1

2
 INTRODUCERE

Raportul de practică este bazat pe înformaţiile contabile ale Societăţii pe acţiuni ”ASPA”.
Întreprinderea în cauză are adresa juridică şi sediul: Republica Moldova, 3500 or. Orhei
str.Stejarilor, 16.

Uzina Constructoare de Maşini din Orhei a fost înfiinţată în 1972 ca filială a întreprinderii
MMZ “Krasnâi Oktiabri” - unul dintre liderii mondiali în domeniul fabricării motoarelor de
avioane (în prezent S.A.“Uzina Constructoare de Maşini din Moscova” V.V. Cernâşev). 

În perioada anilor 1972 – 1991 Uzina Constructoare de Maşini din Orhei producea piese
pentru motoarele de avion din seria MIG. De asemenea se fabricau şi produse de larg consum:
primus turistic, troliu auto, piese pentru motoare de barcă, piese auto şi piese pentru
motocultivator.

Primusul realizat la întreprinderea noastră a fost testat de către membrii expediţiilor la

polul Nord, şi a fost preţuit pentru fiabilitatea sa excelentă. O altă linie de produse este
reprezentată de sculele aşchietoare pentru prelucrarea metalului, echipamentul tehnologic şi
instrumente de măsurat.

În anul 1995 întreprinderea a fost reorganizată în Societate pe Acţiuni "ASPA" S.A,

Certificat de înregistrare (anexa 1).

Societatea pe Acţiuni “ASPA” îşi desfăşoară activitatea conform Statutului societăţilor pe

acţiuni .

Forma de proprietate colectivă, activitatea principală fabricarea produselor din metal,

codul fiscal 1003606006192, (anexa 1), situaţiile financiare sunt însoţite de următoarele coduri:
CUIO 20300557, CUATM 6401, CAEM 28520, COCM 07034, CFP 16, CFOI 520. (anexa 2)

Societatea pe Acţiuni „ASPA” este plătitoare de TVA, Certificatul de înregistrare se

anexează (anexa 3). Capitalul statutar constituie 15 583 000 lei, inclusiv 1 558 300 acţiuni simple
nominative cu valoarea nominală 10 lei, în circulaţie liberă, conform Adeverinţei 1493 din
22.02.1996 înregistrată la Comisia de stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare.

Pe parcursul desfăşurării activitaţii economice, toate intreprinderile de pe teritoriul RM,

indiferent de forma şi de organizare interacţionează cu alte părţi cum ar fi: intreprinzători,
organizaţii şi institutii publice, salariaţi si alte persoane. Aceste relaţii presupun un schimb
reciproc de bunuri şi servicii contra mijloace şi documente banesti. Organizarea şi evidenţa

3
corectă a operaţiunilor cu numerar ameliorează disciplina financiară a intreprinderii, îi asigură
stabilitate şi siguranţa pe piată. În prezent, majoritatea decontărilor intre agentii economici se
efectuiază prin virament la cont curent. Totuşi nu exista persoane fizice sau juridice care pot să-
şi desfăşoare activitatea operatională fară a efectua încasări si plăţi de numerar.
Actualitatea temei investigate se explică prin faptul că banii reprezintă cea mai valoroasă
resursă de care dispune entitatea. De aceea, studierea principalelor trasaturi ale evidentei,
controlului si analizei operatiunilor cu mijloace banesti duce la o mai buna conservare si utilizare
rationala a acestora.
Contabilitatea la SA “ASPA” este automatizată si toate operatiunile economice sînt înregistrate
în calculator prin intermediul programei informatice1C , iar prelucrarea datelor contabile se
efectuiaza in mod automat de computer. Pentru inregistrarea in contabilitatea informatiei
economico-financiare se utilizeaza atit documente tipizate, cit si documente elaborate de
societate.
Scopul şi obiectivele constau în cercetarea formelor de tranzactionare a produselor,
marfurilor si serviciilor în cadrul entităţii şi analiza conformităţii acestora cu cadrul
legislativ,depistarea deficienţelor si plusurilor aferente domeniului investigat.
  Pentru a realiza acest obiectiv au fost stabilite urmatoarele sarcini:
1.Identificarea principalelor tipuri si forme de efectuare a platilor în valută străină;
2. Aprecierea eficientei utilizarii mijloacelor banesti in cadrul entitatii;
Capitolul I reprezintă aspectele teoretice şi clasificarea, componenţa şi reglementarea
contabilităţii mijloacelor  băneşti în conturile valutare.

Capitolul II se refera nemijlocit la contabilitatea mijloacelor banesti: evidenta sintetica si

analitica a numerarului aflat la cont, documentele primare intocmite la efectuarea incasarilor si
platilor. De-asemenea, in cadrul acestui capitol sunt prezentate formalitatile parcurse pentru a
deschide un cont curent in moneda nationala sau in valuta straina in cadrul institutiilor bancare
autorizate de pe teritoriul RM; sunt studiate de conturile cu furnizorii, salariatii intreprinderii,
organele fiscale si de asigurari. Totodata suntcercetate particularitatile ce tin importul si exportul
produselor, aparitia diferentelor de cursvalutar, modalitatea de contabilizare a acestora si
impactul pe care il au asupra profituluisocietatii. Deasemenea în acest capitol găsim analizei
fluxurilor de mijloace banesti.Scopul calculelor efectuateeste de a determina principalele surse
de incasari si directii de plata a numerarului, cit si masurile ce pot fi intreprinse pentru a
imbunatati pozitia intreprinderii pe piata si pentru a atrage investitistraine.

