Sunteți pe pagina 1din 46

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “FUNDENI” BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA


BOLNAVILOR CU LEUCEMIE ACUTA

Coordonator:
Prof. Dr.PAUNICA-PANEA GEORGETA

Absolvent:
NITU ALEXANDRA

Bucuresti
-2019-

1
"PROFESIUNEA DE ASISTENTĂ MEDICALĂ PRESUPUNE
DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE, MARI CERINŢE VORBIND
DE CALITĂŢILE SALE SUFLETESTI, SE REFERĂ LA: RENUNŢARE,
RĂBDARE, ALTRUISM, DEVOTAMENT, BUNĂ DISPOZIŢIE,
AMABILITATE, VOIOSIE, PREZENŢĂ DE SPIRIT sI
CONsTIINCIOZITATE.

PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT,


PUTEREA FIZICĂ, PSIHICĂ SI MENTALĂ CARE ÎL PĂRĂSEsTE
VERTIGINOS ÎN MOMENTELE DE SUFERINŢĂ, ASISTENTA
MEDICALĂ VA TREBUI SĂ ÎNTRUNEASCĂ MARI CALITĂŢI
MORALE SI UMANE, O DEPLINĂ DISPONIBILITATE AFECTIVĂ,
DAR sI O BUNĂ sI CONTINUĂ PREGĂTIRE PROFESIONALĂ.

RESPECTÂND SI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA


NOASTRĂ, NE RESPECTĂM PE NOI sI PROFESIA NOBILĂ PE
CARE NE-AM ALES-O".

2
CUPRINS
CAPITOLUL I
Anatomia sangelui……………………………………………………………..pg.4
CAPITOLUL II- DATE GENenERALE DESPRE BOALA
Definitie………………………………………………………………………...pg.9
Etiologie ……………………………………………………………………….pg.9
Mecanism fiziopatogenic………………………………………………………pg.11
Tablou clinic…………………………………………………………………..pg.12
Simptomatologie……………………………………………………………..pg.15
Evolutie si prognostic…………………………………………………….....pg.15
Diagnosticul …………………………………………………………………pg.17
Diagnostic paraclinic…………………………………………………………pg.18
Tratament ……………………………………………………………………pg.20
CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu leucemie……………..pg.24
Rolul asistentei medicale in stabilirea diagnosticului medical………………pg.27
Procesul de ingrijire………………………………………………………….pg.32
CAPITOLUL IV
Cazuri clinice………………………………………………………………….pg.35
Concluzii……………………………………………………………………..pg.44
Bibliografie ………………………………………………………………….pg.45

3
Capitolul I
ANATOMIA SANGELUI

Sângele (latină sanguis, greaca veche: haima) este un țesut special sub
formă lichidă care, prin intermediul aparatului circulator, alcătuit din inimă și
vasele sanguine, transportă nutrienții și oxigenul la nivelul țesuturilor corpului, de
unde preia bioxidul de carbon și produșii de catabolism tisular, transportându-i la
nivelul organelor de eliminare.
Din punct de vedere histologic, sangele reprezinta un tesut specific alcatuit
din elemente figurate si plasma insumand 6-8% din greutatea corpului.
Elementele figurate ale sangelui sunt reprezentate de eritrocite (hematii sau
globule rosii), leucocite (globule albe) si trombocite (plachete sanguine).
Celulele circulare se dezvolta in urma unor procese celulare complexe
cunoscute sub denumirea de hematopoeze. Aceste procese biologice au loc in
organele hematopoetice (maduva osoasa, splina si ganglionii limfatici) unde
celulele tinere, nediferentiate se divid in mod continuu, fiind eliberate in circulatia
sanguina dupa ce se maturizeaza si devin specifice.
Functia tesuturilor hematopoetice se afla sub control permanent al sistemului
nervos si al glandelor endocrine, care regleaza activitatea acestora pastrand un
echilibru constant in producerea elementelor figurate ale sangelui.
Elementele figurate ale sangelui

4
Eritrocitele isi au originea in maduva
rosie. Pierzand nucleul reticulocitele devin
eritrocite mature si trec in sangele
circulant. Eritrocitul are forma unui disc cu
fete concave, cu un diametru de 7-8
microni.

