Sunteți pe pagina 1din 9

Alina Ene

MEMORATOR
Literatura romini
pentru clasele 9-12
gi bacalaureat

- DRAMATURGIA si POEZIA -

N
NICUIESCU
Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa
Paralela 45, Piteqti, 2008
CUPRINS
Munteanu, George, Istoria literaturii romine. Epoca marilor clasici,
vol. I, Editura Porto Franco, Galal| 1994
Papadima, Ovidiu, Literatura populard romdnescd, Editura pentru
ARGUMENT .......5
Literaturl, Bucuresti, 1968
Petrescu, Camil, Teze qi antiteT.e, Editura Minerva, Bucuregti, 1972 DRAMATURGIA
Pop, Mihai; Rux[ndoiu, Pavel, Folclor literar romdnesc, Editura COMEDIA - 0 scrisoare pierduti (de l.L. Caragiale) . ' ' . . . . . . . . .7
Didactic[ si Pedagogicd, Bucuresti, l99l Expozitiunea . ....10
Desfdqurarea actiunii ...11
Propp, Vladimir, Morfol.ogia basmului, Editura Univers, Bucuresti,
Clasicismul comediilor lui Caragiale ...16
1970
Problema cuplului in textul dramatic
Roqianu, Nicolae, Stereotipia basmzlai, Editura Univers, Bucureqti, (Zaharia si Zoe Trahanache) . .. .19
1973
DBAMA (perioada interbelice) - Jocul ielelor (de Camil Petrescu) . ' .24
Simion, Etgen, Scriitori romini de azi, Editura Cartea Romdnesci,
Jocul ielelor- dramd de idei . . . . ... . -. .26
Bucuresti, 1985
Relalia intre douI Personaje
Teodorescu, G. Dem., Basme romdne, Editura Didacticd si Peda- (Ge I u Rusc a nu-Se rban Sa ru'Si ne sti) .36
gogicd, Bucuresti, I 968
DRAMA (perioada postbelicd) - lona (de Marin.Sorescu) . .......44
Vianu, Tudor, Arta pro?.atorilor romiini, Editura Orizonturi, Bucu- lona-draml,deidei . . '... .46
resri.2010 Caracterizareapersonaiuluiunic ... .. 48
Zahai.a Filipas, Elena, Retoricd Ei semnificalie, Editura Paideia.
Bucuresti, 1995
POEZIA
ROMANTISMUL .. ......54
Roniantismul romanesc ........56
LITERATURA PA$OPTISTA .58

l/lHAl EMINESCU- Sara pe deal . ...... ,..67


Paralel\Dorinta-Deciteori, iubito... ...........70
126 127
cRrTrcrsMUL JUN|M|ST . . . . . . . . . . .75

PRELUNGTRT ALE CLAS|C|SMULUt $t ALE R0MANT|SMULUt


(curentetraditionaledeinceputdesecol XX) .............80
Siminitorismul ......80
Poporanismul ........82
0CTAVIANGOGA-IVo/ ... ......84
srMBoLtsMUL .. .......87
Simbolismul rom0nesc ........90
GEoRGEBACoVIA-kcustrd ......92
Paraleli privind ipostazele eului liric (Plumbg Amurg Violetl . .94

MODERNISMUL INTERBELIC .......96


Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ......g6
TUD0RARGHEZI- Flori de mucigai .........99
Paraleld Psalm de Lucian Blaga - Psalmii arghezieni . . . . . . . .1 01

IONBARBU-Dinceas,dedus... ..........106
TRADITIONALISMULINTERBELIC..... ......I09
Gdndirismul ........109
IONPILLAT- Aci sosi pevremuri . .........111
NEOMODERNISMUL POSTBELIC . .....,. .114
NICHITASTANESCU - Frunzd verde de albastru .......1i7
P0STMoDERNTSMUL... ........j20
B|BLT0GRAFTECR|T|CA ..........125

