Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR SI A MEDIULUI


DEPARTAMENTUL INGINERIA MEDIULUI SI
ANTREPRENORIATUL DEZVOLTARII DURABILE
Studiile universitare de masterat

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA


FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

RAPORT
DE CERCETARE 3

MANIU (CELSIE) NASTASIA

Cluj-Napoca 2019-2020
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA


FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

RAPORT
DE CERCETARE 3

MANIU (CELSIE) NASTASIA

IANUARIE 2020

2
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA


FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI
DEPARTAMENTUL INGINERIA MEDIULUI ȘI ANTREPRENORIATUL DEZVOLTĂRII
DURABILE

RAPORT
DE CERCETARE 3

Numele şi prenumele absolventului: MANIU (CELSIE) NASTASIA


Programul de studiu: STUDIU UNIVERSITAR DE MASTERAT
Specializarea: INGINERIA, DREPTUL ȘI ECONOMIA DEZVOLTĂRII DURABILE

Titlul tematicii de cercetare


Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri”
Conducător ştiinţific: Conf.univ.dr.ing. Viorel DAN

Durata programului de cercetare: 30.09.2019 – 19.01.2020

MASTERAND

3
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

………………….

Cuprins

 Introducere

 Obiectivele temei de cercetare

 Baza materială/ metodologia de cercetare

 Concluzii

 Bibliografie

 Anexe

4
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri”

1. Introducere

Încadrarea temei de cercetare în domeniul științific

Analiza oportunităților anreprenoriale specifice gestiunii deșeurilor poate fi definită ca o


temă multidisciplinară, încadrându-se in mai multe domenii și subdomenii din cadrul ingineriei
mediului si anume:
1. utilizarea durabila a resurselor – deoarece (în concordanță cu Strategia privind
utilizarea durabilă a resurselor naturale, care stabilește orientările pentru acțiunile UE)
se creează un cadru de acțiune menit să reducă presiunile asupra mediului rezultate din
producția și consumul resurselor naturale
2. energii regenerabile / durabile din următoarele considerente: scopul este de a gasi solutii /
instalatii / sisteme care pot utiliza deșeurile ca materii prime pentru obtinerea de energie
regenerabilă
Totodată reprezintă și o temă de cercetare care contribuie la dezvoltarea durabila:
1. protecția mediului – acțiunile întreprinse de om pentru protejarea mediului duc la
reducerea efectului materialelor rezultate în urma activităților umane asupra sănătății
oamenilor, a mediului sau a aspectului unui habitat
2. dezvoltare socială – educarea populației și a companiilor înspre responsabilitatea socială
în domeniul reciclării și valorificării deșeurilor. Prin apariția de noi tehnologii se pot crea
noi locuri de muncă
3. dezvoltare economică – introducerea tehnologiilor de ultimă generație în domeniul gestiunii
deșeurilor determină economii la utilizator. Piata de desfacere pentru produsele rezultate în
urma reciclării deșeurilor este în continuă creștere, iar întregul proces economic al gestiunii
deșeurilor aduce cu sine creșterea nivelului de bunăstare al societății.

5
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

Evidențierea motivelor pentru care s-a optat pentru respective temă

Reciclarea deşeurilor a ajuns să fie o problemă de maximă importanţă pentru salubritatea


generală a Terrei, amploarea fenomenului condiţionând în mare parte dezvoltarea economică.
Explozia industrialã a secolului XX şi în special a celei de-a doua jumătăţi a acestui secol a dus
la intensificarea industriei, a agriculturii, la creşterea, dezvoltarea şi diversificarea consumului de
bunuri materiale şi de alimente, cauzând creşterea proporţională a cantităţii de deşeuri şi reziduri.

Deşeurile reprezintă o problemã reală în România şi ne lovim de ele începând de la


mucurile de ţigară şi gumele de mestecat până la molozul din construcţii.

Problema gestionării deşeurilor se manifestă şi în România, tot mai acut, din cauza
creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat,
asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi
creşterea generală a nivelului de trai al populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi din ce în
ce mai mari de deşeuri. Prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute, acestea fac
ca procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus,
provocând, în cazul evacuării şi depozitării necontrolate, poluarea solului, a aerului şi a apei. Pot
fi afectate, de asemenea, ecosistemele din vecinătatea acestor depozite, creându-se mari
dezechilibre în cadrul lanţurilor trofice.

În România s-au demarat iniţiative de reciclare ale deşeurilor sub acest generic încă
înainte de 1989, dar fără succes. Actual, reciclarea este reluată, dar reuşita politicii de reciclare
ţine şi de posibilitatea sortării deşeurilor care trebuie începută chiar din prima fază, colectarea
separată a materialelor refolosibile.

