Sunteți pe pagina 1din 75

Valoarea economică a serviciilor

ecosistemice în Republica Moldova


____________________________________________

Planificarea naţională în domeniul biodiversităţii


pentru a susţine implementarea Planului Strategic al
CDB 2011-2020 în Republica Moldova

Proiect de raport final, mai 2013

Bogdan Popa

1
Cuprins
Acronime și abrevieri
Lista figurilor
Lista tabelelor
Mulțumiri
SUMAR EXECUTIV
1. Introducere
1.1. Contextul studiului
1.2. Obiectivul studiului
1.3. Surse de date și informații
1.4. Aspectele raportului
2. Cadrul conceptual și metodologia
2.1. Conservarea biodiversității și serviciile ecosistemice
2.2. Analiza scenariului sectorial
2.2.1. Privire generală asupra metodologiei

3. Contribuția ecosistemelor la dezvoltarea și bunăstarea sectorului

3.1. Valoarea serviciilor ecosistemice pentru ecoturism

3.1.1. Introducere

3.1.2. Managementului ecoturismului în Republica Moldova conform scariului


BAU

3.1.3. Caracterizarea scenariilor BAU și SEM

3.1.4. Referințe

3.1.5. Analiza modelării BAU și SEM

3.1.6. Contribuția ecosistemului la activitatea economică și ocuparea forței de


muncă

3.2. Valoarea serviciilor ecosistemice în sectorul forestier

3.2.1. Introducere

3.2.2. Caracteristica scenariilor BAU și SEM (servicii de aprovizionare)

3.2.3. Referințe

3.3. Valoarea serviciilor ecosistemice pentru agricultură

3.3.1. Introducere

3.3.2. Caracterizarea și modelarea scenariilor BAU și SEM


2
3.4. Valoarea ecosistemelor pentru sectorul intern de aprovizionare cu apă

3.4.1. Contextul

3.4.2. Caracterizarea scenariilor BAU și SEM

3.5. Reducerea riscurilor dezastrelor naturale și atenuarea efectelor


schimbărilor climatice

3.5.1. Contextul

3.5.2. Caracteristica scenariilor BAU și SEM

3.6. Sectorul piscicol

3.6.1. Contextul

3.6.2. Caracterizarea scenariilor BAU și SEM

4. Concluzii și recomandări

4.1. Concluzii

4.2. Recomandări

4.2.1. Turismul

4.2.2. Silvicultura

4.2.3. Agricultura

4.2.4. Resursele de apă

4.2.5. Managementul dezastrelor naturale

4.2.6. Piscicultura

Referințe

Anexa 1.

3
Acronime și abrevieri

ANAM National Agency “Moldavian Waters” – Agenția Apele Moldovei


BAU Business as Usual - ”Afaceri ca de obicei”
BEF Biomass Extension Factor – Factor de extensie a biomasei
CBA Cost Benefit Analysis- Analiza cost-beneficiu
CS Consumer Surplus – surplusul consumatorului
ESA Ecosystem Services Approach – Abordarea serviciilor ecosistemice
ES Ecosystem Service – servicii ecosistemice (SE)
FMP Forest Management Plan – plan de management silvic
GEF Global Environment Facility – Fondul Global de Mediu
GDP Gross Domestic Product – Produs intern brut (PIB)
GIS Geographical Informational System – sistem informational geografic
IUCN International Union for Conservation of Nature - Uniunea Internațională pentru
Conservarea Naturii
IPCC International Panel on Climate Change - Comitetul interguvernamental privind
schimbările climatice
LAC Latin America and the Caribbean – America Latină și Caraibele
LSU Livestock Unit – unitate de caracterizare a creșterii animalelor
MA Millennium Assessment – Evaluarea mileniului
MP Management Plan – plan de management
NFA National Forest Administration – MoldSilva
NTFP Non Timber Forest Products – produse forestiere nelemnoase
NPV Net Present Value – valoarea actualizată netă (VAN)
NBT Nature Based Tourism – turism bazat pe natură
EF Ecological Fund – fond ecologic
PA Protected Area – arie protejată
PAME Protected Areas Management Effectiveness - Eficacitatea managementului ariilor
protejate
PPP Purchasing Power Parity - Paritatea puterii de cumpărare
PV Present Value – valoarea actuală (VA)
PES Payments for Ecosystem Services – plata pentru servicii ecosistemice
SFS Sustainable Financing Strategy – Strategia de finanțare durabilă
SSA Sector Scenario Approach – abordarea scenariului sectorial
SEM Sustainable Ecosystem Management – management durabil al ecosistemelor
TEV Total Economic Value – Valoarea economică totală (VET)
UNDP United Nations Development Programme (PNUD)
WATT Value Added Tax - Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
WWF World Fund For Nature – Fondul Mondial pentru Natură (WWF)
WTP Willingness to Pay – disponibilitatea de a plăti
WTTC World Travel and Tourism Council – Consiliul Mondial de Turism și Călătorii

4
Lista figurilor :
Figure 1: The links between valuation, PES and NBSAP
Figure 2: Sectors and associated data inputs
Figure 3: Shifting patterns from BAU to SEM (Bovarnick et al, 2010)
Figure 4: Total Economic Value of ecosystem services (adapted from Emerton, 2009b)
Figure 5: Baseline value for the ecosystem services– Tourism ($/ 2011)
Figure 6: Tourism sector values BAU (PV10%=$51.9 mill)
Figure 7: Tourism sector values BAU (PV10%=$79.8mill)
Figure 8: Eco -tourism value under BAU and SEM over 25 years
Figure 9: Cumulative value of SEM over BAU
Figure 10: Baseline value for the ecosystem services– Forestry ($/ 2011)
Figure 11: Forestry sector values BAU (PV10%=$579.4million)
Figure 12: Forestry sector values SEM (PV10%=€578,8 million)
Figure 13: The ecosystems’ value to Forestry under BAU and SEM
Figure 14: Gains to beneficiary groups – SEM
Figure 15: Cumulative added value of SEM over BAU
Figure 16: Baseline value for the ecosystems – Agriculture
Figure 17: Food production value – BAU (PV@10% discount rate, 25 years=$99,122.9
mill)
Figure 18: Food production value – SEM (PV@10% discount rate over 25
years=$108,568.6 mill)
Figure 19: Comparison between BAU and SEM scenarios – Agriculture (red line – SEM,
blue line – BAU)
Figure 20: Potential beneficiaries of SEM over BAU
Figure 21: Cumulative value of SEM over BAU
Figure 22: Links between land management and the value of regulating services (Popa
and Bann, 2012)
Figure 23: Baseline value for urban water supply
Figure 24: Estimated values of ecosystems –domestic water supply – BAU (PV@10%
discount rate, 25 years =$89.5mill)
Figure 25: Estimated values of ecosystems –domestic water supply – SEM (PV@10%
discount rate, 25 years =$117.3mill)
Figure 26: Distribution of ecosystems values in domestic water supply sector - BAU vs.
SEM (2011)
Figure 27: Baseline value for ESs contribution to climate change mitigation
Figure 28: BAU and SEM value for climate change mitigation (BAU – red line, SEM –
blue line)
Figure 29: BAU and SEM scenarios value for Disaster risk reduction (red line – BAU,
blue line - SEM)
Figure 30: SEM values for fishing sector (NPV@10%=$489.8 mill)
Figure 31: BAU values for fishing sector (NPV@10%=$269.5 mill)
Figure 32: BAU and SEM scenario comparison for fishing sector (blue line – SEM, red
line – BAU)
Figure 33: Baseline value for fishing sector
Figure 34: Beneficiaries of SEM over BAU in fishing sector
Figure 35: Value added by SEM over BAU in fishing sector

5
Lista tabelelor

Tabelul 1: Serviciile ecosistemice potențiale și legăturile cu sectoarele productive (Popa și Bann,


2012)

Tabelul 2. Prezentare generală care demonstrează cum diferite sectoare beneficiază de


serviciile ecosistemice. (adaptat după Popa și Bann, 2012)

Tabelul 3: Trăsăturile cheie ale scenariilor BAU și SEM pentru sectorul turismului

Tabelul 2: Impactul călătoriilor și turismului în RM în 2011 (mill USD)

Tabelul 3: Scenariile BAU și SEM pentru sectorul forestier din Moldova

Tabelul 4: Caracterizarea scenariilor BAU și SEM pentru producția de alimente

Tabelul 5: Caracterizarea valorilor scenariilor BAU și SEM la reducerea riscurilor și atenuarea


schimbărilor climatice

Tabelul 6: Estimarea valorilor ecosistemelor în ceea ce privește serviciile de prevenire a


dezastrelor

Tabelul 7: Caracterizarea scenariilor BAU și SEM pentru sectorul piscicol

Tabelul 8: Valoarea sumară a ecosistemelor pentru cele 7 sectoare (schimbarea climei și


reducerea riscului dezastrelor fiind examinate separat)

6
Mulțumiri

Autorul dorește să mulțumească următoarelor persoane pentru contribuțiile lor valoroase și


sprijin pe tot parcursul proiectului - Nadjia Vetters, (PNUD), Silvia Pana-Carp (PNUD), Alexandru
Teleuta (Oficiul biodiversitate), Alexandru Rotaru (Oficiul biodiversitate), Petru Rotaru (MoldSilva ),
Victor Zubarev (consultant), Aurel Lozan (Consultant), Mike Appleton (Consultant) și Ala Rotaru
(Ministerul Mediului).

7
SUMAR EXECUTIV

10 motive pentru a investi în conservarea biodiversității și protecția ecosistemelor din


Republica Moldova

1. Serviciile ecosistemice generează valori considerabile.

Valoarea serviciilor ecosistemice în turism, silvicultură, agricultură, pescuit, alimentare cu


apă, schimbările climatice și atenuarea efectelor dezastrelor sunt estimate la ceva mai puțin
de 21,986 de milioane de dolari în 2011.

2. Ecosistemele joacă un rol semnificativ în economia națională și în


dezvoltare

În 2011, valoarea cuantificată a serviciilor ecosistemice (luând în considerație doar câteva


sectoare) era echivalată cu 41% din PIB.

3. Valorile serviciilor ecosistemice revin (sunt atribuite) mai multor sectoare,


la mai multe niveluri

În 2011, atât sectorul public cât și sectorul privat au beneficiat de valorile serviciilor
ecosistemice. De exemplu, pentru sectorul de ecoturism, 13% din venituri au revenit
bugetului de stat, în timp ce 78% (4.6 mil. USD), au revenit întreprinderilor private. În
sectorul agricol, numai 11% din beneficii au revenit bugetului de stat (425 mil. USD), în timp
ce sectorului privat i-au revenit 86%.

4. Valorile generate de serviciile ecosistemice au un efect multiplicator


substanțial în întreaga economie

Venitul, consumul, cheltuielile, ocuparea forței de muncă și reducerea costurilor generate


de serviciile ecosistemice au un impact substanțial asupra economiei. De exemplu, doar
sectorul ecoturismului generează un venit total, investiții și cheltuieli în sectorul turistic de
7.9 milioane dolari, inclusiv investiții de capital în exces de 1,4 milioane de dolari, precum și
1400 de locuri de muncă.

5. Mai sunt încă oportunități neexploatate privind creșterea nivelului


veniturilor generate de serviciile ecosistemice

Vizitatorii zonelor ecoturistice, de exemplu, sunt gata să contribuie cu circa 0,6 milioane de
dolari pe an mai mult decât taxele de intrare pe care le achită în prezent. Un alt exemplu
8
ține de agricultură: din cauza valorificării insuficiente a pășunilor (sub capacitatea lor reală),
există un potențial neexploatat de 127.7 mil. dolari. Creșterea investițiilor publice și luarea
unor decizii politice sunt necesare pentru a atrage aceste fluxuri de venituri potențiale.

6. Este simțitoare insuficiența investițiilor publice în Ariile protejate


În anul 2011 pentru ariile protejate s-au alocat aproximativ 2.8 milioane dolari (finanțare din
bugetul de stat - 67.950 dolari, venituri proprii – 1.126.300 dolari, întreprinderile silvice - 1.6
milioane dolari), în timp ce suma minimă necesară pentru acoperirea necesităților AP este
estimată la 3,7 milioane de dolari, iar suma optimă necesară este de 4,4 milioane de dolari.

7. Continuarea promovării unor politici insuficiente și neacordării priorității


investiționale în domeniul serviciilor ecosistemice va cauza pierderi
economice pe termen lung
Continuarea dezvoltării ”afacerilor ca de obicei” poate cauza economiei și populației
Republicii Moldova prejudicii în valoare de peste 1,883.33 mil. dolari în următorii 25 de ani.

8. Investirea adecvată în managementul durabil al ecosistemelor va contribui


la creșterea valorii adăugate în economie.
Alegerea gestionării durabile a ecosistemelor (SEM) ar putea crea un echilibrat și crescând
venit pentru economia și populația RM, spre deosebire de continuarea politicii ”afacerilor ca
de obicei” (BAU), generând beneficii suplimentare în valoare de 1,883.3 $ în următorii 25 de
ani.

9. Aplicarea legislației în vigoare constituie primul pas spre un management


durabil al ecosistemelor
De exemplu, dacă va dispărea pescuitul ilegal, venitul adus economiei de către sectorul
piscicol și domeniile industriale asociate, poate fi dublat timp de 25 de ani cu menținerea
acelorași investiții bugetare, ajungând la 26,9 mil. dolari.

10.Managementul eficient al ecosistemelor poate contribui la reducerea


considerabilă a prejudiciilor provocate de inundații, eroziunea solurilor și
alunecările de teren
Dacă funcțiile de protecție a ecosistemelor în amonte contribuie la minimizarea impactului
calamităților cu mai puțin de 10%, comparativ cu ceea ce ar fi fost dacă lipseau funcțiile de
9
protecție, atunci valoarea ecosistemelor în controlul inundațiilor, în ceea ce privește
cheltuielile evitate pentru lichidarea consecințelor acestora, se estimează la 13,4 – 19,7 mil.
dolari pe an.

Introducere

1.1. Contextul studiului

Acest studiu este o componentă a proiectului "Planificarea națională în domeniul


biodiversității pentru a susține implementarea Planului Strategic al CBD 2011-2020 în
Republica Moldova” al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - Fondul Global
de Mediu (PNUD-GEF). Obiectivul general al proiectului PNUD-GEF este de a integra
obligațiile Moldovei în cadrul CBD, planificarea națională în domeniul biodiversității
pentru a susține implementarea Planului Strategic al CBD 2011-2020 în RM. În rezultat
vor fi stabilite obiective măsurabile pentru conservarea și utilizarea durabilă a
biodiversității, luând în considerare în mod egal atât valoarea bunurilor și serviciilor
ecosistemelor, cât și provocările și oportunitățile de adaptare și durabilitate bazate pe
ecosistem.

1.2. Obiectivul studiului

În prezent există puțină informație relevantă ce ține de politici privind valoarea


economică a serviciilor ecosistemice în Republica Moldova, iar conservarea
biodiversității nu este prioritară în politica bugetară și economică. Factorii de decizie
publici și corporativi, care se confruntă cu creșterea presiunii asupra finanțării, au
tendința de a aloca mai puține resurse financiare pentru ariile protejate (AP) și
conservarea biodiversității în general, în raport cu alte sectoare, care sunt percepute a
fi mai productive în termeni de dezvoltare. De exemplu, în ultimii 10 ani, AP din
Republica Moldova au fost subfinanțate, AP au primit finanțare de aproximativ 2,8
milioane dolari in 2011 (finanțarea din bugetul de stat – 67.950 dolari, venituri proprii –
1.126.300 dolari, întreprinderi silvice – 1.600.000 dolari), în timp ce suma necesară
pentru a satisface necesitățile de bază ale AP constituie 3,7 milioane de dolari, iar suma
de aproximativ 4,4 milioane de dolari se consideră a fi cea optimă (Zubarev și Appleton,
2012). Prin urmare, specialiștii în conservarea biodiversității se confruntă cu o
10
provocare în a comunica interdependența dintre conservarea biodiversității și
avantajele oferite bunăstării comunităților și economiei în general.

Obiectivul principal al acestui studiu constă în:

• a identifica și, în măsura posibilității, a cuantifica beneficiile economice oferite de


biodiversitatea Republicii Moldova, inclusiv de serviciile ecosistemice.

• a identifica potențialele mijloace pentru a capta valoarea biodiversității și serviciilor


ecosistemice, inclusiv prin așa politici, cum ar fi plățile pentru serviciile ecosistemice și alte
stimulente pozitive.

S-a convenit că există mai multe scopuri ale evaluării valorilor biodiversității și
serviciilor ecosistemice: i) de a furniza date convingătoare și argumente care pot fi folosite
pentru a atrage investiții în conservarea biodiversității din partea factorilor de decizie de
nivel național și local; ii) de a furniza informații care pot fi utilizate pentru sporirea gradului
de conștientizare privind conservarea biodiversității; iii) de a oferi informații cu privire la
beneficiarii serviciilor ecosistemice cu scopul de a sprijini dezvoltarea mecanismelor de
partajare a beneficiilor obținute din serviciile ecosistemice; iv) de a obține informații ce pot
susține bugetarea NBSAP.

Legăturile dintre studiul de evaluare, identificarea plăților pentru serviciile


ecosistemice, identificarea altor mecanismelor de finanțare, precum și formularea strategiei
financiare a NBSAP, de asemenea fac parte din scopul acestui studiu. Întrucît studiul de
evaluare reflectă întreaga gamă de valori economice asociate cu serviciile ecosistemice
(dintre care unele vor fi cuantificate în termeni monetari), un mic sub-set de aceste valori se
referă la plățile pentru serviciile ecosistemice (PES) și alte mecanisme de finanțare. Cu alte
cuvinte, scopul și sfera de aplicare a studiului de evaluare se extinde dincolo de acele valori
care pot fi obținute din piață sau din alte mijloace.

Studiul încearcă să abordeze această provocare demonstrînd că ecosistemele sunt un


atu important și productiv oferind un flux semnificativ de bunuri și servicii de valoare din
punct de vedere economic. Studiile economice care demonstrează semnificația acestor
servicii în termeni monetari și contribuția lor la economiile locale, regionale și naționale pot
fi un mod eficient de a demonstra factorilor de decizie importanța conservării
ecosistemelor.

1.3. Surse de date și informații

11
Punerea accentului pe valoarea (importanța) Republicii Moldova în ansamblu
servește scopului de a atrage investiții în conservarea biodiversității din partea factorilor de
decizie de nivel național, precum și acumularea informației care ar putea fi încorporată
direct în Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii (NBSAP).
Aceasta ar reprezenta mai mult decît o analiză de macro-nivel a valorilor ecosistemice și a
legăturior dintre peisajele interconectate.

Studiul de evaluare s-a axat inițial pe șapte sectoare cheie / sub-sectoare: turism și
recreere, silvicultură și vînătoare, agricultură, apă, pescuit, reducerea riscului de dezastre,
sănătate. Avînd în vedere deficitul de date și mijloace de interpretare (descifrare), sectorul
sănătății a fost exclus. Studiul oferă o descriere detaliată a gamei complete de beneficii
ecosistem-economice și costurile asociate cu fiecare sector / sub-sector, și cuantificarea
monetară a costurilor și beneficiilor cheie de care se bucură acestea.

Studiul se bazează în principal pe colectarea, sintetizarea si interpretarea surselor de


date existente (de exemplu, statisticile economice și sectoriale la nivel național și la nivel
local, seturi de date din sondaje și studii anterioare). Au fost colectate date generale
primare, deoarece timpul limitat, resursele și bugetul disponibil nu a permis efectuarea unor
studii mai detaliate, care ar fi necesare pentru obținerea unor date mai complexe privind
utilizarea și valorile ecosistemului. Colectarea datelor primare s-a axat în principal pe
metoda ”ground-truthing”, verificarea și completarea înregistrărilor și statisticilor existente.
Contrar așteptărilor inițiale, există un volum destul de mare (deși în nici un mod
cuprinzător) de informații și studii secundare pe AP și valorile ecosistemice în Republica
Moldova, inclusiv lucrările deja efectuate în cadrul altor proiecte UNDP-GEF (Zubarev și
Appleton, 2012 ), precum și datele colectate de către RNP - Moldsilva, studii efectuate de
WWF, si diverse publicații și teze academice și de cercetare.

