ELEMENTELE PRINCIPALE

DIRECTE ȘI ELEMENTELE
ANTIBASCULANTE
(CROȘETELE TURNATE)
LP 12
 CLASIFICARE
Croşete simple
Croşete sistemice
● Sistemul Ney: croşetul nr.1, croşetul nr.2,
croşetul combinat 1-2, croşetul nr.3, croşetul
cu acţiune posterioară, croşetul inelar.
● Sistemul Roach: C,L,U,S,T,I,R.
 SISTEMUL NEY
Sistemul Ney este un sistem standardizat de croşete turnate
fiind indicate după:
- natura şi calitatea dintelui suport.
- profilul ecuatorului protetic.
- tipul de edentaţie.
- foloseşte retenţiometre speciale: nr. 1 de 0,25 mm; nr.2 de 0,5
mm; nr. 3 de 0,75 mm.
Avantajele sistemului Ney:
- asigură sprijinul prin elementele supraecuatoriale, în mod
special pintenul ocluzal plasat în foseta mezială sau distală. a
dintelui stâlp.
- fiecare croşet are o indicaţie precisă în funcţie de aspectul
liniei ecuatorului protetic.
- utilizeaza ca zone retentive suprafetele laterale, vestibulare şi
orale ale dintelui suport
 SPRIJINUL- este asigurat
De toate portiunile rigide situate în conul de sprijin sau
supraecuatorial, elementul principal de sprijin este pintenul ocluzal
plasat într-un lăcaş pregatit fie în foseta meziala, fie în foseta distala a
dintelui natural limitrof edentatiei sau pe o microproteza ce
acopera acest dinte .

Se pot utiliza doi pinteni ocluzali pe acelaşi dinte suport.

Atunci cand diametrul mezio-distal sau vestibulo- oral este mai mare
decat sectiunea Ia colet a dintelui respectiv, pintenul va fi prelungit
spre centrul fetei ocluzale pentru a transmite presiunea în axul
dintelui.

