SEMIOLOGIA AFECTIUNILOR

NEUROLOGICE
(2)

Dr. Vlad Pădurariu

Clinica Neurologie
Sp. Clinic de Recuperare Iași
 Tulburările de coordonare a mișcărilor

• Coordonarea mișcărilor • Factori centrali

• Factori periferici
• Tulburările de coordonare – ATAXIE
• Cauze
a) Insuficiența informațiilor proprioceptive
– ataxie senzitivă sau de cordoane
posterioare – ataxie tabetică
b) Perturbarea funcțiilor cerebeloase – ataxie
cerebeloasă
Ataxia tabetica (în tabes) se caracterizeaza
prin:
• mers talonat, cu baza largita;
• dismetrie cu hipermetrie, cand bolnavul
inchide ochii;
• proba Romberg pozitiva;
• abolirea ROT (reflexe osteo-tendinoase).
Ataxie cerebeloasa – apare in leziuni
cerebeloase si se caracterizeaza prin:
• dismetrie cu hipermetrie pusa in evidenta prin
proba index-nas (se cere bolnavului sa duca
degetul aratator pe varful nasului) si calcai-
genunchi (bolnavul, in decubit dorsal, este
solicitat sa duca calcaiul pe genunchiul opus) ;in
ambele probe, bolnavul nu atinge tinta
(dismetrie), ezita si chiar o depaseste
(hipermetrie) ;
• asinergie - defect de coordonare a miscarilor
simultane care participa la executarea unei
miscari complexe ;
• adiadococinezia - imposibilitatea de a executa
miscari repezi, succesive si de sens contrar-
evidentiata prin proba inchiderii si deschiderii
rapide a pumnului si prin proba moristii
• tremuratura cerebeloasa statica (apare
in timpul statiunii si mersului, dispare in
decubit) si kinetica (intentionala), in timpul
miscarilor voluntare;
• tulburari de scris (neregulat, tremurat),
de vorbire (sacadata, monotona, lenta) si
de mers (nesigur, in zig-zag).
 Miscarile involuntare
I. Tremuraturile – miscari involuntare ritmice , egale si de
amplitudine mica
Clasificare
• fiziologice – apar la frig, emotii
• patologice
- parkinsoniana – apare in repaus si dispare la miscarile voluntare
si in somn- in boala Parkinson
- basedowiana – ritm rapid de 8-10/sec.-in boala Basedow
- intentionala –in cursul miscarilor voluntare – in scleroza in placi,
leziuni cerebrale
- alcoolica – tremuraturi mici,regulate , la degetele de la maini,
mai accentuate dimineta pe nemancate , diminua dupa ingestia
de alcool
- senila – ritm rar, intereseaza mainile si capul – dupa 70 de ani
II.Convulsiile – contractii musculare bruste ,
neregulate si intermitente ce duc la
deplasari ale segmentelor
Clasificare
• dupa localizare :generalizate si partiale
• dupa durata :
- tonice – contractii care determina rigiditate
si imobilitate a segmentelor interesate –in
tetanos, epilepsie , tetanie
- clonice – succesiune de miscari bruste ,
regulate , separate prin scurte intervale de
rezolutie musculara- in epilepsie
III.Fasciculatiile musculare – contractii limitate la fibra
musculara, se manifesta prin miscari ondulante ale muschiului
IV.Miscari coreice – dezordonate bruste , accentuate de
miscarile voluntare , diminua in repaus, dispar in somn
V.Miocloniile – contractii involuntare bruste , de scurta durata ,
localizate la un singur muschi sau grup muscular , nu dispar in
somn , nu produc miscari ale segmentelor
VI.Crampele functionale – contractii tonice , trecatoare , limitate
la un grup muscular care participa la un act profesional ,
intotdeauna acelasi – crampa scriitorului, crampa pianistului
VII.Ticurile – miscari bruste , cu caracter semiconstient ,
accentuate de emotii, diminuate de vointa , dispar in somn
VIII.Trismusul – contractia muschilor maseteri cu imposibilitatea
deschiderii gurii- in tetanie, epilepsie, tetanos
 Reflexele

= rãspunsul motor sau secretor la un

excitant din mediul intern sau extern
1. Reflexele cutanate se cerceteaza excitand pielea cu un
varf de ac:
a) reflexul palmo-mentonier - leziuni piramidale;
b) reflexele cutanate abdominale (superior, mijlociu si
inferior) - diminuat sau abolit in leziuni piramidale ;
c) reflexul cutanat plantar: excitatia marginii externe a
plantei de la calcai spre degete produce, normal, flexia
degetelor; in leziuni piramidale, degetul mare face o
miscare de extensie (semnul lui Babinski), care poate fi
insotita de desfacerea in evantai a celorlalte degete.
2. Reflexele osteotendinoase (ROT) –
cercetarea acestora se face cu ciocanele
de reflexe, percutand tendonul si obtinand
contractia muschiului respectiv:
• reflexul rotulian
• reflexul achilian