Avantajele pe care le implică o asemenea abordare

Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse naturale prin refolosirea
părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate pot fi atât solide ,cat şi lichide sau gazoase, precum şi
cu diverse proprietăţi (de exemplu şi ca managementul deşeurilor), se referă la educaţia privind

6
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor. De obicei, termenul se referă


la materialele rezultate din activităţi umane şi la reducerea efectului lor asupra mediului, sau
aspectului unui habitat. Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse naturale
prin reutilizarea părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate pot fi atât solide, cât şi lichide sau
gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare
specifice fiecărora.
Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntã
România în ceea ce priveşte protecţia mediului. Aceasta se referã la activitãţile de colectare,
transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Responsabilitatea pentru activităţile de
gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora, conform principiului „poluatorul plãteşte”
sau dupã caz, producãtorilor, în conformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului”.
Activităţile componente ale gestionării deşeurilor trebuie să se desfăşoare cu respectarea
normelor de protecţie a mediului, care reflectă cerinţele impuse de legislaţia europeană.
Directivele europene transpuse în legislaţia românească au determinat o nouă abordare a
problemei deşeurilor, acordând atenţie necesităţii protejării şi economisirii resurselor naturale,
reducerii costurilor de gestiune şi găsirii de soluţii eficiente pentru reducerea poluării.
Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei
publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice. Autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii, fonduri pentru îndeplinirea
obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru
programe de protecţie a mediului. De asemenea, autorităţile publice centrale şi teritoriale pentru
protecţia mediului colaborează în vederea realizării acestora.

La baza activităţilor de gestionare a deşeurilor stau câteva principii enunţate în cadrul


Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a legislaţiei comunitare.

 principiul protecţiei resurselor primare – se referă la necesitatea de a minimiza şi


eficientiza utilizarea resurselor primare, punând accentul pe utilizarea materiilor
prime secundare;
 principiul prevenirii – ierarhia deşeurilor se aplică în calitate de ordine a priorităţilor
în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire şi gestionare a deşeurilor,
astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de
valorificare, şi în ultimul rând eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.

7
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

 principiul substituţiei – necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii


prime nepericuloase, conducând astfel la minimizarea cantităţilor de deşeuri
periculoase;
 principiul subsidiarităţii – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în
domeniul gestionãrii deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă
de sursa de generare;
 principiul proximităţii – stabileşte că deşeurile trebuie tratate şi eliminate cât mai
aproape de sursa de generare;
 principiul măsurilor preliminare – aspectele principale de care trebuie ţinut cont
pentru orice activitate: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru
protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere
economic.

2.Obiectivele temei de cercetare

În cadrul elaborării lucrării de disertaţie se propun următoarele obiective de cercetare:

1. Abordarea conceptuală și metodologică a noțiunilor gestionării deșeurilor în mediul


antreprenorial – introducerea noțiunilor și conceptelor referitoare la managementul
deșeurilor: definirea noțiunilor ecologice, clasificarea domeniilor, evaluarea criteriilor.

2. Identificarea de noi oportunități în domeniul gestiunii deșeurilor.

3. Cercetarea tendințelor actuale în gestiunea deșeurilor – identificarea și evaluarea


modelelor de afaceri sustenabile, din perspectiva impactului economic, ecologic și social.

4. Studierea antreprenoriatului și a stereotipurilor acestuia la nivel național, precum și a unor


concepte inovatoare folosite la nivel european.

Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt: prevenirea sau reducerea producerii
de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora şi reutilizarea şi valorificarea deşeurilor prin
reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare, ori

8
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

utilizarea deşeurilor ca sursă de energie. Principalele norme legislative privind gestionarea


deşeurilor rezultate din activităţile medicale, reprezintă reglementarea modului în care se
colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă şi se elimină aceste deşeuri.
Respectarea prevederilor legislative şi îndeplinirea obligaţiilor de către producători,
transportatori, precum şi a autorităţilor care se ocupă cu valorificarea, tratarea şi eliminarea
deşeurilor provenite din activităţile medicale, converg la realizarea obiectivelor prevăzute în
sistemul naţional de gestionare integrată a deşeurilor.
Deşeurile medicale periculoase trebuie să fie ambalate şi etichetate cu respectarea tuturor
condiţiilor prevăzute la Art. 21 din Norma din 26.09.2007 de efectuare a activităţii de transport
rutier de mărfuri periculoase în România, ce face parte din Hotărârea Guvernului Nr. 1175/2007
pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în
România.

Este interzisă utilizarea de către unităţile medicale a altor tipuri de ambalaje care nu
prezintă documente de certificare şi testare, inclusiv pentru compoziţia chimică a materialului
din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor Naţiunilor Unite (UN),
precum şi acordul producătorului/furnizorului de ambalaje.
Este permisă utilizarea doar a ambalajelor confecţionate din materiale care permit
incinerarea cu riscuri minime pentru mediu şi sănătate.