Lacaşul va avea o adancime de 1,5 mm şi va fi de forma ovalara cu

unghiuri rotunjite. Lungimea sa va fi de 1/4 din diametrul mezio-distal
al fetei ocluzale, iar latimea 1/3 din diametrul vestibulo-oral al
aceleiai fete. Lacaşul are o forma de lingurita, iar în cazul în care
coroana naturala este afectata sau exista predispozitie Ia carie, se
va aplica într-un locaş realizat pe fata ocluzala a unei microproteze.
Sprijinul poate fi realizat fie pe praguri situate
supracingular pe dintii frontali naturali, fie pe
microproteze utilizate frecvent în zona laterala a
arcadei unde asigura o buna reciprocitate.
Sprijinul poate fi realizat şi prin gherute incizale,
pintenii metalici sprijiniti incizal deasupra
punctului de contact a doi dinti frontali. Se mai
poate realiza sprijinul prin onlay ocluzal, mai ales
pe dintii suport din zona laterala aflati în
infraocluzie
 ÎNCERCUIREA
Încercuirea este functia croşetului ce asigura
stabilitatea protezei în sens lateral.
Se realizeaza atunci cand croşetul cuprinde
dintele pe mai mult de jumatate din circumferinta
sa. Croşetul trebuie sa încercuiasca coroana
dentara pe 2/3 din circumferinta, lucru ce se
poate realiza si prin stabilirea a patru puncte de
contact: unul ocluzal Ia nivelul pintenului, doua Ia
nivelul elementelor rigide (corp, umar,
contracroşet) şi unul Ia extremitatea elastica.
 RETENŢIA
Retentia este functia ce tinde sa se opuna
fortelor verticale de desprindere. Aceasta
functie se realizeaza prin plasarea bratului
elastic în conul de retentie. Pentru ca
retentia sa fie eficienta se cere şi
reciprocitate, care este asigurata de
bratul opozant sau de conectorul
secundar.
 Croşetul Ney Nr.1 (derivat din croşetul Ackers)
Este un croşet cu acţiune dublă sau biactiv. Are ambele braţe
laterale retentive.
Indicatii: aplicat pe premolari şi molari care au un ecuator protetic
specific, linia ghid nr. 1, care pornește de la jumătatea feţei
proximale dinspre edentaţie, cu traiect oblic către ocluzal pe feţele
vestibulare şi orale spre faţa proximală opusă edentaţiei.
Descriere: din corpul croşetului pleacă braţele retentive
supraecuatorial, apoi intersectează linia ecuatorului protetic în
porţiunea sa mijlocie şi se termină în zona retentivă
subecuatorială pe feţele laterale opuse edentaţiei.
 Croşetul Ney Nr. 2 -derivă de la croşetul
divizat în T a lui Roach
Indicaţie: pe dinţii la care linia ecuatorului
protetic este opusă liniei ghid Nr. 1, pe linia
numită ghid Nr. 2.
 Croşetul combinat Ney 1 -2
Indicaţii: dinţi malpoziţionaţi, rotaţi şi pe molarii conici
Pentru plasarea lor se utilizează joje speciale adaptate la paralelograf. În funcţie
de linia ecuatorială pe o faţă laterală se plasează croşetul Nr.1 iar pe cealaltă
croşetul Nr. 2.
Descriere: linia ghid nr.2 porneşte înalt, de la faţa ocluzală proximală limitrofă
edentaţiei, coboară oblic pe feţele laterale aproape de colet spre faţa proximală
opusa. Conectorul secundar porneşte din şa şi se termină cu pintenul ocluzal şi
doi conectori secundari care trec peste festonul gingival, iau contact cu dintele
la nivel ecuatorial unde braţul elastic se bifurcă.
Avantaje: are sprijin bun, retenţie şi menţinere bună.
Dezav.: încercuire şi reciprocitate satisfăcătoare.
 Croşetul Ney nr. 3
Indicat: dinţii tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia ghid este înaltă şi
orizontală.
Corpul croşetului şi pintenul ocluzal sunt turnate, iar cele 2 braţe elastice sunt
din sârmă şi se sudează la corpul croşetului.
Sprijin bun, retenţie satisfăcătoare, încercuire slabă.
 Croşetul cu acţiune posterioară
Indicaţii:
canini şi premolari cu înălţime mică sau cu zone retentive mici, linia ghid fiind înaltă
pe o faţă şi coborâta pe cealaltă.
aplicat bilateral pentru ca stabilitatea să fie asigurată în toate direcţiile.
aplicat sub linia ghid în zona distală.
Descriere:
prezintă sprijin ocluzal, un braţ flexibil, unul rigid, conectorul secundar plasat
vestibular, braţul rigid disto-vestibular, braţul elastic lingual. Pintenul ocluzal nu are
conector secundar şi este plasat într-o zonă de mare elasticitate.
Prezintă o elasticitate bună.
 Croşetul inelar
Este utilizat în special pe molarul 2 ce delimiteaza distal edentatia.
Înconjoara dintele pe toata circumferinta sa;
Linia ghid este relativ coborata pe una din fetele laterale şi înalta pe
cealalta;
Prezinta un brat flexibil cu extremitate Iibera şi un sprijin ocluzal în zona
distala;
Bratul rigid este fixat Ia schelet prin doi conectori secundari - unul anterior
ce poarta întotdeauna un al doilea pinten ocluzal şi unul posterior ce
întareşte astfel sprijinul posterior. Devine astfel un croşet cu patru brate,
avand sprijin foarte bun,
lncercuire buna, retentie şi reciprocitate excelenta.
 Sistemul Roach
Cuprinde croşete ce se mai numesc şi croşete
bara sau croşete divizate, deoarece bratele
croşetului pornesc separat din conectorul
principal sau din şeaua protetica.
Spre deosebire de sistemul Ney, sistemul
Roach utilizeaza zonele proximale ale fetelor
laterale pentru retentie, ceea ce îI face mai
estetic.
Bratele divizate îi confera, de asemenea,
elasticitate mai mare, dar trasarea şi proiectarea
lor este dificila pentru practician.
 Clasificare:
a. croşete divizate sau croşetele bară
Caracteristici:
cele mai utilizate.
sunt in număr de 7, braţele retentive au forma literelor de
