Agricultura – Ştiinţă şi practică nr.

3-4 (71-72)/2009

CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR PEDOLOGICE DIN

CÂMPUL EXPERIMENTAL VIIŞOARA,
UTILIZAT PENTRU OBŢINEREA DE BIOETANOL DIN
SFECLA DE ZAHĂR
*
Bârsan Simona-Clara, *Ancuţa-Maria Puşcaş, **E. Luca, ***A. Setel
*
Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca, Str. Donath, nr. 67,
400293 Cluj-Napoca,centi@icia.ro
**
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca
***
Universitatea din Oradea

Abstract: Sugar beet is the only plant that provides the raw material of good quality and
high yield for sugar industry. Meanwhile, sugar beet can be used to obtain biogas and
bioethanol, this having a major impact on reducing air pollution. The undertaken research
have sought to achieve specific objectives related to the behavior of three sugar beet
varieties in different technological conditions and water supply, but also general objectives,
such as characterization of Viişoara agricultural area, both in terms of natural conditions
and the agricultural potential. In order to achieve these objectives, one’s aim is to analyze
the soil conditions of the experimental lots.

Key words: sugar beet, natural conditions, soil properties

INTRODUCERE

Experienţele care stau la baza elaborării tezei de doctorat cu titlul “Cercetări

privind influenţa factorilor tehnologici asupra parametrilor energetici ai
bioetanolului obţinut din sfecla de zahăr cultivată în Câmpia Transilvaniei” se
desfăşoară pe un câmp experimental situat pe terenul extravilan al comunei Viişoara,
judeţul Cluj, pe malul stâng al râului Arieş, regiunea analizată prezentând condiţiile
specifice ale Câmpiei Transilvaniei.
Comuna Viişoara are în componenţă două sate: Viişoara, satul de reşedinţă
şi Urca. Se învecinează la nord cu comuna Ceanu Mare, la nord-est cu oraşul Turda
şi comuna Ploscoş, la vest cu comuna Tritenii de Jos la sud cu comuna Luna, iar la
sud-est cu oraşul Câmpia-Turzii. Terenul agricol aferent comunei Viişoara
totalizează 5 600 ha, din care cel arabil reprezintă 3 600 ha, fiind favorabil culturilor
de: cereale, sfeclă de zahăr, cartof, plante furajere, leguminoase etc.
Câmpul experimental este o parte a terenului arabil aparţinând SC NORA
LY AGROSERV SRL, cu sediul în comuna Viişoara. Poziţia geografică a câmpului
experimental corespunde coordonatelor de 460 34’16’’ latitudine nordică şi
23053’44’’ longitudine estică Greenwich, fiind situat la o altitudine de 382 m (Figura
1).

-16-
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 (71-72)/2009

Sursa: www.google.com
Fig. 1. Câmpul experimental Viişoara– vedere din satelit

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL REGIUNII ANALIZATE

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat, deşi are o suprafaţă

redusă, prezintă în ansamblul ei toate formele de mezo şi microrelief, caracteristice
Câmpiei Transilvaniei, reprezentând astfel, cu mare exactitate, toate caracteristicile
fizico-geografice ale unităţii din care face parte.
Analiza litologică în regiune a generat informaţii cu privire la roca mamă
care este reprezentată pe versanţi, prin deluvii şi preluvii cu textură mijlocie şi grea,
care au dus la formarea de soluri de natură cernoziomică cu textură lutoasă şi luto-
argiloasă. În luncă, materialul parental este reprezentat prin depuneri aluvionare cu
compoziţie mecanică foarte diferită: argile, mâluri şi nisipuri fine, cu permeabilitate
redusă, pe care s-au format soluri cu un accentuat caracter de hidromorfism.
Adâncimea de apariţie a substratului geologic în luncă este relativ mică, de circa
0,8-1 m.
Hidrologia şi hidrogeologia perimetrului pe care se află amplasat câmpul
experimental se situează pe malul stâng al râului Arieş, în apropiere de vărsarea
acestuia în râul Mureş. Astfel, în zona studiată, aflată în bazinul hidrografic inferior
al râului Arieş, stratul acvifer se află la adâncimi mari, de circa 10 m, astfel încât
practic nu influenţează nici procesele pedogenetice şi nici creşterea sau dezvoltarea
plantelor agricole.

CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR PEDOLOGICE DIN

CÂMPUL EXPERIMENTAL VIIŞOARA

Caracterizarea morfologică a solului: În vederea studierii şi caracterizării

condiţiilor pedologice existente în regiunea analizată, în mod special a orizonturilor
pedogenetice, a fost realizat un profil de sol corespunzător câmpului experimental.
Astfel:
Orizontul Ap, gros de la 0-25 cm, este negru slab bruniu, glomerular, reavăn, cu
cervotocine, rădăcini rare, porozitate mijlocie şi moderat compact;
-17-
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 (71-72)/2009

Orizontul Am’, gros de la 25-41 cm, este negru, glomerular, coţuros, reavăn, cu
cervotocine, porozitate mică şi compact;
Orizontul Am’’, gros de la 41-60 cm, este negru, nuciform, reavăn, cu porozitate
mică şi compact;
Orizontul AB, gros de la 60-90 cm, este negru pătat ruginiu, nuciform, cu pete rare
de fier şi mangan, cu porozitate mică şi compact;
Orizontul Bt, gros de la 90-120 cm, este galben slab ruginiu, bulgăros, cu pete de
fier şi mangan, cu porozitate mijlocie şi compact;
Orizontul BC, gros de la 120-140 cm, este galben slab ruginiu, bulgăros nuciform,
argilolutos, cu pete de fier, efervescenţă evidentă, porozitate mică şi compact;
Orizontul C, gros de la 140-180 cm, este galben murdar, nuciform, cu vinişoare şi
pseudomicelii de calciu, efervescenţă puternică, porozitate mică şi moderat compact;
Orizontul D, continuând de la 180 cm în jos, este constituit din marne argiloase
compacte.
Însuşirile fizice ale solului: În funcţie de participarea procentuală a
categoriilor de particule prezente în sol şi în conformitate cu clasificarea stabilită de
către ICPA Bucureşti, solul analizat, existent în câmpul experimental, se înscrie în
categoria fină, cu textura luto-argiloasă în orizontul Ap, ca apoi în orizonturile
inferioare aceasta să devină argiloasă. Conţinutul de argilă în orizontul Am variază
în intervalul 56,83 - 60,38 %, iar în orizontul Bt este de 56,40 %. Indicele de
diferenţiere textural (Idt), reprezentând raportul dintre cantitatea de argilă din
orizontul Bt argiloiluvial şi cea din orizontul Am este sub 1,20, indicând un sol
nediferenţiat structural pe verticală, cu drenaj uniform pe întreg profilul (Tabelul 1.).
Tabelul 1
Însuşirile fizice ale solului de tip cernoziom levigat, luto-argilos, pe marne argiloase,
prelevat din câmpul experimental situat în comuna Viişoara, Cluj

Specificare Orizonturi Ap Am' Am” AB Bt BC C D

Adâncimi (cm) 0-25 25-41 41-60 60-90 90- 120-140 140-180 >180
120
Nisip grosier (2,0-0,2mm)% 0,70 0,57 0,42 0,50 0,50 0,50 1,00
Nisip fin (0,32-0,02mm)% 22,30 22,10 17,10 21,20 20,83 20,30 19,30
Praf (0,02-0,002mm)% 34,10 12,80 12,10 12,90 13,40 13,90 16,40
Argilă (sub 0,002mm)% 33,60 56,83 60,38 57,20 56,40 55,10 53,00
TEXTURA T A A A A A A
Densitatea aparentă Da (g/cm3) 1,15 1,17 1,25 1,37 1,44 1,46 1,49
Porozitate totală (PT%) 53,27 52,05 51,75 51,40 51,32 51,28 51,11
Porozitate de aeraţie (PA%) 25,60 24,16 20,89 18,08 16,14 15,75 14,78
Grad de tasare (GT%) 9,49 8,04 11,07 11,61 11,89 12,72 12,87
Coeficient de higroscopicitate CH (%) 10,22 11,50 11,84 11,92 11,75 12,23 11,94
Coeficient de ofilire CO (% de masă) 15,33 17,25 17,76 17,88 17,63 18,35 17,91
Capacitatea de apă în câmp CC (% de 24,06 23,83 24,69 24,32 24,43 24,33 24,38
masă)
Capacitatea de apă utilă CU (% de masă) 8,73 6,58 6,93 6,44 6,80 5,98 6,47