Prezentarea etapelor care trebuie parcurse în vederea


atingerii obiectivelor propuse

Primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor îl


constituie reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra
sănătăţii populaţiei şi asupra mediului.
Politica privind deşeurile urmăreşte reducerea consumului de resurse şi favorizează
aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor”, care clasifică diferitele opţiuni de gestionare a
deşeurilor, de la cea mai bună, la cea mai puţin bună pentru mediu, astfel: prevenirea,
reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie şi eliminarea prin incinerare sau depozitare.
Conform acestei ierarhii se dă prioritate prevenirii deşeurilor, urmată de minimizarea cantităţii de
deşeuri, reutilizarea deşeurilor, reciclarea, recuperarea de energie şi, în ultimul rând, eliminare
prin incinerare sau depozitare.

9
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

Cu toate că ierarhia deşeurilor nu trebuie privită ca o regulă rigidă, scopul deplasării spre o
societate a reciclării şi recuperării înseamnă că reutilizarea şi reciclarea materialelor ar trebui să
fie preferată valorificării energetice iar aceasta eliminării prin incinerare sau depozitare.
Am ales ca studiu de caz o societate comercială din judeţul Bistriţa–Năsăud, S.C. RAAL
S.A., deoarece este în județul meu natal şi sunt în cunoştinţă de cauză cu problemele generate de
gestionarea deşeurilor. În această lucrare am folosit ca metode, în analiza critică a cunoaşterii,
fişe de lectură ale articolelor din literatura de specialitate, observaţii direct de pe teren,
prelucrarea datelor şi redactare. Prin această lucrare am încercat să analizez deficienţele
sistemului de management al deşeurilor din judeţul Bistriţa–Năsăud prin prisma analizei
sistemului integrat de management al deşeurilor promovat global şi al metodelor implicate.

Scopul acestei lucrări este să analizez impactul de mediu al deşeurilor din cadrul
societaţii SC.RAAL S.A prin prisma analizei metodelor principale de gestionare a deşeurilor la
nivel global şi prezentarea stadiului actual al judeţului Bistriţa–Năsăud în ceea ce priveşte
managementul deşeurilor.

Tratatul de Aderare România – Uniunea Europeană, semnat la 25 aprilie 2005, şi


protocoalele anexate cuprind angajamentele concrete ale României de transpunere în practică a
întregului acquis comunitar şi prevăd unele decalări ale termenelor de implementare ale unor
obligaţii de mediu. România a obţinut perioade de tranziţie în vederea conformării cu Directivele
UE pentru depozitele de deşeuri municipale până în 2017; depozitarea temporară de deşeuri
periculoase până în 2009; depozitarea de deşeuri industriale nepericuloase până în 2013. Un
număr de 177 depozite vor trebui să-şi înceteze activitatea şi se va asigura reducerea treptată a
cantităţilor depuse în cele 101 depozite municipale neconforme. Până în anul 2023 se va reduce
până la 2,4 milioane tone cantitatea anuală a deşeurilor biodegradabile depozitate, reprezentând
50% din totalul produs în 1995, şi se vor implementa măsuri pentru reducerea considerabilă a
depozitării deşeurilor de ambalaje. Acţiunea în acest domeniu se va concentra pe punerea în
aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deşeurilor la nivel naţional şi regional prin
orientarea ierarhică a investiţiilor conform priorităţilor stabilite: prevenire, colectare selectivă,
reciclare, valorificare, tratare şi eliminare.
Programele de management integrat se vor extinde progresiv şi în mediul rural prin
instituirea unor servicii de colectare, şi prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate.
Până în anul 2023 se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deşeurile de
ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hârtie sau
carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale şi 15% pentru lemn.

10
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

Se prevăd măsuri speciale, cu termene de execuţie între sfârşitul anului 2008 şi 2023 pentru
recuperarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice precum şi pentru închiderea unor
instalaţii de incinerare neconforme pentru deşeurile medicale. Ţintele propuse pentru anul 2025
vizează: crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional/judeţean;
închiderea a 1.500 depozite mici situate în zone rurale şi a 150 depozite vechi în zonele urbane;
realizarea a 5 proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor contaminate istoric; asigurarea unor
servicii îmbunătăţite de salubritate şi management al deşeurilor pentru un număr de 8 milioane
locuitori.
Obiectivul prezentei lucrări este conştientizarea, atât a individului, cât şi a societăţii, faţă
de managementul deşeurilor.
Studiul actual al firmei S.C. RAAL S.A. privind gestionarea deşeurilor:
 Analizarea activităţilor desfăşurate
 Analizarea tipurilor şi cantităţilor de deşeuri.
 Analizarea din punct de vedere al colectării, depozitării, valorificării şi eliminării
deşeurilor.
 Analizarea impactului asupra mediului generat de deşeuri.
 Implementarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de management integrat al
deşeurilor.
Analizarea activitatilor desfăşurate - Scopul firmei S.C. RAAL S.A. BISTRITA este
realizarea unor activităţi economice care se desfăşoară în 3 hale de producţie conform obiectului
de activitate al societăţii, precum şi realizarea de profit. Secţiile de producţie: Sectia Hala nr.1 şi
Sectia Hala nr.3 sunt destinate producerii schimbătoarelor de căldură din aluminiu iar Serviciul
Pregătirea Fabricaţiei care funcţionează în cadrul Secţiei Hala nr.2 produce ştanţe, dispozitive,
matriţe etc.