4
 CAP I Bazele teoretice ale contabilităţii mijloacelor băneşti

1.1 Componenţa, structura şi caracteristica generală a mijloacelor băneşti

În conformitate cu S.N.C 7 “Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”, acestea reprezinta

dispon ibilităţi băneşti în casierie, depozite,conturi de decontare, valutare şi în alteconturi la
 bănci.
Prin urmare mijloacele banesti constituie sursele primare si cu cel mai inalt grad de
lichiditate din cadrul entităţii utilizate la procurarea bunurilor, stingerea creanţelor si a
datoriilor,achitarea impozitelor si efectuarea tuturor operatiunilor necesare pentru functionarea
normală a societaţii.
Privind prin prisma insemnatatii pe care o au mijloacele banesti pentru oricare entitate
dincadrul sectorului economic putem afirma ca anume aceste resurse sunt cele care initiaza
sifinalizeaza ciclul economic intern. Marimea elementelor patrimoniale se contureaza tot
prinintermediul banilor, astfel obtinind o imagine clara si reala a situatiei economico-financiare,
in particular evidentierea principalilor indicatori economici: venit, cheltuiala si
rezultatfinanciar.Mijloacele banesti determina statutul intreprinderii in sfera afacerilor,iar
volumulacestora exprima capacitatea entitatii de a plati obligatiuni si de a mentine o stare de
solvabilitate.

Clasificarea mijloacelor banesti este indispensabila pentru o gestionare eficienta aresurselor

monetare. Asadar, conducerea entitatii trebuie permanent informata despre lichiditatilede care
dispune, cit si de resursele inghetate in conturile bancare in vederea alocarii reusite inanumite
sfere ce prezinta interes si necesita investitii. O manipulare adecvata a banilor va aduce pe de-o
parte un profit suplimentar societatii si pe de-alta parte un stimul enorm, deoarece profitul este
scopul activitatii si conditia datorita careia aceasta entitate exista.

Conform literaturii de specialitate, exista numeroase criterii de clasificare a

mijloacelor  banesti, acestea fiind :
 În funcţie de valuta în care sînt exprimate:
1. Moneda nationala;
2. Valuta straina;
 În funcţie de locul păstrării si formele de existenţă:
1. Casa;
2. Cont curent;
5
 3. Cont valutar;
 În funcţie de posibilitatea utilizării:
1. Mijloace banesti legate;
2. Mijloace banesti nelegate.

Moneda nationala reprezinta leul moldovenesc si cuprinde toate bancnotele şi monedele

metalice emise de către BNM, aflate sau scoase din circulaţie, disponibilităţile în conturile în lei
moldoveneşti deschise la băncile din RM şi din străinătate, precum si cecurile în lei
moldoveneşti, care sînt eliberate şi asigurate de soldul mijloacelor în conturile în lei
moldoveneşti deschise la băncile din RM şi din străinătate. Pentru a reflecta valoarea bunurilor
vindute sau a serviciilor prestate, agentii economici rezidenti deseori exprima preturile in valuta
straina.Totusi in conformitate cu legislatia in vigoare, toate decontarile de pe teritoriul tarii
trebuie efectuate exclusiv in lei moldovenesti.

Valuta straina include bancnotele şi monedele metalice emise de către organele autorizate
ale statelor străine, aflate sau scoase din circulaţie, disponibilităţile în conturi în unităţile băneşti
ale statelor străine, precum şi în cele de decontare internaţionala si cecurile în valută străină care
sînt eliberate şi asigurate de soldul mijloacelor în conturile valutare deschise la băncile din
Republica Moldova şi din străinătate. Conform „Legii privind reglementarea valutară nr.62-XVI
din 21.03.2008”,din momentul efectuarii tranzactiei si virarii sumei la contul valutar,
intreprinderea are maxim 7 zile pentru a converti valuta straina in moneda nationala. Aceasta
masura ii permite BNM sa controleze economiile valutare ale rezidentilor, sa manipuleze cu
cursul valutar, astfel incurajind leul moldovenesc.

Pentru a efectua decontari cu agentii economici nerezidenti, SA „ASPA” realizeaza

operatiuni de vinzare–cumparare a valutei straine prin intermediul bancilor autorizate din RM.
Valuta straina procurata (de obicei dolari americani, euro sau ruble rusesti) este virata in
conturile din strainatate ale persoanelor juridice drept contravaloare pentru materia primă şi
serviciile furnizate.

In conformitate cu legislatia RM, orice intreprinzator poate deschide unul sau mai multe
conturi curente in moneda nationala la orice banca autorizata de BNM de pe teritoriul tarii.
Aici sunt concentrate disponibilitatile intreprinderii obtinute de la realizarea marfii, prestarea
serviciilor, executarea lucrarilor, imprumuturile bancare pe termen lung sau mediu si alte resurse.
Din contul curent se vireaza mijloace banesti furnizorilor de materie prima, energie electrica si
termica, organelor fiscale pentru stingerea datoriilor la buget, societatilor ce presteaza servicii de

6
arenda, lucratorilor intreprinderii. Transferurile bancare se efectuiaza doar la ordinul sau cu
consimtamintul conducatorului institutiei.