128
DRAMATURGIA

COMEDIA
O SCRISOARE PIERDUTA
de l.L. Caragiale

Clasic prin valoanea operei sale dar qi prin apartenenta la curen-


tul literar, I.L. Caragiale este considerat Dramaturgul prin excelenfd,
chiar daci s-a remarcat qi in genul epic prin schite qi nuvele, si in do-
meniul publicistic.
Temele pe care le abordeazl in operele literare surprind caracte-
ristici si institutii fundarnentale ale societilii: alegerile parlamen-
tare, ca momente cruciale in lupta pentru putere, modul de formare
si de consolidare a lumii capitaliste, decadenta moravurilor, ca
trisdturl dominantd a lumii burgheze, parvenitismul, proces carac-
teristic al acestui tip de societate, Ecoala, instrument de fbrmare a
viitorilor ariviqti, familia, ca pepinierl de formare a parazililor so-
ciali, justi{ia, mediul in care sunt cultivate coruplia qi decaden{a,
presa, mijloc de intoxicare sociald.
O caracteristici a operei lui Caragiale este dubla dimen-
siune a lumii creatc: cea comici qi cea tragici. Chiar dacl in mod
evident schilcle si comediile surprind prima dimensiune, ien nuvelis-
tica pe a doua, in esen{I, in semnilicatia de profunzime, aspectul co-
rnic ascunde intotdeauna o realitate tragicii, precum irnaginea zeului
in mod abstract, ci concretizati istoric. Caragiale iqi proiecteazl
Ianus cel cu doui fe!e. O lume in care nu exist[ valori, ci doar aspecte
viziunea artistici in spa{iul rominesc, specificul parvenirii hind ilus-
negative, in care indivizii nu urmlresc decAt realizarea propriilor
trat prin indivizi, situalii qi limbaj caracteristice burgheziei vremii
interese, nu Poate fi decat tragicl.
de la noi. Toate comediile iqi extrag substanla comicd din eviden-
Schitele ilustreaz6 o mare varietate de forme: sceneta (Amicii,
tierea contrastelor caracteristice pawenirii: intre ceea ce sunt qi ceea
CFI?), povestirea (Triumful talentului), raportul (Proce s-verbal),
ce vor sI pari personajele, ceea ce spun qi ceea ce ar dori sI spunl etc.
telegrama (Tetegrame), epistola (Urgent), tabla de materii (1,4
Scriitorul se opreqte la pdturi sociale diferite, de la micul inaw[it
Moqi) in care scriitorul evoc[ viala Bucureqtiului cu saloanele mon-
de mahala, la marea burghezie, subliniind insl acelaqi fenomen.
dene, balurile, berlriile, birourile funclionarilor, str[zile, b6lciurile
Denumirea de,comedie" provine din termenii greceqti tomos
qi pdcllelile de I aprilie.
si ode (cdntec), avdnd semnificalia de,,cdntec in timpul komosului".
La grani{a dintre schif5;i nuveli, intre comic qi tragic se si-
Etimologia plaseazi originea comediei in cintecele rituale grecegti
tueazl doui texte: Doud loturi $i Inspecyiune.
inchinate zeului Dionysos. Dionisiacele - serbiri in cinstea zeului,
Nuvelistica ilustreazl si ea o mare varietate de forme. Autorul
se terminau cu o procesiune veseld, numitl [omos, in timpul cireia
abordeaz6 nuvela de inspirafie naturalisti: O fdclie de Pa;te,
se canta si se dansa.
Piicat, invrerne de rdzboi, Grand HOtel ;'Victoia Romdni",nuvela O scrisoare pierdutd de I.L. Caragiale este o comedie, specie
fantastici: Itt hanul lui Mhnjoatd, La conac, Kir lanulea, Calul a genului dramatic in prozi, in care sunt inf[{iEate situa{ii, mo'
dracului,parabola cu inten(ie moralizatoare: Norocul cule gdtorului, ravuri, personaje, intr-un mod care stArneqte rdsul, avind final
O inventie ruare, Partea poetului, Ion,parodia: Smirdndila (parodie
fericit gi un sens moralizator.
la Sultdnica de B.St. Delavrancea), Dd ddmult mai dd ddmult (pa-
Comedia lui Caragiale apar{ine gepului dramatic, in primul
rodie la basmele culte ale lui Delavrancea), autoparodia Noaptea
rAnd, la nivelul con{inutului, prin faptul cd autorul se exprimi in
invierii (cu refbrire la O ficlie de Pa;te). mod indirect, lhsAnd personajele sI transmiti mesajul artistic'
Se remarcd in plus proza lui memorialisticf: Boborul, Baio'
El nu intervine direct decAt in didascalii (indicaliile de regie). in
neta inteliSentd, Caut casd Fi Peste 50 de ani. plus, personajele sunt antrenate in derularea unor evenimente
Marile comedii O noapte furtunoasd, Conu l-eonida fayd cu
care sunt plasate intr-un anumit cadru spatio-temporal: ,,in ca'
Reacyiunea, O scrisoare pierdutd qi D-ale carnavalulai au fost pu-
pitala unui judel de munte; tn zilele noastre."
blicate in perioada 1878-1885, iar drama Ndpasta in 1890. Inspi-
La nivelul formei, opera este destinati a fi reprezentati pe
rate din viala burgheziei romdneqti din a doua jumitate a secolului
sceni prin unele particulariti{i: este structurati in 4 acte alci-
al XIX-lea, comediile analizeazl. formele parvenirii qi ale parveni-
ruite dintr-un numdr variabil de scene, apare o listi cu numele per-
tismului, ca trlslturi tipologicd a individului. Caragiale urmereEte
sonajelor gi cu ocupafiile lor, este indicat de fiecare datd numele
aici ambitia si orgoliile unei lumi care tr[ieqte intr-un moment isto-
personajului care di replica: TIPATESCU: ,,La revedere, neicd
ric favorabil afirmlrii sociale. Aceast[ lume nu este ins[ prezentatl