Măsuri de îmbunătăţire a sistemului de management integrat al deşeurilor din


cadrul S.C. RAAL S.R.L

Îmbunătăţirea modului de gestionare a tuturor deşeurilor rezultate din activităţile RAAL –


inclusiv activitatea tehnico–administrativă (colectarea deşeurilor de hârtie, DEEE) – este o
preocupare continuă a conducerii unităţii.
În vederea prevenirii poluării şi a creşterii performanţei de mediu în RAAL sunt necesare
următoarele măsuri de îmbunătăţire a activităţii:

11
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

- instruirea personalului din toate sectoarele de activitate în vederea respectării


instrucţiunilor de mediu care reglementează activităţile potenţial poluatoare;
- proiectarea şi amenajarea unui punct de colectare a emulsiilor uzate de la maşinile de
format aripioare (reziduu Milform 6230) şi achiziţionarea a două rezervoare etanşe
cu capacitatea de 1000 litri fiecare, necesare unul pentru stocarea provizorie a
emulsiilor şi unul pentru transportul acestora în vederea eliminării lor cu forme
autorizate;
- asigurarea unei mentenanţe corespunzătoare la utilaje şi instalaţii în vederea
eliminării scurgerilor de orice fel precum şi dotarea acestora cu sisteme de reţinere a
poluanţilor;
- achiziţionarea de material absorbant ecologic şi substanţe chimice utilizate pentru
neutralizarea soluţiilor uzate;
- confecţionarea unei cuve mobile pentru neutralizarea soluţiilor uzate;
- confecţionarea tăvilor de retenţie – FLUXARE – USCARE;
- colectarea deşeurilor tehnologice;
- colectarea selectivă a ambalajelor;
- respectarea cerinţelor legale aplicabile referitor la gestionarea deşeurilor DEEE;
- amenajare spaţiu în zona maşinii de balotat deşeuri de aluminiu.

3.Baza materială/ metodologia de cercetare

Realizarea schimbătoarelor de căldura presupune parcurgerea următoarelor etape:


- proiectarea şi lansarea în fabricaţie a produselor;
- respectarea tuturor fazelor/operaţiilor din fluxul tehnologic de fabricaţie.
Proiectarea şi lansarea în fabricaţie a schimbătoarelor de căldură este asigurată de către
Direcţia Tehnică din RAAL SA Bistriţa.
Materia primă aprovizionată (aluminiu şi aliajele din aluminiu sub formă de table, folii,
profile, bare, ţevi, tuburi, sârmă), compuşii chimici de fluxare, degresare, vopsire, ungere şi alte
materiale auxiliare achiziţionate sunt recepţionate cantitativ şi calitativ la intrarea acestora în
firma SC RAAL SA Bistriţa. Materialele admise la recepţie se depozitează în depozitele şi
magaziile aferente în vederea utilizării.

12
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

Autoritatea competentã căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţi pentru gestionarea


deşeurilor este Ministerul Mediului şi Pădurilor şi alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul
gestionãrii deşeurilor sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul
Apărării Naţionale.

Activitatea desfăşurată

Scopul firmei S.C. RAAL S.A. BISTRITA este realizarea unor activităţi economice care
se desfăşoară în 3 hale de producţie conform obiectului de activitate al societăţii, precum şi
realizarea de profit. Secţiile de producţie: Sectia Hala nr.1 şi Sectia Hala nr.3 sunt destinate
producerii schimbătoarelor de căldură din aluminiu iar Serviciul Pregătirea Fabricaţiei care
funcţionează în cadrul Secţiei Hala nr.2 produce ştanţe, dispozitive, matriţe etc.

Descrierea procesului tehnologic


Realizarea schimbătoarelor de căldura presupune parcurgerea următoarelor etape:
- proiectarea şi lansarea în fabricaţie a produselor;
- respectarea tuturor fazelor/operaţiilor din fluxul tehnologic de fabricaţie.
Proiectarea şi lansarea în fabricaţie a schimbătoarelor de căldură este asigurată de către
Direcţia Tehnică din RAAL SA Bistriţa.
Materia primă aprovizionată (aluminiu şi aliajele din aluminiu sub formă de table, folii,
profile, bare, ţevi, tuburi, sârmă), compuşii chimici de fluxare, degresare, vopsire, ungere şi alte
materiale auxiliare achiziţionate sunt recepţionate cantitativ şi calitativ la intrarea acestora în
firma SC RAAL SA Bistriţa. Materialele admise la recepţie se depozitează în depozitele şi
magaziile aferente în vederea utilizării.