-18-
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 (71-72)/2009

Coeficientul de ofilire CO este mare şi foarte mare iar capacitatea de apă în

câmp CC este mijlocie. Aceste valori scot în evidenţă faptul că pe cernoziomul
levigat pe marne argiloase din câmpul experimental, capacitatea de apă utilă CU este
mică şi foarte mică, solul trecând rapid din starea de saturat în apă la starea de
ofilire.
Însuşirile chimice ale solului: Caracteristicile chimice specifice solului
analizat, sunt redate în tabelul 2. Astfel, reacţia solului (pH) este slab acidă în
orizontul de la suprafaţă şi devine neutră în orizonturile inferioare acestuia.
Carbonaţii (CaCO3 %) prezenţi în orizonturile BC şi C, sub 120 cm, indică o
decarbonatare săracă spre moderată, specifică cernoziomurilor levigate.
Conţinutul de humus în sol este foarte mare spre mare.
Conţinutul de azot total este mijlociu în orizonturile Ap, Am’ şi Am’’,
devenind mic de la orizontul AB în jos.
În ceea ce priveşte fosforul mobil, se constată o aprovizionare foarte bună în
orizonturile Ap, Am’ şi Am’’.
Referitor la aprovizionarea solului cu potasiu mobil, aceasta este foarte bună
spre bună.
Capacitatea de schimb cationic (T) este mare, iar gradul de saturaţie în baze
(V%) este eubazic în orizonturile Am’ şi, respectiv, Am”.

Tabelul 2.
Însuşirile chimice ale solului de tip cernoziom levigat luto-argilos, pe marne argiloase,
prelevat din câmpul experimental situat în comuna Viişoara, Cluj

Specificare Orizonturi Ap Am' Am” AB Bt BC C D

Adâncimi (cm) 0-25 25-41 41-60 60-90 90-120 120-140 140-180 >180
pH în apă 6,70 6,90 7,10 7,00 7,00 7,10 8,48
Carbonaţi (CaCO3 %) - - - - - 0,5 6,7
Humus (%) 15,93 14,76 13,32 12,85
N total (%) 0,13 0,12 0,12 0,09
P mobil (mg/100 g sol) 8,23 8,05 7,56 6,95
K mobil (mg/100 g sol) 30,12 28,47 24,12 19,45
Baze de schimb SB (me/100 g 35,00 34,23 33,62 32,11
sol)
Hidrogen schimbabil SH (me/100 5,37 4,86 4,59 4,23
g sol)
Capacitatea totală de schimb 40,37 39,09 38,21 36,34
cationic T (me/100 g sol)
Grad de saturaţie în baze (V%) 86,70 87,56 87,98 88,36

În concluzie, cernoziomul levigat pe marne argiloase din câmpul

experimental -specific câmpiei Transilvaniei- este un sol cu textură luto-argiloasă în
orizontul Ap şi, respectiv, argiloasă în toate celelalte orizonturi inferioare.