Echipa de proiect a participat în procesul de colectare a datelor pentru studiul de


evaluare, bazându-se pe listă a ceea ce e necesar pentru cercetare, care a cuprins toate sub-
componentele studiului de evaluare. Nu a fost posibilă realizarea tuturor componentele
sub-inițiale - fie din cauza insuficienței de date sau din cauza timpului și bugetului limitat.
Echipa de consultanți locali a contribuit la depășirea provocării primare (și necesitatea
critica de sprijin extern), ce se referă la baza probatorie / științifică a studiului de evaluare.
Un studiu detaliat a fost realizat la finele anului 2012 de către consultantul financiar local
Victor Zubarev constând într-o evaluare a serviciilor ecosistemice oferite de sistemul Pas în
Republica Moldova, precum și valoarea serviciilor ecosistemice oferite de către toate
ecosistemele din Republică. Studiul de față conține doar rezultatele procesului de colectare
a datelor și a informațiilor de bază incluse în raportul consultantului local și le rearanjează
într-un anumit format, conform metodologiei SSA.

12
Cifrele prezentate in raportul curent nu sunt cuprinzătoare, și depind de mai multe
ipoteze. De asemenea, studiul se bazează într-o anumită măsură pe extrapolarea puținelor
date care sunt disponibile pentru Republica Moldova și necesitatea folosirii tehnicii
"transfer de beneficii". Există multe pericole în utilizarea unei astfel de abordări, care, în
principal țin de credibilitatea de a aplica date despre un anumit site sau ecosistem într-un alt
context, care ar putea avea foarte diferite caracteristici biologice, ecologice și socio-
economice. În cazul în care s-au folosit tehnici de transfer de beneficii, a fost utilizată o
abordare conservatoare. Principala sursă de date sunt studiile de evaluare care au fost
efectuate în Europa Centrală, de Sud și țările din Europa de Est, cu condiții economice,
instituționale și ecologice mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cele din Republica
Moldova. Toate valorile au fost ajustate pentru a potrivi nivelurilor prețurilor din 2011 în
Moldova, aplicând un indice al prețurilor de consum (IPC) deflator pentru a ține cont de
inflația internă, și utilizând ratele de conversie (GDP PPP) pentru a egaliza diferențele dintre
Republica Moldova și alte țări.

Prin urmare, analiza efectuată trebui privită, în mare măsură, ca o primă (și
incompletă) încercare de a evalua contribuția economică a serviciilor ecosistemice, într-un
mod unitar. Estimările prezentate în continuare sunt destul de ipotetice și implică mai multe
presupuneri și aproximări. Ar fi oportun ca în cazul apariției noilor date, atunci când ele
devin disponibile, sau în cazul efectuării unor studii mai detaliate, cifrele prezentate în acest
raport pot fi completate, îmbunătățite și actualizate.

1.4. Aspectele raportului

În continuare raportul este organizat după cum urmează:

Capitolul 2 prezintă cadrul conceptual pentru Abordarea Scenariului Sectorial (ASS) și detalii
cum a fost aplicat cadrul ASS în acest studiu.

Capitolul 3 oferă o sinteză a serviciilor furnizate de ecosistemele Moldovei. Scenariul


variației indicatorilor BAU (afacere ca de obicei) și SEM (managementul durabil al
ecosistemelor) este prezentat în Anexa 1.

Capitolul 4 Această secțiune reunește informația și valorile sectoriale pentru a trage


concluzii cu privire la avantajele economice și de dezvoltare în urma gestionării durabile a
ecosistemelor și a costurilor economice și pierderile asociate cu menținerea ”afacerii ca de
obicei”. Este prezentată o serie de argumente economice importante și mesaje politice
pentru factorii de decizie la nivel național și local, pentru a sprijini managementul durabil al
ecosistemelor, precum și identificarea potențialelor activități economice, care pot fi
promovate în scopul încurajării gestionării durabile a ecosistemelor și obținerea valorilor
economice cheie pentru reinvestire în conservarea biodiversității.
13
2. Cadrul conceptual și metodologia
Acest capitol stabilește cadrul conceptual care stă la baza metodologiei adoptate în
acest studiu, și o imagine de ansamblu a modului în care a fost aplicat acest cadru
conceptual. Informațiile din această secțiune se bazează pe studii similare efectuate în alte
țări din regiune (Popa și Bann, 2012; Emerton, 2011).

2.1 Conservarea biodiversității și serviciile ecosistemice

Chiar dacă scopul acestui studiu nu este de a descrie viziunea actuală și tehnici de
evaluare a ecosistemelor, lucruri care pot fi găsite în diferite lucrări efectuate până acum
(TEEB 2008; TEEB 2010; Ruzzier et al 2010; SCBD 2008 Philips 1998, Bovarnick et al, 2010),
considerăm că este util să rezumăm gândirea economică și cadrul ce privește legătura
dintre ecosisteme și economie, care susțin studiul.

Este evident faptul că diferitele părți interesate apreciază diferit valorile


ecosistemelor. Factorii de decizie publici și corporativi, confruntându-se cu creșterea
presiunii asupra surselor de finanțare, au tendința de a acorda puțină prioritate financiară și
atenție conservării biodiversității în comparație cu alte sectoare considerate mai productive
în termeni de dezvoltare. Prin urmare, cei ce promovează conservarea biodiversității se
confruntă cu o problemă de comunicare in transmiterea unui mesaj puternic cu privire la
legăturile dintre valorile de bază ale biodiversității și beneficiile zonelor protejate. Faptul că
ecosistemele sunt un atu important și productiv, deoarece oferă un flux semnificativ de
bunuri și servicii de valoare din punct de vedere economic, trebuie să fie comunicat în mod
clar factorilor de decizie.

Studiul de față este un punct de plecare pentru colectarea și clasificarea informației


care dovedește că biodiversitatea și serviciile ecosistemice pot avea un preț și o piață,
costurile și pierderile legate de degradarea și pierderea biodiversității pot fi apreciată și
calcularea valorii economice contribuie la luarea deciziilor cu privire la finanțare. Totodată,
se poate observa că mai multe surse potențiale de profit sau oportunități de dezvoltare a
afacerilor pot fi pierdute.

Cadrul conceptual se bazează pe Abordarea Serviciilor Ecosistemice (ESA). Un


ecosistem (de exemplu: pădure, zonă umedă, zonă marină) este o unitate naturală a
ființelor vii (animale, plante și microorganisme) și mediul lor fizic, de exemplu: pădure, râu.
Serviciile ecosistemice (ES) se referă la un flux de resurse sau servicii din mediul natural de
care oamenii beneficiază direct sau indirect. Evaluarea Ecosistemelor Mileniului (MA 2005),
reprezintă un cadru ce ajută la identificarea serviciilor ecosistemice, clasificându-le în
următoarele patru categorii:
14
• serviciile de aprovizionare sunt legate de produsele tangibile, cum ar fi lemnul, produsele
forestiere nelemnoase, pește și produse farmaceutice asigurate de ecosisteme;
• serviciile de reglementare se referă la procesele naturale ale unui ecosistem, cum ar fi
sechestrarea carbonului și redistribuirea apei, care să contribuie la bunăstarea socială;
• Serviciile culturale se referă la beneficiile nemateriale obținute din ecosisteme, de
exemplu, prin turism și activități educaționale,
• Serviciile de asistență sunt necesare pentru realizarea tuturor celorlalte servicii
ecosistemice (de exemplu, formarea solului sau circularea nutrienților). Ele se deosebesc de
alte servicii prin faptul că impactul lor asupra oamenilor este indirect (prin aprovizionare,
reglare sau servicii culturale) sau că are loc într-o perioadă foarte lungă de timp.

Abordarea Serviciilor Ecosistemice (ESA) recunoaște în mod explicit că ecosistemele


(de exemplu, pădurile, zonele umede) și diversitatea biologică conținută în acestea
contribuie la bunăstarea individuală și socială. Este important faptul că ea recunoaște că
această contribuție se extinde dincolo de furnizarea de bunuri, cum ar fi lemn și pește, la
funcțiile naturale de reglementare, cum ar fi sechestrarea carbonului. ESA oferă, prin
urmare, un cadru pentru a ține cont de ecosisteme întregi în procesul decizional și de
evaluare a serviciilor pe care le furnizează.

Este important de menționat că evaluarea economică este focusată pe beneficiile


finale sau rezultatele obținute de către societate de la serviciile pe care le asigură un
ecosistem, nu pe funcțiile și serviciile care contribuie la aceste rezultate. Acest lucru este
necesar pentru a evita dubla calculare. Beneficiile generate de serviciile de asistență, deși
sunt fundamentale pentru obținerea beneficiilor finale, nu sunt evaluate independent,
deoarece sunt beneficii intermediare care contribuie la obținerea unei serii de beneficii
finale. Valoarea lor este luată în calcul în evaluarea rezultatelor finale asociate cu serviciile
pe care le susțin. Serviciile de asistență includ formarea și conservarea solului, producția
primară și asigurarea habitatului.

Tabelul 9: Serviciile ecosistemice potențiale și legăturile cu sectoarele productive (Popa and Bann, 2012)
ES Serviciu Beneficii / rezultate Sectorul care beneficiază de
Type serviciile ecosistemice
Alimente Carne (vânat), fructe, pește de Gospodăria casnică,
apă dulce și fructe de mare Piscicultură, Turism,
recoltate în scopuri comerciale și Agricultură
aprovizionare

pentru consum
Servicii de

Lemn Cherestea, lemn de foc si fibre Gospodăria casnică,


industrie

15
Apă Servicii de aprovizionare cu apă, Agricultură, Industrie, Turism
apă pentru utilizare în scopuri
industrial și în agricultură
Medicina Medicamente naturale Gospodăria casnică
naturistă
Biochimie Produse biochimice și genetice Agricultura
resourse resourse ornamentale Industrie
ornamentale
Surse de Aprovizionare cu energie, Energetică
energie hidroenergie
(combustibil,
etc.)
Reglementarea Sechestrarea carbonului Potențial toate
GHG
Stabilizarea Calitatea aerului Potențial toate
microclimei
Reglementarea Protecția contra inundațiilor și Turism, Industrie,
apelor furtunilor Gospodăria casnică,
(acumularea și Agricultură
Servicii de reglementare

retenția)
Prelucrarea Detoxificarea apei Turism, Industrie,
deșeurilor Gospodăria casnică,
Sedimente/deșeuri agricultură
Retenția Îmbunătățirea calității apei Piscicultură, Agricultură
nutrienților
Patrimoniul Utilizarea problematicii de mediu Turism, Gospodăria casnică
spiritual, în cărți, filme, pictură, folclor,
religios, natural simboluri naționale, arhitectură,
publicitate
Educație Un "laborator de câmp natural" Gospodăria casnică
pentru înțelegerea proceselor
biologice
Recreare și Admirarea păsărilor, drumeții, Turism
ecoturism canotaj
Servicii culturale

Peisaj și Turism, Gospodăria casnică


agrement
Neutilizarea Bunăstarea sporită asociată, de Potențial toate
biodiversității exemplu, cu motivații altruiste

2.2 Analiza Scenariului Sectorial


16
Prezentare generală

Analiza Scenariului Sectorial (SSA), a fost aplicată într-un studiu major efectuat de
PNUD în America Latină și Caraibe (ALC), în 2010 (Bovarnick et al 2010), dar și în alte studii
recente (Popa și Bann, 2012). Analiza este la nivel de sector, dar se începe cu o înțelegere și
cuantificare a serviciilor ecosistemice (ES). O parte esențială a abordării SSA este
compararea a două scenarii, ”afaceri ca de obicei” (BAU) și ”managementul durabil al
ecosistemelor” (SEM), pentru a ilustra contribuția serviciilor ecosistemice în două scenarii
extinse de gestiunare a sectoarelor cheie productive ale economiei. Abordarea are drept
scop de a merge dincolo de o analiză tradițională a costului și beneficiului (ACB) a opțiunilor
politice, prin furnizarea de informații cu privire la o serie de indicatori, suplimentar la
valoarea actualizată netă (VAN), care este importantă pentru factorii de decizie - cum ar fi
contribuția unui serviciu ecosistemic la crearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei.

Analiza este oferită generațiilor de date prietenoase politicienilor. O abordare axată pe


ecosistem intersectează sectoare și mandate ministeriale, întrucât o abordare sectorială se aliniază
cu organizarea ministerelor. Prin urmare, aceasta poate fi utilizată pentru a facilita integrarea
valorilor serviciilor ecosistemice (ES) și managementul acestora în planificarea economică, politică
și de investiții la nivel sectorial.

Întrebările cheie la care abordarea încearcă să răspundă includ:


• În ce măsură sectoarele-cheie depind economic de intrările naturale ale AP?
• Ce oportunități au aceste sectoare ca să beneficieze de susținerea SE?

Focalizare sectorială

Abordarea consideră serviciile ecosistemice ca intrări în sectoare economice ale unei țări și prezintă
date privind valoarea economică a serviciilor ecosistemice pentru fiecare sector.

Ecosistemele din Republica Moldova oferă servicii ecosistemice (ES), cum ar fi aprovizionarea cu apă
și servicii de reglementare, fertilitatea solului, polenizare, controlul dăunătorilor, creșterea și
reproducerea speciilor folosite în alimentare, atenuarea efectelor furtunilor, reglarea climei și
utilizarea deșeurilor, care oferă în mod direct și indirect acces în sectoarele cheie ale economiei
Republicii Moldova. Sectoarele-cheie, care beneficiază de serviciile ecosistemice oferite de Ariile
protejate, includ - agricultura, piscicultura, silvicultura, turismul, așezările umane etc. Contribuția
serviciilor ecosistemice asupra productivității și dezvoltării sectorului poate fi scăzută și chiar lipsă în
cazul scenariului BAU și sporită în cazul scenariului SEM.

Logica obținerii contribuției ES în cazul diferitor regimuri de management pentru sectoarele cheie
constă în faptul că poate fi oferit un argument comprehensiv și adaptat pentru a fi prezentat la
ministerele de sector. Acest lucru poate facilita integrarea managementului și protecția
ecosistemelor în planurile și strategiile sectoriale cheie și negocierile cu alte ministere, privind
gestionarea unui serviciu ecosistemic de către un sector care are un impact clar asupra dezvoltării
altui sector (de exemplu, sectorul turismului poate fi influențat negativ de către practicile forestiere
și agricole nedurabile).
17
Tabelul 2. Prezentare generală care demonstrează cum diferite sectoare beneficiază de serviciile
ecosistemice. (adaptat după Popa și Bann, 2012)

Sector SE cheie

Turism Interesul pentru eco-turism este în creștere în Republica Moldova, dat fiind faptul că
numărul de vizitatori ai AP a crescut de la 6266 în 2008 la 9020 în 2010. Eco-turiștii
apreciază din ce în ce mai mult locurile în care resursele naturale sunt protejate,
astfel turiștii fiind beneficiarii serviciilor culturale, cum ar fi peisajele și recreerea.
Ecosistemele neatinse vor continua să atragă turiștii în timp ce dorința lor de a plăti
pentru conservarea biodiversității este în creștere și poate fi valorificată. SE în
domeniul eco-turismului sunt la o valoare totală de 5,9 milioane de dolari in 2011 si o
valoare prezentă PV (10%, 25 de ani) de 79.8 mil. dolari în cazul scenariului de
management durabil al ecosistemului. În 2011, contribuția eco-turismului la PIB-ul
național este estimat la 7.9 mil. dolari.

silvicultura Ecosistemele forestiere oferă servicii importante de aprovizionare datorită


cherestelei și produselor forestiere nelemnoase NTFP care sunt parte componentă a
economiei. Pe lângă reglementarea importantă a serviciilor ecosistemice SE adresată
sectoarelor de alimentare cu apă și reducere a riscului de dezastre, în 2011valoarea
SE de aprovizionare cu lemn a fost estimată la 28.3 mil. dolari. În prezent acest sector
este afectat de exploatarea forestieră ilegală și o atenție redusă produselor forestiere
nelemnoase. În cazul unui scenariu durabil de gestionare a ecosistemului , cu
exploatare forestieră ilegală în descreștere și interesul în creștere față de potențialul
produselor forestiere nelemnoase, valoarea actualizată netă VAN pentru 25 de ani
(rata de 10%) este estimat la 578.8 mil. dolari. Chiar dacă contribuția serviciilor de
aprovizionare forestiere pentru economia Moldovei ar putea scădea în viitorul
apropiat , după 27 de ani beneficiile vor întrece pierderile.

Agricultura Ecosistemele agricole și pășunile asigură oferirea serviciilor de aprovizionare care


sunt estimate la $ 3,998.8 mil dolari in 2011. Această valoare nu include serviciile de
reglementare (retenția apei și conservarea solului, sechestrarea carbonului,
polenizarea, etc. incluse în alte sectoare). Principalele servicii de aprovizionare sunt
în sectorul zootehniei care se bazează pe pășuni și activități agricole. Conservarea
biodiversității înseamnă un management activ al pășunilor, menținându-le la
capacitatea admisibilă, și, de asemenea, o gestionare durabilă a ecosistemelor
agricole, prin extinderea eco-agriculturii și diversificarea culturilor. Managementul
durabil al ecosistemelor în agricultură, pot contribui cu 1,883.3 de milioane de dolari
la economia Republicii Moldova în viitorii 25 de ani.

Aprovizionarea Conservând biodiversitatea și integritatea ecosistemelor, se vor oferi servicii de


cu apă
reglementare ca: retenția apei, controlul eroziunii solului, etc. Reducerea eroziunii
solului, se transformă în reducerea costurilor de tratare a apei menajere. Valoarea de
bază a costurilor, în cazul evitării tratării, este estimat în 2011 la 3,4 milioane de
dolari, în timp ce, în scenariul păstrării integrității ecosistemului prin conservarea
biodiversității, ar adăuga la economie 3.5 milioane dolari.

Reducerea Prin furnizarea de ES de reglementare (cum ar fi retenția apei, reglementarea


18
riscului la eroziunii solului, controlul nutrienților, etc) ecosistemele pot produce un efect
dezastre
important în atenuarea inundațiilor, alunecărilor de teren și eroziunea solului. Dacă
funcțiile de protecție în amonte de ecosisteme servesc pentru a minimiza impactul
dezastrului cu 10% sub ceea ce ar fi fost în absența funcțiilor de protecție, apoi
valoarea ecosistemelor de control al inundațiilor din punct de vedere al costurilor
daunelor evitate (proiectat pe o bază pro-rata), echivalează cu o medie de 13,4
milioane de dolari pe an - 19,700,000 mil pe an bazat pe costurile prejudiciilor evitate
. Funcțiile pădurii de sechestrare a carbonului , în cazul SEM, ar putea genera un
supliment de 2.1 milioane dolari (valoarea cumulată de peste 25 de ani), numai în
cazul în care proiectele actuale sunt continuate.

Pescuitul Ecosistemele acvatice sunt, de asemenea, furnizează servicii de aprovizionare cu


pește. Sectorul este serios afectat de un nivel de pescuit ilegal de 70%. În cazul în
care acest lucru ar fi abordat prin aplicarea corespunzătoare a reglementărilor, ar
putea fi dublată contribuția sectorului de piscicultură asupra economiei naționale, in
timp ce costurile pentru gestionarea resurselor naturale într-un mod durabil se
menține la nivelul actual.