Debitare şi execuţie repere


Pentru prelucrare tabla din aluminiu se umectează cu ulei emulsionabil Milform 6230
(concentraţie de 5%) ambalat în canistre de plastic de 20 litri/buc. depozitate pe amplasament
într-un loc special amenajat prevăzut cu tăvi de retenţie şi material absorbant. Lubrifiantul
Milform 6230 este un lubrifiant sintetic, miscibil cu apă, având în compoziţie 70% apă şi 30%
alte substanţe: anticorozivi, emulgatori anionici şi neionici, trietanolamina care se
aprovizionează în butoaie metalice de 200 kg/buc. Butoaiele metalice se depozitează în Magazia
de lubrifianţi iar pentru prevenirea poluărilor accidentale magazia este dotata cu tăvi de retenţie
şi material absorbant. Lubrifiantul se transvazează din butoi în canistre de plastic, se transportă la
locul utilizării respectând prevederile Fisei Tehnice de securitate.

13
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

Formare aripioare
Secţiile de producţie au sectoare proprii pentru execuţia aripioarelor sau a elementelor de
transfer termic.

Curăţire repere
Operaţia de curăţire a suprafeţelor reperelor înainte de montajul acestora în vederea
fluxării şi brazării, are ca scop înlăturarea urmelor de grăsimi, praf, oxizi sau alte substanţe
contaminante de pe suprafeţele reperelor ce intră în componenţa schimbătoarelor de căldură din
aluminiu.

Montaj
RAAL are sector propriu de montaj repere pentru următoarele tipuri de schimbătoare de
căldură: răcitoare de apă, răcitoare aer supraalimentare, condensatoare, răcitoare de ulei tip shell.
În acest sector se obţin matricile care sunt părţi componente ale unui produs şi produse asamblate
în totalitate cu toate părţile componente prevăzute în documentaţia de execuţie.

Fluxare - Uscare
După operaţia de montaj, ansamblele/subansamblele sau unele repere complexe sunt
preluate în acest sector unde se pregătesc pentru următoarele operaţii: fluxare, uscare şi brazare.
Operaţia de fluxare are ca scop încărcarea tuturor suprafeţelor cu suspensie apoasă de
fluxuri de brazare şi apă demineralizată în diverse proporţii în funcţie de produsele fluxate.

Linia de fluxare prin imersie


Metoda de fluxare prin imersie se pretează la răcitoarele de ulei şi operaţia se realizează
într-o baie (capacitate de 1300 kg.) care conţine o suspensie apoasă de flux.

Linia de fluxare prin inundare


Metoda de fluxare prin inundare se pretează pentru răcitoarele de apă şi condensatoare.
Instalaţia este compusă din cuvă. Operaţia de fluxare se realizează într-o baie (capacitate de 100
kg.) cu agitare mecanică din care soluţia apoasă de flux este pompată într-un jgheab prevăzut cu
un tub cu fantă pe unde curge soluţia care este direcţionată către produse iar cu ajutorul unor
cuţite se formează o pelicula ce se distribuie uniform pe radiatoarele aflate sub jgheab pe o bandă
transportoare.

Linia de prefluxare - uscare repere

14
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

Prefluxarea şi uscarea se aplică reperelor din aluminiu (casete, distanţieri, pereţi


intermediari, pereţi laterali, tubulaturi, grătare, colectori) care intră în componenţa
schimbătoarelor de căldură din aluminiu pentru tractoare, înainte de operaţia de montaj şi
brazare.

Brazarea orizontală
Brazarea este o metodă de îmbinare prin care se formează o legătura metalurgică
permanentă între componentele (reperele) de îmbinat cu ajutorul unui material de aport la
temperaturi mai mari de 4500C. Compoziţia aliajului de aport este astfel aleasă încât temperatura
de topire a acestuia să fie mai mică decât intervalul de topire al materialului de bază şi mai mare
decât intervalul de topire al fluxului.

Finalizare
Finalizarea ansamblelor/subansamblelor din care sunt compuse schimbătoarele de căldură
constă în echiparea acestora cu toate elementele prevăzute în documentaţia de execuţie. În cadrul
operaţiei de finalizare o importanţă deosebită o are operaţia de sudură, operaţie ce se execută cu
aparate de sudură în argon prin procedeul WIG şi procedeul MIG/MAG.

