, vointa libera, morfologia si sinteza.

Gandirea laterala. Procesul de gandire utilizat in generarea ideilor pe durata fazei de conceptie se
poate realiza in doua variante: gandire verticala si gandire laterala.
In gandirea verticala, informatia este utilizata in sens propriu pentru a ajunge la o singura solutie. Astfel
de procese sunt esentiale in cele mai multe din specializarile ingineresti. Disciplina este importanta in activitatea
de proiectare de detaliu, acolo unde trebuie respectate anumite limite, standarde de desen si reguli de analiza.
In general, sistemele educationale, chiar de la primele clase, incurajeaza conformitatea si descurajeaza
creativitatea, inventivitatea. Noi suntem invatati ca la materiile exacte (matematica, fizica) majoritatea
problemelor au un singur raspuns.
In proiectare acest lucru este foarte rar, daca se intampla, deoarece proiectantul este intr-o continua
cautare a unei solutii optime sau de compromis.

In gandirea laterala, informatia este utilizata mai mult in sens provocativ pentru a scapa de un anumit
mod de a analiza o situatie data. Scopul principal in utilizarea gandirii laterale este acela de verificare a
ipotezelor si de incercare de restructurare a oricarui model. Iata un exemplu care ilustreaza aceasta metoda.
Noua puncte sunt asezate ca in figura de mai jos. Problema este sa se uneasca toate aceste puncte utilizand
numai 4 linii drepte trasate una in continuarea celeilalte fara a ridica creionul de pe hartie.

  
  
  

Pentru proiectanti, abilitatea creativa depinde in mare masura de mediul, educatia anterioara si
cunosterea aprofundata a principiilor stiintifice si tehnice. Orice activitate care mareste creativitatea
(completarea de cuvinte incrucisate, jocul de sah) trebuie incurajata.
In rezolvarea problemelor de creatie, cel mai important lucru este sa privesti la o anummita problema
din mai multe unghiuri decat sa imbratisezi prima solutie care iti trece prin minte.
Modalitatile de imbunatatire a creativitatii ingineresti:
 schitarea oricarei caracteristici interesante la produsele existente;
 dezvoltarea observatiei;
 desfasurarea unei activitati intense de creatie;
 motivatia trebuie sa fie aceea de a reusi;
 crearea unui mediu de lucru corespunzator astfel incat gradul
creativ sa fie incurajat.
Dupa Edison, inventia reprezinta 95% transpiratie si 5% inpiratie. Edison a stiut foarte bine ceea ce a
afirmat, din moment ce el pretinde ca a testat peste 6000 de materiale inainte de a descoperii o anumita specie
de bambus potrivita pentru filamentul unei lampi cu incadescenta. Aproape in toate cazurile, pe durata perioadei
de creatie apar intrebari care vor duce la modificarea sau extinderea SPP.
In principiu, planificarea activitatii de creatie implica dificultati mari. In schimb, programarile trebuie sa
fie respectate si produsele lansate pe piata cat mai repede posibil.
Mai mult timp si resurse trebuie alocate etapelor initiale ale proiectarii. Acest lucru este ilustrat in fig.
4.1 (a) si (b). In graficul din fig. 4.1 (a) se prezinta curba costurilor de productie pentru un produs tipic pentru o
perioada de 4 ani.
 Curba
costurilor
determinate de

Costu
proiectare

ri
Curba
costurilor
reale
suportate de
Timpul defirma
a proiectare
)

20%

b)
80%
dictat de

proiectare

Fig. 4.1 a) Variatia costului de productie pentru

un produs; b) diagrama circulara

Costurile de productie determinate de proiectare, cresc abrupt in primele etape ale proiectarii. Totusi
costurile reale suportate de catre firma, ilustrate de curba inferioara, arata ca foarte putine resurse sunt alocate
pana mai tarziu in cadrul proiectarii.
Asa cum este ilustrat in diagrama din fig. 4.1 (b) aproximativ 80% din costurile de productie ale unui
produs sunt determinate in timpul etapelor initiale ale proiectarii.
Orice actiune de remediere care se intreprinde dupa ce proiectul este finalizat, lansat in productie, are un efect
minim supra costurilor de productie, respectiv marja profitului.