8
Zahario! ", apar indica{iile de regie in care, prin intermediul des- director-proprietar al ziarului,, Rdcnetul Carpalilor", prezident-fon-
crierii sau al naraliunii sunt prezentate elemente de decor: ,,O anti' dator al Societdlii Enciclopedice Cooperative ,,Aurora Economicd
camerd bine mabilatd. U;dtnfund cu. doudferestre mai...", poftrete Romdnd" ,Ionescu - insdrutor, colaborator la acel ziar si membru al
ale personajelor:,, Farfuridi (hofirAt), Trahanache (incruntat)", com' acestei societdyi, Popescu - rnstitutor, asemenea, Ghifi Pristanda -
portarnentul acestora.',,Tipdtescu (vine amelit qi tmpleticindu-se poliyaiul ora;ului, Un Ceti{ean Turmentat, Zoe Trahanache -
din fund qi caele pe un scantn cu capul tn mdini)". Modul de sotia celui de sus etc.
expunere dominant intr-o operd dramatici este dialogul qi, ca in aceeaqi listi sunt indicate timpul desfbqurdrii evenimentelor:
urmare a folosirii lui, se remarc[ prezenta elementelor de oralitate ,,in zilele noastre", sintagmd echivoci si timp nedeterminat, putAnd
a stilului: verbe la persoana a II-a: ,,Nu te mai tulbura, neicd..", trimite la epoca contemporanl lui Caragiale, dar gi la oricare moment
,,Ai putinticd rdbdare!", forme pronominale la persoana a II-a: istoric c5ruia ii apartine cititorul qi spa{iul, marcat qi el prin semnul
,,Stimabile, eu te las aici... D-ta n-ai nicio grijd...", construc{ii in zero al indetermindii: ,,tn capitala unui judel de munte". Aceste
cazul vocativ: ,,Salutare, stimabile, sahiare! " , ,,7e sd-yi mai spui, coordonate sugereazi caracterul de generalitate al operei. care pre-
pui.cuEorule? ", verbe la modul imperativ: ,J)u'te ;i ia loc tn capul zinti fapte exemplare qi creeazl tipologii, modele imuabile de com-
mesii; fii zelos..." interjeclii: ,,8i, uite si d. Nae... ", termeni si ex- portament, universal valabile, marci a clasicismului.
presii populare'. ,,li-ai arwtcat norocul fu gdrld...", ,,bunioard", Intriga o constituie greqeala pe care o tace Zoe Trahanache
pierzdnd o scrisoare de amor primitd de la $tefan Tiptrtescu, ,,prie-
,,fiecare figurd pe care o vdz", ,,nu-li fali o idee..." , ,,Mii scoli din
tenul intim" al,,venerabilului pre4ident", gi amantul ei. Scrisoarea
fi$"i..."
Firul desfiqurlrii evenimentelor se structureazl in mod cro- esrc g5sit5 de Cetileanul Turmentat de la care o ia vicleanul Nae
nologic, urmlrind momentele subiectului unei opere literare. Calavencu, pentru a o folosi ca instrument de qantaj, impotriva ,,ina-
nicilor politici " din facliunea Tip[tescu-Trahanache-Farfuridi.
Expozi!iunea
Desligurarea ac!iunii
Personajele piesei, numite de cltre autor ,,persoane" sunt pre-
zentate in lista de la inceputul textului cu numele qi statutul lor social Dupi ce incearcd zadamic prin amenin{5ri sau promisiuni sd
gi politic: $tefan Tipitesat - prefectul judelului, Agamemnon oblind ,,docomentul" compromilltor, Tipltescu se las5 convins de
Dandanache - vechi luptdtor de la 48, Zaharia Trahanache - Zoe sd suslinX candidatura lui Ca{avencu. Pe de alt[ parte, aparent
prezidentul Comitetului Pennanent, Comitetului e I ectoral, C onti- naivul Zaharia Trahanache consideri scrisoarea o ,,plastografie"
tetului ;colar, Comiliului agricol. ;i al altor conitete qi comitii, grosolanl, dar aclioneazl cu promptitudine, ciutAnd si contracareze
Tache Farfuridi - avocat, membru al acestor comitele ;i comilii' atacul lui Ca{avencu. Glseqte astfel o polild falsificati de acesta gi
lordache Brinzovenescu - asemenea, Nae Ca(avencu - avocat, este pregltit pentru contraofensivl.