Compararea scenariilor
Abordarea SSA compară în principiu, două scenarii, și arată implicațiile lor
economice. Analiza tratează aceste beneficii din punct de vedere a potențialei scăderi a
productivității din cauza degradării ecosistemelor cauzată de lipsa acțiunilor sau
schimbărilor (BAU) și este comparată cu productivitatea ce ar putea fi obținută urmînd
scenariul SEM. ”Afaceri ca de obicei” (BAU) și ”managementul durabil al ecosistemelor”
(SEM) sunt scenarii universale ce stau la baza evaluării valorilor economice a serviciilor
ecosistemice (ES).

Aceste două scenarii de management sunt descrise mai jos, având la bază Flores in
Bovarnick et al, 2010.

Conform scenariului BAU conservarea biodiversității este subfinanțată, capacitatea


de management lipsește și se confruntă cu amenințări grave. Este puțin probabil ca
ecosistemele să ofere protecție substanțială biodiversității și funcțiilor ecosistemelor.

Conform scenariului BAU, funcțiile de planificare și management sunt de obicei


realizate cu resurse limitate umane, financiare, instituționale, și informaționale (Lockwood
et al. 2006). Prea des, scopurile și obiectivele conservării biodiversității sunt slab legate de
programele de conservare și costuri, iar bugetele existente nu sunt legate de prioritățile
programatice. În rezultat, acest lucru face dificilă evaluarea eficienței, estimarea nevoilor
reale, și determinarea lacunelor financiare. Mai mult, la nivel național, în scenariul BAU,
finanțarea internă a biodiversității este de multe ori stagnantă ca urmare a bugetelor
naționale limitate, cadrului legal și de reglementare învechit, lipsei de transparență,
responsabilității slabe, precum și lipsei de voință politică pentru a sprijini "ecologizarea"
19
planurilor naționale de dezvoltare. În cazul BAU accentul se pune pe câștiguri pe termen
scurt (de exemplu <10 ani), externalizarea impactului și a costurilor, precum și
nerecunoașterea sau recunoașterea slabă a valorii economice a serviciilor ecosistemice.

Conform scenariului SEM, finanțarea și competența sunt capabile de a satisface


nevoile de bază pentru asigurarea unei protecții optime. SEM este înțeles ca o abordare
avansată de management, în care managementul conservării biodiversității este strâns
legate de resursele umane, financiare, instituționale, și informaționale. În SEM, scopurile și
obiectivele conservării sunt legate de programele de conservare a ecosistemelor și sunt
realist legate de finanțare. Ca urmare, sănătatea ecosistemelor sporește și beneficiile lor, în
ceea ce privește creșterea productivității și extinderii echității. În general, avantajele SEM
sunt mai mari decât costurile sale.

În scenariul SEM, accentul se pune pe venituri pe termen lung (10-20 de ani), în timp
ce costurile de impact sunt asimilate. Degradarea serviciilor ecosistemice este evitată,
generând astfel potențial pentru un debit pe termen lung de bunuri și servicii ecosistemice.
Practicile SEM au tendința de a sprijini durabilitatea ecosistemelor, nu din motive
ideologice, ci, mai degrabă, din motive practice, eficiente în ceea ce privește costurile,
pentru a realiza profituri pe termen lung.

Costurile SEM. Beneficiile legate de Ariile Protejate, cu toate acestea, nu sunt


gratuite, există costuri semnificative asociate cu acestea, atât în ceea ce privește cheltuielile
directe, cât și în ceea ce privește costurile sau impactul indirect, precum și costuri de
oportunitate (utilizări alternative precedente). Guvernele trebuie rezerveze anual fonduri
pentru conservarea biodiversității sau să stabilească mecanisme de auto-finanțare. Tendința
de creștere a cheltuielilor directe oferă un argument ușor de acceptat pentru cei care aleg
să favorizeze BAU cu câștigurile sale pe termen scurt, care pot fi destul de atractive, chiar
dacă epuizează resursele.

Abordarea SSA își propune să prezinte date despre un set de indicatori economici, în
scopul de a compara costurile și beneficiile BAU și SEM. Indicatorii posibili includ valorile
actuale nete (VAN), venituri, ocuparea forței de muncă, volumul producției, securitatea
alimentară, veniturile fiscale, influența asupra veniturilor mici si populatiilor marginalizate.
Prin urmare, abordarea are ca scop oferirea datelor despre o serie de indicatori, inclusiv
valoarea netă a Analizei cost-beneficiu a BAU / SEM (deși acest lucru rămâne un indicator
de bază).

Exista tot mai multe dovezi că beneficiile economice ale biodiversității bine
gestionate sunt: creșterea producției (PIB) în anumite sectoare, mai multe locuri de muncă
în mediul rural (în special prin oferirea oportunităților de afaceri la scară mică pentru
populația locale și a ocupării forței de muncă în sectorul serviciilor (deși cea mai mare parte
necalificată), venituri fiscale mai mari, venituri mai mari ce țin de schimbul valutar, mai ales
din contul turismului internațional. Sectoarele suplimentare pot obține beneficii în rezultatul
efectului economic multiplicator. De exemplu, turiștii care vizitează AP cheltuie bani, în plus
20
la taxele de intrare și experiențele turismului bazat pe natură (NBT), călătorie și mijloace de
transport, cazare, hrană, marfă, și suveniruri, în interiorul și în afara AP. În ceea ce privește
alte sectoroare, turismul generează un lanț de activități economice care afectează nu numai
pe cei care oferă servicii direct turiști, dar de asemenea, și pe furnizorii lor, si pe furnizorii
furnizorilor din alte sectoare. Acest lanț lung multiplică suma inițială cheltuită de turiști. NBT
este deosebit de benefic pentru afacerile mici, inclusiv cele din sectorul serviciilor informale.

Importanța timpului

Metodologia recunoaște că pentru factorii de decizie politici, datele statice (limitate în timp)
au o valoare limitată. În situația în care alegerile trebuie făcută între diferite tipuri de
amenajare a teritoriului și practici de dezvoltare, valoarea totală curentă a unui ecosistem
nu dezvăluie nimic despre modul în care această valoare s-ar putea schimba în timp,
calitatea actuală a resurselor și dacă practicile actuale de gestionare sunt durabile sau nu.
Valoarea actuală a unei resurse poate fi înaltă, dar dacă e bazată pe o evaluare nedurabilă a
epuizării resurselor, în cazuri extreme poate duce la colapsul ecosistemului. Prin urmare,
este important să se evalueze modul în care serviciile ecosistemice pot fi reduse prin practici
de gestionare greșită sau cum pot fi îmbunătățite printr-o gestionare durabilă într-o
perioadă adecvată de timp.

Figura 3 ilustrează un posibil scenariu. În acest caz, profiturile BAU depășesc pe cele ale SEM
pe termen scurt, dar degradarea ecosistemelor le scade treptat. Veniturile nete SEM sunt
negative în primii ani, deoarece costurile de investiții sunt mari. În astfel de situații politicile
guvernamentale pot viza fie costurile up-front (de exemplu, asistență tehnică), sau pentru a
promova un orizont mai lung de planificare (de exemplu, accesul ieftin la credite) (Bovarnick
et al, 2010). Prin urmare, pentru a lua decizii bine informate, factorii de decizie au nevoie de
o analiză cost-beneficiu, care include o perioadă rațională de timp care urmărește epuizarea
resurselor de-a lungul timpului sub diferite practici de management.

Calcularea valorii economice totale

Pentru a putea formula aceste legături economice se cere ca serviciile și bunurile


ecosistemelor să fie evaluate în mod adecvat. Așa cum am descris mai sus, acest lucru
21
tradițional a reprezentat o problemă pentru economiști. Un motiv important al subevaluării
constă în faptul că economiștii întocmesc statistici și calcule, care sunt puse la dispoziția
factorilor de decizie, luând în considerație doar acele valori pentru care există o piață și un
preț clar. Problema constă în faptul că multe serviciilor ecosistemice nu sunt taxate sau
puse pe piață.

În ultimele două decenii, o serie de metode au fost dezvoltate pentru a opera cu valoarea
economică a biodiversității și a ecosistemelor. Valoarea economică totală (TEV), a devenit
cadrul cel mai frecvent utilizate pentru identificarea și categorizarea valorilor ecosistemelor.
Este important faptul că se ține seama de aceste valori care în mod tradițional erau omise
de la luarea deciziilor economice și financiare.

Cadrul TEV se extinde dincolo de produsele fizice și mărfurile comercializate, ia în vedere


întreaga gamă de ecosisteme, importante din punct de vedere economic, categorizându-le
în valori directe, indirecte, opționale și de existență. Așa cum se arată în figura 4, TEV, ia în
considerație funcțiile lor ecologice, posibilitatea de a le utiliza într-un mod nou, necunoscut
încă, valorile intrinseci pe care le dețin pentru oameni, indiferent de utilizarea reală.
Evaluarea economică totală a ecosistemelor implică luarea în considerare a întregii game de
caracteristici, ca un sistem integrat - stocuri de resurse sau de active, fluxuri de servicii de
mediu, atribute ale ecosistemului în ansamblu.

Procesul de evaluare economică implică identificarea serviciilor ecosistemice pe care le


generează biodiversitatea, urmărind modurile în care acestea influențează asupra bunăstării
umane și economice, și a demonstrat utilitatea acestor legături din punct de vedere
economic. Modul în care aceste legături sunt exprimate în economie prezintă un deosebit
interes din punct de vedere economic.

Rezultatele bunăstării oferite de bunurile și serviciile generate de ecosistemele se


manifestă printr-o serie de beneficii economice și costuri evitate. Rezultatele economice
publice cheie includ, de exemplu, susținerea și consolidarea PIB, ocuparea forței de muncă,
venitul sectorial, veniturile publice, exporturile și câștigurile de schimb valutar - și costurile
și pierderile care pot fi evitate atunci când productivitatea și randamentul sunt afectate de
pierderea serviciilor ecosistemice valoroase din punct de vedere economic (Emerton 2009c).
Indicatorii-cheie ai afacerilor includ menținerea și creșterea profiturilor prin atragerea și
stabilirea prețurilor noilor investiții, piețelor, produselor, precum și evitarea riscurilor și a
pierderilor prin minimizarea cheltuielilor, reducerea costurilor, reducerea poverii fiscale și
reducerea datoriilor (Emerton 2009b).

Urmare realizării unei analize sociale cost-beneficiu a scenariilor de management BAU SEM
poate fi adoptată o serie de abordări de evaluare pentru a estima serviciilor ecosistemice ce
țin de piați și ce nu țin de piață. Aceste abordări sunt bine documentate în literatura
economică de mediu. Această secțiune oferă o privire de ansamblu a abordărilor de
evaluare disponibile, împreună cu referințele la alte surse unde pot fi găsite mai multe
detalii cu privire la abordările-cheie de evaluare. Principalele categorii de abordări de
22
evaluare sunt următoarele: abordarea prețului de piață; abordări de productivitate; metode
de preferință stabilite, metode de preferințele declarate.

În general prețul de piață și abordările de productivitate sunt de obicei aplicate pentru


bunurile și serviciile cu valoare de piață, în timp ce abordările preferințele sunt aplicate
pentru bunurile și serviciile care nu au valoare de piață. Cu toate acestea, pot exista
suprapuneri între metode și de multe ori sunt necesare combinații de metode pentru a
determina luarea deciziilor pentru probleme specifice de gestionare.

2.2.1. Privire generală asupra metodologiei

Cadrul conceptual prezentat mai sus servește drept ghid pentru punerea în aplicare a
abordării SSA. Cu toate acestea, în realitate, efortul de cercetare trebuie să fie adaptat
pentru a se potrivi domeniilor prioritare de cercetare și resurselor disponibile. Studiul a
urmat mai multe etape:

Etapa 1. Definirea scopului evaluării. Ecosistemele cheie au fost identificate printr-o


evaluare calitativă și analiștii au stabilit dacă există date și resurse pentru a le valoare. În
timpul întâlnirilor organizate în cadrul proiectului, în toamna anului 2012, cu consultanți
locali și principalele părți interesate, precum și experții echipei de proiect au determinat
care servicii ecosistemice trebuie să fie evaluate și, de asemenea, ce tip de metodologie de
evaluare ar fi adecvată. De asemenea, în timpul acestor întâlnirii au fost discutat și aprobat
un set de indicatori pentru evaluarea scenariilor BAU și SEM.

Etapa 2. Colectarea datelor pentru studiu. A fost elaborat un Ghid ce conține date speciale,
iar datele deja colectate și analizate de către consultanții locali a fost completate. Lacunele
au fost lichidate în perioada noiembrie 2012 - aprilie 2013.

Etapa 3. Definirea scenariilor BAU și SEM. Având în vedere nevoia de implicare a


persoanelor interesate în cercetarea serviciilor ecosistemice, echipa de proiect a realizat
descrierea scenariilor BAU și SEM în baza cunoștințelor experților. Descrierea scenariului a
fost efectuată în cadrul întîlnirilor în perioada lunii noiembrie 2013 prin implicarea experților
locali. În timpul acestor întruniri, după ce echipa de proiect a prezentat un proiect de
scenariu SEM și BAU, pentru următorii 25 de ani, participanții au prezentat evoluția estimată
a valorilor indicatorilor (set de indicatori pentru a descrie scenariile, elaborate în etapa 1).
Participanții ar putea aloca descrierea matematică a modului în care indicatorii vor varia în
următorii 25 de ani pentru cele două scenarii. Discuțiile finale ale echipei de proiect au
condus la descrierea finală a scenariilor BAU și SEM.

Etapa 4: Analiza. Modelarea scenariilor BAU și SEM a fost realizată pe baza descrierilor și
variației valorilor indicatorilor stabilite în etapa 3. Analizele de distribuție s-au efectuat, de
asemenea, în scopul de a înțelege cine câștigă și cine pierde în dependență de diferite
scenarii.

23
3.Contribuția ecosistemelor la dezvoltarea și bunăstarea sectorului
Acest capitol studiază contribuția economică a ecosistemelor la mai multor sectoare ale economiei și
de la atenuarea efectelor dezastrelor în Republica Moldova. El include o evaluare a beneficiilor de
turism și agrement în cazul sectorului turistic, a producției primare a lemnului legate de
managementul activ al pădurilor, a valorii NTFP realizate în ecosistemele forestiere și a valorilor de
sechestrare a carbonului în cazul sectorului forestier, a aprovizionării cu produse alimentare în cazul
sectorului agricol, a aprovizionării cu apă pentru uz casnic în cazul sectorului resurselor de apă, a
cantității de pește și impactul asupra economiei în cazul sectorului piscicol. Analiza atenuării
efectelor dezastrelor este axată pe costurile prejudiciilor evitate ca urmare a serviciilor de reglare a
eroziunii și fluxului de apă furnizate de ecosisteme.

Pentru fiecare sector a fost urmat următorul format: (i) o rezumare a principalelor concluzii pentru
fiecare sector; (ii) o introducere în sector specificând serviciilor ecosistemice de interes; (iii) o
imagine de ansamblu a situației actuale din Republica Moldova; (iv) o descriere a celor două scenarii
model (BAU și SEM), și, (v) metodologia de evaluare, analiză și rezultate.

În multe cazuri, evaluarea se bazează pe beneficiile directe de producție pentru sectoarele-cheie


asociate cu utilizarea și managementul activ al ecosistemelor. Totodată, aceste sectoare beneficiază
în mod indirect printr-o serie de servicii de reglementare.

3.1. Valoarea serviciilor ecosistemice pentru ecoturism


Principalele constatări pentru sectorul turismului

• Eco-turismul în Republica Moldova are o valoare economică importantă.


Valoarea ecoturismului în anul este estimată la peste 5,9 milioane dolari,
conform datelor anului 2011

• Turismul are un efect multiplicator substanțial în întreaga economie. Pe baza


unui studiu realizat de World Travel and Tourism Council în 2011, eco-turismul în
Republica Moldova generează 7,9 milioane de dolari, inclusiv cheltuielile brute
ale vizitatorilor de peste 6 milioane de dolari, investiții de capital în exces de 2,4
milioane de dolari. În plus, se creează în jur de 1400 echivalent de locuri de
muncă full-time.
• Dacă și în continuare conservării biodiversității i se va acorda o insuficientă
atenție politică și financiară, aceasta va cauza pierderi economice pe termen
lung. O continuare a activității conform scenariului BAU poate costa economia
Moldovei peste 14.3 miliarde de € în următorii 25 de ani doar de la pierderile din
sectorul turismului;
• Există multe oportunități neexploatat ce țin de turism și de agrement, care ar
putea fi dezvoltate în scopul creșterii veniturile. Se estimează că ecoturiștii sunt
dispuși să facă cheltuieli în sumă de circa 0,6 milioane de dolari pe an, sumă mai
24
mare decât cea percepută în prezent din taxele de intrare, excursii, etc. Cu toate
acestea, este necesară o finanțare sporită și luarea unor măsuri politice pentru a
capta aceste fluxuri de venituri potențiale.
• Principalul beneficiar al serviciilor ecosistemice legate de ecoturism este sectorul
privat (mai mult de 78% din venituri în 2011) și astfel, acest sector ar trebui să fie
abordat de unele mecanisme ce țin de plata pentru servicii ecosistemice (PES).
• Veniturile bugetare directe (TVA și impozitul pe venit), care ar putea fi obținute
în plus în cazul scenariului SEM față de BAU ar constitui 1.4 mil. dolari în
următorii 25 de ani.

3.1.1. Introducere
Acest capitol este axat pe ecoturism sau turismul bazat pe natură (NBT), mai curând decât
turismul durabil. Ecoturismul se referă la o sub-secțiune a sectorului turistic, în timp ce
principiile turismului durabil se aplică tuturor tipurilor de activități, operațiuni, instituții și
proiecte ce țin de turism.

Definiția ecoturismului luată din legislație este strâns legată de definițiile internaționale
(Quebec declarație, UNEP / WTO, 2003), "un fel de turism al cărui obiectiv principal este
observarea și recunoașterea valorilor naturii și a tradițiilor locale, care trebuie să
îndeplinească următoarele condiții : i) să contribuie la protejarea și conservarea naturii, II) să
utilizeze resursele umane locale, iii) să aibă un caracter educativ, respect pentru natură -
conștientizarea turiștilor și a comunităților locale, iv) să aibă un impact negativ
nesemnificativ asupra mediului natural și mediul socio-cultural ".

În Republica Moldova comunitățile au coabitat pe parcursul istoriei cu natura, astfel încât


prezența umană și peisajul natural sunt strâns legate. Ca o consecință, ecoturismul și
turismul rural sunt strâns legate, astfel încât este greu de a le separa.

La nivel global ecoturismul este în creștere cu 20-34% anual, o tendință care nu este
evidentă în Republica Moldova (Zubarev, 2012). Conform datelor Registrului de Turism
(autoritate centrală responsabilă de monitorizarea activităților turistice), numărul total de
turiști care vizitează AP din Republica Moldova a crescut de la 6266 în 2008 la 9020 în 2010,
chiar dacă numărul total de turiști (ce au ca scop principal vacanța, recreerea și odihna) a
scăzut de la 243906 în 2008 la 210809 în 2011. Prin urmare, este evident că există o anumită
orientare a turiștilor din Republica Moldova către ecoturism. Turiștii care vizitaeză Moldova
apreciază din ce în ce mai mult locurile în care resursele naturale sunt protejate, dar acest
luctru încă nu este prioritar pentru majoritatea turiștilor. Ecoturismul este un segment al
pieții turistice și se confruntă cu mai multe probleme, inclusiv: cooperarea slabă la nivel
local, minimum de promovare la nivel național și internațional, o ofertă limitată și
nediversificată de eco-turism, infrastructură slabă și lipsa forței de muncă specializate.