Deschiderea contului curent in valuta straina este necesara pentru efectuarea

transferurilor in folosul agentilor economici nerezidenti, rambursarea creditelor in valuta straina,
achitarea cheltuielilor de deplasare salariatilor intreprinderii. Transferul valutei straine din contul
persoanei juridice rezidente in contul altor persoane fizice sau juridice rezidente este interzisa.
Gruparea mijloacelor banesti din punct de vedere al liberului acces a dus la aparitia a
doua notiuni noi in literatura de specialitate. Mijloace banesti legate aparţin întreprinderii cu
drept de proprietate, insa nu pot fi utilizate din anumite motive, cum ar fi:
 Din motive politice, de obicei pe timp de razboi sau conditii de criza;
 Prin hotarirea instantei de judecata, la decesul titularului de cont sau datorita activitatii
sale criminale;
 In cazul nerespectarii conditiilor contractuale stabilite de cele doua parti, neonorarea
obligatiunii de plata.
Blocarea mijloacelor banesti din conturile curente se efectuiaza prin intermediul unui ordin de
incasare pe care exportatorul marfii il da bancii importatorului pentru decontarea marfurilor.
Acest document se numeste dispozitie incasso si este utilizat pentru a bloca mijloacele banesti
aflate in conturile bancare ale beneficiarului, pina cind acesta nu-si onoreaza obligatiunea de
plata fata de furnizor.
Pentru perioada cercetata, SA „ASPA” nu dispune de mijloace banesti blocate sau sechestrate si
are acces la toate disponibilitatile intreprinderii.
Mijloacele banesti nelegate apartin intreprinderii si pot fi utilizate liber in efectuarea
incasarilor si platilor de numerar din casieria sau conturile curente din institutiile bancare.

1.2. Reglementarea normativă a operatiunilor cu mijloace băneşti

Contabilizarea mijloacelor banesti constituie un element cheie al conducerii entitatii.

Luarea unor masuri adecvate de securitate duce la o mai buna conservare a resurselor
existente, iar evidenta corecta a banilor inlatura sanctiunile si penalizarile aplicate de
organele fiscale.Prin urmare, arta de a gestiona cu fluxurile de mijloace banesti nu se
rezuma doar la economisirea cit mai stringenta a acestora, ci la optimizarea volumului de
numerar disponibil si o planificare exacta, astfel incit la executarea fiecarei plati sa apara un

7
 feedback sub forma de incasari. In acest scop, contabilitatea intreprinderii trebuie sa
respecte prevederile principalelor acte normative privind evidenta si impozitarea mijloacelor
banesti.

Regularizarea operatiunilor de plata fata de persoanele juridice nerezidente este prevazuta

de Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin
Hotarirea Consiliului de Administratie al BNM, process-verbal nr.2 din 13.01.1994.Contul
curent in valuta straina al SA “ASPA” se alimenteaza din sumele transferate de peste hotarele
tarii pentru bunurile si serviciile livrate, din operatiunile de vinzare a leilor moldovenesti si din
dobinzile calculate la depozitele in valuta straina. Din disponibilitatile valutare aflate in banca,
intreprinderea efectuiaza urmatoarele operatiuni:

 Transferul mijloacelor banesti in institutiile bancare din strainatate;

 Vinzarea valutei contra lei moldovenesti sau alta valuta;

Transferul valutei străine din contul SA “ASPA”se efectuează în baza documentelor

justificative, care se prezintă la banca în original şi în fotocopii. Documentele în original se
restituie intreprinderii, iar fotocopiile acestora autentificate de către persoana responsabilă a
băncii se păstrează la MAIB. Operatiunile de vinzare–cumparare a valutei straine se efectuiaza
prin intermediul dealerilor autorizati (banca licentiate sau case de schmib valutar), care
informeaza permanent intreprinderea despre normele si restrictiile in vigoare. S.N.C.21”Efectele
variatiilor cursurilor valutare”, aprobat prin ordinal Ministerului Finantelor al Republicii
Moldova nr.16 din 29.01.1999 descrie etapele parcurse la convertirea mijloacelor banesti.

Acestea sint:
1. stabilirea tipului cursului de schimb valutar;
2. identificarea datei la care trebuie efectuată convertirea;
3. determinarea mărimii absolute a cursului de schimb valutar;
4. calcularea propriu-zisă a echivalentului;
5. constatarea şi contabilizarea diferenţei de curs.

La finele perioadei de gestiune, contabilul intreprinderii SA”ASPA” acumuleaza toate

documentele ce atesta miscarea mijloacelor banesti in casierie si in conturile bancare si in baza
acestora intocmeste Raportul privind fluxul mijloacelor banesti. Cerintele de redactare a
raportului sunt consemnate in SNC7, cu aceeasi denumire. Informatia prezentata in Raportul
8
privind fluxul mijloacelor banesti este utilizata de catre managerii, proprietarii si partenerii
intreprinderii cit si de potentialii creditori si investitori pentru a aprecia dinamica resurselor
banesti, lichiditatea si solvabilitatea companiei. In baza datelor cuprinse in raport, conducătorul
intreprinderii SA “ASPA” ia decizii cu privire la gestionarea mai eficienta a banilor.

Cap II. Contabilitatea mijloacelor băneşti în valută străină

2.1Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile valutare

Valuta străină reprezintă bancnotele si monedele metalice (altele decît leul moldovenesc)
emise de catre organele autorizate ale statelor straine, aflate in circulatie, scoase sau supuse
scoaterii din circulatie, dar acceptate spre schimb de catre organele autorizate respective (cap I,
art1.6 din Regulamentul prvind reglementarea valutara pe teritoriul RM aprobat prin hotarîrea
Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.2 din 13 ianuarie
1994).