Predispozitia. Un important obstacol in calea inventivitatii este cea a psihologii numesc

"predispozitie". Aceasta inseamna predispunerea la un mod particular de gandire.
Pentru a ilustra ideea "predispozitiei" sa rezolvam problema expusa in fig. 4.2.
O cantitate de ulei de motor este aprovizionata in 3 canistre de marimi diferite A, B, C, cu volume
partial nemarcate. Se pune problema de a umple un motor cu ulei pana la un nivel dorit (nemarcat). Problema
are 10 solutii, si ca exemplu se rezolva problema nr. 1. Volumul dorit de 8 unitati poate fi obtinut prin turnarea
lui C in B pana cand B este plin si turnarea lui A peste restul din C (10-7+5=8).
Predispozitia pentru o anumita metoda sau solutie apare fie datorita obisnuintei, fie ca element al
personalitatii.
Perseveranta, in general admisa, poate usor sa se transforme in incapatanare. In astfel de situatii, mai
bine demonstrezi ca o anumita solutie este viabila decat sa investighezi alternativele.
Familiaritatea, incurajeaza aceasta predispozitie, motiv pentru care, companiile utilizeaza din ce in ce
mai mult consultanti externi. Acestea pot depasi abordarile traditionale furnizand o alta perspectiva in
selectionarea unei probleme date.

2
 A B C

Problema A B C Cantitatea Solutia

dorita
1 5 7 10 8 C-B+A
2 21 23 16 24
3 6 19 25 12
4 7 10 18 15
5 6 8 11 9
6 2 6 10 6
7 8 10 13 11
8 9 23 18 4
9 17 34 34 14
10 14 28 23 9

Fig. 4.2 Problema ce ilustreaza gandirea pe "predispozitii"

Predispozitia, de asemenea, afecteaza procesul de invatare. Unele lucruri trebuie sa fie vazute pentru a fi
crezute. Multe experimente au aratat in mod clar, ca oamenii invata mai multe lucruri care vin in sprijinul lor
decat lucruri care contrazic opiniile acestora.

Inversiunea. Aceasta este o metoda deliberata de depasire a gandirii bazata pe " predispozitii" care
implica privirea unei probleme dintr-un unghi diferit sau de pe o alta pozitie, din inetrior.

Un exemplu de inversiune este fabula cu apa din carafa, al carui nivel era prea jos pentru ca o pasere sa
poata sa bea. Pasarea nu a reusit atata timp cat nu se gandea decat sa ia apa din carafa. Din momentul in care
situatia a fost inversata, gandindu-se sa puna ceva in carafa, solutia a devenit evidenta. Ea a pus pietricele in
carafa pana ce nivelul apei a devenit suficient pentru ca aceasta sa poata bea apa.

Analogia. Aceasta modalitate de generare a conceptelor consta in impartirea unei probleme in parti
mici, si apoi, luarea in considerare a problemelor omoloage, atat din sfera proiectarii cat si din afara ei.
De exemplu, aplicarea principiilor de baza in cadrul solutiilor problemelor la proiectarea mecanica.
Acestea se obtin prin studierea unei liste de mecanisme standard si selectarea unuia care va servi ca baza pentru
mecanismele proiectate. Noi caracteristici pot fi adaugate sau modificate pentru a corespunde castigurilor acelor
probleme particulare.
Utilizarea analogiei presupune o cunoastere profunda a modului in care lucrurile functioneaza in general
si o buna intelegere a altor discipline (biologia, fiziologia, pshilogia).
O sursa folositoare suplimentara vine din analogia cu natura. Natura a rezolvat in mod extraordinar o
gama foarte larga de probleme si multe inventii ingineresti moderne reprezinta o replica a naturii. De exemplu
sa consideram urmatoarele cazuri:
Un liliac, in timpul zborului emite tipete ascutite care sunt reflectate de obstacole, si-l avertizeaza de
pozitia lor; cu alte cuvinte liliacul foloseste sonarul. Sonarul este un mecanism uluitor de selectiv: intr-un sir de
lilieci in aerul liber, noaptea, un liliac isi poate recunoste propriile sunete dintre mii de vecini mobili,
detectandu-si propriile sunete, chiar daca acestea sunt de 200 de ori mai slabe decat zgomotele din jur. El poate
"vedea" prada, cum ar fi o musculita de fructe, de la o distanta de 30 m prin ecolocatie si o

3
poate prinde intr-o secunda. Acest intreg sistem auditiv cintareste o fractiune de gram. Comparand greutatea si
eficienta acestui sistem cu greutatea si eficienta celor mai sensibile radare si sonore construite de om, se poate
observa usor ca este de milioane de ori mai eficient si mai sensibil.
Melcii de mare se fixeaza de roci prin sectiune cu ventuze. Ventuzele cu sectiune sunt astazi foarte
folosite (roboti, manipulatoare industriale).
Pasarile franeaza cu ajutorul penelor cozii exact cum fac avioanele cu flepsurile.