Aceasta forma ii da o suprafata maxima fata de volum, ceea ce usureaza mult


fixarea si eliberarea oxigenului de catre hemoglobina.
Eritrocitul este o celula fara nucleu. La suprafata prezinta o membrana cu
structura complexa prevazuta cu pori, care-l asigura semipermeabilitatea necesara
schimburilor care se produc la acest nivel.in interiorul eritrocitului se gaseste un
gel (stroma globulara), format din proteine si lipide, intre care se afla si
hemoglobina; aceasta este o proteina specifica eritrocitului care asigura functia
principala de transport al oxigenului.
Hemoglobina constituie 80% din greutatea eritrocitului. La 100g sange,
gasim 14-15 g hemoglobina.
Hemoglobina se incarca cu oxigen la nivelul capilarelor din alveolele
pulmonare, devenind oxihemoglobina. Sangele astfel oxigenat este de culoare rosu
deschis. Transportat la tesuturi prin sistemul arterial, oxigenul este cedat si
hemoglobina ramane in stare de hemoglobina redusa. La nivelul tesuturilor
hemoglobina se poate combina cu dioxidul de carbon, formandu-se
carboxihemoglobina. Astfel dioxidul de carbon din tesuturi este transportat prin
sistemul venos la alveolele pulmonare.
Datorita compozitiei lor, eritrocitele se afla in echilibru osmotic cu plasma.
Scaderea presiunii osmotice a plasmei, precum si actiunea unor substante toxice
sau a toxinelor microbiene provoaca ruperea membranei eritrocitului. In aceste

5
cazuri, hemoglobina trece in plasma care se coloreaza in roz, iar fenomenul poarta
denumirea de hemoliza.
Leucocitele sunt celule nucleate de forma ovalara, mai mari decat
eritrocitele, avand un diametru care variaza intre 7 si 25 microni, in functie de tipul
leucocitelor.
Numarul leucocitelor variaza intre 4000-10000/mm3 de sange. Cresterea
numarului de leucocite peste 10000 se numeste leucocitoza, iar scaderea sub 4000
se numeste leucopenie.
Tipuri de leucocite: granulocite, limfocite, monocite, plasmocite.

- granulocitele se formeaza in maduva osoasa. In


sangele circulant se afla in cantitate de 62-70%.
Exista 3 tipuri de granulocite: neutrofile, bazobile,
eozinofile.
- Limfocitele se gasesc in sangele circulant in
proportie de 25-30% fata de numarul total de
leucocite. Ele iau nastere in ganglionii limfatici,
splina, amigdale;

- Monocitele se gasesc in singele circulant in proportie de 8%. Ele iau nastere


din celulele reticulare nediferentiate din maduva oaselor, splina si ganglioni
limfatici;
Plasmocitul se gaseste in sangele circulant numai in anumite boli ca:
hepatita epidemica, boala serului, rubeola.
Principalul rol al leucocitelor este de a apara organismul impotriva
microorganismelor si altor agenti daunatori. Ajunse la nivelul focarului infectios
granulocitele emit psudopode care inglobeaza si digera resturile celulare, microbii.

6
Distrugerea acestora se realizeaza cu ajutorul logocitinei, substanta
bactericida pe care o contin neutrofilele.
Trombocitele numite și plachete sanguine, sunt celule ale sângelui cu rol în
coagulare.
Plsma sanguina este un lichid de culoare galbuie, al carui volum reprezinta
55-58% din volumul total al sangelui si aproximativ 1/20 din greutatea corpului
unui adult normal

Compozitia chimica a plasmei


- Apa este constituientul principal al plasmei in care se afla sodiu, calciu,
potasiu, magneziu, fier, cupru, clor, iod, flor, brom. Aceste substante se
gasesc in plasma sub forma de saruri dizolvate in apa, o parte din ele fiind
disociate sub forma de ioni.
- Calciu contribuie la reducerea permeabilitatii membranelor si are un rol
important in coagularea sangelui.
- Proteinele plasmaticese gasesc sub urmatoarele forme:fibrinogen, albumine,
globuline.
o Fibrinogenul este sintetizat in ficat; sub influenta trombinei se
transforma in fibrin, participand astfel la coagularea sangelui
o Albuminele au rol in mentinerea presiunii osmotice precum si in
transportul unor substante
o Globulinele le intalnim sub forma alfa si gama globuline; participa la
sinteza anticorpilor

7
Elementele figurate din sângele uman
Denumire Numărul pe μl (mm3) de sânge
4,5-5,0 mil. la femei
Eritrocite
5,0-5,5 mil. la bărbați
Leucocite 6.000–8.000
Granulocite  
Neutrofile 2.500–7.500
  Eozinofile 40–400
 