25
3.1.2. Managementului ecoturismului în Republica Moldova conform scariului
BAU
Facilități de cazare au început să apară lângă, sau în imediata apropiere a zonelor în care
peisajele naturale atrag ecoturiștii. Cu toate acestea, principalele probleme sunt legate de
modul în care activitățile turistice sunt organizate: turismul neorganizat este semnificativ, în
timp ce organizațiile care sunt implicate în această activitate nu au mijloace sau resurse
pentru a optimiza raportul între promovarea turismului în zonele naturale și impactul
antropic, care poate avea efecte nedorite asupra biodiversității (Căpățână, 2012). Cazul
satului Saharna este bine cunoscut: ca urmare a creșterii turismului neorganizat, a fost
afectat habitatul liliecilor, în ultimii ani fiind înregistrată diminuarea populațiilor (Căpățână,
2012).

Există dovezi că cheltuielile pentru hoteluri în zonele cu peisaje naturale atractive tind să fie
mai mari decât în alte locuri. Activitatea desfășurată în Croația de către Institutul de Turism
a constatat că există o taxă de cel mult 24-32% peste prețul pe care vizitatorii sunt dispuși
să-l plătească pentru hoteluri situate în zonele forestiere, și că peisajul este un factor decisiv
în alegerea hotelurilor de către vizitatori (Pagiola, 1996).

Din păcate, unele constrângeri legate de infrastructura de ecoturism și management al


ariilor protejate, de asemenea, pot fi remarcate:

a) Camping site-uri. Puține AP sau locuri atractive din mediul natural dispun de aceste
facilități, care, de regulă, nu sunt în stare bună sau gestionate în mod corespunzător, în
multe cazuri acestea sunt administrate în mod privat de către persoanele care nu
cooperează cu administrațiile AP;

b) Cabanele de vânătoare. Există mai multe cabane de vânătoare, care sunt administrate de
către Agenția Moldsilva a RM. De obicei, acestea sunt utilizate într-un circuit închis, fără a fi
deschise publicului larg, Cu excepția cazurilor turismului de vînătoare. Aceste cabane sunt în
prezent puțin utilizate, dar ar putea fi importante pentru turism în cazul promovării și
gestionării respective.

c) Centre pentru vizitatori. Nu există centre de vizitare în rezervațiile naturale din Republica
Moldova;

d) Infrastructura de acces. Unele dintre administrațiile AP au dezvoltat căi de acces turistice,


dar, în general, ele sunt în stare proastă și insuficientă;

e) Excursii speciale organizate de administrațiile AP sau de diferiți operatori de turism


lipsesc și suferă de o promovare slabă și o lipsă de diversificare;

f) Promovarea ecoturismului este slabă. Lipsesc materialele de promovare de pe internet,


prin intermediul operatorilor turistici și prin principalele canale de comunicare (ziare,
televiziune și radio). Chiar și acolo unde există profiluri turistice, marketingul direct al
serviciilor nu se efectuează.
26
g) Biodiversitatea, un potențial atractiv pentru turiști din punct de vedere educațional, nu
este suficient studiată. Sunt elaborate și publicate hărți ale habitatelor și speciilor, ce inclus
caracteristicile specifice ale biodiversității precum și restricțiile, dar acest proces este doar la
început și este slab finanțat. Există foarte puține site-uri pentru efectuarea observațiilor
asupra vieții sălbatice / facilități observaționale în cadrul AP. Cartografierea biodiversității de
asemenea necesită urgentare pentru a înțelege capacitatea de suport a AP și de a gestiona
fluxul de vizitatori într-un mod care nu dăunează ecosistemelor valoroase.

h) Fără a avea planuri de mansagement adecvat (MP), cu includerea măsurilor de dezvoltare


a turismului, administratorii AP nu pot beneficia de disponibilitatea vizitatorilor de a plăti și
ecoturismul poate fi un mijloc important de conservare a biodiversității.

În aceste condiții, dezvoltarea ecoturismului este restricționată, ceea ce face imposibil de a


realiza pe deplin beneficiile sociale și economice pe care le poate oferi un sector al
ecoturismului bine gestionat. Aceste beneficii includ: i) locuri de muncă pentru localnici, ii)
stimularea economiei locale, datorită dezvoltării infrastructurii și serviciilor; iii) stimularea
economiei rurale prin încurajarea dezvoltării de produse tradiționale locale; iv)
îmbunătățirea relațiilor interculturale, v), elaborarea și punerea în aplicare a mecanismelor
de autofinanțare, ca instrumente de protecție și conservare.

3.1.3. Caracterizarea scenariilor BAU și SEM

Pentru realizarea scopului acestui studiu, au fost elaborate scenarii BAU și SEM pornind de
la situația actuală (de bază), descrisă în secțiunea de mai sus.

Afacerea ”Ca de obicei” (BAU) este definită ca o continuare a subfinanțării și o separare


între interesul crescând față de ecoturism și calitatea experienței ecoturistice oferite de site-
uri. În ciuda resurselor naturale și culturale deosebite ale AP, lipsa studiului biodiversității
face imposibilă cunoașterea și gestionarea zonelor sensibile, precum și descrierea noilor
caracteristici și specii, ca urmare a turismului pot avea loc cazuri de distrugere a
biodiversității, turiștii pot pierde interesul din cauza lipsei de informații privind
biodiversitatea. Lipsa de facilități pentru vizitatori limitează, de asemenea, buna gestionare
a AP și contabilizarea fluxurilor turistice. Accesul limitat, lipsa facilităților pentru vizitatori, a
ghizilor turistici, gestionarea neadecvată și diversificarea redusă vor descuraja / scurta
durata vizitelor și disponibilitatea de a plăti. Marketingul slab lucrează împotriva turiștilor
care aleg Republica Moldova ca o destinație ecoturistică.

În scenariul BAU, lipsa măsurilor de conservare a biodiversității identificate în mod


corespunzător în Planul de management al AP poate duce la degradarea ecosistemelor,
ceea ce va afecta negativ cererea turistică. Gestionarea defectuoasă a apelor va avea impact
asupra calității apei, iar industria poate afecta calitatea aerului, în timp ce dezvoltarea
necontrolată a infrastructurii poate duce la o pierdere de stiluri arhitecturale tradiționale,
27
de obicei, favorizate de către turiști. Ca o consecință a BAU, ecoturismul nu se dezvoltă,
numărul de vizitatori și disponibilitatea lor de a plăti scade.

Managementul durabil al ecosistemelor reflectă o situație în care creșterea interesului


pentru ecoturism este corelat cu anumite măsuri care să încurajeze și să optimizeze
potențialul său. Cu finanțare adecvată, administratorii de site-uri naturale sunt capabili să
dezvolte și să pună în aplicare Planuri de Management (PM). Planurile me management
prevăd evaluarea continuă a biodiversității, dezvoltarea și diversificarea accesului și
facilităților pentru vizitatori, punerea în aplicare a măsurilor speciale de conservare,
utilizarea plăților compensatorii, controlul adecvat al dezvoltării industriale și de utilizare a
resurselor naturale, educația pro-natură și dezvoltarea strategiei și managementului de
turism. În aceste condiții, este rezonabil de a conta pe o creștere a numărului de turiști,
perimoade mai lungi ale vizitelor, cheltuieli sporite și WTP (disponibilitatea de a plăti).

Punerea în aplicare a Planului de management, cu promovarea corespunzătoare a plăților


compensatorii sau mecanismelor, creează bazele pentru relații mai strânse cu membrii
comunității, care vor beneficia de creșterea ecoturismului, atât din punct de vedere
economic, cât și social. SEM înseamnă, de asemenea, o mai bună promovare a siturilor
naturale.

O mai bună aplicare a reglementărilor în construcții va spori atractivitatea zonelor, și, în


timp, demonstrează că stilurile arhitecturale adoptate recent sunt de natură să conducă la
reducerea câștigurilor în raport cu conservarea stilului tradițional de cazare, care va atrage
turiști. Prejudiciul cauzat de turism va scădea, datorită unei colaborări mai strînse între
operatorii de turism, comunități și administrația site-uri naturale, în ceea ce privește
managementul turismului. Caracteristicile cheie ale scenariilor BAU și SEM sunt rezumate în
Tabelul 3.

Tabelul 3: Trăsăturile cheie ale scenariilor BAU și SEM pentru sectorul turismului
Site Indicators BAU SEM

Descrierea Lipsa unui management activ al Managementul activ al turismului,


turismului, lipsa de facilități pentru dezvoltarea accesului și facilităților pentru
vizitatori și facilități sărace de acces; vizitatori, utilizarea durabilă a resurselor
continuarea utilizării naturale; accent sporit pe tradițiile locale,
General necorespunzătoare a site-uri introducerea de taxe de intrare atunci când
naturale care conduc la degradarea așteptările de turiști și oferta de turism sunt
peisajului; tranziția de la arhitectura echilibrate.
tradițională locală la clădiri în stil
modern.

Totalul de vizitatori MT 2007 creștere cu 3%/an până în 2025, apoi, fără schimbare

Creșterea procentului de ecoturiși


Totatul de vizitatori Creșterea procentului de ecoturiși din numărul
din numărul total de turiști(10%),
ecoturiști total de turiști (până la 15% în 2036)
apoi stagnare

Cheltuielile medii Nici o schimbare pe termen scurt, Nici o schimbare pe termen scurt, însă crește
per vizitator per dar scade pe termen lung, în timp ce pe termen lung, în timp ce AP progresează
vizită (hrană & AP stagnează 28
hotel)

% cheltuielilor per Nici o schimbare pe termen scurt,


Nici o schimbare pe termen scurt, însă crește
ecotourists (hrană dar descrește pe termen lung, în
pe termen lung, în timp ce AP progresează
& hotels) timp ce AP stagnează

Total PA tourist
Nici o schimbare până în 2016, după Nici o schimbare, crește apoi cu 1% și apoi cu
consumer surplus
aceea este în descreștere 1,5% până în 2025
per visitor

3.1.4.Referințe

Numărul de vizitatori. Datele privind numărul de ecoturiști pe an nu sunt disponibile pentru


Republica Moldova, dar Moldsilva înregistrează numărul de vizitatori ai AP, care sunt
gestionate de către unitățile din subordinea Moldsilva. Totuși, interesul față de fiabilitatea
datelor a promovat o abordare conservatoare în utilizarea acestor date în cadrul analizei.
Procesul de colectare a datelor (Zubarev, 2012) oferă estimări care arată că în anul 2010 au
fost înregistrați 9020 de vizitatori. Proporțional cu numărul total de turiști din Republica
Moldova (de la 198096 în 2010 - 210809 in 2011, a fost estimat numărul total de vizitatori în
AP ale Moldsilva, la aproximativ 9600 de vizitatori. Statistici privind numărul de vizitatori în
Republica Moldova au fost livrate de către Institutul Național de Statistică (RT, 2011).

În baza interviurilor cu reprezentanții asociațiilor de turism, se pare că numărul de persoane


care vizitează site-uri naturale valoroase (inclusiv AP, care sunt gestionate de subunitățile
Moldsilva) este mult mai mare decât cel indicat, deoarece datele disponibile sunt bazate
doar pe acele site-uri care păstrează înregistrările vizitatorilor (de exemplu, AP administrat
de Rezervații). Pentru a explica aceasta, studiul face un calcul modest, conform căruia
numărul de turiști care vizitează AP coincide cu numărul celor înregistrați. Ca urmare,
indicele folosit pentru estimarea numărului ecoturiștilor, este de 19200 de vizitatori ai
zonelor ecoturistice în anul 2011.

Cheltuielile vizitatorilor. Cheltuielile vizitatorilor pentru taxele de intrare, de călătorie,


cazare și suveniruri, etc. pot avea un impact economic important la nivel local și la nivel
național. În 2011, administrațiile AP (sub coordonarea Moldsilva) a generat venituri directe
de 4744 dolari, în special din taxele de intrare în AP, dar vizitatorii aceste zone de asemenea
au cheltuit bani pentru hoteluri și restaurante. Datele din Registrul de Turism (RT, 2012;
Zubarev, 2012) arată că turiștii cheltuiesc în medie 372.9 dolari per vizită, iar numărul mediu
de nopți per vizită este de 5,7 (RT, 2012). Asta ar însemna o cheltuială zilnică de 56.1 dolari /
zi.

Există un studiu, realizat în Parcul Natural Munții Maramureșului, în țara vecină, România
(Ceroni, 2007), care calculează cheltuielile medii ale unui vizitator per vizită pentru produse

29
alimentare și cazare la 483,5 RON în 2007, echivalentul a 135,5 € per vizitator per vizită
(prețurile anului 2010). Durata medie a unei vizite era de 5 zile, sugerând cheltuieli totale
zilnice per vizitator de 27.1 € (Ceroni, 2007). Această estimare pare prudentă în comparație
cu studiile similare din regiune. De exemplu, un studiu din Parcul Național Durmitor din
Muntenegru, a relevat o cifra de afaceri brută de 1,6 milioane € pentru hoteluri și
restaurante, transformată într-o taxă medie de cazare de 12.6 €, plus cheltuielile tipic pe
produse alimentare, băuturi și alte servicii de 46.0€ pe zi per vizitator (PNUD 2011). În
Parcul Național Tatra din Polonia vizitatorii cheltuie în jur de 45 € pe zi, iar în Parcul
Național Slovenský raj din Slovacia cheltuielile medii totale ale unui vizitator sunt de 54 € pe
zi (Getzner 2009).

În scopul de a deriva estimările totale ale cheltuielilor pentru eco-turism, a fost luată în
considerare proporția probabilă a vizitatorilor care stau în campinguri și celor care stau în
hoteluri. În baza datelor colectate prin intervievarea managerilor AP (Moldsilva), se
presupune că 75% din turiștii siturilor naturale stau în hoteluri, pensiuni sau alte utilizează
alte facilități de cazare. Astfel, cheltuielile directe la hoteluri au adus venituri anuale de 5,4
milioane de dolari în 2011. Aceasta este considerată a fi o estimare prudentă, deoarece se
bazează pe o estimare scăzută a cheltuielilor vizitatorilor în raport cu alte studii și o
probabilă sub-raportare a numărului de turiști.

Figure 1: Baseline value for the ecosystem services– Tourism ($/ 2011)

Value ($) %
PA authorities 2372 0,04
Budget 734825 12,40
Non-commercial users/ beneficiaries 552960 9,33
Private sector 4635270 78,23
5925427 100,00

PA Budget
authorities 13% Non-
0% commercial
users/
beneficiaries
9%

Private
sector
78%

30
Surplusul de consum al vizitatorilor. Valoarea economică totală a eco-turismului este mai
mare decât suma de bani pe care oamenii de fapt o cheltuie. Acest lucru se datorează
faptului că unii turiști ar fi dispuși să plătească mai mult decât o fac pe taxele de intrare,
hoteluri și restaurante, cheltuielile de deplasare, etc. pentru a se bucura de o experiență
turistică a unui sit natural. Acest "surplus de consum", este măsurat de dorința maximă a
vizitatorului de a plăti pentru experiența turistică în AP mai puțin decât cheltuielile lor reale.

În 2005, un studiu a fost realizat în cinci parcuri din România (Bucegi, Cozia, Domogled,
Piatra Craiului, Porțile de Fier) pentru a determina valoarea economică a recreerii. Metoda
Costului de Călătorie a folosit informația despre costurile reale de călătorie ale
respondenților pentru a determina Surplusul consumatorului bazat pe curba cererii.
Rezultatele au arătat un surplus de consum mediu pe vizitator de € 42 (Dumitraș 2008,
Dumitraș et al 2011), în 2007. În prețurile din 2011 (cu conversii PPC), acest lucru este
echivalent cu un surplus mediu de consum pe vizitator de 60.7 dolari. Cu toate acestea, dacă
vom folosi conversiile IPC și PPP adecvate și vom aplica aceste cifre generale cu referire la
Moldova (un surplus de consum de 28,8 dolari pe vizită, inclusiv dorința de a contribui la
finanțarea conservării € 10,8), aceasta echivalează cu un surplus de consum total de
aproximativ 0,3 milioane de dolari pe an, inclusiv dorința de a contribui la conservare de 0,1
milioane de dolari.

Valoarea de referință pentru valoarea totală a ecosistemului în în sectorul turismului din


Republica Moldova, împreună cu distribuția valorii de referință, printre beneficiarii
principali, este prezentată în figura 5

3.1.5.Analiza modelării BAU și SEM

Aplicarea scenariul BAU și SEM și calcularea valorii actuale (PV) pentru o perioadă de 25 ani
(2011-2036) prezintă rezultatele ilustrate în figura 6 și Figura 7.
Figure 2: Tourism sector values BAU (PV10%=$51.9 mill)

31
Figure 3: Tourism sector values BAU (PV10%=$79.8mill)

Continuarea scenariului BAU în ariile protejate pilot duce la o creștere a valorilor de turism
pe termen scurt, urmat de un declin progresiv în legătură cu degradarea și pierderea
biodiversității și a serviciilor ecosistemice de-a lungul timpului și scăderea în consecință a
numărului de vizitatori și cheltuielile lor. Valoarea prezentă pentru eco-turism în Republica
Moldova sub scenariul BAU este de 51.9 milioane $.

Managementul durabil al ecosistemelor (SEM) asigură o creștere progresivă a valorilor eco-


turismului în site-urile naturale valoroase, deoarece se îmbunătățește calitatea
biodiversității, a ecosistemelor și a serviciilor turistice oferite. Creșterea numărului de
vizitatori este principalul factor determinant pentru creșterea veniturilor AP. În timp ce nu
sunt abordate în scenariu SEM, veniturile din turism ar putea fi crescute și mai mult prin
creșterea prețurilor / tarifelor de intrare care sporesc de-a lungul timpului. Deși o creștere a
valorii turismului este sustinută timp de 25 de ani, rata de creștere încetinește deoarece
starea ecosistemului și biodiversității este restabilită și capacitatea site-urilor naturale a
atins maximumul. Ecoturismul durabil descurajează creșterea numărului de turiști care
depășește capacitatea site-urilor, numărul vizitatorilor, prin urmare, atinge plafonul
maximal pe termen lung. PV (rata de 10%, peste 25 de ani) se estimează la nivelul de 79,8
mil. $. Figura 8 ilustrează traiectorie diferită a valorilor eco-turismului conform scenariilor
BAU și SEM pentru Republica Moldova.

NPV a SEM este de 27,9 mil. dolari.


Figure 4: Eco -tourism value under BAU and SEM over 25 years

32
Autoritățile AP obțin venituri mici din taxele de intrare. Sectorul privat (reprezentat de
operatorii de turism, hoteluri, pensiuni, restaurante) este principalul beneficiar. Statul, prin
încasarea TVA-ul și impozitului pe venit este, de asemenea, printre beneficiarii importanți.
Cu toate acestea, sectorul privat este actorul care contribuie la dezvoltarea tuturor plăților
potențiale pentru mecanismele serviciilor ecosistemice.

Valoarea adăugată de SEM pentru sectorul eco-turismului este un indiciu clar al asocierii
câștigurilor potențiale cu SEM, iar costurile cu BAU. SEM implică susținut și crescând
valoarea turistică susținută de o activitate ecoturistică bine administrată bazată pe
conservarea biodiversității și peisajului, în timp ce continuarea a scenariului BAU rezultă în
pierderea constantă a valorii turismului, deoarece capacitatea site-urilor naturale de a
genera bunuri și servicii valoroase din punct de vedere economic este erodată. Aceste
pierderi pe termen lung sunt mai mari decât câștigurile pe termen scurt. Valoarea adăugată
a ecosistemelor crește în mod constant de-a lungul anilor, în conformitate cu o creștere a
calității ecosistemelor a managementului eco-turismului (Figura 9). Valoarea cumulativă
(adițională) totală (peste 25) pentru sectorul turistic, ca urmare a trecerii de la BAU la SEM,
este de aproximativ 14,3 mil. $.
Figure 5: Cumulative value of SEM over BAU

33
3.1.6 Contribuția ecosistemului la activitatea economică și ocuparea forței de
muncă

Ca și în cazul altor sectoare, bunuri și servicii ale AP, impactul economic total al turismului în
AP este mult mai mare decât cheltuielile directe privind taxele de intrare, hoteluri și
restaurante. Sectorul turismului, de asemenea, beneficiază de cheltuielile vizitatorilor
pentru servicii secundare și de suport, rezultând în efecte semnificative, indirecte și induse.
Pe lângă cheltuielile de transport, suveniruri, etc (care nu au fost luate în considerare în
acest studiu din cauza lipsei de date) acestea includ fluxuri de capital și investiții în
infrastructură și echipamente, cheltuieli de administrare, de exemplu, de marketing și
promovare a turismului, aviație, administrare, servicii de securitate, servicii de securitate în
zona de agrement și sanitație, achizițiile interne de bunuri și servicii de către sectoarele care
se ocupă direct de turiști (de exemplu, produse alimentare și servicii de curățenie la
hoteluri, combustibil și servicii de catering de către companiile aeriene, IT și servicii ale
agențiilor de turism). Contribuția indusă de turism include, de asemenea, veniturile și
locurile de muncă susținute de cheltuielile celor care sunt direct sau indirect angajați, ce țin
de călătorie și de industria turismului.