Vopsire
Pentru schimbătoarele de căldură care necesită vopsire, operaţia se execută în instalaţiile
de vopsire în câmp electrostatic conform documentaţiei tehnice şi respectând prevederile
instrucţiunilor de lucru vopsire cu pulberi epoxi-poliesterice linie continuă; vopsire cu pulberi
epoxi-poliesterice linie semicontinuă; instrucţiunile de lucru privind reglajele instalaţiilor şi
instrucţiunile de lucru care descriu regimurile de vopsire.
Atelierul de ambalare-expeditie care se află în Sectia Hala nr. 3 preia radiatoarele
finalizate în Secţia nr. 1 şi Secţia nr. 3 şi le ambalează pe tipuri de produse şi pe clienţi în cutii de
carton puse pe paleţi sau lăzi de lemn. Unele produse se ambalează individual în cutii de carton
care se introduce în lăzi de lemn sau lăzi de metal asigurate de client. Alte produse se ambalează
pe paleţi sau pe tipuri de produse sau mai multe tipuri în acelaşi ambalaj dacă este bine pentru
client.
Atelierul de tâmplărie produce lăzi de lemn cu placaj şi paleţi de lemn pentru sectorul de
ambalare.

15
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

Transport:
- mijloacele de transport utilizate în activitate: pentru bunul mers al activităţii
(aprovizionare, desfacere, servicii şi alte deplasări între locaţii–delegaţi străini, cadre tehnice
RAAL, cadre din conducerea sau administraţia RAAL) SC RAAL SA Bistriţa utilizeză
autoturisme şi autoutilitare. Alimentarea mijloacelor de transport se face în benzinării iar
întreţinerea în service. În RAAL nu există pe stoc combustibil şi piese de schimb auto şi nici
anvelope, filtre sau alte piese uzate.
- transportul produselor finite de la SC RAAL SA Bistriţa către clienţi se face numai cu
mijloace de transport auto care intră pe teritoriul firmei şi preiau produsele ambalate.
Transportatorii sunt selectaţi în conformitate cu instrucţiunea de lucru, evaluarea
transportatorilor în funcţie de criteriile stabilite de RAAL: cost, performanţe livrare, serviciu
oferit şi calitatea serviciului (autorizaţii, dotări, capacitate de transport, verificare tehnică,
garanţii, asigurări).
Analizarea tipurilor şi cantităţilor de deşeuri
În urma desfăşurării activităţii de către S.C. RAAL S.A. în anul 2018 au rezultat
următoarele tipuri şi cantităţi de deşeuri industriale, după cum urmează în tabelul de mai jos:

Nr. Denumire deşeu Cantitate generată în


crt. unitate (tone)
1. Metalic neferos - aluminiu 470,942
2. Metalic feros - oteluri 141,75
3. Praf şi particule de materiale neferoase 7,569
4. Ambalaj material plastic 4,855
5. Ambalaj hârtie şi carton 21,626
6. Deşeuri medicale 0,013
7. Deşeuri menajere 245,15
8. Rumeguş şi resturi de lemn 72,713
9. Echipamente electrice şi electronice casate 0
10. Emulsie uzată 7,9
11. Şlam degresare 0,2055
12. Deşeu pulberi acoperire 2,223
13. Vopsea pulbere 5,231
14. Cenuşă zburătoare de la arderea lemnului netratat 4,92
15. Şlamuri din rezervoare cu conţinut de păcură 0
16. Deşeuri de ambalaje de lemn şi paleţi 37,343
17. Ulei mineral m 0
18. Ulei mineral h 0,9
19. Ambalaj plastic contaminat 0,022
20. Nămol maşini unelte 0,55
21. Deşeuri materiale plastice 0,012