Fantezia. In multe cazuri, se obtin informatii despre procesele de gandire cu adevarat creative prin
studierea literaturii clasice si moderne. Persoanele cu mintea fertila (Asimow, Clarke) sunt recunoscute pentru
viziunile lor asupra viitorului.
Multi inventatori au utilizat idei din carti de literatura SF pentru a elabola o solutie la probleme dificile
de rezolvat. Ca exemplu specific, se considera "20000 de leghe sub mari" de Jules Verne (1870). Submarinul, pe
atunci aproape necunoscut, este dezvoltat pana la nivelul sofisticatelor submarine moderne ce cutreiera marile in
zilele noatre. Cu multa inventivitate, acel submarin avea lumina electrica, si cartea contine un capitol referitor la
producerea pe cale chimica a oxigenului necesar mentinerii in functiune, pe perioade indelungate, a
submarinului.
Un studiu al scriitorilor de SF poate furniza o intelegere inbunatatita a procesului de creatie si chiar
releva inventii potentiale. O predictie ingrijoratoare este legata de "Eu, robotul" de Asimow (1950), in care
robotii cerebrali sunt programati pentru pozitia de stapani absoluti.

Tehnologii avansate. In fiecare an apar tehnologii avansate, care afecteaza activitatea proiectantilor,
furnizand oportunitati extraordinare de inbunatatire a produselor sau de introducere a unor produse noi.
De aceea, este esential ca inginerii profesionisti sa participe la o anumita forma de Dezvoltare
Profesionala Continua (cursuri postuniversitare, specializari in strainatate).

Brainstoming. Aceasta este o tehnica de organizare a intregului set de probleme cu care se confrunta
proiectantii, pornind de la crearea de solutii absolut noi, pana la cele cotidiene (etansare, alegerea rulmentilor si
rotilor dintate).
Asocierea ideilor constituie principiul de baza al brainstomingului. De aceea, ideile emise de catre altii
sunt stimulate. Oricine s-a confruntat cu situatia in care o idee expusa de cineva cu voce tare sau un cuvant spus
in timpul unei conversatii l-a facut sa se gandeasca la ceva care nu i-ar fi trecut prin minte.
Brainstomingului, de obicei o activitate in grup, implica atacarea unei probleme cu intreaga putere
creativa a creierului.
Tehnica brainstomingului a fost sugerata pentru prima data in lucrarea "Imaginatia aplicata" de Alex
Osborn (1953), ca alternativa la intalnirile de afaceri obisnuite. El privea aceste intalniri ca pe o pierdere de
timp, deoarece de mai multe ori ele nu produceau nimic de valoare. Osborn a emis 3 reguli ce trebuie respectate
de un grup ce discuta o problema:
Nu se permit critici. In aceasta prima faza, evaluarea si criticarea ideilor trebuie evitate deoarece s-ar
inhiba producerea noilor idei. Succesul sau inhibitia in brainstoming tine de atitudine.
Se doreste libertatea de vointa. In aceasta faza, se da frau liber gandurilor si imaginatiilor creative. Se
doreste cantitate. Aici, premiza de baza este, cantitatea conduce la calitate. Cu cat se produc mai multe concepte
cu atat este mai posibil ca va fi gasita o solutie mai buna.

Se cauta combinarea si inbunatatirea ideilor. In continuare, fiecare idee este examinata. Se iau in
considerare numai ideile care asigura cel mai bine principiul de baza, clar identificat. Acolo unde este posibil,
acestea sunt combinate.
In timpul unei sesiuni brainstoming se inregistreaza toate ideile si sugestiile. Procesul nu trebuie oprit
pana cand nu au fost generate circa 70 de concepe. Inregistrarea ideilor, pe masura ce apar, nu se face cu
ajutorul memoriei, aceasta trebuie lasata neocupata si libera ca sa produca alte idei.
Duarata unei sesiuni de brainstoming este de o jumatate de ora; cele mai folositoare idei fiind sugerate
in a doua parte a sesiunii. In mod normal, intr-o sesiune indivizii sunt liberi sa contribuie cu idei in orice
moment, dar atunci cand grupul este mai mare de 6 persoane, acest lucru nu este practic.
Astazi, multe firme introduc proceduri de managementul calitatii totale, si ca parte a acestui proces, tin
sedinte regulate de brainstoming. La aceste intalniri, este considerat valoros tot personalul implicat in procesul
de generare de concept (ingineri, economisti desingeri).
In continuare se prezinta o varianta ulterioara a tehnicii Brainstoming, foarte fructuoasa cand este
utilizata de studenti.

4
Acesta este un exercitiu de creativitate fortata in care grupul este inpartit in grupuri de cate 3 studenti. Fiecare se
ocupa de aceeasi problema si trebuie sa scrie o solutie (sugestie) intr-o propozitie si o diagrama intr-un minut.
Hartiile se indoaie cu parte scrisa pentru a ascunde prima solutie si apoi inmanate celor doua grupari, de doua
ori, pentru a se scrie noi solutii. Fiecare foaie de hartie contine 6 idei. Astfel, se obtin acelasi numar de foi cati
participanti sunt. Prin urmare se pot genera multe idei diferite in ceva mai mult de 6 min. Exista, bineinteles,
multe permutari pe aceasta tema.