Dupa caderea sistemului monetar de la Breton Woods si formarea Uniunii Economice si

Monetare Europene, intrebuintarea monedei straine a devenit tot mai larga.Daca aproximativ
jumatate de secol dolarul american a detinut suprematia pe piata, atunci in ultimul deceniu acesta
a fost detronat de moneda unica Euro, care se utilizeaza pe intreg teritoriu Uniunii Europene.
Desi RM nu se numara printre membrii uniunii, o buna parte a tranzactiilor economice autohtone
sunt exprimate in valuta straina – preponderent in euro si dolar american.In acest sens,
persoanele juridice rezidente au dreptul de a deschide cont bancar in valuta straina la orice banca
licentiata de BNM de pe teritoriul tarii. Mijloacele valutare pastrate in aceste conturi provin din
incasari de la agenti straini pentru bunurile vindute si serviciile prestate, de la procurarea valutei
si a diferentelor de schimb valutar aferente, din rambursari de credite si imprumuturi in valuta
straina si a dobinzilor calculate s.a.m.d. Desi legislatia in vigoare tolereaza transferul valutei
straine de pe un cont bancar pe altul al aceluiasi titular de cont, totusi virarea valutei in contul
bancar al altor agenti economici nu se permite. Vorbim practic de o simpla miscare a mijloacelor
banesti, nu de transfer efectiv in vederea realizarii unei operatiuni economice. Din categoria
exceptiilor fac parte decontarile cu agentii economici straini sau transferul cu titlul de mostenire.

Deschiderea unui cont valutar se efectuiaza printr-o procedura similara deschiderii unui cont
curent, descrisa in Regulamentului privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la
bancile din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M.
nr.297 din 25 noiembrie 2004.

9
 Pentru a inregistra operatiunile in valuta, in contabilitate se utilizeaza contul de activ
243”Conturi curente in valuta straina”. In debitul contului se reflecta incasarea mijloacelor
banesti in valuta straina,iar in credit – utilizarea acestora. Soldul contului este debitor si
reprezinta suma mijloacelor banesti in valuta la sfirsitul perioadei de gestiune. In cadrul contului
243 pot fi deschise urmatoarele subconturi:

243.1 “Conturi valutare in tara”;

243.2 “Conturi valutare in strainatate”;

243.3 “Mijloace valutare legate”.

Datorita faptului ca SA”ASPA” nu deţine conturi valutare in afara teritoriului RM , in

contabilitate se utilizeaza doar subcontul 243.1 “Conturi valutare in tara”. Evidenta analitica a
mijloacelor valutare se tine pe fiecare tip de valuta in functie de sursele de provinienta si
directiile de folosire a acestora.

Perfectarea documentara a operatiunilor cu valuta straina se efectuiaza prin intocmirea

urmatoarelor documente contabile:

 Dispozitia de plata in valuta;

 Ordinul de plata in valuta;
 Ordinul de incasare in valuta;
 Nota de contabilitate.

Un alt document utilizat frecvent in sfera comerciala reprezinta factura de invoice, care se
perfecteaza de vinzator pentru cumparator la procurarea produselor ce tranziteaza teritoriul
vamal. In respectivul document este indicata marfa procurata, cantitatea si pretul marfii. Factura
de invoice trebuie prezentata la vama in momentul intocmirii declaratiei vamale.

SA “ASPA” si compania АО "НПЦ газотурбостроения "Салют" din Russia au incheiat un

contract de colaborare,(Договор №498/ASPA-2018ЭК/2610и-175 от 14.03.2018) prin care
ultima parte contractanta se angajează sa exporte la cerere materia prima necesara pentru
fabricarea pieselor din metal.

Ca urmare АО "Салют" a emis factura de invoice in care au fost indicate principalele

caracteristici ale bunurilor livrate:unde erau specificate 45 de mărci de metal fiecare specificat a
cite kg, preţul unitar şi total(Anexa 3) .La 23 mai 2018 această materie primă a fost introdusă pe
teritoriul vamal al RM. In baza documentelor prezentate a fost intocmita declaratia vamala, care

10
contine o rubrica separata in care se indica marimea impozitelor si taxelor de achitat. In
conformitate cu legislatia in vigoare suma T.V.A se calculeaza astfel:

Baza impozabila = Valoarea marfii + Cheltuielile de transport;

Baza impozabila = 1966236,00 + 212786,86= 594219,53

Procedurile vamale = Baza impozabila * Cota procedurilor vamale;

Procedurile vamale = 594219,53 * 0,4% = 2376,88

T.V.A de achitat la buget = (Baza impozabila + Procedurile vamale)*Cota T.V.A la import;

T.V.A de achitat la buget = ( 594219,53 + 2376,88) * 20% = 119319,28

Suma T.V.A calculata si achitata pentru materialele importata este trecuta in Registrul de
evidenta a livrarilor.