't1
10
Actul al treilea prezintd discursurile candida(ilor suslinuli de Piesa lui Caragiale este o comedie de moravuri pentru cd sanc-
cele doud facliuni ale aceluiaqi partid politic: Faffirridi gi Cafavencu. lioneazd prin intermediul satirei modul de vialI al unui eqantion din
De altfel intreaga luptd politic[ se dd pentru desemnarea candida- societate intr-un moment relevant, acela al alegerilor pentru Camerl
tului care, odatl hotdrAt, va fi ales ,,in unanimitare " de cdtre membrii (a deputalilor). Este surprinsd in mod magistral 5i exemplar farsa
partidului. Discursul lui Farfuridi este un imens Ei cople$itor nonsens, alegerilor care vizeazdmt desemnarea deputatului, ci a candidatului
lipsit de substanli qi complet nearticulat logic, frizAnd absurdul, iar in interiorul a doud facliuni ale aceluiaqi partid. Odatd desemnat,
cel al lui Calavencu sforlitor, demagogic qi fals patetic. candidatul este ales, dupl cum afirmdZahaia Trahanache: ,,Nu in
La sfArqitul aceluiaqi act este atins punctul culminant, in mo- majoritate ci in unanimitate."
mentul in care, de la ,,centru" , esle impus drept candidat Agamemnon
Comicul de situafie este dat, in primul rAnd, de pierderea qi
gdsirea in mod repetat a scrisorii, apare apoi in momentul in care
Dandanache, sumd a tuturor defectelor ilusffatq prin intermediul
celorlalte personaje: qantajist ordinar, aspect pe care il dezvdluie cu
Tipitescu descoper[ ingeldtoria pe care o pusese la cale Ghi![ cu
steagurile, dar reiese gi din procedee specifice precum: cind doi se
o senin[tate zguduitoare, senil, ticlit, peltic, culme a prostiei, dar qi
canalie de cea mai joas[ spe{I.
cearti al treilea ciqtigi (Se ceartl pentru candidatur[ Farfuridi gi
Calavencu qi cdqtig[ Agamemnon Dandanache), qui'pro'quo-ul, a
in incdierarea care se declanqeazl intre suslindtorii celor doud
1ua pe cineva drept altcineva sau o situalie drept ceea ce nu este
grupXri din cauza impunerii unui candidat necunoscut, Calavencu
(Dandanache ii confundl mereu pe Tipltescu gi Trahanache numin-
pierde plliria in clptuqeala cdreia pistra scrisoarea. Gisit[ din nou
du-l pe primul ,domnule prezident" si pe al doilea ,domnule pre-
de Cetdleanul Turmentat care fusese ,,impdrlitor la po;tie" ea este
fect"), picilitorul picilit (Calavencu care incercase sI pdc[leascd
livratd ,,andrisantului", adicd lui Zoe.
fac{iunea adversi este obligat in final de Zoe s[ conduci manifes-
PierzAnd orice qans[ de a mai fi desemnat drept candidat qi ris-
tatia publicl in cinstea lui Dandanache).
c6nd si fie lEcut rdspunzitor pentru falsul descoperit de Trahanache,
Comicul de caractere contureazl profiluri ridicole prin abun-
Calavencu acceptl pedeapsa umilitoare impusi de Zoe, aceea de
den{a de trdslturi negative, tragice prin lipsa oricdrei calit[fi. Drama-
a conduce manifestalia publicd pentru sirbhtorirea victoriei lui
turg clasic, Caragiale construieqte tipologii, personaje plate, dominate
Agamemnon Dandanache.
de o singuri trlseturi de caracter, incapabile s[ evolueze, ac{iondnd
Deznodim6ntul surprinde prin urmare un compromis, fogtii in orice imprejurare in func1ie de obsesiile lor, atAt de bine creionate
adversari politici implcandu-se in sunetele fanfarei militare. incdt,,fac concurente st[rii civile", ieqind din paginile c64ii qi de-
Prin confinut qi prin modul de rezolvare a conllictului O scisoare venind memorabile. Astfel se pot remarca: tipul incornoratului
pierdutd se subsumeazi comicului, categorie estetice reprezentati (Zahaia Trahanache), care aparent este naiv qi uqor de manipulat,
printr-o serie de modalit{i de realizare: comicul de moravuri, de dar in realitate este diplomat. El se preface cI nu acceptl trddarea
situafie, de caractere, de nume sau de limbaj. sotiei, deoarece incearc[ sI evite scandalul care i-ar ruina imaginea