tipar şi pot fi reţinute prin formula memotehnica:
CLUSTIR.
respectă aspectul fizionomic într-un anumit grad.
contactul cu dintele stâlp este redus.
inserţia şi dezinserţia este mai uşoară, braţul terminal
retentiv acţionează la dezinserţia protezei prin
împingerea dintelui stâlp.
braţul retentiv pleacă din şeaua protezei.
zona de retenţie este de 0,5 mm.
 Retenţia
Se refera Ia mijloacele ce permit mentinerea pe campul protetic a
protezei. Ea poate fi:
- retentia naturala oferita de convexitatile naturale ale dintilor de sub
linia ghid. Ney o cauta pe fetele vestibulare şi orale, iar Roach în
zonele meziale şi distale ale acestor fete;
- retentia la distanta oferita de convergenţa sau divergenţa dinţilor.
- retentia prin frictiune ce completeaza retentia naturala şi
suplimenteaza retentia Ia distanta, are loc între suprafata interna a
elementelor croşetului şi suprafetele paralele ale dintelui stalp.
Este mai manifesta Ia elementele speciale de sprijin şi stabilizare;
- retentia artificiala creata de catre practician în cazul dintilor cu
retentivitati reduse. Se obtine fie prin crearea unei fosete în smaltul
dentar unde se va sprijini extremitatea bratului elastic al croşetului,
fie prin aplicarea de inlay sau microproteze de acoperire.
 Reciprocitatea
este neutralizarea fortei exercitata de bratul
elastic printr-o alta extremitate elastica sau
printr-o portiune rigida plasata în zona diametral
opusa. Reciprocitatea poate fi asigurata fie
pe acelasi dinte, fie Ia distanta pe un alt dinte.
Absenta ei duce Ia traumatizarea dintelui suport.
La protezele acrilice reciprocitatea este
asigurata de marginea acrilica a bazei protezei.
 Stabilitatea
Se obtine prin plasarea cat mai judicioasa
a diferitelor croşete astfel încat sa fie
situate Ia periferia campului protetic, iar
liniile ce unesc croşetele sa treaca prin
centrul geometric al campului protetic.
 Fixarea
Se obtine prin realizarea si respectarea
principiilor enuntate anterior.
Anumite portiuni ale protezei si croşetul
trebuie sa aiba contact strans cu dintele.
 Croşetul în C
Indicaţii: - molarii inferiori, braţul retentiv se termină în regiunea
mezio-linguală.
- premolari, braţul retentiv se termină în regiunea
vestibulo- distală.
Descriere: braţul retentiv al conectorului secundar pleacă din şea
protejând parodonţiul, deasupra ecuatorului protetic descrie o curbă
şi ia contact cu dintele. Se termină subecuatorial în zona retentivă
proximală adiacenta edentatiei.
 Croşetul în L
Indicaţii: pe premolari.
Descriere: braţul retentiv trece la distanţă de mucoasă
sau gingia dintelui stâlp fie oral, fie vestibular, şi se
termină subecuatorial în zona retentivă mezio-proximală,
în partea opusă edentaţiei.
 Croşetul în U
Indicaţii: pe premolari înalţi, cu linia ghid aproape de ocluzal.
Descriere: braţul retentiv protejează procesul alveolar al dintelui
stâlp şi are un traiect orizontal, apoi se împarte în două prelungiri
verticale care iau contact cu dintele stâlp pe muchiile mezio şi
disto-vestibulare.
 Croşetul în S
Indicaţii: pe premolarii inferiori, cu rădăcini denudate.
Descriere: braţul retentiv urmează un traiect vertical oblic până la
nivelul ecuatorului unde ia contact cu dintele stâlp, ca apoi să facă o
curbă supraecuatorială şi să se termine în zona retentivă opusă şeii,
subecuatorial.
 Croşetul în T
Indicaţii: - orice tip de edentaţie.
- canini, premolari sau molari.
Contraindicaţii: - edentaţii terminale cu zona
retentivă mezial.
- edentaţii terminale la care ecuatorul
protetic al dintelui stâlp este înalt.
- dacă există o zonă retentivă alveolară în
dreptul braţului retentiv.
- dacă se impun cerinţe estetice
deosebite.
Descriere:
- pintenul ocluzal poate fi plasat în foseta mezială
sau distală.
- folierea în dreptul conectorului secundar este
de 0,2-0,3 mm.
- braţul retentiv pleacă din şa cu traiect oblic
pentru ca în mijlocul feţei dintelui să se ridice
vertical cu protecţie parodontală, ia contact cu
ecuatorul protetic la mijlocul feţei vestibulare, de
unde pleacă cele două porţiuni orizontale care
formează T-ul.
 Croşetul în I
Indicaţii: premolarii superiori în edentaţiile laterale, pe fata
disto-vestibulara a premolarilor superiori din motive estetice.
Se utilizează mai rar, este putin flexibil, porneşte din şea spre zona
vestibulara adiacenta spatiului edentat printr-un conector secundar
scurt, extremitatea elastica terminandu-se vestibulo-distal
subecuatorial.
Pentru reciprocitate necesită un croşet pe hemiarcada opusă.
 Croşetul în R
Indicaţii: pe ambele feţe laterale ale molarilor 3 inferiori dacă au o
înăltime mică, iar zonele retentive sunt reduse.
Descriere: pleaca din şea printr-un conector secundar ce trece in
punte peste mucoasa procesului alveolar, urcă pe fata vestibulara şi
supraecuatorial se divide in doua portiuni, o parte merge spre ocluzal,
terminandu-se printr-un pinten situat in foseta centrala a molarului, iar
cealalta parte se recurbeaza se termina subecuatorial in zona de
retentie adiacenta şeii.
 b. grupa a doua
1. Pensele mezio-distale -utilizate pe dinţii
frontali.
a. pensa mezio-distala cu dubla extremitate Iibera prezinta un
conector secundar situat pe fata linguala a dintelui, iar supracingular
se divide in doua prelungiri in forma de T, una spre mezial, cealalta
spre distal imbratişând dintele.
b. Pensa mezio-distala simpla (cu o extremitate
libera)