- ROT pot fi: - scazute (abolite): in tabes,

mielite
- exagerate: in leziuni
piramidale
3. Reflexele pupilare:
• fotomotor (de acomodare la lumina): normal,
pupilele se micsoreaza (mioza)
• de acomodare la distanta - pierderea reflexului
fotomotor cu pastrarea celui de acomodare la
distanta se constata in sifilisul nervos (semnul
lui Argyll-Robertson).
• Clonus

• Reflexe de postura
 TONUSUL MUSCULAR

- clinic, se evidentiaza prin misc.pasive

- hipotonie – nevrite, polinevrite, miopatii,
sdr. Cerebeloase
- hipertonie –piramidala – plegii spastice
-extrapiramidala - Parkinson
 TROFICITATEA MUSCULARA
- mentinuta de celula neuronului motor
periferic, a carui suferinta duce la atrofie
musculara(amiotrofie) – atrofie
neuropatica
- atrofii prin leziuni primitive ale muschiului
(miopatii primitive) – lordoza accentuata,
picioare departate, omoplati inaripati

• mâna în “grifã”, cu atrofii musculare

interosoase şi flexie fixã a degetelor, în
paralizia de nerv cubital
 Tulburări trofice

Tulburări trofice ale sistemului muscular

- Amiotrofiile
 Tulburări trofice

Tulburări trofice cutanate și mucoase

- Escare
= tulburari trofice : in paraplegii
 Tulburări trofice

Tulburări trofice osteo-articulare

- Cifoscolioza
- Picior `scobit`
 TULBURĂRI DE CONȘTIENȚĂ

a) Torpoarea (somnolenţa) este

asemănătoare fazei de inducere a
somnului, având şi un grad de
dezorientare (surmenaj, boli febrile etc.).
b) Obnubilarea - bolnavul răspunde cu greu
la întrebări, dă impresia de “om rătăcit”
(stări toxice, boli infecţioase).
c) Stupoarea reprezintă o accentuare a
obnubilării, bolnavul prezentând tulburări
de memorie şi dezorientare temporo-
spaţială (schizofrenie, tumori cerebrale,
boli infecţioase).
d) Pierderea conştienţei:
• Sincopa
• Coma
- Se caracterizează prin pierderea totală a
stării de conştienţă şi a vieţii de relaţie, cu
păstrarea funcţiilor vitale vegetative.
GRADE
• uşoară (precomă, subcomă), cu reacţie la
excitanţi;
• vigilă, în care este păstrată sensibilitatea
dureroasă;
• profundă („carus”), cu pierderea totală a
conştienţei şi reflectivităţii la excitanţii
externi, însoţită de alterarea gravă a
funcţiilor vegetative (cardiorespiratorii);
acest tip de comă este obişnuit
ireversibilă.
Cauzele comelor:
• centrale (hemoragie, embolie, encefalită,
meningită, tumori, traumatisme);
• endogene (diabetică - hiper- şi
hipoglicemică, uremică, hepatică,
mixedematoasă, addisoniană);
• exogene (intoxicaţii cu morfină, CO,
somnifere etc.).
Semiologia și examenul tulburărilor de
vorbire
• Mijloace de comunicare
- Lingvistice • Vorbirea articulată
• Scrisul
• Limbajul interior
- Nonlingvistice

• Vorbirea • Componentă psihică

• Componentă fonatorie
 Tulburări ale emisiunii și articulării
cuvintelor
1. Dislalii
2. Disfonii - tulburarea emisiunii cuvintelor, ca
urmare a paraliziei unor elem.fonatorii
- afonia-imposibilitatea emiterii oricaror sunete
- Ex. : paralizie n. Recurent
3. Disfazii - Tulburare ce perturba articularea
cuvintelor, ritmul, modulatia, inflexiunile sau
accentul tonic al vorbirii (Ex.: cerebeloasa,
extrapiramidala)
4. Alalii
 Afazia
= tulburări ale recepției, comprehensiunii,
formulării și expresiei simbolurilor verbale
a)Surditatea verbală
b)Cecitatea verbală = alexie
c)Afemia sau afazia motorie
d)Agrafia