Consiliul Mondial de Turism și Călătorii (WTTC, 2013) prezintă cercetarea impactului


economic pentru sectorul turistic al Republicii Moldova, bazat pe o metodologie compatibilă
cu cea aprobată de Divizia de Statistică a ONU. Acest lucru arată că aproximativ 50% din
cheltuielile vizitatorilor țin de călătoriile de agrement. Presupunând că aceste cifre pot fi
atribuite în mod proporțional la aproximativ 19200 eco-turiști anual, atunci se estimează că
eco-turismul are o contribuție totală directă, indirectă și indusă asupra PIB-ului de
aproximativ € 7,9 milioane în anul 2011 (tabelul 4 ). Aceasta include cheltuielile brute ale
vizitatorilor de peste 6 milioane €, cheltuielile publice de aproximativ € 2,4 milioane și
investiții de capital în exces de € 1,4 milioane, precum și unele echivalente a 1400 de locuri
de muncă full-time.
34
Tabelul 10: Impactul călătoriilor și turismului în RM în 2011 (mill USD)

Tot turismul
Toate călătoriile de
intern și Turism AP [3]
agrement [2]
internațional

a. Export vizitatori
263,6 131,8 7,8

b. Cheltuieli interne
204,1 102,0 6,0

d. Achiziționări de către prestatorii de servicii


turistice
-408,2 -204,1 -12,0

Contribuție direct la PIB (€ million) 59,5 29,8 1,8

Alt impact (indirect sau indus)

Sisteme de aprovizionare interne 93,5 87,9 5,2

Investții de capital 25,5 24,0 1,4

Cheltuieli colective de administrare 42,5 40,0 2,4

Mărfuri importate din cheltuieli indirecte -76,5 -71,9 -4,2

Induse 25,5 24,0 1,4

Contribuție indirect și indusă la PIB (€


million)
110,5 103,9 6,1

CONTRIBUȚIA TOTALĂ la PIB (€ million) 170,1 133,7 7,9

Locuri de muncă (‘000 jobs)

Angajare direct 8,5 8,0 0,5

Angajare indirect 16,7 15,7 0,9

Total angajați (‘000 jobs) 25,2 23,7 1,4

Source: [1] WTTC 2013, [2] imputed from WTTC figures for 2009 and 2010, [3] imputed on a pro rata base on NIS and ADTM records of
visitors

3.2. Valoarea serviciilor ecosistemice în sectorul forestier

Principalele constatări pentru sector

• Serviciile ecosistemice au o valoare deosebită pentru sectorul forestier.


Valoarea serviciilor de provizionare forestiere (lemn, produse forestiere
nelemnoase (NTFP) pentru Ariile protejate pilot este estimat la circa 28,3

35
milioane de dolari pe an (2011)
• Neacordarea în continuare a atenției cuvenite conservării biodiversitatii, din
punct de vedere politic și financiar, va duce la pierderi economice pe termen
lung. Activitățile forestiere de model BAU ”afaceri ca de obicei” pot contribui cu
0.6 milioane dolari in urmatorii 25 de ani pentru economia Republicii Moldova.
Cu toate acestea, veniturile date vor dispărea după 27 de ani, atunci cînd
capacitatea ecosistemelor de a produce lemn și produse forestiere nelemnoase,
valoroase din punct de vedere economic, va fi erodată. Și aceasta este fără a lua
în considerare pierderile considerabile ale altor servicii ecosistemice forestiere,
cum ar fi sechestrarea carbonului, reglementarea eroziunii solului și apelor,
asigurarea turismului.
• Managementul durabil al ecosistemelor presupune o scădere a recoltării
lemnului și a valorii produselor forestiere nelemnoase, pe termen scurt, dar o
mare schimbare în ceea ce privește reducerea exploatării forestiere ilegale,
precum și creșterea în zona a pădurilor în scopuri științifice. Cu toate acestea,
pe termen lung, valoarea serviciilor ecosistemice în cadrul scenariului
Managementului Durabil al Ecosistemelor va recupera pierderile, și se prevede
ca valoarea actualizată netă (VAN) să fie mare peste 25 ani. În plus, alte servicii
ecosistemice generate / menținute de silvicultura durabilă (de exemplu,
sechestrarea carbonului, reglementarea eroziunii solului și apelor, peisajul) vor
fi asigurate
• În prezent întregul potențial de produse forestiere nelemnoase nu este
valorificat. Scenariul MDE (management durabil al ecosistemelor) presupune o
creștere semnificativă a producției de produse forestiere nelemnoase .

Intruducere

Această secțiune include producția lemnoasă primară asociată cu managementul activ al


pădurilor și valoarea produselor forestiere nelemnoase efectuate în Republica Moldova (de
exemplu, utilizarea directă a valorilor ecosistemelor forestiere). Este important de remarcat
faptul că un alt număr de servicii ce țin de reglementarea forestieră și de support sunt
valorificate prin contribuția lor la alte sectoare.

Există foarte puține păduri private din Republica Moldova, doar autoritățile de stat sau
autoritățile publice locale, fiind, practic, proprietari de păduri (0,3% din păduri sunt în
proprietate privată). Pădurile de stat sunt gestionate de către Întreprinderile Forestiere de
Stat, în coordonare cu autoritatea centrală pentru silvicultură – Moldsilva.
36
Moldsilva adoptă Planurile amenajamentelor silvice, care sunt revizuite la fiecare 10 ani, și
sunt bazate pe principii durabile, cum ar fi conservarea diversității biologice. Pădurea este
împărțită în categorii funcționale, toate pădurile din Republica Moldova, având funcția de
protecție. Regimul cel mai strict este atribuit unui grup funcțional ce descrie rezervatiile
naturale - pădurile științifice.

Recoltarea lemnului, colectarea și vânzarea produselor forestiere nelemnoase și de


vânătoare sunt cele mai importante activități din cadrul sectorului. Lemnul este folosit în
primul rînd pentru încălzire dar, de asemenea, în construcții, în industria mobilei etc
Conform statisticilor oficiale, 30% din creșterea anuală se bazează pe recoltarea lemnului.
Recoltarea este o activitate complexă, cu potențial impact asupra biodiversității și serviciilor
ecosistemice furnizate de ecosisteme forestiere, cum ar fi sechestrarea carbonului, calitatea
aerului, apei, reglementarea eroziunii solului, retenția nutrienților, peisajul, producția de
produse forestiere nelemnoase. Prin urmare, gestionarea durabilă a pădurilor este esențială
pentru furnizarea eficientă a serviciilor ecosistemice forestiere.

Nu există date statistice fiabile privind exploatarea ilegală a resurselor forestiere, diferite
surse dau date foarte diferite: INS - 2100 m3 / an 2010, 20279 m3 / an 2010 (Galupa 2011).
Un studiu realizat de IUCN in colaborare cu un ONG - "Silva Mileniu III" arată că, în 2010, de
masa lemnoasă estimată și consumul de alte tipuri de biomasă în Republica Moldova a fost
de 1,4 mil. m3. Studiul a evidențiat faptul că o mare parte din acest consum (74% - 1.04 mil.
m3) îl constituie lemnul din surse interne. Aceste date, comparate cu datele oficiale furnizate
de MoldSilva (470 m3 recoltați în 2011) arată o mare cantitate de lemn recoltată illegal, ceea
ce reprezintă o mare amenințare potențială.

Produsele forestiere nelemnoase reprezintă un potențial important pentru economiile


locale. Cu toate acestea, aceste produse nu sunt administrate și recoltate într-un mod care
cuprinde întregul lor potențial. Administratorii de Păduri se concentrează asesea asupra
recoltării și prelucrării lemnului, acordând mai puțină atenție potențialul economic al
produselor forestiere nelemnoase.

În ceea ce privește disponibilitatea datelor, vânătoare este un sector economic care este
greu de evaluat. Din acest motiv, acest studiu nu ia în considerație niciun fel de date despre
vânătoare. Astfel - o abordare conservatoare este iarăți baza a unui studio.

3.2.2 Caracteristica scenariilor ”afacere ca de obicei” BAU și ”managementul


durabil al ecosistemelor” SEM (servicii de aprovizionare)

37
Conform scenariului ”afaceri ca de obicei” (BAU) recoltarea lemnului va continua să
susțină un șir de industrii conexe lemnului și a consumului de lemn. Având în vedere
numărul limitat de păduri protejate în cadrul Ariilor Protejate, pot apărea pierderi de
biodiversitate în anumite zone, în timp ce pădurile protejate rămân la același nivel, inclusiv
nivelul de recoltare din "pădurile de importanță științifică". În același timp, va continua
impactul negativ asupra apei, nutrienților și reglementării eroziunii solului, peisajului și
calității aerului. Punere ineficientă în aplicare a cadrului legislativ va duce în continuare la
exploatarea forestieră ilegală. Tăierile din fiecare an, ce depășesc creșterea anuală, vor duce
la micșorarea tăierilor anual admisibile, iar aceasta va contribui la creșterea exploatărilor
forestiere ilegale. ”Afacerile ca de obicei” BAU nu încurajează gestionarea optimă a NTFP, iar
potențialul acestor produse va scădea din cauza degradării ecosistemelor.

Cu actualul nivel limitat de arii protejate silvice (păduri științifice), potențialul pericol pentru
biodiversitate (care nu sunt încă evaluate în mod corespunzător din cauza lipsei continue de
fonduri pentru identificarea și monitorizarea adecvată a florei și faunei) va duce la
degradarea continuă a ecosistemelor potențial valoroase, împiedicând dezvoltarea
activităților de recreere, turismul și educaționale.

Scenariul SEM n-ar pune accentul principal pe producția de lemn susținută de: (i) o
extindere a pădurilor științifice acolo unde este justificat din punct de vedere al
semnificației biodiversității lor; (ii) Reducerea exploatării forestiere ilegală în timp ce
aceleași cantități sunt recoltate în mod legal din pădurile neștiințifice, la un procent
rezonabil mai mic din creșterea anuală, (iii) recoltarea la nivel optim a NTFP. Reducerea
exploatării va crea oportunități pentru creșterea potențialului de NTFP (ghidat de studii
privind utilizarea durabilă). Aplicarea Planurile de management ale AP, împreună cu o mai
bună aplicare a reglementărilor specifice forestiere va duce la o reducere a exploatării
forestiere ilegale. Descrierea scenariilor poate fi văzut în tabelul 5.

Scenariile BAU și SEM a fost discutate intensiv în timpul procesului de colectare a datelor,
efectuat de expeții locali, cu suportul NIS și Moldsilva.

Tabelul 11: Scenariile BAU și SEM pentru sectorul forestier din Moldova

Descrierea BAU SEM


indicatorilor

Cantități recoltate În scădere de la al 5-lea an cu 3 sau În scădere de la al 5-lea an cu 3 sau 5% / an


5% / an până în al 25-lea an până în al 20-lea an

Prețul lemnului Fără schimbare

Cantități recoltate din În scădere de la al 5-lea an cu 3 sau În scădere de la al 5-lea an cu 20 sau 15% /

38
AP 5% / an până în al 20-lea an an până în al 20-lea an

Exploatare forestieră În creștere cu 15%/an de la 5-lea an Aproape fără scădere timp de 25 ani
ilegală până în al 20-a an

Suprafața pădurilor În descreștere cu 2-3% /an din cauza În creștere cu 2 % /an începând cu al 11-lea
gestionării necorespunzătoare a an până în al 25-lea an
pădurilor neadministrate
(autoritățile locale)

Suprafața pădurilor Fără schimbare În creștere cu 10%/an începând cu al 5-lea


științifice an până în al 20-lea an

% veniturilor la buget Fără schimbare În creștere cu 0.5%/ an începând cu al 6-lea


din silvicultură și NTFP an până în al 25-lea an

% valorii adăugate în Fără schimbare În creștere cu 0.5%/ an începând cu al 6-lea


lanțul economic, an până în al 25-lea an
silvicultură

Valoarea pentru NTFP În descreștere începând cu al 6-lea În creștere cu 6%/an începând cu al 6-lea
an până în al 20-lea an an până în al 20-lea an

3.2.3.Referințe

La calcularea valorii inițiale au fost luate în considerare următoarele valori (valori directe):
cantitățile recoltate de lemn și NTFP, prețurile acestor produse, tăierea ilegală, suprafețele
de pădure și AP, veniturile la buget din silvicultură, alocarea bugetului pentru Agenția
Moldsilva, valoarea adăugată de rețelele economice în silvicultură și NTFP. Sursele de date
utilizate: Moldsilva, INS, IUCN, WB. Valoarea de bază este ilustrată în figura de mai jos:
Figure 6: Baseline value for the ecosystem services– Forestry ($/ 2011)

Value ($) %
PA authorities 1002714 3,538669
Budget + Moldsilva 18001866 63,53026
Private sector 9331315 32,93108
28335895 100
PA
authorities
4%
Private
sector
33%

Budget +
Moldsilva
63%

39
Figura de mai sus arată, de asemenea, distribuția de valori ecosistemice între principalii
beneficiari. Autoritățile AP beneficiază din vânzarea lemnului recoltat în urma tăierilor
anuale admisibile (aproximativ 53$/an/ha), Moldsilva beneficiază din veniturile provenite
din vânzarea de lemn și NTFP, în timp ce bugetul ia în calcul, de asemenea, taxele pentru
aceste valori. Sectorul privat ia în calcul valoarea exploatării forestiere ilegale plus valoarea
adăugată de-a lungul rețelelor economice.

Rezultatele scenariilor BAU și SEM sunt oferite în Figurile 11 și 12.

Figure 7: Forestry sector values BAU (PV10%=$579.4million)

Figure 8: Forestry sector values SEM (PV10%=€578,8 million)

O continuare a scenariului BAU duce inițial la o valoare mai mult sau mai puțin constantă
pentru sectorul forestier. Cantitatea de lemn recoltată scade în timp datorită evoluției
40
normale statice, dar acest lucru este, de asemenea, luat în considerare în scenariul SEM.
Utilizarea limitată a NFTP este principalul factor care determina o scădere a valorii sectorului
forestier sub BAU relativ la SEM, pe lângă continuarea exploatării forestiere ilegale în
cantități mari și suprafețele mici de păduri științifice. Cu toate acestea, scăderea nu este
severă, presupunând că alte servicii de reglare silvică continuă să fie furnizate. Valoarea
actuală estimată a ecosistemelor pentru scenariul BAU este de 579,4 mil. $ (figura 11)

SEM va duce inițial la o scădere a valorilor sectorului forestier, deoarece recoltarea lemnului
scade datorită unei reduceri a suprafețelor productive, astfel că reducerea exploatării
forestiere ilegale nu compensează volumul recoltat. Cu timpul, valoarea ecosistemelor
legate de păduri crește în mod constant, recuperând valoarea pierdută prin reducerea
recoltării lemnului, datorită creșterea valorii NTFP, scăderii exploatării forestiere ilegale și
creșterii suprafețelor forestiere. Productivitatea NTFP este susținută de ecosistemele și
biodiversitatea sănătoasă. Rata de creștere încetinește în cele din urmă, când ratele optime
de recoltare a NFTP sunt atinse și este constantă pe termen lung. Valoarea actuală (rata de
10%, peste 25 de ani) pentru ecosistemele forestiere este estimată la 578.8 milioane $
(figura 12).

Așa cum este ilustrat în Figura 13, în timp ce BAU este echivalent sau superior SEM pe
termen scurt, pe termen mediu - lung SEM este mai profitabil. Mai mult ca atât, pe termen
lung, în cazul BAU, valorile continua să scadă, în timp ce în cazul SEM valorile (ridicate)
devin constante în timp, reflectând gestionarea durabilă a pădurilor.

Figure 9: The ecosystems’ value to Forestry under BAU and SEM

Autoritățile PA nu sunt reprezentate printre grupurile de beneficiari, nici BAU nici SEM nu
presupun venituri foarte mari pentru autoritățile AP: valorile și cantitățile recoltate sunt
aproximativ aceleași în timp ce suprafața AP în scenariul SEM este mult mai mare. Sectorul
41
privat pierde, datorită scăderii valorii adăugate - în conformitate cu scăderea cantităților de
recoltare (e de menționat că diferența ar putea să nu fie atât de mare, așa cum în cazul BAU
există o influență necuantificată a exploatării forestiere ilegale). Bugetul este beneficiarul
principal, indicând din nou necesitatea și oportunitatea de a investi în AP și de reducere a
exploatării forestiere ilegale și de încurajare a NTFP (figura 14).

Figure 10: Gains to beneficiary groups – SEM

Managementul durabil al ecosistemelor presupune o scădere a valorilor ecosistemice pe


termen scurt. Cu toate acestea, pe termen lung, valoarea serviciilor ecosistemice (SE) în
urma aplicării scenariului SEM se va recupera și, conform analizei tendințelor, va genera
valori mai mari după o perioadă de 25 ani. În plus, sunt asigurate și alte SE
generate/menținute de silvicultura durabilă (de exemplu, sechestrarea carbonului,
reglementarea resurselor de apă și eroziunii solului, peisajul) (figura 15).

Scenariul BAU este superior scenariului SEM pe parcursul perioadei de timp de până la 25 de
ani, generând un surplus de 0,6 milioane de dolari. Cu toate acestea, având în vedere
veniturile din alte sectoare susținute de silvicultura durabilă (de exemplu, veniturile din
turism sunt parțial condiționate de pădurile intacte care contribuie la valoarea peisagistică,
și de o gamă largă de servicii de reglementare, cum ar fi contribuția la păstrarea resurselor
de apă și de sol, agricultură și industrie, și sechestrarea carbonului), această pierdere
(rămânere în urmă) este foarte mică. După 27 de ani scenariul SEM este superior scenariului
BAU.

Figure 11: Cumulative added value of SEM over BAU

42
3.3.Valoarea serviciilor ecosistemice pentru agricultură

Principalele concluzii pentru sectorul agricol.

• Valoarea serviciilor ecosistemice de aprovizionare cu alimente pentru agricultură


este estimat la aproximativ 21,900.6 milioane de dolari în 2011;
• Scenariul SEM implică o scădere valorică a produselor alimentare furnizate de
pășuni, pe termen scurt și lung. Cu toate acestea, valorile anuale după 10-15 ani sunt
semnificativ mai mari decât valorile BAU. În afară de aceasta, scenariul BAU poate să
aducă uneori daune ireversibile ecosistemelor.
• Scenariul SEM ar putea duce la o creștere semnificativă a producției vegetale
datorită valorii adăugate de produsele ecologice;
• O continuare a scenariului BAU în ceea ce privește agricultura ar putea costa
economia Moldovei cca. 10,695.784 milioane de dolari în următorii 25 de ani (acest
lucru se bazează pe valoarea cumulată a SEM în raport cu BAU).
• SEM necesită motivarea comunităților locale de a menține practicile de producere
tradiționale și utilizarea de pășuni, fără a depăși capacitatea lor.