1. Inregistrarea la intrari a materiei prime primite la pretul indicat in factura de invoice –

536 192,55 lei ( 1966236 * 0.2727 rub/rus):

Debit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.1” Materii prime” – 536 192.55 lei;

Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.2”Facturi
de achitat in strainatate”– 536 192.55 lei;

2. Reflectarea serviciilor de transport prestate de compania rusească in suma de 58 026,98

lei (212786,86 * 0,2727 rub/rus)
Debit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.1” Materii prime” – 58 026,98 lei;

Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.2”Facturi
de achitat in strainatate”– 58 026,98 lei;

3. Achitarea în avans a sumei TVA şi a procedurilor vamale prin virament:

Debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, subcontul 229.4” Creante pe termen scurt
privind alte operatii” – 121 696,16 lei (2376,88 lei + 119 319,28 lei);

Credit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
121 696.16 lei lei;

4. Trecerea în cont a sumei TVA în baza declaraţiei vamale:

11
Debit contul 534” Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa
pe valoare adaugata” – 121 696.16lei;

Credit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, subcontul 229.4” Creante pe termen scurt
privind alte operatii – 121 696.16 lei;

Exportul bunurilor materiale reprezinta scoaterea acestora de pe teritoriul RM in conformitate cu

legislatia in vigoare.Agentii economici care livreaza bunuri si servicii companiilor nerezidente
dispun de facilitati in acest domeniu, fiind incurajati sa-si dezvolte propria afacere, astfel
contribuind la dezvoltarea economiei la nivel national.Trebuie mentionat faptul ca cota T.V.A.
aplicata produselor exportate constituie 0%. Insa, in functie de categoria produselor exportate si
prezentele tarife vamale, agentii economici trebuie sa verse in buget taxele vamale
corespunzatoare. Compania cercetata exporta marfuri de natura chimica (polisterol) si este
obligate sa achite la vama o taxa in marime de 0, 1% din valoarea marfurilor exportate.

SA „ASPA” deasemenea are încheiat contract de colaborare cu АО "НПЦ

газотурбостроения "Салют",Контракт №498/ASPA2018-ИМ/2674-175 от 14.03.2018, unde
se angajează de a exporta piesele din metal care au fost efectuate spre urmare din materia primă
primită de la această companie rusească.

SA “ASPA” de asemenea emite facture invoice unde este specificat fiecare denumire a piesei
din metal, numarul acestuia (шыфар), cantitatea, preţul unitar şi suma totală.

Debit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul

221.2”Facturi de primit din strainatate” – 2751182,80 rub.ruse

Credit contul 611”Venituri din vinzari”, subcontul 611.1”Venituri din vinzarea produselor” –
2751182.80 rub.ruse

În borderol de evidenţă al contului 521.2 al SA “ASPA” sunt fixate sumele şi contratele dintre
aceste două întreprinderi (Anexa 4).

Dupa cum a fost mentionat anterior, toate tranzactiile economice de pe teritoriul RM se

efectuiaza in lei. Insa, la efectuarea decontarilor cu persoanele juridice nerezidente se utilizeaza
valuta straina.La procurarea valutei, in contabilitate se utilizeaza contul de activ 229”Alte creante
pe termen scurt”, in particular subcontul 229.4 ”Creante pe termen scurt privind alte operatii”.
12
 În afară de conturi curente în valută naţională şi în valută străină întreprinderile mai pot
deţine mijloace băneşti în conturi speciale precum cele de acreditiv şi carduri bancare.

Acreditivul este un angajament prin care o bancă (banca emitentă), acţionînd la cererea
clientului său (ordonatorul), efectuează o plată în folosul unui terţ (beneficiarul) la prezentarea
de către acesta documentelor ce confirmă livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor.

Decontările cu utilizarea acreditivului în calitate de mijloc de plată sînt reglementate de

“Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar acoperit şi irevocabil pe teritoriul
Republicii Moldova” nr. 122 din 29.05.2003.

Acreditivul se clasifică după următoarele criterii:

 în funcţie de forma juridică:

a) revocabil – care poate fi modificat sau anulat fără consimţămîntul ordonatorului,
beneficiarului, băncii emitente sau băncii beneficiare;
b) irevocabil – care nu poate fi modificat fără consimţămîntul părţilor contractante.
 în funcţie de gradul de acoperire:
a) acoperit - reprezintă acreditivul, la deschiderea căruia banca emitentă transferă din
contul plătitorului sau creditului acordat plătitorului toată suma acreditivului băncii
beneficiare, cu condiţia utilizării acestor mijloace băneşti pentru achitarea
acreditivului;
b) neacoperit – reprezintă acreditivul, la deschiderea căruia banca emitentă transferă
băncii beneficiare doar o parte din suma acreditivului, cu completarea ulterioară, pe
măsura necesităţii a contului de acreditiv.
Pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează numai acreditivul acoperit şi irevocabil.

Acreditivul este destinat pentru decontări numai cu un singur beneficiar şi nu poate fi

transferat decît dacă este desemnat de banca emitentă ca fiind transferabil. Acreditivul se achită
prin virament în sumă totală sau parţială. Se interzice achitarea acreditivului în numerar.

Evidenţa analitică a acreditivelor se ţine pe bănci la care sînt deschise acreditivele şi pe clienţi
care beneficiază de acreditive.

Cardul bancar reprezintă un suport de informaţie, utilizat de deţinător în modul prevăzut în

obligaţiile reciproce cu emitentul cardului şi acceptat de comercianţi în calitate de instrument de
plată la procurarea de mărfuri, consumul de servicii, obţinerea de numerar şi altor servicii de
ghişeu.

13
 Modul utilizare a cardurilor la efectuarea decontărilor fără numerar este reglementat de
Regulamentului cu privire la cardurile bancare aprobat prin Hotărîrea Băncii Naţionale a
Moldovei Nr. 62 din 24 februarie 2005.