12 13
publicl gi l-ar lipsi de sprijinul politic a1 lui Tipdtescu. Tipul de' doui 1'ete, sugestiv[ pentru caracterul duplicitar al personajului.
magogului este ilustrat de Nae Calavencu care vrea sI pari patriot Farfuridi gi BrAnzovenescu formeazE un cuplu de imbecili, depen-

gi promotor al progresului, dar este un qantajist gi un protitor lipsit denli unul de cel[lalt, fiind unul altuia de folos, precum fzrfuria cu
de scrupule. Farfuridi reprezintd prostul fudul care, propus pentru brdrza. Zoe este un nume care, prin diminutivare, Joilica, sugereazi
a fi ales deputat, ar trebui s[ poati reprezenta interesele judelului,
vulgaritatea qi impostura, dar si un caracter voluntar, masculin:
insleste capabil de trddare ,,dacd o cer interesele partidului" qi rn ,,Zoe, Zoe fii bdrbatd..." Agamemnon Dandanache qocheazi prin
poate avea nici m[car un discurs coerent. Tipul servilului prefbcut antiteza dintre numele eroului grec care a cucerit Troia si ,dandana",
este intruchipat de Ghit[ Pristanda care ar trebui s[ reprezinte incurc[-lume cu ,,clopotei qi zdronca-zdronca". Uneori celelalte
personaje folosesc diminutivul depreciativ Agamit[, pentru a sublinia
,,bratul impa(ial al legii" qi care, in aparentl, este ,,omul prefectu-
lui", dar, in esen[[, se conduce dupl principiul ,,PupdJ tn bot si-i profilul unui individ de cea mai joas[ spetA, un ,,gagami1d" printre
papd tot, cd sdtulul nu crede la dl fldmdnd". Zoe este interesata alli ,,Mitici" si Popegti imortalizali in mod magistral de Caragiale.
adulteri care poate si se pretacd a fi sentimentali qi fiagild, dar Comicul de limtraj este ilustrat printr-o serie extrem de larg[ de
este voluntar[, duri si t[ioasd: ,,Te aleg eu, eu qi cu bdrbatul meu!"
mijloace: pronun{area greqitS a unor termeni: ,,.famelie", 'bam-
Chiar dacl Tipltescu ii propune si plece impreun[, ea nu poate pir",,,sotietate ",,, prir{ipuri ",,, entere s ", etimologia popular[
renunta la privilegiile pe care i le aduce pozilia sociald a so{ului. ,,scrofulosi", ,capitalisti" (locuitori ai Capitalei), lipsa de proprie-
Agamemnon Dandanache, perfidul senil, cel ales deputat, ,,mai tate a termenilor: ,,liber-schimblst" (elastic in conceplii in viziunea
prost decdt Faduridi Ei mai canalie decdt Calavencu" este tot ceea lui Cafavencu), valorificarea polisemiei: ,,ne-am rdcit tmpreund",
ce meritd o ,,sotietate" corupt[ in care ,J{u mai e moral, nu mai sunt confuzia paronimici:,,ple bicist ",,, renurneralie ", asocia{iile in-
prinlipuri, nu mai e nimic: enteresul qi iar enteresul..." compatibile: ,,lntlustrkt romAnd este admi.rabild, e sublimd, dar lip-
Caragiale valorificl in opera O scrisoare pierdutd qi comicul se;te cu desdvdrqire ", contradicfia in termeni: ,,Dupd lupte secu-