3.3.1.Introducere

Agricultura este una dintre cele mai importante activități economice în Republica Moldova,
reprezentând 12,2% din PIB în anul 2011. Atât producția vegetală cât și creșterea
animalelor sunt importante pentru Republica Moldova, în ciuda faptului că în multe
sectoare ale agriculturii nivelul de producție este încă foarte scăzut.
Pășunatul este o importantă activitate agricolă. De obicei, animalele se hrănesc în
gospodăriile casnice cu fânul recoltat de pe terenurile proprietate privată, sau în aer liber,
pe pășuni naturale. Vacile și oile reprezintă o sursă foarte importantă de venituri pentru
gospodării, menținând, de asemenea, producerea alimentelor tradiționale ecologice.
43
Creșterea animalelor domestice este un exemplu de relații tradiționale și durabile între
comunitățile locale și natură, care contribuie la menținerea peisajului rural din cadrul AP.
Tradițiile străvechi de creștere a animalelor au continuat să fie practicate și în perioada
comunistă în zonele montane, unde colectivizarea a fost parțial evitată.

Pășuni neadministrate poate pe termen lung duce la afectarea biodiversității și a serviciilor


ecosistemice. De exemplu, pășunatul și recoltarea fânului în exces poate deteriora
ecosistemele prin scăderea densității vegetației, pierderea de specii cheie și erodarea
solului. Totodată, fără un management activ, componența speciilor din cadrul pășunilor
poate să se schimbe, provocând reducerea suprafaței pășunilor și / sau capacitatea lor. Prin
urmare, există un argument puternic pentru managementul activ al pășunilor bazat pe
cunoașterea capacității lor, care urmează încă să fie stabilită.

Zonele de pășune din Republica Moldova sunt, la moment, nu sunt suficient utilizate pentru
pășunat (conform datelor medii pe țară). Sub-pășunatul se datorează scăderii populațiilor
de animale din zonele rurale îndepărtate, fapt ce se explică parțial prin rentabilitate
economică scăzută a creșterii animalelor, care descurajează creșterea animalelor în
comunitățile rurale mici. Stoparea scăderii suprafețelor (din cauza managementului
defectuos, pășunile deveni adesea terenuri degradate) și utilizarea pășunilor cu un
management activ, bazat pe studii minuțioase în ceea ce privește capacitatea lor, sunt
principalele modalități de sporire a producției animaliere în agricultură, într-un mod durabil
din punct de vedere al conservării biodiversității.

Valoarea producției vegetale depinde de precipitații, prin urmare, aceasta reprezintă variații
semnificative de la un an la altul (14,5% din PIB în 2006, 8,5% din PIB în 2008, ca urmare a
unui an cu puține precipitații).
Cea mai importantă oportunitate pentru producția vegetală este producția ecologică. În
prezent, guvernul încurajează această activitate, și există o creștere semnificativă a
suprafețelor care sunt utilizate pentru produsele ecologice.

3.3.2.Caracterizarea și modelarea scenariilor BAU și SEM

Scenariul BAU presupune că numărul de animale va scădea în conformitate cu populația și,


prin urmare, sub-pășunatul va continua, cu consecințe în ceea ce privește reducerea
capacității pășunilor și daunelor aduse biodiversității în urma nefolosirii pășunilor. În același
timp, agricultura intensivă va duce la o creștere a producției vegetale, în primul deceniu, dar
apoi va scădea în primul rând datorită capacității reduse a terenurilor deteriorate și, de
asemenea, din cauza creșterii populației în mediul rural.
Scenariul SEM presupune că în termen scurt pășunatul atinge capacitatea sa maximă și se

44
menține la acest nivel în termen lung. În același timp, dezvoltarea agriculturii ecologice va
condiționa obținerea unei producții vegetale mai mari precum și o valoare adăugată mai
mare.

Tabelul 6 însumează scenariile BAU și SEN pentru producția de alimente susținută de


ecosisteme în agricultură

Tabelul 12: Caracterizarea scenariilor BAU și SEM pentru producția de alimente


Indicators BAU SEM

Fără schimbării în primii 5 ani,


Nr. convențional scădere de 1% de la al 5-lea până la
Descrește odată cu populația
de bovine la 10-lea an, apoi crește pentru a
susține capacitatea

Totalul
Descrește 1% /an de la al 10- Crește 1% /an de la al 10-lea an până
suprafețelor de
lea an până la al 20-lea an la al 20-lea an
pășuni

Descrește 1% din anul 5 până Descrește 1% per an din anul 5 până


Capacitatea de în anul 10 și din 15 până în 20; în anul 10, crește 1% pe an din anul
suport (UVM descrește 2% din anul 10 până 10 până în anul 15, apoi fără
per ha) în anul 15 year și din anul 20 schimbare
până în anul 25

Crește 1%/an din anul 1 până Inițial descrește, apoi este în


în anul10, descrește 1% din creștere
Producția
anul 10 până în anul 15, 4%
vegetală totală
din anul 15 până în anul 20 și
1% dina nul 20 până în anul 25

Următoarele date au fost utilizate în cadrul analizei - zona de pășune, media pe pășunat sau
date reale privind pășunatul excesiv (acolo unde este disponibil), prețurile la lapte / venituri
(presupunând că veniturile sunt unitare, bazate pe indicatorul LSU (Livestock Unit) pentru
pășuni și zonele de producție a fânului ), producția vegetală totală, valoarea rețelelor de
marketing legate de agricultura, venituri în bugetul național din agricultură și industria
legată de agricultură.
Figura 16 prezintă nivelul de referință pentru valoarea SE pentru agricultură. Surplusul de
producție se referă la valoarea suplimentară (potențială) care ar putea fi realizată în zonele
slab pășunate în prezent. Toate valorile se presupunea a fi colectate de către beneficiari
privați (luând în considerație întreprinderile de stat ca unități de afaceri). Nu a fost posibil de

45
obținut date privind modul în care este împărțită între stat și privat proprietatea asupra
acestor întreprinderi. Au fost, de asemenea, luate în considerație efectele multiplicatoare.

Figure 12: Baseline value for the ecosystems – Agriculture


Value ($) %
Budget 425961885 10,65216125
Private sector 3445162511 86,15424961
Non comercial users 127706220 3,193589133
3998830616 100

Non Budget
comercial 11%
users
3%

Private
sector
86%

Figura 17 și figura 18 ilustrează valoarea prezentă a producției alimentelor aplicând


scenariile BAU și SEM pentru ecosistemele agricole în Republica Moldova. Este demonstrată
superioritatea scenariului SEM față de BAU, care constituie 422.216 bilion $ (10% rata de
reducere timp de 25 de ani)

Figure 13: Food production value – BAU (PV@10% discount rate, 25 years=$99,122.9 mill)

Figure 14: Food production value – SEM (PV@10% discount rate over 25 years=$108,568.6 mill)

46
Continuarea scenariului BAU duce inițial la valori stabile, chiar în ușoară creștere. Cu toate
acestea, valorile scad după 15 ani din două motive principale: (i) scăderea numărului
convențional de bovine (datorită scăderii populației, scăderea suprafețelor de pășunat
(creșterea suprafeței terenurilor degradate) și scăderea capacității pășunilor), (ii) scăderea
producției vegetală din cauza terenurilor gestionate neadecvat și practicarea agriculturii
intensive (figura 17).
SEM arată valori stabile pentru primii 10-15 ani, dar în creștere în următorii ani, datorită
creșterii rolului agriculturii ecologice și managementul activ al pășunilor (numărul
convențional de bovine este aproape de capacitatea optimă a pășunilor (figura 18).

Figure 15: Comparison between BAU and SEM scenarios – Agriculture (red line – SEM, blue line – BAU)

Autoritățile AP nu sunt reprezentate printre grupurilor beneficiare, dat fiind faptul că


veniturile autorităților AP nu au putut fi incluse în nici un scenariu. Sectorul privat este
principalul beneficiar și, prin urmare, punctul principal al aranjamentelor posibile de tip PES
47
(plata pentru servicii ecosistemice). Surplusul de producție se referă la valoarea adăugată
potențială care revine proprietarilor de animale ca urmare a utilizării capacității
neexploatate în prezent. Bugetul național, de asemenea, câștigă în urma aplicării scenariu
SEM, datorită creșterii producției și valorii adăugate obținute prin TVA și alte taxe. (Figura
20).

Figure 16: Potential beneficiaries of SEM over BAU

Costul total al aplicării în continuare a scenariului BAU timp de 25 de ani, pentru sectorul
agricol este estimat la 1,883.33 mil. $. (Figura 21)

Figure 17: Cumulative value of SEM over BAU

48
3.4.Valoarea ecosistemelor pentru sectorul intern de aprovizionare cu apă

Principalele concluzii pentru sectorul intern de aprovizionare cu apă.

• Ecosistemele oferă o serie de servicii cheie de reglementare, inclusiv de prevenire a


pierderilor de sol și reglementare a fluxului și calității apei.
• Valoarea totală cumulată estimată pentru economie, a SEM în raport cu BAU, de
alimentare cu apa curată, bazat pe evitarea costului de tratare a apei, este estimat la 3,5
milioane de dolari (peste 25 de ani). VAN (valoarea actualizată netă) a SEM este de
27,800,000 $.
• companii de exploatare de apă sunt principalul beneficiar și potențiali parteneri în
schemele PES, care sunt încă să fie explorate pentru finanțarea conservării biodiversității
• În prezent, eroziunea solului este destul de bine reglementat în ecosistemele forestiere, și,
ca urmare, nu există o diferență semnificativă între monetar BAU și scenariul SEM. Cu toate
acestea, este important să realizăm că beneficiile oferite de ES ar putea fi pierdute prin
presiuni sporite asupra ecosistemelor

3.4.1.Contextul

Ecosistemele bine întreținute joacă un rol important în retenția apei și reglementarea


fluxurilor de apă de suprafață, care influențează eroziunea solului și transportarea
sedimentelor, precum și de filtrare a apei, care contribuie la menținerea calității apei.
Ecosistemele din Moldova sunt principala sursă de apă pentru o mare parte a Republicii
Moldova.
Această secțiune efectuează o cuantificare și estimarea monetară contribuției servicii de
reglementare a AP – Reglementarea apei și prevenirea eroziunii solului pentru utilizatorii de
apă din zonele urbane. Obiectivul său principal sunt costurile evitate datorită SEM și
beneficiile de apă curată.
Reducerea suprafețelor împădurite și chiar dispariția lor în unele cazuri, împreună cu o
suprautilizare a pășunilor de pantă a dus la o scădere a capacității ecosistemelor de a reține
apa și de a proteja solul de eroziune. Furnizarea optima a serviciilor de reglementare
necesită SEM, care va menține pădurile și ecosistemele de pășune.

3.4.2.Caracterizarea scenariilor BAU și SEM

Nu există date detaliate privind legăturile biofizice între starea ecosistemului, utilizarea
terenurilor și acoperirea terenurilor, precum și impactul asupra fluxului de apă în aval și
calitate apei - în special impactul utilizării / acoperirii terenurilor, schimbarea în pierderea de
sol și relația dintre pierderea de sol și aluviunile în aval / transportul sedimentelor.
Legăturile dintre schimbări în calitatea și cantitatea serviciilor ecosistemice de reglementare
și valoarea monetară a acestei schimbări sunt rezumate în Figura 22.
49
Figure 18: Links between land management and the value of regulating services (Popa and Bann, 2012)

Foster (1987) a studiat relația dintre costurile comunitare de tratare a apei și eroziunea
solurilor de pe terenurile de porumb din Ohio. Rezultatele au arătat că o reducere de 10% a
eroziunii brute anuale a solului contribuie la reducerea cu 4% a costurilor anuale de tratare
a apei. În timp ce acest studiu efectuat în Statele Unite ale Americii este destul de vechi, el
oferă o imagine a relației dintre eroziunii solului și costurile de tratare a apei. Degradarea
ecosistemelor de pădure și de pășune, precum și practicarea unei agriculturi intensive pe
terenurile agricole este, cu siguranță sporește eroziunea solului, astfel cantități însemnate
de sol se varsă în corpurile de apă de suprafață. Bazându-se pe aceste date, experții care
schițează scenariile, au modelat indicatorii care au fost luați în considerare pentru scenariile
BAU și SEM.

Pe baza datelor Agenției Apele Moldovei, consumul casnic total de apă în Republica
Moldova este de aproximativ 119 milioane m3 în 2011, cu tendință clară de creștere. În baza
costurilor încasate de operatorii de apă și costurile de tratare, distribuție și curățare a apei,
a fost evaluată valoarea totală a sectorului urban de alimentare cu apă. Taxele plătite de
către operatorii de apă Agenției Apele Moldovei au fost, de asemenea, luate în considerare.

Figura 23 rezumă valorile de bază ale alimentării cu apă oferite de ecosisteme pentru
alimentarea cu apă.

Figure 19: Baseline value for urban water supply

50
Indicators Value %
Water consumption for households (mc) 119000000,0
Value of households water production
(treatment, distribution, cleaning, $/mc) 0,0603
Costs for households water production
(treatment, distribution, cleaning, $/cm) 0,0512
Taxes to budget from water production ($/mc)
0,0045
Water tax 0,0200
Revenues for water operators 9563943,086
Gross profit by water operators 1083845,957
Revenues to ANAM 2385618,131
Revenues to budget 536764,0794
SUB-TOTAL 3469464,088
Government (including ANAM) 2922382,21 84,23151634
Water operators - profit 547081,8778 15,76848366
3469464,088 100
Water
operators -
profit
16%

Government
(including
ANAM)
84%

Comparând scenariile BAU și SEM se presupune că tratarea apei și costurile de distribuție


vor fi mai mari în BAU din cauza nivelului ridicat de eroziune a solului.
O continuare a BAU va duce la eroziunea continuă a solului rezultând în costuri mai mari de
tratare a apei pentru alimentarea cu apă. Conform scenariului BAU, valoarea actualizată
netă (VAN) a contribuției economice a ecosistemelor în următorii 25 de ani este sub
89,600,000 $ (figura 24). Costurile de tratare și distribuție a apei au fost luate în
considerare.
Managementul corespunzător al ecosistemelor și aplicare legilor va conduce la o creștere
progresivă a calității apei pentru utilizarea urbană datorită reducerii eroziunii solului. În
cadrul scenariului SEM, VAN a contribuției economice brute a ecosistemelor la
aprovizionarea cu apă în următorii 25 de ani constituie sub 117,4 milioane de dolari (figura
25).

51
Figure 20: Estimated values of ecosystems –domestic water supply – BAU (PV@10% discount rate, 25 years
=$89.5mill)

Figure 21: Estimated values of ecosystems –domestic water supply – SEM (PV@10% discount rate, 25 years
=$117.3mill)

Operatorii de apă sunt principalii beneficiari, fapt ce indică, că pentru sectorul de alimentare
cu apă principalele părți interesate cu care se analizează eventualele plăți pentru sistemele
de serviciile ecosistemice sunt operatorii de apă. (Fsigura 26). Operatorii de stat de apă, în
cazul aplicării scenariului SEM, obțin venit datorită profitabilității înalte, ca urmare a
costurilor reduse de tratare a apei. Cu toate acestea, viitorul mecanism PES poate fi capabil
de a aborda acest lucru.

52
Figure 22: Distribution of ecosystems values in domestic water supply sector - BAU vs. SEM (2011)

Ecosistemele furnizează servicii importante de reglementare a apei și de eroziune a solului,


care contribuie la furnizarea de apă curată. În cazul scenariului SEM în raport cu BAU,
valoarea cumulată totală pentru economie, bazată pe costurile evitate de tratare a apei,
este estimată la 3,4 de milioane de dolari (peste 25 de ani). Operatorii de apă sunt principalii
beneficiari și potențiali parteneri în sistemele de PES.
Aproximativ 70% din zonele bazinelor hidrografice sunt împădurite și eroziunea solului este
în prezent suficient reglementată, ca urmare, nu există o diferență monetară semnificativă
între scenariile BAU și SEM. Cu toate acestea, este important de menționat faptul că
avantajele oferite de SE ar putea fi pierdute prin creșterea presiunilor asupra siturilor.

3.5.Reducerea riscurilor dezastrelor naturale și atenuarea efectelor


schimbărilor climatice
Box 1: Principalele constatări pentru sectorul reducerii riscurilor dezastrelor natural și atenuării efectelor
schimbărilor climatice

• Moldova are o lungă istorie ce ține de dezastrele naturale (inundații și alunecări de teren).
Pierderile economice potențiale asociate cu aceste fenomene este estimat la 6% din PIB,
ceea ce constituie aproximativ 133.3 milioane de dolari pe an, cu o probabilitate anuală de
apariție a 1,2 evenimente / an.
• Calitatea și cantitatea impactelor ecosistemice semnificative, frecvența și gravitatea
dezastrelor naturale și sporirea importanței managementului ecosistemelor, ar putea juca
un rol important în reducerea riscului în cazul aplicării unui management durabil al
ecosistemelor forestiere.

53
• Dacă funcțiile de protecție a ecosistemelor în amonte de ecosisteme servesc pentru a
minimiza impactul dezastrului cu 10% sub ceea ce ar fi fost în absența funcțiilor de
protecție, atunci valoarea ecosistemelor în controlul inundațiilor, din punct de vedere al
costurilor prejudiciilor evitate (proiectate pe o bază pro-rata), echivalează cu o medie de
13,4 milioane de dolari pe an - 19,7 mil./an fiind bazate pe costul prejudiciilor evitate și,
respectiv, metoda cheltuielilor preventive.
• Aplicând costul evitat al daunelor și valorile cheltuielilor preventive în limitele superioare
și inferioare a valorilor ecosistemice în următorii 25 de ani, retenția apei, urmare serviciilor
de reglementare a atenuării dezastrelor naturale (controlul inundațiilor), valorează între
274,1 mil. $ - 392 mil. $ (în cazul BAU) și între 399,7 mil. $ - 575.2 mil. $ (în cazul SEM).
• Funcțiile sechestrării carbonului în păduri, în cazul SEM, ar putea genera un venit
suplimentar de 2.1 milioane dolari (valoarea cumulată timp de 25 de ani), numai în cazul
când proiectele actuale sunt continuate.

3.5.1.Contextul

Inundațiile și alunecările de teren se consideră printre principalele hazarduri naturale cu


care se confruntă Republica Moldova. Incidența medie anuală a evenimentelor majore
legate de inundații în Republica Moldova este de 1,2 evenimente / an (Zubarev, 2012).
Costurile pagubelor produse de inundații sunt estimate la 4.6 mil. dolari anual. Anual, în
Republica Moldova sunt afectate de alunecări de teren 84.000 ha, costul total al daunelor
fiind estimat la 1.3 mil. dolari. În același timp, suprafața zonelor erodate este estimată la
1074000 ha (2011), cu un cost total al daunelor de 127,8 mil. $ (Zubarev, 2012). Inundațiile
sunt deosebit de intense în zonele deluroase și în luncile joase. Este probabil ca frecvența
și severitatea acestor evenimente să crească în viitor, atât din cauza degradării continue a
ecosistemelor cât și din cauza schimbărilor climatice.

Moldova a fost nevoită să înfrunte dezastrele naturale de mai mult, și a adoptat


reglementări specifice menite să minimizeze riscul lor. Aceste reglementări au fost eficiente
înainte de căderea regimului comunist, când statul era proprietarul majorității terenurilor.
De exemplu, sistemul de clasificare a pădurilor (de exemplu, T1 și T2 - păduri de protecție) a
fost determinat de conștientizarea rolului de protecție a pădurilor nu numai pentru
conservarea biodiversității, dar, în special, pentru reglementarea apelor și eroziunii solului.