Bazofile 10–100
Limfocite 1.500–3.500
Monocite 200–800
Trombocite 300.000

8
Capitolul II
LEUCEMIA
Definitie
Leucemia este un tip de cancer al sângelui sau al măduvei osoase
caracterizată printr-o creștere anormală a celulelor imature albe din sânge numite
blaști (singular blast). Leucemia este un termen care acoperă un spectru mai larg
de boli. La rândul ei, aceasta face parte din grupul mai larg de boli care afectează
sângele, măduva osoasă și sistemul limfoid, care sunt toate cunoscute ca tumori
hematologice.
Cauze
Cauzele leucemiei nu sunt foarte bine cunoscute. Nu se cunoaște de ce unii
oameni fac acestă boală și alții nu. Cercetările au arătat că unii oameni sunt mai
predispuși decât alții la a face această boală.
Un factor de risc este definit ca factorul care poate crește probabilitatea de a
avea a anumită afecțiune. Totuși, majoritatea oamenilor cu leucemie nu au niciunul
din factorii de risc cunoscuți. Factorii de risc pentru apariția leucemiei sunt:
 fumatul: 20% dintre persoanele cu leucemie acută mieloidă fumează sau
folosesc produse ce conțin tabac;
 expunerea la nivele crescute de radiații: persoanele care au fost aproape de
zonele exploziei bombelor atomice din Japonia, din timpul celui de-al Doilea
Război Mondial, sau persoanele din Ucraina care au fost în zona unde a avut
loc accidentul nuclear de la Cernobîl au un risc foarte mare de a face
leucemie;

9
 expunerea la substanțe chimice, cum ar fi benzenul[3]
sau formaldehidă: uneori această expunere se realizează la locul de muncă;
 chimioterapia și radioterapia utilizate în tratamentul cancerului;
 boli genetice, cum ar fi sindromul Down (afecțiune congenitală determinată
de prezența unui cromozom supranumerar la nivelul perechii 21 de
cromozomi);
 infecția cu virusul HIV;
 alte boli ale sângelui, cum ar fi sindromul mielodisplazic;
 transmiterea genetică, în special în cazul formei de leucemie cronică
mieloidă.
Din numerosii agenti suspecti ca leucemogeni, numai trei s-a dovedit ca
influenteaza cresterea frecventei leucemiei: radiatiile ionizante, ereditatea si unele
substante chimice.
Radiatiile ionizante au in mod sigur un efect leucemogen la om si animal. La
om s-a constatat o crestere paralela a numarului de leucemii si a contitatii de
radiatii ionizante primita de fiecare individ. S-au stabilit trei mecanisme prin care
radiatia produce leucemia:

- Activarea unei infectii virale latent


- Tulburarea mecanismelor care regleaza productia de leucocite
- Producerea de mutatii somatice in celulele hematopoetice.
Convingerea ca radiatiile ionizante maresc frecventa leucemiei la om a
rezultat din studii statistice efectute in special asupra urmatoarelor trei categorii
categorii de indivizi:
o Cei care sunt expusi in mod cronic la doze mici de raze
o Cei expusi la o singura doza mare de radiatii
o Bolnavii care au primit doze mari de raze x in scop terapeutic
10
Ereditatea . Rolul ereditatii in aparitia leucemiei a devenit evident cand s-a
vazut ca se pot obtine tulpini de soareci in care leucemia se intalneste la 90% din
membrii, iar altele la care nu exista aproape deloc.
Exemple clinice: s-a gasit leucemia acuta limfocitara la 5 din 8 frati. Pentru
unele cazuri familiale s-a pus problema transmiterii unui germene infectios de la
un membru al familiei la celalalt.
Substantele chimice. Substantele chimice care au fost incriminate in
producerea leucemiei la om sunt benzolul si unele substante medicamentoase.