Prezinta o singura extremitate Iibera;

Porneşte printr-un conector secundar situat oral
interdentar, iar Ia nivelul punctului de contact se
desprinde o prelungire orizontala ce îmbrătişeaza
toata fata orala a dintelui supracingular
 c.pensa mezio-distala compusa

Aplicata în situatia cand pe arcada raman doi

dinti restanti.
Prezinta un conector secundar situat interdentar
din care pornesc supracingular, doua prelungiri
orizontale ce imbratiseaza fetele orale ale celor
doi dinti.
 2. Croşetul unibar
Este indicat pe premolarii izolati convergenti sau divergenti.
Pozitia diferita a molarilor superiori si inferiori face ca el sa se
aplice vestibular Ia molarii inferiori si oral Ia cei superiori.
Porneşte din şea și:
- fie trece în punte peste mucoasa gingivala a procesului alveolar Ia
nivelul fetei laterale a dintelui luand contact cu dintele pe fata
proximala opusa seii si terminandu-se pe cealalta fata laterala,
- fie ia contact direct cu dintele pe fata laterala a portiunii de
unde pleaca si se continua pe fata distala în acelasi fel.
 3.Croşetul cingatoare

Este o varianta a croşetului unibar

aplicat pe o arcada neîntrerupta.
 4.Croşetul inelar
Folosit pe molarii de minte de forma conica. Poate
fi circular în contact strans cu dintele situat
supraecuatorial. Este excelent factor de sprijin şi
stabilizare, dar retentia este nula. In alta varianta
circumscrie dintele Ia distanta pe mucoasa
gingivala, asigurand retentia prin doua croşete în
C şi sprijinul printr-un pinten ocluzal
CROŞETELE SPECIALE
 1.Croşetul Ackers sau
croşetul cu trei braţe
Indicaţii: - la maxilar sau mandibulă pe premolarii şi molarii care prezintă retentivităţi
favorabile pe feţele vestibulare sau orale.
Avantaje: - este un croşet caracteristic croşetelor circulare fiind folosi destul de
frecvent pentru PPM.
Descriere:
- corpul croşetului este plasat pe una din feţele proximale ale dintelui stâlp
supraecuatorial, având şi rol de sprijin, sau pe ecuatorul protetic când realizează
stabilizarea orizontală a PPM. Este rigid.
- braţul retentiv porneşte din corpul croşetului, trece supraecuatorial, fiind în această
porţiune rigid, cu rol de sprijin, stabilizare şi încercuire a dintelui stâlp. Se continuă cu
partea terminală flexibilă plasată subecuatorial cu rol de menţinere a PPM. Vârful terminal
este plasat oral sau vestibular, în porţiuna mezială sau distală, în funcţie de topografia
retentiviţătii dintelui.
- braţul opozant, rigid, este plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic, având
aceaşi grosime şi lăţime. Are rol în sprijin, stabilizare, realizează parţial reciprocitatea, dar
se recomandă plasarea lui pe o microproteză cu prag.
- pintenul ocluzal, rigid, se plasează în lăcaşul special de pe foseta mezială sau distală
a dintelui stâlp. Are rol în sprijinul şi stabilizarea orizontală a PPM.
- conectorul secundar, rigid, face legătura cu şeaua sau cu conectorul principal. Are rol
în stabilitatea orizontală a PPM şi dirijează inserţia şi dezinserţia PPM pe planurile de
ghidare, fiind plasat aproximal.
Variante ale croşetului Ackers (aplicat pe premolari )

Croşetul Ackers deschis mezial sau anterior:

Indicat: în edentaţii laterale intercalate.
Descriere: - pintenul ocluzal plasat în foseta distală.
- braţul retentiv este deschis spre mezial, linia ecuatorului protetic este în
diagonală, retentivitatea favorabilă se află în zona vestibulo-mezială a dintelui stâlp cu
valoarea retentivă de 0, 2 mm.