Cardurile sînt emise de către băncile comerciale la cererea clientului. Autorizarea efectuării
tranzacţiei constă în introducerea numărului personal de identificare (PIN), care se consideră
echivalentul semnăturii deţinătorului de card şi este un instrument de asigurare a securităţii.
Reflectarea operaţiilor economice privind mijloacele băneşti de pe card se realizează în baza
extraselor de cont primite de la bancă.

Evidenţa analitică a cardurilor bancare se ţine pe tipuri de carduri şi pe bănci emitente.

Pentru evidenţa sintetică a mijloacelor băneşti în acreditive şi mijloacelor băneşti pe carduri

bancare este destinat contul de activ 244 “Conturi speciale la bănci”.

La deschiderea acreditivelor, depunerea mijloacelor băneşti pe cardurile bancare se întocmesc

formulele contabile:
 debit contul 244,
 credit conturilor 242, 243,
 credit contul 511 - la deschiderea conturilor speciale din contul creditelor bancare pe
termen scurt.
Din contul mijloacelor băneşti păstrate la conturile speciale se achită datoriile faţă de
furnizorii pentru bunurile procurate, serviciile consumate.

La achitarea acestor datorii se întocmeşte formula:

 debit conturilor 521, 522, 539,

 credit contul 244.
La închiderea acreditivelor, anularea cardurilor:

 debit conturilor 242, 243, 511,

 credit contul 244.
Pentru deschiderea conturilor speciale, efectuarea operaţiunilor cu mijloace băneşti,
întreprinderea plăteşte băncii comisioane, care se reflectă prin formula:

 debit contul 713,

 credit contul 242.

14
 În procesul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii apar cazuri de transferare a
mijloacelor băneşti prin oficiile poştale, prin intermediul serviciului de încasare a băncilor
comerciale etc.
Pentru evidenţa mijloacelor băneşti aflate în drum este destinat contul 245 “Transferuri
băneşti în expediţie”. În debitul se înregistrează suma mijloacelor băneşti aflate în expediţie , iar
în creditul – înregistrarea mijloacelor băneşti în conturile bancare. Soldul reprezintă suma
mijloacelor băneşti aflate în expediţie la o dată anumită.

La transferarea banilor prin oficiile poştale, la predarea acestora încasatorilor se întocmeşte

formula contabilă:

 debit contul 245,

 credit contul 241.
Înregistrarea sumelor transferate la conturile bancare ale întreprinderii se reflectă prin formula
contabilă:

 debit conturilor 242,

 credit contul 245.
În afară de mijloacelor băneşti în numerar în casieria întreprinderii se păstrează şi
documentele băneşti la care se referă mărci poştale tichete pentru transport, foi de odihnă etc.

Pentru evidenţa acestor mijloace sau documente este destinat contul de activ 246 “Documente
băneşti”. În debit se reflectă procurarea, în credit – ieşirea.

La procurarea documentelor băneşti se întocmeşte formula contabilă:

 debit contul 246 – la suma totală a documentelor băneşti procurate,

 credit conturile 241, 242, 243 – prin achitare nemijlocită,
 credit conturile 227, 532 – prin intermediul titularilor de avans,
 credit contul 539 – la achitarea ulterioară,
 credit contul 229 – în urma schimbului cu alte active.
Ieşirea documentelor băneşti (vînzarea, schimbul, predarea cu titlu gratuit):

 debit contul 714,

 credit contul 246.
Totodată, dacă are loc vînzarea documentelor băneşti se întocmeşte formula contabilă:

 debit contul 241 – dacă contravaloarea lor se achită imediat,

15
  debit contul 227 – dacă documentele băneşti se vînd lucrătorilor întreprinderii cu achitare
ulterioară,
 debit contul 229 – dacă documentele băneşti se vînd altor persoane fizice sau juridice cu
achitare ulterioară,
 credit contul 612 – la valoarea de realizare a documentelor băneşti.
Suma TVA aferentă documentelor băneşti vîndute se reflectă prin formula contabilă:

 debit conturile 241, 227, 229,

 credit contul 534.
Documentele băneşti, de regulă, se păstrează în casierie şi inventarierea acestora se efectuează
odată cu inventarierea mijloacelor băneşti.

2.2. Aprecierea generală a situaţiei fluxurilor de mijloace băneşti

Analiza fluxului de mijloace băneşti reprezintă un studiu amplu efectuat cu scopul de a

obţine informaţii cu privire la volumul, parametrii,sursele de obţinere a veniturilor şi direcţiile de
utilizare a mijloacelor băneşti în vederea luării unor decizii temeinice, ţinind cont de anumite
aspecte obiective sau subiective şi de anumiţi factori deteminaţi. Disponibilitatea mijloacelor
băneşti determină în mod direct dacă entitatea este pe linia de plutire sau are o poziţie stabilă în
domeniul afacerilor şi este capabilă să-şi finanţeze activităţile apelînd doar la resursele proprii.
Astfel prin acest studiu se urmăreşte aprecierea fluxului de mijloace băneşti pe diferite tipuri de
activităţi , o atenţie deosebită fiind atrasă asupra activităţii operaţionale sau altfel spus cea de
rutina. Daca firma îşi finanţeaza activităţile operaţionale pe cont propriu, neapelînd la resurse din
exterior, putem afirma că în cadrul entităţii există un mediu de afaceri favorabil.