Mecanism fiziopatogenic
În majoritatea cazurilor de leucemie există prea multe celule albe anormale.
Aceste celule le înlocuiesc pe cele normale în măduva osoasă și se adună la nivelul
nodurilor limfatice, la nivelul splinei și al ficatului. Acest lucru duce la îngreunarea
luptei organismului cu diferitele infecții.
Celulele albe ajută organismul să lupte cu infecțiile apărute. Hematiile au
rolul de a asigura o bună oxigenare la nivel celular, necesară pentru buna
funcționare a organismului, iar trombocitele ajută în oprirea sângerărilor. În
momentul când celule leucemice înlocuiesc celulele normale, sângele nu-și mai
poate îndeplini funcțiile. Ca urmare se pot produce sângerări și vânătăi cu ușurință,
poate exista o stare de oboseală continuă sau persoanele în cauză se pot îmbolnăvi
frecvent.
Tratamentul chimioterapic sau radioterapia folosite în tratamentul altor
cancere, cum ar fi cancerul de sân, limfomul Hodgkin (boală malignă ce debutează
inițial la nivelul ganglionilor limfatici), pot duce la apariția leucemiei după câteva
luni sau după ani de zile de la începerea tratamentului.

11
Ratele de supraviețuire sunt diferite în funcție de tipul de leucemie. Rata de
supraviețuire la cinci ani este un parametru care apreciază eficacitatea
tratamentelor și este definită ca procentul de bolnavi care mai trăiesc după cinci ani
de la depistarea bolii. Trebuie însă reținut că fiecare caz e diferit, această rată fiind
doar statistică. Noi cercetări sunt pe cale să descopere alte tratamente mult mai
eficiente pentru această afecțiune.
Ratele de supraviețuire la cinci ani sunt:
 20% pentru leucemia acută mieloidă (LAM);
 65% pentru leucemia acută limfoblastică (ALL);
 73% pentru leucemia limfoidă cronică (CLL);
 31%-57% pentru leucemia mieloidă cronică (CML), la cei cu posibilitatea
unui transplant de măduvă osoasă de la un donator neînrudit.
Tabloul clinic
Debutul real al bolii, precede in mod sigur, manifestarile clinice:
modificarile biochimice apar in leucocite inaintea modificarilor morfologice.
In anumite cazuri clinice se constata o perioada lunga de tulburari sanguine,
medulare si clinice, inainte de aparitia leucemiei acute; scaderea numarului de
celule dintr-una sau mai multe serii celulare din sangele periferic: anemie,
neutropenie, trombocitopenie sau combinatii ale lor. In acest timp maduva osoasa
este normala sau hipoplazica si cu celulele suspecte de a fi celule leucemice. Faza
preleucemica poate dura an de zile, in care timp bolnavul prezinta simptome legate
de tulburarile celulare constante. In timp, caracterele maligne ale acestor celule s-
au accentuat, ajungand la sfarsit sa aiba aspectul net al mieloblastilor leucemici.
Debutul aparent al bolii poate fi lent sau brusc, in raport cu intensitatea
procesului leucemic si cu organele initial atinse de acesta.

12
In primul rand apar semnele rezultate din scaderea trombocitelor,
leucocitelor neutrofile al eritrocitelor din sange. La acestea se adauga semnele date
de prezenta celulelor leucemice in organele hematopoietice si de invadarea lor in
diverse alte organe.

Pielea
Paloarea constituie unul dintre semnele cele mai constante ale bolii. Ea
poate avea o nuanta pamantie sau subicterica, cand este prezenta hemoliza.
Manifestarile cutanate sunt extrem de polimorfe, intalnindu-se aproape
toate tipurile de adenopatii, de eritem si purpura pana la leziuni ulceronecrotice si
infiltrativ tumorale.
Oasele si articulatiile
Infiltratia maduvei oaselor cu celule leucemice si compresiunea exercitata
de acestea asupra osului determina, uneori, dureri si modificari vizibile
radiologic.Raspunsul substantei osoase la proliferarea leucemica invadata se
manifesta prin distrugere de os si formare de os nou. Invadarea cu celule leucemice
a osului impiedica osteogeneza si prin aceasta cresterea in lungime a osului in
perioada activa a bolii. Mai tardiv,apar leziuni osteolitice sub forma de osteoporoza
difuza, care initial poate fi juxtametafizarea, inaintand apoi catre centrul diafizei.
Limfoganglionii
Adenopatia mediastinala descoperita clinic sau radiologic poate fi semnul
de debut; se traduce clinic prin tuse, polipnee, dureri retrosternale sau modificari
de voce. In timpul evolutiei bolii se pot produce spontan modificari ale
dimensiunilor adenopatiilor.