Datorită schimbărilor ce țin de proprietate, reglementările fiind aplicate mai puțin strict în
timpul perioadei de tranziție, tăierile excesive de pădure (uneori, tăieri totale) și creșterea
presiunii asupra pășunilor și terenurilor agricole, rolul protector al ecosistemelor s-a
diminuat, iar incidența inundațiilor și alunecărilor de teren a crescut în ultimii 10-15 de ani.
Infrastructura dezvoltată pentru a reduce impactul dezastrelor naturale, cum ar fi barajele,
sistemele de reglare de pantă, infrastructura de reglementare a torentelor, etc. a fost
practic abandonată sau menținută insuficient în unele zone. Acest lucru a contribuit, de
54
asemenea, la o creștere a incidenței dezastrelor, deși este greu de a delimita influența
ecosistemelor afectate de întreținerea proastă sau lipsa infrastructurii de protecție.

Calitatea și cantitatea ecosistemelor influențează semnificativ frecvența și gravitatea


dezastrelor naturale, precum și creșterea atenției acordate protecției ecosistemelor ar
putea juca un rol important în reducerea riscului în cazul aplicării scenariului gestionării
durabile a ecosistemului (SEM).
Republica Moldova este destul de activă în comercializarea cotelor de CO2 prin intermediul
Băncii Mondiale (Proiectul Joint venture - plantații). Acest lucru duce la o valoare totală de
credite de carbon de 460.000 $ vândute în 2011.

3.5.2.Caracteristica scenariilor BAU și SEM

În scopul evaluării rolului ecosistemelor în atenuarea inundațiilor și alunecărilor de teren,


ipotezele privind estimarea evoluției costurilor evitate prin managementul durabil al
ecosistemelor au fost făcute în timpul întâlnirilor cu părțile interesate în agricultură și
silvicultură și cu specialiștii în atenuarea dezastrelor. Conform scenariului BAU, se
presupune că densitatea pădurilor este în descreștere. Conform scenariului SEM, se
presupune că densitatea pădurilor se află în creștere și că există o îmbunătățire în
habitatele pajiștilor naturale (din punct de vedere a acoperirii terenurilor), datorită
gestionării durabile a acestora.

Ipotezele sunt bazate pe faptul că, în conformitate cu scenariul BAU, managementul


nedurabil al pădurilor și gestionarea inactivă a pășunilor (sau pășunatul excesiv în unele
cazuri), va scădea funcțiile de retenție de apă ale ecosistemelor. Aceasta se răsfrânge într-o
incidență mai mare a dezastrelor și o creștere a costurilor daunelor. În același timp, sub
BAU, procentul costurilor evitate datorită ecosistemelor este în scădere. În schimb, conform
scenariului SEM, funcția de retenția a apei este mai puternică rezultând într-o incidență
scăzut a dezastrelor, reducerea costurilor daunelor și creșterea procentului costurilor
evitate.

Tabelul 13: Caracterizarea valorilor scenariilor BAU și SEM la reducerea riscurilor și atenuarea schimbărilor
climatice

indicator SEM BAU

Descrește cu 0,5%
Crește cu 0,5% pe an
Valoarea costurilor pe an începând cu al
începând cu al 6-lea an
legate de inundații 6-lea an până în al
până în al 25-lea an
25-lea an

Valoarea costurilor Descrește cu 1% pe Crește cu 1% pe an


legate de an începând cu al 6- începând cu al 6-lea an
alunecările de teren lea an până în al 25- până în al 25-lea an

55
lea an

Descrește cu 1% pe
Valoarea costurilor Crește cu 1% pe an
an începând cu al 6-
legate de eroziunea începând cu al 6-lea an
lea an până în al 25-
solurilor până în al 25-lea an
lea an

Crește de la 2 % la 4 Crește de la 1 % la 4 %
Procentul costurilor
% anual începând cu anual începând cu al 6-
evitate de
al 6-lea an până în al lea an până în al 25-lea
ecosisteme
25-lea an an

În conformitate cu În conformitate cu
Suprafața
ipotezele pentru ipotezele pentru
împădurită
sectorul forestier sectorul forestier

Crește cu 0,25 % Descrește cu 0,25 %


Capacitatea pădurii
anual începând cu al anual începând cu al 5-
de a preveni
5-lea an până în al lea an până în al 25-lea
inundațiile
25-lea an an

Crește cu 1%/an
Costuri/cheltuieli Descrește cu 1%/an
începând cu al 5-lea
evitate pe ha de începând cu al 5-lea an
an până în al 25-lea
pădure până în al 25-lea an
an

Atenuarea schimbărilor climatice

în conformitate cu în conformitate cu
Cantitatea totală de prevederile prevederile proiectului,
CO2 proiectului, fără altă cu continuarea de
continuare tranzacționare a CO2

Prețul per
Fără schimbări Fără schimbări
unitate/CO2e

în conformitate cu
Costurile evitate prevederile
în conformitate cu
folosind biomasa în proiectului, dar cu
prevederile proiectului
uz casnic utilizarea în scădere a
biomasei

Dacă funcțiile de protecție a ecosistemelor din amonte servesc pentru a minimiza impactul
inundațiilor cu numai 10% sub ceea ce ar fi fost în absența funcțiilor de protecție, atunci
valoarea controlului inundațiilor din punct de vedere al costurilor evitate ale daunelor
(proiectat pe o bază pro rată) echivalează cu o medie de 13,4 milioane de dolari pe an.

Avem de asemenea posibilitatea de a examina cheltuielile preventive. Activitatea


56
desfășurată în 2007 Parcul Național din Maramureș din țara vecină – România, estimează
valoarea serviciilor de reglementare a apelor și de control al inundațiilor, oferite de
ecosistemele de pădure, din cheltuielile publice, la € 150/hectare - echivalentul a 100,2 $ în
prețurile din 2011 (Ceroni 2007). În cazul în care aceste valori sunt aplicate la o suprafață
egală cu 15% din suprafața totală împădurită din Republica Moldova, aceasta generează
beneficii anuale de cca. 6,4 milioane de dolari pe an. Aplicarea scenariului BAU și SEM
asupra datelor prelucrate cu ajutorul modelului Ceroni rezultă în valori mult mai mari
comparativ cu costul daunelor evitate, dar datele sunt insuficiente și nesigure.

Tabelul 14: Estimarea valorilor ecosistemelor în ceea ce privește serviciile de prevenire a dezastrelor

USD

Costurile daunelor evitate 13.393.541,8

Cheltuielile preventive evitate 6.354.684

Valoarea totală a protecției AP de


13.4 – 19.8 million
inundații

În ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, valoarea include creditele de CO2 și, de
asemenea, costurile evitate de către gospodăriile casnice atunci când se utilizează biomasă generată
în gospodării. Rezultatele pot fi văzute în figura 27.

Figure 23: Baseline value for ESs contribution to climate change mitigation

Indicators Value %
CO2 Value (Moldsilva) 468603,5614 2,397558849
Total costs avoided by using biomass at households
19076424,98
level 97,60244115
Total 19545028,54 100
CO2 Value
(Moldsilva)
2%

Total costs
avoided by
using
biomass at
households
level…

57
Pentru reducerea riscului de dezastre, continuare afacerilor ca de obicei BAU va duce inițial
la o valoare constantă de descreștere de la anul 5 până la anul 25, cu diminuarea tendinței
de scădere, ca urmare a creșterii incidențelor de inundații îmbinate cu reducerea capacității
de protecție a ecosistemelor. Conform scenariului SEM este o creștere lentă a costurilor
daunelor evitate. Conform scenariului BAU, valoarea prezentă (PV) a costurilor daunelor
evitate de serviciile ecosistemice în următorii 25 de ani este de peste 274 milioane $. PV
pentru scenariu SEM este estimat la 399.7 milioane $ (figura 29).

Pentru atenuarea schimbărilor climatice, valorile BAU sunt în creștere lentă în următorii 10
ani, dar apoi descresc dramatic din cauza stopării Proiectului joint-venture ce ține de
comercializarea cotelor de CO2 și epuizării resurselor de biomasă din gospodării, în timp ce
scenariu SEM oferi venituri, care sunt în continuă creștere în următorii 25 de ani (Figura 28).
Figure 24: BAU and SEM value for climate change mitigation (BAU – red line, SEM – blue line)

Figure 25: BAU and SEM scenarios value for Disaster risk reduction (red line – BAU, blue line - SEM)

58
Luând cele două valori derivate din abordarea costurilor daunelor evitate și abordarea
cheltuielilor preventive pentru a stabili limitele superioare și inferioare, retenția apelor
(atenuare inundațiilor, alunecărilor de teren și eroziunii solului) urmare serviciilor furnizate
de ecosistemele din Republica Moldova, valoarea cumulată ( SEM relativ la BAU) este
estimată la 9 - 16 milioane dolari pe parcursul a 25 de ani. Acesta este costul care poate fi
evitat prin SEM.

Valoarea adăugată a SEM pentru atenuarea schimbărilor climatic este de 2,1 mil. $.

3.6. Sectorul piscicol

Principalele constatări ce țin de sectorul piscicol

• serviciile ecosistemice legate de sectorul piscicol (servicii de aprovizionare) sunt


evaluate la 14.0 mil. dolari.
• pescuitul ilegal (calculat pentru sectorul privat) are o valoare semnificativă estimată
de către autoritățile centrale la 70%, ceea ce constituie o valoare a SE de 6.9 mil.
dolari.
• În cazul în care pescuitul ilegal vor fi eliminat în următorii 25 de ani, în timp ce
cheltuielile statului de gestionare a resurselor piscicole vor rămâne aceleași de-a
lungul anilor, valoarea anuală a sectorului piscicol se va dubla.

3.6.1.Contextul.

Sectorul piscicol este destul de important pentru economia Moldovei, atâta timp cât acesta
reprezintă 0,11% din PIB. Resursele piscicole naturale sunt administrate de către Serviciul
Piscicol din cadrul Ministerului Mediului, în timp ce pescuitul se efectuează în baza
sistemului de autorizare administrat de același Serviciu Piscicol. Producția totală este
estimată la 14.9 mil. dolari, în timp ce costul producției (în special costurile de repopulare
cu anumite specii native) este de cca. 11,5 milioane de dolari. Valoarea adăugată pentru
industria legată de pescuit este estimată la 5.4 mil. dolari (surse de date - NIS).
Principala problemă a industriei piscicole este pescuitul ilegal, estimat de către Serviciul
Piscicol la 70% din volumul de pește pescuit în mod legal. Prin urmare, modelarea
scenariilor BAU și SEM redirecționează resursele alocate pentru combaterea exploatării
piscicole ilegale, în timp ce valorile acestei activități se transferă din sectorul privat netaxat
la economia legală. Indicatorii scenariilor BAU și SEM sunt prezentați în tabelul 9.

Tabelul 15: Caracterizarea scenariilor BAU și SEM pentru sectorul piscicol


Indicator BAU SEM

59
Descrește în timp ce Crește în timp ce
Producția totală
pescuitul ilegal crește pescuitul illegal crește

Costul total al Crește în timp ce


Nici o schimbare
producției pescuitul ilegal crește

Crește cu 1% pe an
Nivelul de pescuit începând cu al 5-lea Descrește maximum
ilegal an până în al 25-lea până la 1 % în 25 ani
an

Valoarea adăugată
În creștere cu 3%/an
pentru pescuit și În conformitate cu
începând cu al 5-lea an
activități de producția
până în al 25-lea an
prelucrare a peștelui

În creștere cu 3%/an
Venituri bugetare În conformitate cu
începând cu al 5-lea an
(cu excepția TVA) producția
până în al 25-lea an

În creștere cu 3%/an
Cheltuieli bugetare În conformitate cu
începând cu al 5-lea an
pentru pescuit producția
până în al 25-lea an

3.6.2.Caracterizarea scenariilor BAU și SEM

Conform evaluării contribuției sectorului piscicol pentru economie, s-a presupus că în


scenariul BAU pescuitul ilegal va continua să crească în mod constant, în absența aplicării
legilor. Astfel, costul total al producției va crește (atâta timp cât costurile sunt strâns legate
de repopulare cu specii de pești nativi) și producția totală (ca și valoarea adăugată de-a
lungul rețelei de comercializare și producție) va scădea. Acest lucru va duce la creșterea
cheltuielilor bugetare și la venituri mai mici la buget.
În scenariul SEM s-a presupus că pescuitul ilegal va dispărea timp de 25 de ani, fiind în
scădere cu un maximum de 20% / an (de la anul 15 până la anul 25). Pescuitul ilegal în
scădere va spori nivelul de producție legală și veniturile statului, precum și valoarea
adăugată, în timp ce costurile de producție vor rămâne neschimbate.

60
Figure 26: SEM values for fishing sector (NPV@10%=$489.8 mill)

Figure 27: BAU values for fishing sector (NPV@10%=$269.5 mill)

În scenariul BAU, valoarea SE scade, la început într-un ritm mai slab, care apoi accelerează,
ca urmare a continuării pescuitului ilegal și diminuării posibilelor cheltuieli bugetare pentru
repopulare. În scenariul SEM, scăderea pescuitului ilegal duce la creșterea valorii economiei
legale, în timp ce cheltuielile sunt aceleași. (Figura 32)

61
Figure 28: BAU and SEM scenario comparison for fishing sector (blue line – SEM, red line – BAU)

Principalul beneficiar al scenariului SEM este, evident, bugetul de stat și agențiile publice
care se ocupă cu administrarea pescuitului. Sectorul privat, care lucrează în mod legal în
pescuit și industria prelucrătoare de pește, de asemenea, câștigă, în timp ce sectorul privat
care beneficiază din pescuitul ilegal este în mod clar în pierde. Părțile potențiale interesate
în mecanismele PES sunt companiile private care prelucrează peștele capturat în mod legal.

Figure 29: Baseline value for fishing sector

Indicators Value %
Government 3284399,761 23,36390822
Private sector (including illegal fishing) 10773178,84 76,63609178
14057578,6 100

Governmen
t
23%

Private
sector
(including
illegal
fishing)
77%

62
Figure 30: Beneficiaries of SEM over BAU in fishing sector

Figure 31: Value added by SEM over BAU in fishing sector

În concluzie, prin reducerea pescuitului ilegal, care dăunează grav biodiversității resurselor
piscicole naturale, valoarea adăugată adusă economiei Republicii Moldova poate ajunge
până la 27 mil. dolari, în timp de 25 de ani, într-un mod durabil de administrare a resurselor
(figura 35)

63
4.Comncluzii și recomandări

4.1.Concluzii

Acest studiu a încercat să efectueze o evaluare inițială a contribuției economice a ecosistemelor


în Republica Moldova. A fost adoptată o Abordare sectorială de scenariu bazat pe ecosisteme,
al cărei obiectiv este de a prezenta dovezi privind contribuția serviciilor ecosistemice la sporirea
productivității și creșterea economică în sectoarele cheie ale economiei și de a identifica politici
adecvate care să sporească asigurarea acestor servicii ecosistemice pe termen lung.

După cum este menționat mai sus, modelele de scenariu sunt bazate pe presupuneri, din cauza
lipsei atât a datelor biofizice cât și economice. Aceasta înseamnă, de asemenea, că (la fel ca în
capitolul 3) este imposibil de ținut cont de toate beneficiile economice asociate ecosistemelor.
O omisiune importantă ce ține de costuri, care ar trebui remarcată, este faptul că costurile de
oportunitate ce țin de protecția ecosistemelor nu a putut fi calculate în baza informațiilor
disponibile. Acestea cuprind producția, veniturile și alte beneficii ce țin de
utilizarea/dezvoltarea terenurilor și resurselor, nerealizate prin alegerea de a conserva și de a
utiliza durabil terenurile și resursele. Probabil, ele vor fi substanțiale și vor avea efecte destul de
largi. În acest caz, excluderea costurilor de oportunitate nu ar trebui să aibă totuși un impact
major asupra cifrelor rezultate, dat fiind faptul că ambele scenarii se referă la aceeași suprafață
de teren și la același regim de bază de management - ce constă în eficacitatea managementului
de conservare care variază între cele două scenarii - și astfel se va ține cont de costurile de
oportunitate similare.

Rezultatele pot fi considerate ca o subestimare a valorii ecosistemelor având în vedere că o


serie de servicii ecosistemice nu sunt contabilizate. Acestea includ hidroenergia, stabilizarea
microclimei, retenția nutrienților, patrimoniul spiritual, religios și cultural, educația, peisajul,
agrementul și neutilizarea biodiversității.

Rezultatele demonstrează că există beneficii semnificative asociate cu trecerea de la


managementul BAU a ecosistemelor la managementul SEM. Valoarea actualizată netă (VAN), în
cazul scenariului SEM (în baza VA în cazul SEM minus VA în cazul BAU) pentru cele 6 sectoare
este estimată la 9,862 milioane de dolari, în timp ce valoarea totală a Serviciilor Ecosistemice
(SE) estimată de acest studiu este de 4,083.6 Mill. $. Cu toate acestea, este important de a
conștientiza că multe servicii ecosistemice sunt furnizate / operate la un nivel apropiat de
nivelul SEM. Prin urmare, semnificative beneficii deja prevăzute (în scenariul BAU), sunt în
pericol în cazul în care ecosistemele nu vor fi gestionate în mod durabil. Prin urmare, trebuie să
se țină seama de beneficiile care ar putea fi ratate în rezultatul unor daune sau pierderii

64
serviciilor ecosistemice. În astfel de cazuri, valorile semnificative în cazul BAU necesită a fi
protejate și consolidate dacă este posibil.

Inevitabil, mișcarea spre SEM va necesita cheltuieli - de exemplu SEM pentru sectorul turistic
necesită investiții în centrele de vizitare, infrastructură și personalul care va monitoriza și
gestiona fluxurile de turiști, în timp ce SEM pentru sectorul forestier și agricultură va avea
nevoie de efectuarea unor plăți compensatorii pentru restricțiile impuse pe activitățile
existente. Mai pe larg, aceste costuri nu sunt incluse în analiză și, prin urmare, avantajele
scenariului SEM pot fi supraestimate. Cu toate acestea, în baza comparației costurilor de
administrare optimă a ecosistemelor, beneficiile depășesc cheltuielile de multe ori.

Există o serie de incertitudini legate de estimările efectuate, care ar putea fi reduse prin studii
ulterioare. Există o incertitudine legată de evaluarea metodelor utilizate (de exemplu, în mai
multe cazuri este utilizat transferul de beneficii și este necesară efectuarea unor studii
specifice despre site-uri pentru o veridicitate mare mai) și datele fizice (de exemplu, studiile
sunt limitate în ceea ce privește numărul de vizitatori, disponibilitatea lor de a plăti (WTP),
surplusul consumatorului (CS) și profilele turistice).

Analiza pune în evidență, de asemenea, interdependențele dintre sectoare. De exemplu,


conform SEM, ecoturismul depinde de agricultură, silvicultură și sectorul resurselor de apă.

Sectorul-cheie care beneficiază de serviciile ecosistemice este sectorul agricol. În cadrul


studiului se demonstrează că atunci când sectorul agricol este administrat în mod durabil, el are
potențialul de a genera un venit suplimentar de 10.695 mil. dolari în următorii 25 de ani (99%
din valoarea suplimentară totală a SEM). Este important de remarcat faptul că această valoare
depinde de dezvoltarea în continuare a unor ecosisteme sănătoase, care să contribuie la
creșterea producției agricole.

Tabelul 16: Valoarea sumară a ecosistemelor pentru cele 7 sectoare (schimbarea climei și
reducerea riscului dezastrelor fiind examinate separat)

Servicii BAU Value (PV SEM value (PV@10%, NPV (PV SEM – PV BAU)
@10%, 2012-2036, 2012-2036, mill USD) @10%, 2012-2036, mill USD)
ES Type

mill USD)

Agricultură – Produse
alimentare / produse
agricole 99.122,9 108568,7 9.445,7
Servicii de aprovizionare

Silvicultură - Lemn &


produse forestiere
nelemnoase 579,4 578,8 - 0,6

Piscicultură – produse
alimentare 269,5 489,8 220,3

65
Servicii de aprovizionare cu
apă (reducerea costului de
tratare a apei legat de
serviciile de reglementare a
eroziunii solului și
inundațiilor) 89,5 117,3 27,8

Surse de energie 0 0 0
(combustibil etc.)