Mijloacele băneşti în numerar se păstrează la întreprindere în casierie.Operaţiile de casă

sînt efectuate de către casier care poartă responsabilitate materială totală pentru păstrarea,
folosirea mijloacelor băneşti şi documentele băneşti aflate în casierie.Efectuarea operaţiunilor de
casă este reglementată de “Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia
Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din
25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare.În timpul perioadei de gestiune la
întreprindere au loc atît operaţiuni de primire a numerarului în casierie, cît şi de eliberare a
acestora.În casierie numerarul poate fi primit din conturile curente în valută naţională sau străină,
din rambursarea avansurilor neutilizate de lucrători; din vînzarea produselor, materialelor.
Eliberarea mijloacelor băneşti se efectuează la achitarea salariilor, premiilor, acoperirea unor
16
cheltuieli generale şi administrative, la acordarea avansurilor, plata indemnizaţiilor pentru
pierderea temporară a capacităţii de muncă.

Documentul principal care permite efectuarea analizei este Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti, întocmit în cadrul rapoartelor financiare, în conformitate cu S.N.C. 7. De
asemenea pentru efectuarea analizei se pot utiliza datele din Planul de Afaceri, în acest mod
trasîndu-se o paralelă între cifrele prognozate şi cele realizate. Prima etapă de analiză începe cu
aprecierea generală a fluxurilor de mijloace băneşti , în particular stabilirea mărimii acestui
indicator pe fiecare activitate separat. În continuare vom utiliza înregistrările contabile din
perioada de gestiune şi înregistrările anului precedent (2017-2018).

Tabelul 2.1

Aprecierea generală a fluxurilor nete ale mijloacelor băneşti

(lei)

Abaterea
Nr. Tipuri de activitate 2017 2018 absolută
1 2 3 4 5
1. Operaţională 4 521 919 2 719 770 1 802149
2. De investiţii (600 097) (2 775 242) (2 175 145)
3. Financiară (2 077 980) (2 477 980) (400 000)
Flux net total 1 843 842 (2 533 452) (772 996)
Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru anul 2017 şi 2018 (anexa 2)

În urma calculelor efectuate am constatat că SA „ASPA” înregistrează o tendinţă negativă

privind situaţia cu fluxurile mijloacelor băneşti in perioada anului 2018. Respectiv, dacă în 2017
întreprinderea a obţinut un flux pozitiv din activitatea operaţională, în mărime totală de 4521919
lei, în 2018 la fel suma a fost poyitiva în sumă de 2719770lei. Rezultatele obţinute denotă o
insuficienţă majoră de mijloace băneşti necesară pentru activitatea uzuală a întreprinderii. Astfel
plăţile efectuate în folosul antreprenorilor, instituţiilor bancare şi salariaţilor intreprinderii, cît şi
suma impozitului pe venit achitată depăşesc considerabil suma încasărilor bănesti din vinzări.

Conform principalelor reguli de analiză, entitatea trebuie să obţină un flux de mijloace

bănesti negativ din activitatea de investiţii. Acesta indica o utilizare corectă şi conform
destinaţiei a surselor disponibile în cadrul întreprinderii. În pofida acestui fapt, SA “ASPA” a
vîndut în 2018 mijloace fixe în valoare de (2775242) lei, ceea ce a condiţionat formarea unui

17
flux din activitatea de investiţii negativ.Iar în anul 2017 aceasta suma este de (600097)lei .
Aceaste cifre semnalează că SA “ASPA” nu este orientată spre mărirea potenţialului tehnic prin
procurarea mijloacelor fixe noi, fapt care poate crea dificultăţi în desfăşurarea activitătii
operaţionale a întreprinderii.

Fluxurile de mijloace bănesti din activitatea financiară reprezintă sursele externe de finanţare a
bussines-ului şi de obicei acestea vin să acopere golurile activităţii operaţionale. Însă foarte
frecvent se înregistrează situaţia inversă, adică activităţile operaţionale aduc un flux bănesc mai
mare decit cele financiare. În acest caz surplusul bănesc are misiunea de a reduce datoria
existentă. În cazul intreprinderii cercetate, fluxul financiar negativ în valoare de (2477980) lei nu
poate fi compensat pe seama disponibilitaţilor operaţionale şi în rezultat are loc formarea unui
flux net total negativ echivalent cu (2533452) lei.

Deşi întreprinderea este profitabilă conform datelor Raportului privind rezultatele

financiare, situaţia prezentata în Raportul privind fluxul mijloacelor banesti nu este tocmai
favorabilă. Aceasta conjunctură de regulă se crează în cazul apariţiei modificărilor în anumite
posturi de activ sau efectuarea operaţiunilor nemonetare. În situaţia în care se află la momentul
studierii acestă entitate (2017-2018), conducerea trebuie sa ia măsuri de ameliorare precum
îmbunătăţirea potentialului tehnic prin procurarea utilajelor noi. Sporirea randamentului va duce
la optimizarea a calităţii produselor şi în final la creşterea încasărilor din vînzari.

Daca în urma unui studiu general am obtinut un flux total de mijloace băneşti negativ vom
purcede la executarea celei de-a doua etape de analiză. În acest scop vom depista cauza
principală care a condiţionat dinamica fluxului operaţional. Analiza de tip factorial prin metoda
balanţiera este cea mai potrivită pentru efectuarea acestui studiu.