16
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

1. Analizarea din punct de vedere al colectării, depozitării, valorificării şi eliminării


deşeurilor.
Depozitarea/manipularea deşeurilor (aluminiu, fier vechi, şpan, emulsie uzată, deşeuri
menajere, nămoluri, vopsea pulbere şi alte deşeuri provenite din procesul tehnologic) se
efectuează de către personal instruit şi în locuri special amenajate pentru depozitarea acestora
pe sortimente în containere metalice etanşe, containere de plastic, lăzi şi paleţi de lemn,
butoaie de metal, saci de plastic închişi etanş etc.
În zonele de stocare temporară şi în cele de încărcare–descărcare există mijloace de
prevenire a poluărilor accidentale: material absorbant, tăvi de retenţie, ambalaje de rezervă etc. şi
o preocupare permanentă a personalului pentru a evita scurgerile care ar putea fi generate de
deteriorarea unor ambalaje sau de manipulări necorespunzătoare.
Prin transportul deşeurilor se înţelege totalitatea proceselor care încep după colectarea
deşeurilor şi se încheie cu predarea acestora la instalaţiile de reciclare, tratare şi/sau eliminare a
acestora. Transportul deşeurilor este de două feluri: transport la distanţă mică şi transport la
distanţă mare. După colectarea deşeurilor de la locul la care acestea au fost generate urmează
transportul la distanţă mică la instalaţia de reciclare tratare şi/sau eliminare a deşeurilor care se
găseşte în apropiere sau la o staţie de transfer. De la staţia de transfer deşeurile ajung prin
transportul la distanţă mare la o instalaţie centrală de reciclare, tratare şi/sau eliminare.
Din punct de vedere al gradului de încărcare există 3 tipuri de transport: transport plin,
transport gol şi transport intermediar. Un transport intermediar apare atunci când un autovehicul
de colectare nu are de unde să fie încărcat la maxim într-o zonă de colectare.
Reciclarea deşeurilor a ajuns să fie o problemă de maximă importanţă pentru salubritatea
generală a Terrei, amploarea fenomenului condiţionând în mare parte dezvoltarea economică.
Explozia industrială a secolului XX şi în special a celei de-a doua jumătate a acestui secol a dus
la intensificarea industriei, a agriculturii, la creşterea, dezvoltarea şi diversificarea consumului de
bunuri materiale şi de alimente, cauzând creşterea proporţională a cantităţii de deşeuri şi
reziduuri.

2. Analizarea impactului asupra mediului generat de deşeuri.

S.C. RAAL S.R.L. a identificat cerinţele legale aplicabile la specificul activităţii şi s-a
aliniat acestor cerinţe (a reglementat activităţile cu impact asupra mediului, a asigurat dotările
necesare pentru ţinerea sub control a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu) prin:

17
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

- respectarea planurilor de combatere şi prevenire a poluărilor accidentale;


- activitatea de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apei, aerului, solului;
- colectarea selectivă a deşeurilor în vederea valorificării cu firme autorizate şi
evidenţa gestiunii acestora;
- valorificarea ambalajelor;
- neutralizarea apelor uzate tehnologic;
- modul de gestionare a substanţelor şi compuşilor chimici utilizaţi în procesul
tehnologic.

3. Implementarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de management integrat al


deşeurilor.

Îmbunătăţirea modului de gestionare a tuturor deşeurilor rezultate din activităţile RAAL –


inclusiv activitatea tehnico–administrativă (colectarea deşeurilor de hârtie, DEEE) – este o
preocupare continuă a conducerii unităţii.

În vederea prevenirii poluării şi a creşterii performanţei de mediu în RAAL sunt necesare


următoarele măsuri de îmbunătăţire a activităţii:

- instruirea personalului din toate sectoarele de activitate în vederea respectării


instrucţiunilor de mediu care reglementează activităţile potenţial poluatoare;
- proiectarea şi amenajarea unui punct de colectare a emulsiilor uzate de la maşinile de
format aripioare (reziduu Milform 6230) şi achiziţionarea a două rezervoare etanşe
cu capacitatea de 1000 litri fiecare, necesare unul pentru stocarea provizorie a
emulsiilor şi unul pentru transportul acestora în vederea eliminării lor cu forme
autorizate;
- asigurarea unei mentenanţe corespunzătoare la utilaje şi instalaţii în vederea
eliminării scurgerilor de orice fel precum şi dotarea acestora cu sisteme de reţinere a
poluanţilor;
- achiziţionarea de material absorbant ecologic şi substanţe chimice utilizate pentru
neutralizarea soluţiilor uzate;
- confecţionarea unei cuve mobile pentru neutralizarea soluţiilor uzate;
- confecţionarea tăvilor de retenţie – FLUXARE – USCARE;
- colectarea deşeurilor tehnologice;

18
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

- colectarea selectivă a ambalajelor;


- respectarea cerinţelor legale aplicabile referitor la gestionarea deşeurilor DEEE;
- amenajare spaţiu în zona maşinii de balotat deşeuri de aluminiu.