Reglementarea emisiilor de
GES 496,1 511,6 15,5
Servicii de reglementare

Stabilizarea microclimei 0 0 0

Eroziunea solului și
reglementarea apei (stocare
și retenție) cu referire la
atenuarea dezastrelor 274,1 399,7 125,6

Retenția nutrienților 0 0 0

Patrimoniul spiritual, 0 0 0
religios, cultural
Servicii culturale

Domeniul educațional 0 0 0

Recreere și turism 51,9 79,8 27,9

Peisaj și agrement 0 0 0

Neutilizarea biodiversității

TOTAL 100.883,4 110745,7 9.862,3

Surplusul semnificativ al consumatorilor, estimat pentru turism și recreere în Republica


Moldova, sugerează că astfel de mecanisme, cum ar fi taxele de intrare, ar fi de succes. Taxele
de intrare pot fi de asemenea folosite pentru a controla cererea și pentru a minimiza impactul
asupra site-ului. În prezent, taxele de intrare sunt foarte mici, astfel este necesar de a introduce
și a mări taxele de intrare, în special în locurile unde potențialul turistic este mare. Cu toate
acestea, realizarea potențialului turistic complet (beneficii) depinde de investițiile anterioare în
facilități turistice și de agrement.
Tabelul 10 oferă date centralizate cu privire la serviciile ecosistemice, care au fost estimate în
cadrul acestui studiu conform metodologiei SSA. PV totală a scenariului BAU este estimat la
100,883.4 mil. dolari și pentru scenariu SEM de la 110,745.7 Mil. dolari.
Mai multe concluzii ar trebui accentuate, cu scopul de a le atribui importanța necesară pentru
ca să servească drept argumente pentru politicieni și factorii de decizie.

1. Serviciile ecosistemice generează valori considerabile.


Valoarea serviciilor ecosistemice în turism, silvicultură, agricultură, pescuit, alimentare cu apă,

66
schimbările climatice și atenuarea efectelor dezastrelor sunt estimate la ceva mai puțin de
21,986 de milioane de dolari în 2011.

2.Ecosistemele joacă un rol semnificativ în economia națională și în dezvoltare

În 2011, valoarea cuantificată a serviciilor ecosistemice (luând în considerație doar câteva


sectoare) era echivalată cu 41% din PIB.

3.Valorile serviciilor ecosistemice revin (sunt atribuite) mai multor sectoare, la


mai multe niveluri

În 2011, atât sectorul public cât și sectorul privat au beneficiat de valorile serviciilor
ecosistemice. De exemplu, pentru sectorul de ecoturism, 13% din venituri au revenit bugetului
de stat, în timp ce 78% (4.6 mil. USD), au revenit întreprinderilor private. În sectorul agricol,
numai 11% din beneficii au revenit bugetului de stat (425 mil. USD), în timp ce sectorului privat
i-au revenit 86%.

4.Valorile generate de serviciile ecosistemice au un efect multiplicator substanțial


în întreaga economie

Venitul, consumul, cheltuielile, ocuparea forței de muncă și reducerea costurilor generate de


serviciile ecosistemice au un impact substanțial asupra economiei. De exemplu, doar sectorul
ecoturismului generează un venit total, investiții și cheltuieli în sectorul turistic de 7.9 milioane
dolari, inclusiv investiții de capital în exces de 1,4 milioane de dolari, precum și 1400 de locuri
de muncă.

5.Mai sunt încă oportunități neexploatate privind creșterea nivelului veniturilor


generate de serviciile ecosistemice

Vizitatorii zonelor ecoturistice, de exemplu, sunt gata să contribuie cu circa 0,6 milioane de
dolari pe an mai mult decât taxele de intrare pe care le achită în prezent. Un alt exemplu ține
de agricultură: din cauza valorificării insuficiente a pășunilor (sub capacitatea lor reală), există
un potențial neexploatat de 127.7 mil. dolari. Creșterea investițiilor publice și luarea unor
decizii politice sunt necesare pentru a atrage aceste fluxuri de venituri potențiale.

6.Este simțitoare insuficiența investițiilor publice în Ariile protejate


În anul 2011 pentru ariile protejate s-au alocat aproximativ 2.8 milioane dolari (finanțare din
bugetul de stat - 67.950 dolari, venituri proprii – 1.126.300 dolari, întreprinderile silvice - 1.6
milioane dolari), în timp ce suma minimă necesară pentru acoperirea necesităților AP este
estimată la 3,7 milioane de dolari, iar suma optimă necesară este de 4,4 milioane de dolari.

67
7.Continuarea promovării unor politici insuficiente și neacordării priorității
investiționale în domeniul serviciilor ecosistemice va cauza pierderi economice pe
termen lung
Continuarea dezvoltării ”afacerilor ca de obicei” poate cauza economiei și populației Republicii
Moldova prejudicii în valoare de peste 1,883.33 mil. dolari în următorii 25 de ani.

8.Investirea adecvată în managementul durabil al ecosistemelor va contribui la


creșterea valorii adăugate în economie.
Alegerea gestionării durabile a ecosistemelor (SEM) ar putea crea un echilibrat și crescând venit
pentru economia și populația RM, spre deosebire de continuarea politicii ”afacerilor ca de
obicei” (BAU), generând beneficii suplimentare în valoare de 1,883.3 $ în următorii 25 de ani.

9.Aplicarea legislației în vigoare constituie primul pas spre un management


durabil al ecosistemelor
De exemplu, dacă va dispărea pescuitul ilegal, venitul adus economiei de către sectorul piscicol
și domeniile industriale asociate, poate fi dublat timp de 25 de ani cu menținerea acelorași
investiții bugetare, ajungând la 26,9 mil. dolari.

10.Managementul eficient al ecosistemelor poate contribui la reducerea


considerabilă a prejudiciilor provocate de inundații, eroziunea solurilor și
alunecările de teren
Dacă funcțiile de protecție a ecosistemelor în amonte contribuie la minimizarea impactului
calamităților cu mai puțin de 10%, comparativ cu ceea ce ar fi fost dacă lipseau funcțiile de
protecție, atunci valoarea ecosistemelor în controlul inundațiilor, în ceea ce privește
cheltuielile evitate pentru lichidarea consecințelor acestora, se estimează la 13,4 – 19,7 mil.
dolari pe an.

În orice caz, concluziile stipulate boxele fiecărei secții a capitolului 3 pot fi folosite ca argumente
puternice în favoarea SEM.

4.2. Recomandări
Recomandările au fost identificate pentru sectoarele studiate în scopul facilitării elaborării
politicilor specifice sectoarelor privind gestionarea durabilă a serviciilor ecosisteme importante.

68
Au fost identificate recomandări separate pentru cercetări suplimentare ulterioare, precum și
cu privire la politica și consolidarea instituțională.

4.2.1. Turismul

Pentru viitor trebuie de ținut cont de următoarele abordări cu privire la stabilirea taxelor de
intrare:

• taxele de intrare ar putea fi aplicate la site-urile ce prezintă interes deosebit pentru turiști;

• la site-urile ce prezintă interes deosebit pentru turiști ar putea fi introdusă o taxă de intrare
de 1 EUR / per vizită .

• pentru a încuraja și facilita efectuarea plăților ar putea fi utilizat un set de diverse opțiuni de
plată (de exemplu, pe internet, bancomate, operatori de cazare, operatori de transport) și / sau
stimulente (de exemplu, afișele);

• se recomandă desfășurarea campaniilor de sensibilizare cu privire la informarea populației


despre propunerile de a majora taxele de intrare.

• trebuie stabilit un obiectiv realist, conform căruia, de exemplu, 50% din vizitatori vor achita
plățile respective în următorii 10 ani.

Ulterior ar putea fi efectuat un studiu pentru a determina taxa de intrare adecvată pentru site-
urile cheie. Prioritatea ar trebui acordată dezvoltării turismului în "site-uri ce prezintă interes
sporit pentru turiști" bazat pe cunoașterea detaliată a capacității optime a zonei și acțiunilor de
care este nevoie pentru a dezvolta și a gestiona ecoturismul în aceste site-uri (de exemplu,
dezvoltarea infrastructurii centrelor de vizitare, trasee, semnalizare etc.).

Datele privind numărul de vizitatori sunt esențiale pentru buna gestionare a zonelor protejate.
Acestea sunt, de obicei, furnizate de către administrațiile AP în baza datelor colectate de la
operatorii locali; în viitor, precizia acestor estimări trebuie îmbunătățită. Datele trebuie să fie
colectate de către INS sau prin anchete statistice efectuate de profesioniști din numele
administrațiilor PA.

Este necesar de a continua efectuarea studiilor pentru a determina potențialul ce ține de


introducerea mecanismelor PES legate de turism. Operatorii de tururi private sunt principalii
beneficiar ai ecoturism din Republica Moldova. Unul din posibilele mecanisme care ar putea fi
analizat ține de achitarea plăților de către operatorii de turism pentru conlucrarea în ceea ce
privește tururile, hotelurile și operatorii de telecabine. Operatorii de turism (restaurante,
hoteluri, tour-operatori, etc.) ar putea, de exemplu, plăti 0,5-1,5% din veniturile lor la Fondul
Ecologic (FEN). Această plată ar fi vizibilă turiștilor pe chitanțe, etc.

69
4.2.2.Silvicultura

Ca parte a unei strategii de management durabil în zonele forestiere, ar trebuie dezvoltată


gestionarea și recoltarea NTFP. Acest lucru va necesita efectuarea studiilor mai detaliate privind
capacitatea și potențialul lor de piață.

SEM necesită luarea sub protecție a mai multor zone și aplicarea corectă a legii în ceea ce
privește exploatarea forestieră ilegală. Planurile de management ale AP ar trebui să definească
criteriile de extindere pentru AP. SEM ar necesita, de asemenea, atingerea obiectivului de a
avea 14% din țară acoperită cu păduri.

În ceea ce privește PES, pot exista oportunități în viitor pentru a seta plăți de la companii
private care beneficiază de producție NTFP.

4.2.3. Agricultura

Pentru a obține beneficii din SEM, producția trebuie încurajată acolo unde nu a fost încă atinsă
capacitatea optimă. În acest caz a fi oportună acordarea unor subvenții pentru agricultori,
precum și consultarea cu fermierii. Sunt necesare studii pentru a proiecta un mecanism eficient
de stimulare. În schimb, fermierii vor cere despăgubiri acolo unde producerea/pășunatul
trebuie să fie reduse.

Eco-agricultura ar trebui să fie încurajată în continuare atâta timp cât aceasta poate duce la
creșterea valorii producției și gestionarea durabilă a ecosistemelor agricole.

4.2.4. Resursele de apă

O potențială schemă a PES în sectorul resurselor de apă este ca operatorii de apă să plătească
un procent din veniturile lor Fondului Ecologic (sau unui alt fond de transfer dacă este cazul),
care ar putea fi utilizate pentru a finanța proiecte axate pe gestionarea durabilă a
ecosistemelor, care oferă servicii de reglementare.

4.2.5. Managementul dezastrelor naturale

Valoarea calculată de studiu este de fapt o valoare non - comercială, astfel, estimările ar trebui
să servească pentru acordarea de stimulente pentru factorii de decizie publici, de a investi în
conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a ecosistemelor.

În ceea ce privește utilizarea biomasei și sechestrarea emisiilor de CO2, proiectele actuale


(Banca Mondială și PNUD) ar trebui să fie continuate cu alte proiecte sau inițiative pentru a
menține nivelul de durabilitate.

70
4.2.6. Piscicultura

The most important issue in fishing is the proper enforcement of the regulations against illegal fishing.
Continuing to spend public money to manage the resource and allow in the same time the illegal fishing
to flourish can be a very unsustainable approach for this sector while the sector may be a

Cel mai important aspect în piscicultură este aplicarea corectă a reglementărilor împotriva pescuitului
ilegal. Continuarea cheltuirii banilor publici pentru gestionarea resurselor și permiterea, în același timp,
a pescuitului ilegal să înflorească, poate fi o abordare foarte nedurabilă pentru acest sector.

71
Referințe :

ADTM, 2012, Raport de evaluare a implementarii Strategiei de Dezvoltare a Turismului in perioada 2003-
2012, Asociatia de Dezvoltare a Turismului in Moldova, Chisinau.

Aylward, B. 2000. Economic analysis of land-use change in a watershed context. Presented at a UNESCO
Symposium/Workshop on Forest-Water-People in the Humid Tropics, Kuala Lumpur, Malaysia. 31
July - 4 August, 2000.

Bovarnick, A., F. Alpizar, C. Schnell, Editors, 2010 The Importance of Biodiversity and Ecosystems in
Economic Growth and Equity in Latin America and the Caribbean: An economic valuation of
ecosystems, United Nations Development Programme

Capatana, L., 2012. Turism, Comert si Transport. Starea actuala, unpublished draft, UNDP – GEF Project
UNDP – GEF Project National Biodiversity Planning to Support the Implementation of the CBD 2011-
2020 Strategic Plan in Republic of Moldova, United Nations Development Prrogramme.

Ceroni, M. 2007. Ecosystem services and local economy in Maramures Mountains Natural Park,
Romania. Report submitted to United Nations Development Programme (UNDP) Bucharest

Dudley, N., S. Stolton, A. Belokurov, L. Krueger, N. Lopoukhine, K. MacKinnon, T. Sandwith and N.


Sekhran (editors), 2010; Natural Solutions: Protected areas helping people cope with climate
change. IUCN WCPA, TNC, UNDP, WCS, The World Bank and WWF, Gland, Switzerland, Washington
DC and New York, USA

Dumitras, D. 2008 Comparing welfare estimates from travel cost and contingent valuation – application
to the recreation value of Romanian parks, Lucrari Stiintifice, Seria I, 10(4)

Dumitras, D., Ariton, F., Merce, E., 2011. A brief Economic Assessment on the Valuation of National and
Natural Parks: the case of Romania. Not. Bot. Hort. Agrobot. Cluj 39 (1):134-138.

Ecosystem Marketplace, 2011, State of the Forest Carbon Markets 2011, From Canopy to Currency,
www.ecosystemsmarketplace.com

Emerton, L. 2009a. Corporate Ecosystem Valuation: A Scoping Study. World Business Council for
Sustainable Development (WBCSD), Geneva.

72
Emerton, L. 2009b. Economic Valuation of Protected Areas: Options for Macedonia. GEF/UNDP PIMS
3728: Strengthening the Ecological, Institutional and Financial sustainability of Macedonia’s
Protected Area System and Ministry of Environment and Physical Planning, Skopje.

Emerton, L. 2009c. Making the Economic Case: A Primer on the Economic Arguments for Mainstreaming
Poverty-Environment Linkages into Development Planning. Poverty-Environment Initiative, United
Nations Development Programme (UNDP) and United Nations Environment Programme (UNEP),
Nairobi.

Emerton, L., 2011. The Economic Value of PAs in Montenegro, final draft, UNDP GEF project
Montenegro, 4279: Catalysing Financial Sustainability of Protected Areas in Montenegro, United
Nations Development Programme.

EFTEC (2009). Valuing Environmental Impacts: Practical Guidelines for the Use of Value Transfer in
Policy and Project Appraisal. Submitted to the Department for Rural Affairs, UK.

Galupa, D., Ciobanu, A., Scobioala, M., Lozan, A., 2011. Tăierile ilicite ale vegetației forestiere în
Republica Moldova: Studiu analitic Agenția “Moldsilva”. – Ch. : Agenția “Moldsilva”, 2011. – 38 p.

Getzner, M. 2009. Economic and cultural values related to Protected Areas Part A: Valuation of
Ecosystem Services in Tatra (PL) and Slovensky Raj (SK) national parks. WWF World Wide Funds for
Nature Danube Carpathian Programme (DCP), Vienna.

Hockins M., Stolton S., Levington F., Dudley N., Courrau J., 2006, Evaluating Effectiveness – A Framework
for Assessing Management Effectiveness of Protected Areas, 2nd edition

IUCN – 2010 (José María de Juan Alonso) – Sustainable Tourism in the Mediterranean Panorama and
perspectives, strategies and actions, working document, summarized version, October 2010

IGES 2006 Institute for Global Environmental Strategies for IPCC, Guidelines for National Greenhouse
Gas Inventories
(http://www.ipcc.ch/publications_and_data/publications_and_data_reports.shtml#4)

Lockwood, M., Worboys G.L., Kothari A. (2006) Managingprotected areas: a global guide. Earthscan,
London, UK.

D.Lynn Forster, Cris P. Bardos et al. 1987. Soil erosion and water treatment costs. Journal of Soil and
Water Conservation, September/October 1987 vol. 42 no. 5 349-352

73
Millenium Ecosystem Assessment. 2005. “Ecosystems and human well-being. Synthesis.” Washington
D.C.: Island Press.

RT 2011. Registrul Turismului. Raport anual privind turismul in Republica Moldova, National Institute of
Statistics

Philips. A. (ed.) 1998. Economic Values of Protected Areas: Guidelines for Protected Area Managers.
Task Force on Economic Benefits of Protected Areas of the World Commission on Protected Areas
(WCPA), the Economics Service Unit of IUCN International Union for Conservation of Nature (IUCN),
Gland.

Pagiola, S. 1996. Republic of Croatia Coastal Forest Reconstruction and Protection Project: Annex J.
Economic Analysis. Staff Appraisal Report: Report: Republic of Croatia Coastal Forest
Reconstruction and Protection Project, World Bank, Washington DC.

PreventionWeb. 2011. Romania - Disaster Statistics: Data related to human and economic losses from
disasters that have occurred between 1900 and 2011.

Ruzzier, M., Žujo, J., Marinšek, M. and S. Sosič. 2010. Guidelines for economic evaluation of the natural
assets of the PAs. South East Europe Transnational Cooperation Programme, Institute of the
Republic of Slovenia for Nature Conservation, Ljubljana.

SCBD. 2008. Protected Areas in Today’s World: Their Values and Benefits for the Welfare of the
Planet. Technical Series No. 36, Secretariat of the Convention on Biological Diversity,
Montreal.

TEEB. 2008. The Economics of Ecosystems and Biodiversity. An Interim Report.

TEEB. 2010. The Economics of Ecosystems and Biodiversity: Mainstreaming the Economics of
Nature: A synthesis of the approach, conclusions and recommendations of TEEB.

UNEP (2001) Ecotourism and sustainability in publication Industry and environment,nr.3-4, vol. 24,
Nairobi, Kenya;

UNEP (2002) Revue trimestrielle Our planet, vol 13, nr.1 – Mountains and ecotourism, Nairobi, Kenya;

Zubarev, V., Appleton, M., 2012. Planul de finantare pentru agentiile guvernamentale pentru arii
protejate, unpublished draft, UNDP – GEF Project Improving coverage and management
effectiveness of the Protected Area System in Moldova, United Nations Development Programme.

74
Zubarev, V., 2012. Identificarea si evaluarea serviciilor ecosistemice cheie din Moldova, UNDP – GEF
Project National Biodiversity Planning to Support the Implementation of the CBD 2011-2020
Strategic Plan in Republic of Moldova, United Nations Development Prrogramme.

WTTC. 2013. Travel and Tourism Impact 2013: Moldova. World Travel & Tourism Council, London.

World Bank 2008, South Eastern Europe – Disaster Risk Mitigation and Adaptation Programme, The
World Bank, Sustainable Development Department Europe and Central Asia Region and UN/ISDR
secretariat Europe, march 2008

WHO. 2011. EM-DAT International Disasters Database: Moldova Country Profile. World Health
Organization (WHO) Collaborating Centre for Research on the Epidemiology of Disasters
Emergency Events Database EM-DAT, maintained by Université catholique de Louvain, Brussels.
http://www.emdat.be/result-country-profile

75