13
La examenul histologic al unui limfoganglion de leucemie acuta se constata
o infiltratie cu celule mononucleate neregulate, cu disparitia arhitecturii
ganglionului normal.
Aparatul respirator
Infiltratia cu celule leucemice poate fi localizata in diverse parti ale aparatului
respirator. Cel mai des atins este laringele; urmeaza apoi infiltratii pulmonare, care
imbraca forme variate si care se manifesta clinic prin: tuse, dispnee inspiratorie sau
expiratorie si cianoza, in cazul in care procesul infiltrativ compromite o mare parte
a campului de hematoza.
Sistemul cardio-vascular- prezinta uneori modificari patologice, in primul
rand anemie; ca urmare apar tahicardia, dispnee si sufluri anemice. Aceste
simptome au fost la unele cazuri primele simptome de leucemie. Pericardita poate
fi un semn de debut al bolii sau sa apara mai tarziu.
Manifestari bucofaringiene- sunt des intalnite in leucemia acuta, mai ales
in cea monocitara. Ele rezulta din alterarile produse de procesul leucemic in
celulele mucoasei, infectia supraadaugata, lipsa neutrofilelor si terapia
antileucemica.
- la inceput apare o gingivita hiperplazica si uneori ulcerativa: gingiile sunt
tumefiate acoperind o ortiune din dinti, palide, cu margini desprinse si
sangerande; in formele mai grave apar zone necrozate si sfacelate
- amigdalele sunt marite si au depozite difteroide pe suprafata lor.
Splina si ficarul- pot fi gasite marite chiar de la debut sau se hipertrofiaza
dupa un timp de evolutie a bolii. Cand aceasta marire a lor este in concordanta cu
celelalte semne, suspiciunea de leucemie acuta se intareste.
Manifestari hemoragice- se accentueaza progresiv; alaturi de purpura, apar
petesii si echimoze spontan sau dupa traume minore, cum sunt injectiile. Deseori
petesiile sunt dure, hemoragia fiind asociata cu leziuni infiltrative. Manifestarile
14
hemoragice sunt observate mai frecvent pe trunchi si pe extremitati si pe mucoasa
bucala si nazala. Pot exista sangerari si in tractul gastrointestinal, urinar, etc.
hemoragia cerebrala este cauza directa a mortii.
Sistemul nervos- poate fi sediul infiltratiei leucemice sau hemoragiei si este
mai frecvent atins la copil decat la adult. Complicatiile cele mai des intalnite sunt:
hemoragia cerebrala, cresterea tensiunii intracraniene, infiltratia focala provocand
paralizii de nervi cranieni, in special de facial, epilepsie jaksoniana, meningita
leucemica.
Simptomatologie
Simptomele depind de cât este de avansată boala și pot include:
 febră și transpirații nocturne;
 infecții frecvente și neobișnuite;
 astenie și fatigabilitate (oboseală);
 cefalee (durere de cap);
 apariția de echimoze (vânătăi) pe corp și sângerări la nivelul gingiilor și la
nivelul rectului;
 creșterea în dimensiuni a abdomenului, dureri în partea stângă a acestuia sau
în umărul drept, datorită splinei mărite;
 tumefierea nodulilor limfatici de la nivelul axilei, gâtului sau la nivelul
canalului inghinal;
 scăderea poftei de mâncare și scăderea în greutate deoarece există senzația
de plenitudine.
Evolutie si prognostic
Boala progreseaza prin accentuarea formelor de debut si aparitia altora noi,
cum sunt cele rezultate din infiltrarea organelor cu celule leucemice.

15
Intr-un numar foarte redus de cazuri, dupa fenomenele de debut urmeaza o
perioada de ameliorare aparenta. In majoritatea cazurilor, insa se asista la o
agravare rapida a bolii. Starea generala se altereaza profund, deseori pana la
obnubilare; febra este cel mai des ridicata pana la 39-40 grade, cu oscilatii mari si
cu tendinta la urcare progresiva.
In cursul evolutiei bolii majoritatea bolnavilor au cel putin un episod febril.

Prognosticul leucemiei variaza foarte mult de la o forma la alta. Rata de


supravietuire a crescut simtitor in ultimele patru decenii datorita progreselor din
metodele de diagnostic si tratament. In 1960, supravietuirea la 5 ani la toate tipurile
de leucemie era de 14%. In prezent, ea a ajuns la 50%.