Elaborarea Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti datează din anii ’80 ai secolului
trecut şi avut o raspîndire rapidă în ţările în care se aplicau deja standardele internaţionale de
contabilitate.Astfel acest raport a căpătat o importanţa deosebită de-a lungul timpului şi a devenit
o componentă indispensabilă a rapoartelor financiare.În baza informaţiei cu privire la fluxul
mijloacelor băneşti, utilizatorii economici stabilesc abilitatea întreprinderii de a genera bani şi
echivalenţi ai banilor.Astfel apare noţiunea de suficienţă.Totodată, se determină volumul
mijloacelor băneşti din cadrul entităţii şi în raport cu alte entităţi.În acest caz vorbim de eficienţă.

În vederea evaluării suficienţei mijloacelor băneşti trebuie parcursă o serie de acţiuni succesive:

o Estimarea mijloacelor băneşti disponibile pentru achitarea dobînzilor, dividendelor şi

rambursarea capitalului împrumutat;
18
 o Determinarea volumului de bani necesar pentru extinderea activităţii şi înlocuirea
activelor;
o Stabilirea surselor băneşti pe seama cărora se formeaza provizioane pentru achitarea
dobînzilor, dividendelor, creditelor şi împrumuturilor;
o Determinarea surselor de mijloace băneşti necesare pentru înlocuirea activelor pe termen
lung(atestă o expansiune a activităţii operaţionale);
o Formularea opiniei cu privire la aptitudinea întreprinderii:
 de a finanţa activitatea operaţională;
 de a obţine surse suplimentare de finanţare;

De-asemenea la această etapă se formulează o opinie cu privire la politica de finanţare a

activităţii operaţionale şi de investiţii implementata de managementul entităţii. Chiar dacă
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti reprezintă o sursă informaţională preţioasă, aceasta
nu este suficientă pentru a întreprinde paşii enumeraţi mai sus. Iată de ce, în teoria şi practica
economică se utilizează un sistem de rate ce permite evaluarea suficienţei fluxului de mijloace
băneşti, prin stabilirea punctelor forte şi slabe ale entităţii. Coeficienţii calculaţi evaluiaza
capacitatea întreprinderii de a genera bani pentru achitarea datoriilor, investirea în propriile
activităţi şi distribuirea profitului sub formă de dividende acţionarilor. Chiar dacă analiza
fluxurilor de mijloace băneşti prin metoda ratelor are o mulţime de avantaje, totuşi există
anumite limitări care duc la apariţia unor inexactităţi sau erori legate de efectuarea calculelor.Iată
unele din situaţiile ce prezintă erori:

 Politicile de contabilitate diferă de la o firmă la alta, respectiv şi ratele calculate în scopul

evaluării eficienţei şi suficienţei mijloacelor băneşti nu pot fi comparate. Fiecare entitate
are propriile proceduri contabile, ceea ce influenţeaza în mod direct tipurile şi
modalităţile de calcul al coeficienţilor;
 Analiza prin metoda ratelor se efectuiaza doar pe baza informaţiei cuprinse în rapoartele
financiare. Deci, prezentarea unor date bilanţiere eronate va cauza erori în executarea
calculelor;
 Din cauza oscilaţiei permanente a nivelului preţurilor compararea cifrelor devine foarte
dificilă. Modificarea preţurilor duce la apariţia unor schimbări în evaluarea costului
producţiei fabricate, a venitului din vînzări şi a valorii activelor în general. De aceea, în
scopul efectuării unor comparaţii adecvate, trebuie efectuate ajustările necesare;
 La determinarea ratelor de suficienţă şi eficienţă a mijloacelor băneşti sunt utilizate doar
date cu caracter cantitativ, chiar dacă informaţia calitativă ar putea schimba radical opinia
creditorilor faţă de companie.
19
Pentru a aprecia dacă SRL Izoplast dispune de suficiente mijloace băneşti pentru a-şi îndestula
necesităţile operaţionale, în practica analitică se calculează şi se interpretează o serie de rate:

Incheiere

Efectuind o analiza amanuntita a trasaturilor esentiale ce tin de contabilitatea mijloacelor

banesti ale intreprinderii putem formula urmatoarele

concluzii:

Evidenta mijloacelor banesti la SA “ASPA” se efectuiaza in conformitate cu prevederile

principalelor acte normative ce reglementeaza acest domeniu. Primirea si eliberarea numerarului
din casa intreprinderii, efectuarea transferurilor din conturile de decontare se consemneaza in
documentele stabilite de legislatia in vigoare. La fel examinînd borderoul de evidenţă al contului
243 (Anexa 5,6) la finele anului 2017-2018 al acestei întreprinderi, se observă că contul

Bibliografie

I. Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992;

20
 II. S.N.C. 7”Raportul privind fluxul mijloacelor banesti”,aprobat prin ordinal Ministerului
Finantelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997;
III. S.N.C. 21”Efectele variatiilor cursurilor valutare”, aprobat prin ordinal Ministerului
Finantelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999;
IV. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 7”Raportul privind fluxul mijloacelor
banesti”, aprobat prin ordinal Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr.16 din
29.01.1999;
V. Regulamentul privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bancile
autorizate din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr297 din 25.11.2004;
VI. Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat
prin Hotarirea Consiliului de Administratie al BNM, process-verbal nr.2 din 13.01.1994;
VII. Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil si acoperit pe
teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr.122 din 29.05.2003;
VIII. Regulamentul cu privire la cardurile bancare, aprobat prin Hotarirea BNM nr.62 din
24.02.2005;

21