Analiza moefologica. Una din situatiile tipice intalnite la proiectarea unui sistem este cea in care
aceasta trebuie sa satisfaca mai multe functii sau sa combine mai multe caracteristici.
Prima faza consta in descompunerea functiei generale a sistemului in functii elementare si asociera
ficarei functii cu un subsistem. Apoi se genereaza conceptele care satisfac fiecare problema in parte si, mai taziu
combinarea acestora. Pentru ca orice combinatie potentiala a conceptelor sa fie luata in considerare este
necesara analiza si trasarea diagramei morfologice. Practic, se recomanda o abordare in 4 etape:
Etapa 1. Elaborarea unei liste cu caracteristicile generale;
Etapa I1. Identificarea modalitAtilor posibile de asigurare a
fiecArei functiuni.
Etapa II1. Trasarea diagramei; pe axa verticala sunt notate
functiunile, iar de-a lungul fiecarui rand se trec
mijloacele de realizare;
Etapa 1V. Identificarea tuturor combinatiilor practice care
satisfac toate cerintele problemei respective.
Pentru o mai buna intelegere, analiza morfologica va fi ilustrata cu ajutorul unui exemplu. Acesta are in
vedere proiectarea unui minidispozitiv de sapat santuri (canale de scurgere, servicii utilitare pentru o constructie
noua), mai ieftin si mai rapid decat doi lucratori ce utilizeazA casmale. Repectand cei 4 pasi mentionati anterior,
mai intai se elaboreaza lista principalelor caracteristici: sa aiba element de sprijin care sa previna scufundarea pe
teren moale; tractiune inainte; un anumit tip de motor; un anumit tip de excavare; sistem de oprire; sa
indeparteze materialul excavat pe o latura a santului; sa precizeze pozitia operatorului.
In urmatoarea etapa, se sugereaza concepte alternative pentru a asigura fiecarei caracteristici. Fiecare
concept (intreg, partial) este prezentat in cuvinte sau o schitA simpla, in functie de complexitatea lui.
Transpunerea situatiei conceptelor este redata in diagrama morfologica din fig. 4.3.

Caracteristici Solutii
Tip de roti senile talpi pneuri
sprijin
Tractiune roti o roata sinA roti manual
inainte motoare motoare motoare
Motor benzina disel electic gaz manual
Mecanism sapa plug melc cupe
excavare posterioara excavator
Transmisie hidraulica lant curea roti dintate
si arbori
Sistem frana frana ambreaj limitator
frinare mecanica automata de cuplu
Idepartare jghiab melc plug conveior
material
Pozitie asezat asezat dupa telecomanda
operator fata spate utilaj

Fig. 4.3 Diagrama morfologica pentru un minidispozitiv de sapat santuri

5
 Din diagrama se identifica toate combinatiile posibile care pot satisface cerintele generale ale
dispozitivului. Un numar foarte mare de "idei noi" sunt generate printr-o astfel de analizA. O combinatie
identificata, pe diagrama morfologicA din fig. 3.3, este reprezentata de ideile subliniate. Adica, cauciucuri tip
balon, o singura roata motoare, motor pe benzina, mecanism de escavare tip scarA cu cupe de excavator,
transmisie prin cutie de viteze, limitator de cuplu, plug pentru indepArtarea materialului excavat si operator
dupA utilaj.

4.2 TEHNICI DE PREZENTARE A CONCEPTELOR

In faza de conceptie, se recomanda utilizarea unor forme de prezentare standardizate (schita de concept,
diagrama liniara). Componentele mecanice, electrice, hidraulice si pneumatice au toate reprezentari simplificate.
Conceptul selectat, se prelucreaza si detaliaza intr-o faza ulterioara.
Aceste schite de conceptie sunt suficiente pentru scopul de selectie al conceptului. Intotdeauna ele
trebuie insotite de noi explicatii.

4.3 PRINCIPII DE GENERARE A CONCEPTELOR

Divergenta. Generarea multor solutii potentiale prin largirea cadrului problemei.

Creatia. Crearea conceptelor potentiale pe echipe ce utilizeaza metode cum ar fi Brainstomingul.
Inversiunea. Crearea conceptelor diferite prin tehnica simpla a privirii problemelor dintr-un unghi
diferit.
Fantezia. In aceasta tehnica, imaginatia este lasata liber si conceptele sunt acceptate fara critica.
Combinarea. Investigarea posibilitAtilor de combinare a diferitelor concepte in vederea stabilirii
solutiei optime.
Observatia. Observarea in mod regulat a unor amanunte legate de mediul inconjurator.
Gestatia. Dupa o perioada de efort concentrat, procesul de creatie cere o perioada de indepartare de la
problemele respective.
Iteratia. In timpul generarii conceptelor, daca este cazul, etapele initiale ale procesului de proiectare
pot fi revizuite.