-19-
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 (71-72)/2009

MATERIAL ŞI METODĂ

În cadrul experienţei s-a urmărit comportarea a trei soiuri de sfeclă de zahăr,

în condiţii diferite de aprovizionare cu apă (neirigat-irigat) şi de aplicare a trei nivele
de fertilizare.
Seminţele de sfeclǎ de zahǎr utilizate în timpul experienţelor au fost
certificate şi tratate cu produse chimice pentru protecţia plantelor împotriva bolilor
şi dǎunǎtorilor în perioada de germinare-răsărire. Seminţele utilizate sunt de tip
monogerm genetic, asigurând astfel o capacitate de germinare de circa 90 % şi o
monogerminalitate de 98 %.
Experienţa cuprinde un număr de 3 repetiţii (n = 3), numărul variantelor
studiate în experienţă fiind de 18 (v = 2 x 3 x 3). În consecinţă, rezultă un numărul
total de 54 de parcele experimentale (N = 18 x 3).
Forma parcelelor experimentale este dreptunghiulară, iar culturile
comparative sunt aşezate în sistem polifactorial, cu parcele subdivizate, factorul A
fiind regimul de irigare, factorul B - fertilizarea, iar factorul C – soiul cultivat.
Schema pentru acest tip de experienţă în condiţii de irigare a fost aleasă
ţinând seama de particularităţile factorilor studiaţi, metoda de irigare folosită şi
cerinţele culturii de sfeclă de zahăr. Schema experienţei a fost astfel realizată încât a
creat posibilitatea repartizării cât mai uniforme şi măsurării precise a apei, a asigurat
o buna izolare a variantelor în spaţiu, fără a ocupa o suprafaţă de teren foarte mare şi
sporind astfel precizia rezultatelor şi reducerea cheltuielilor de execuţie a lucrărilor.

CONCLUZII

Condiţiile în care s-au efectuat cercetările sunt foarte favorabile pentru

agricultură, atât solul, cât mai ales relieful plan existent, favorizează o agricultură
mecanizată, suprafeţele fiind extinse şi uniforme. Din punct de vedere pedologic
câmpul experimental prezintă caracteristici deosebit de productive, fiind recomandat
pentru cultivarea sfeclei de zahăr. Astfel, solul analizat întruneşte condiţiile necesare
unei evoluţii corespunzătoare a culturii de sfeclă de zahar, avându-se în vedere, în
cadrul tehnologiilor de cultură, atât o bună aprovizionare cu îngrăşăminte ce conţin
azot, element în care solul este mediu aprovizionat cât şi alegerea unor scheme de
udare care să nu depăşească viteza de infiltrare a apei în sol.

BIBLIOGRAFIE

1. Borlan Z. s.a., 1994, - Fertilitatea si fertilizarea solurilor. (Compendiu de

Agrochimie);
2. Ciupagea D., M. Paucă., T. Ichim, 1970, Geologia Depresiunii Transilvaniei,
Bucureşti, Editura Academiei R.S.R;
3. Davidescu D., Velicica Davidescu, 1981, Agrochimia modernă, Ed. Academiei RSR,
Bucureşti;
4. Mogârzan Aglaia, G. Morar, M. Stefan, 2004, Fitotehnie, Ed. „Ion Ionescu de la
Brad”, Iaşi;

-20-
Agricultura – Ştiinţă şi practică nr. 3-4 (71-72)/2009

5. Pastor I., 2002, Sistemul integrat de producere şi industrializare a sfeclei de zahăr în

Transilvania – trecut şi viitor-, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş;
6. Paulette Laura, Gh. Blaga,. 2002, Pedologie, Lucrări practice, Editura Poliam, , Cluj-
Napoca ;
7. Săulescu N., 1959, Câmpul de experienţă, Ed.Agro- Silvică de Stat, Bucureşti, p. 125-
131;
8. Sorocovschi V., 2005, Câmpia Transilvaniei, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,. Cluj-
Napoca;
9. Vintila Irina s.a., 1984, Situatia agrochimica a solurilor din România. Prezent si viitor,
Editura Ceres, Bucuresti
10. Luca E., Z. Nagy, 1999, Irigarea culturilor, Ed. Genesis, Cluj-Napoca;
11. Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlăuş, 2008 - Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri
funciare - Irigaţii, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;
12. *** STAŢIUNEA DE CERCETĂRI AGRICOLE TURDA, 1975, Obiective,
organizare şi rezultate ştiinţifice, Scurtă monografie, 1-2;

-21-