Croşetul Ackers deschis distal sau posterior:

Indicat: - când între dinţi există o tremă naturală sau artificială.
- în edentaţiile laterale şi terminale unde nu poate fi utilizat un croşet divizat.
- pe premolarii inferiori unde nu afectează fizionomia.
- edentaţiile laterale pe molari când spaţiul edentat este mic sau înălţimea
distală redusă a molarului.
Avantaje: sprijin mezial, stabilizare.
Descriere: - pintenul ocluzal plasat în foseta mezială.
- braţul retentiv trece prin nişa masticatorie, pe faţa vestibulară se termină
subecuatorial cu vârful în zona vestibulo-distală, cu retenţia de 0,25 mm.
- conectorul secundar este plasat interdentar şi face legătura cu conectorul
principal
2.Croşetul circular cu 6 braţe Bonwill sau dublu Ackers sau

croşetul interdentar
Indicaţii: - edentaţie de clasa a II-a şi a III-a Kennedy .
- între 2 molari sau premolari/ între un molar şi un premolar.
- dinţi acoperiţi de microproteze.
Avantaje: sprijin, încercuire şi retenţie bună.
Descriere: prezintă doi pinteni ocluzali. Braţele retentive pot fi
aplicate vestibular, oral sau diagonal, pentru o adâncime de retenţie
de 0,5 mm. Conectorul secundar este unic şi se termină în
conectorul principal.
 3.Croşetul continuu

Indicaţia de elecţie o reprezintă protezele terminale bilaterale. El prelungeşte

braţele opzante ale croşetelor, fiind plasat supracingular pe faţa linguală a
dinţilor frontali. Poate fi folosit şi ca element individualizat.
Necesită anumite condiţii de aplicare :
- lăţime de 2-3 mm, pe secţiune formă semiovală şi grosime maximă de
1 mm.
- dinţii frontali trebuie să aibă o înălţime suficientă, cu spaţiul necesar
autocurăţirii între bara linguală şi croşetul continuu.
- să se sprijine la extremităţi pe pinteni ocluzali sau incizali,
eliminânu-se efectul disortodontic de vestibularizare a dinţilor frontali.
Rolul croşetului continuu:
- mărirea rezistenţei protezei şi rigidizarea barei linguale.
- asigură sprijin dento- parodontal.
- rol antibasculant, asigurând menţinerea indirectă.
- stabilizarea protezei în sens disto-mezial.
- solidarizarea dinţilor restanţi.
 4. Croşetul RPI, rest-proximal-played-I

Indicaţii: - edentaţii terminale cu dinte stâlp mezial.

- pe premolari şi canini.
Rol: evită torsiunea distală a dintelui stâlp în timpul
basculării prin înfundare a şeilor.
Avantaje: - sprijin mezial.
- contact minim cu dintele stâlp.
Descriere: - pintenul ocluzal este plasat în foseta
mezială a dintelui stâlp şi se continuă cu conectorul
secundar plasat oral interdentar.
- braţul retentiv divizat în I pleacă din şa cu
porţiunea verticală perpendiculară pe parodonţiu. În
treimea cervicală a feţei vestibulare pe o porţiune de
2mm este plasată porţiunea terminală a braţului
retentiv ce permite bascularea prin înfundare a şeilor
fără tracţiunea croşetului pe dintele stâlp. Retenţia va fi
de 0,25 mm.
- placa proximo-linguală vine în contact cu
dintele stâlp pe suprafaţa planului de ghidare a protezei
cu rolul de reciprocitate.
 5. Croşetul circular în ,,ac de păr,, agrafă de
păr, sau buclă inversată

Indicaţii: - molarii mandibulari înclinaţi mezial cu retentivitatea vestibulo-mezială.

- premolari.
- coroana dintelui suficient de înaltă.
Descriere: Prezintă trei braţe. Braţul retentiv cu traiect supraecuatorial merge paralel cu
ecuatorul protetic până în apropierea feţei proximale opuse edentaţiei unde face o buclă.
Se continuă spre edentaţie mergând subecuatorial şi se termină în zona retentivă din
apropierea edentaţiei. Este necesară o retenţie de 0,5 mm.