de nume. Prenumele Zaharia sugereazd zahariseala, incapacitatea lare care au durat aproape 30 de ani", ,,Ori sd se revizuiascd,
personajului de a se sustrage ticurilor sale qi canoanelor unei socie- primesc! dar sd nu se schimbe nimica, ori sd nu se reviTuiascd, pri-
tI{i corupte qi venale, iar Trahanache (de la ,gahana" - coci moale) ntesc! dar atunci sd se schimbe pe ici pe colo, qi anume in punc-
reprezint[ in aparen{[ un personaj uqor de modelat qi de manipulat. tele... esenliale", nonsensul: ,,Dacd Europa... sdfie cu ochii alintili
Tipitescu este probabil un derivat de la ,,tip", un filfizon care se fo- asupra noastrd, dacd md pot pronunya astfel, care lovesc solietatea,
loseqte de influenla qi de pozilia social[ a femeilor. Pristanda este adicdfiindcd din cauza zguduirilor... qi... idei subversive... ;i md-nle-
un joc popular in timpul cdruia dansatorii se miqcd la comanda unui
Iegi, mai tn sfdrqit, pentru care in orce ocaziuni solemne... a dat
lider, ca si polilaiul care ,danseazil' la ordinele diverselor personaje. probe de rdcr... ", truismele: ,,O soyietate fdrd printipuri, va sd zicd
cd ru,r le are...", ,,Un popor care n.u merge iilainte, std pe loc, ba mai
dupd cum ii dicteazd interesul. Cafavencu face trimitere ori la o
dd ;i-napoi". Automatismele verbale (ticurile) ce c'Nacteizeazd
,,ca![", personaj strident $i sforiitor, ori la,,calaveic6", haind cu
15
14
aproape toate personajele trimit cdtre o lume tragicd dominati de doul-trei ore, cdt dura spectacolul teatral. Unitatea de loc restrAngea
tare adAnci, suferind de toate maladiile morale posibile, in care in- cadrul desfisurdrii ac(iunilor Ia un oras, o cas* sau chiar la o camer[.
divizii, urmirindu-si doar propiile ,,enterese" sunt ni$te masinirii Unitatea de actiune presupunea surprinderea unui singur conflict.
stricate, incremenite in pozilii macabre. Expresia ,,Ai puyinticd rdb- Comediile lui Caragiale se subsumeazl esteticii clasice prin:
dare" trddeazd, in cazul lui Trahanache, dorinla de a cAqtiga timp rela{ia de simetrie intre incipit qi finat, aplicarea regulii celor
pentru a-qi pune in ordine gAndurile, o fire calculat[ qi vicleanl. trei unitSfi, creionarea de tipologii.
Pristanda se pliazI dupd cum bate vdntul, fiind de acord cu toatl lumea Comediile au o structure circulari datd de rela{ia de simetrie
de la care poate avea vreun beneficiu ,,Curat caraghioz... Curat intre incipit gi final: O noapte furtunoasdincepe cu descoperirea
mi s e1... ", pdnd cAnd ajunge la oximoronul:,, C urat murdar... / " Dan- lui ,,coate-goa1e", Ric[ Venturiano care le urmiregte pe femei qi se