4.CONCLUZII

Problema deşeurilor reprezintă o problemă de nivel global, abordată atât din punct de
vedere al impactului acestora asupra mediului şi sănătăţii populaţiei umane, cât şi al epuizării
resurselor.
Abordarea integrată a gestionării deşeurilor presupune evaluarea impactului asupra
mediului de la fabricarea produselor în vederea consumului (care este în continuă creştere
datorită efectivului ridicat al populaţiei, dar şi din cauza confortului pe care îl pretinde societatea
de astăzi ), până la eliminarea acestora sub formă de deşeuri.
Deşeurile pot conţine substanţe periculoase, cu un risc ridicat asupra mediului şi asupra
sănătăţii umane, dar în acelaşi timp reprezintă şi posibile resurse secundare, materiale şi
energetice, care pot fi valorificate prin reciclare.
La nivel european se impune adoptarea unor metode standard de gestionare a deşeurilor
în vederea minimizării impactului asupra mediului şi utilizarea durabilă a resurselor, principalele
metode sunt: prevenirea şi minimizarea cantităţilor de deşeuri, reciclarea (materială sau
energetică), incinerarea (cu recuperare energetică) şi depozitarea (în depozite controlate).
Cea mai promovată metodă este cea a prevenirii şi minimizării cantităţilor de deşeuri
generate, datorită avantajelor pe care le implică (cantităţi reduse de deşeuri implică costuri
reduse de gestionare, adică avantaje economice şi în special reducerea poluării asociată
gestionării deşeurilor), urmată de metoda reciclării materiale şi energetice, care este privită în
special ca o metodă de economisire a resurselor.
Economia națională, depinde de un spectru larg de resurse naturale: materii prime
(minerale, biomasă, resurse biologice), factori de mediu (aer, apă, sol), fluxuri de energie
(energie eoliană, solară, geotermală şi a valurilor) şi teritoriul fizic. Fie că aceste resurse sunt
utilizate pentru a produce bunuri, fie că absorb emisiile produse de activităţile antropice (aer,
apă, sol), ele sunt indispensabile pentru funcţionarea economiei şi pentru asigurarea unui nivel
corespunzator al calităţii vieţii.

19
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

Dezvoltarea sistemelor socio-economice ignorând sau diminuând importanţa structurii şi


capacităţii funcţionale şi de suport a Capitalului Natural a condus la epuizarea mediilor naturale
şi pierderea unor servicii ecosistemice valoroase. Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi
evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme, este
unul din obiectivele generale prevăzute în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a
României, Orizonturi 2013-2020-2030, pentru asigurarea conservării şi gestionării resurselor
naturale. Acţiunea în acest domeniu se va concentra pe punerea în aplicare a proiectelor integrate
de gestionare a deşeurilor la nivel naţional şi regional prin orientarea ierarhică a investiţiilor
conform priorităţilor stabilite: prevenire, colectare separată, reciclare, valorificare, tratare şi
eliminare.
Reducerea consumului de resurse naturale, reciclarea materiilor prime care se regăsesc în
produsele ajunse deșeuri precum şi recuperarea energiei trebuie să fie vectorii unei schimbări
majore către un mod de viaţă durabil. În acest scop strategia trebuie să pună accent pe
încurajarea extinderii și dezvoltării capacităților de reciclare, precum și pe instalațiile care
utilizează deșeuri în procesul de producție, în special cele de producere a energiei. Trebuie avut
în vedere potențialul economic oferit de prețul materiei prime conținute în deșeuri în comparație
cu cel obținut din exploatarea resurselor naturale și în acest sens România trebuie să adopte
politici de limitare a exporturilor de deșeuri pentru care există capacități de reciclare/valorificare
și să încurajeze achiziția de materie primă ieftină care se regăseşte în astfel de deșeuri.
Abordarea integrată a aspectelor de mediu în gestionarea deşeurilor este un mijloc pentru
identificarea, cuantificarea şi evaluarea serviciile ecosistemice în vederea adoptării celor mai
bune decizii privind prezervarea, conservarea şi gestionarea mediului, în acord cu principiile
dezvoltării durabile.

20
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

5.Bibliografie

1. A. Wehry, M. Orlescu – Reciclarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor, Editura


Orizonturi Universitare, Bucureşti, 2000;
2. Bularda, G., Bularda, D., Catrinescu – Reziduuri menajere, stradale şi industriale. Editura
Tehnică, Bucureşti, 1992;
3. C. Pârvu – Dicţionar enciclopedic de mediu, Regia Autonomă „Monitorul Oficial“,
Bucureşti, 2005;
4. V. Rojanschi, F. Grigore, C. Vasile – Ghidul evaluatorului şi auditorului de mediu,
Editura Economică, Bucureşti, 2008;
5. V. Rojanschi, Florina Bran – Politici şi strategii de mediu – Editura Economică,
Bucureşti, 2002;
6. V. Rojanschi, Florina Bran, F. Grigore – Elemente de economia şi managementul
mediului, Editura Economică, Bucureşti, 2004;
7. V. Rojanschi, Florina Bran – Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică,
Bucureşti, 2002;
8. V. Voicu – Combaterea noxelor în industrie, Editura Tehnică, Bucureşti 2002.

21
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

ANEXE

ANEXA 1 Depozitare temporară material plastic

ANEXA 2. Depozitare temporară deşeuri menajere

ANEXA 3. Platou depozitare temporară vopsea pulbere

22
Bune practici de implementare a solutiilor “ zero deseuri” MANIU (CELSIE) NASTASIA

ANEXA 4. Platou depozitare temporară uleiuri, emulsii uzate, nămoluri

ANEXA 5. Depozitare provizorie deşeuri feroase şi neferoase

23