danache intrd in scend cu,, ho doronc - hodoronc... zdronc a- zdronc a "
incheie cu nunta lui cu Zi1a. O disculie despre Revolu(ia de la
1 1 februarie 1866 deschide presa Conu l-eonida..., ca sI urmireascd
qi ,,Nu-lifayi o idee... neicusorule... puicusorule... " venit fiind ,,cu
apoi desflgurarea miqcirilor de strad[ care se dovedesc a nu fi revo-
ocazia aledzerii...".
lulionare, ci un chef la casa blcanului din colt. D-ale carnavalului
incepe qi se termin[ in acelasi decor al unui salon de frizeie de ma-
hala, cu intenlia lui Iordache de a-i scoate o m[sea Candidatului,
CLASICISMUL COMEDIILOR LU! CARAGIALE
inten{ie,,subminatd" de frica celui din urm5, iar O scrisoare pier-
Ap5rut in Franla Ei dezvolt0ndu-se in secolele XVII-XVIII, cla- dutd svpinde, in acelaqi fel, pierderea qi glsirea scrisorii de amor.
sicismul se caracteizeazh prin respectul pentru valorile Antichitilii. Din punctul de vedere al aplicirii regulii celor trei unitifi,
Caragiale o respecti in aspectele ei esen[iale, dar resimlind-o ca
Curent bazat pe ra(iune, el aqaz[ in centrul preocuplrilor fiin(a
restrictivi, se foloseqte de diverse modaliteti de elasticizare a ca-
umanl, manifestdnd o pronuntatl tendinl5 c[tre ordine, rigoare,
racterului siu rigid.
simetrie, cltre sensul moral qi estetic al artei, cltre expresia sobri
Astfel, acfiunea comediilor incepe intr-un anumit punct al des-
si stilul inalt gi promovdnd puritatea genurilor qi a speciilor.
fdsur[rii evenimentelor, iar partea nereprezentati scenic este rezu-
Personajul clasic este plat, dorninat de o singurl trlsdturi de mate prin apelul la nara{iune qi la dialog, extinzAndu-se in acest fel
caracter, in functie de care aclioneazi in orice imprejurare, un model intervalul de timp in care se petrec acliunile. in O scrisoare pierdutd
imuabil de compofiament: avarul, mizantropul, afemeiatul etc. tarsa alegerilor se desfEgoarl in aproximativ doud zile, dar scrisoarea
tn teatru, clasicismul aduce aqa-numita reguli a celor trei fusese deja pierdutd de Zoe si furat5 de Ca(avencu in momentul in
unitifi: de timp, de loc qi de acliune. care incepe piesa. Cititorul (spectatorul) afl[ aceste lucruri ulterior,
Prin unitatea de timp li se impunea autorilor dramatici ca eve- din discutlile lui Zoe cu Tipitescu gi ale lui Tipdtescu cu GhiF
nimentele prezentate in piesa de teatru sI se deslEEoare intr-un in- Pristanda. in celelalte trei comedii acliunea se petrece intr-o singur[
terval de timp cdt mai limitat: doulzeci si patru de ore sau chiar noapte, respectand normele clasice.

16 17

S-ar putea să vă placă și