Clasificarile uzuale tin cont de:


 Modalitatea de instalare si evolutie a simptomelor: acuta (rapida) sau cronica
(lenta)
 Tipul celulelor afectate: limfoide sau mieloide
Astfel, exista 2 tipuri commune de leucemii acute:
 Leucemia mieloida acuta (LMA)
 Leucemia limfoida acuta (LLA)

Leucemia mieloida acuta


 Cel mai comun tip de leucemie
 Apare atat la copii, cat si la adulti, dar persoanele mai in varsta sunt mai
susceptibile decat copii
 Media de varsta a bolnavilor este de 65 de ani
 Se numeste si leucemie acuta non-limfocitara, leucemie acuta mielocitica,
leucemie acuta mieloblastica, leucemie acuta granulocitara

16
 Afecteaza monocitele sau granulocitele, un anumit tip de leucocite in care
exista o serie de particule de mici de dimensiuni care se numesc granule
 Factorii de risc mai des incriminati in producerea bolii: fumatul, expunerea
la benzen, efectuarea unei chemoterapii anterioare pentru limfoame sau LLA
si prezenta sindroamelor mieloblastice
 Exista mai multe subtipuri, in functie de stadiul in care mieloblastii se afla in
momentul diagnosticului (Mo, pornind de la mieloblasti imaturi,
nediferentiati pana la M7, in care afectate sunt celule deja diferentiate,
megacariocite)
Leucenmia limfoida acuta
 Cel mai comun tip de leucemie la copii – 80% dintre leucemiile la copii
 Varsta la care boala apare cel mai frecvent: 4 ani
 Se mai numeste si leucemia acuta limfoblastica
 Printre factorii de risc mai des  incriminati se numara: nivelul inalt al
radiatiilor sau expunerea la toxine in perioada pre-natala (expunerea mamei
inainte de nasterea copilului) sau in copilarie, sindromul Down
 Exista o incidenta destul de mare a cromozomului Philadelphia printre
pacientii varstnici
 Este stadializata in trei stadii (L1, L 2, L3)
 60 – 80% dintre copii si adultii care primesc tratament ajung la remisie
completa.

Diagnosticul
Cea mai importanta conditie pentru stabilirea diagnosticului este a ne gandi
la ea cand simptomele si semnele clinice o sugereaza. Greselile de diagnostic sau
inatarzierea recunoasterii leucemiei acute sunt din cauza nerecunoasterii semnelor
de debut al bolii.
17
Pentru un diagnostic corect de la inceput, este necesar sa insistam asupra
unor tablorui clinice de debut, care fiind deseori inselatoare sunt sursa celor mai
frecvente diagnostice eronate. Dintre acestea, cel mai des intalnite sunt:
1. Debutul care simuleaza o infectie acuta: cand febra, cefaleea si durerile
musculare sunt pe primul plan, iar anemia si purpura absente sau
neaccentuate, ideea unei infectii grave, mai ales la copil, este prima care
apare in minte. Lipsa confirmarii bacteriologice a infectiei poate ajuta insa
diagnosticul de leucemie acuta. Mononucleoza infectioasa, atat la copil, cat
si la adult, constiti frecventa sursa de confuzie; deseori este nevoie sa
asteptam un timp scurt, inainte de a putea preciza diagnosticul.de mare
ajutor pentru diagnostic este lipsa anemiei si a trombopeniei in
mononucleoza infectioasa si prezenta lor la marea majoritate a celor cu
leucemie acuta. Diagnosticul clinic este dificil, mai ales intre forma de debut
bucofaringian a leucemiei si forma faringiana a mononucleozei infectioase,
in special la copilul mic.
2. Debut cu semne si simptome predominant bucale.Gingivoragiile si petesiile
pe mucoasa bucala apar uneori precoce in leucemie. Uneori se asociaza
tumefierea si ulcerarea gingiilor, leziuni care se pot intinde spre palat si
faringe. Cand aceasta tulburare este asociata cu alte semne de leucemie,
diagnosticul este usurat.
3. Diagnosticul citologic. In multe cazuri de leucemie acuta tabloul clinic este
patognomonic pentru ca se gasesc asociate anemia, trombocitopenia si un
numar crescut de leucocite. Cand se constata o astfel de situatie nu exista
nici o ezitare in stabilirea diagnosticului. Formula leucocitara este insa
sugestiva pentru leucemie, pentru ca desi numarul de leucocite nu este
crescut, multe dintre celule sunt de tip leucemic.
Diagnosticul paraclinic
18
Examene de laborator
- Examenul sangelui
o pentru explorarea seriei albe :numarul leucocitelor si stabilirea formei
leucocitare
o pentru explorarea seriei rosii: numararea hematiilor, hematocrit,
hemoglobina, numararea reticulocitelor, electroforeza hemoglobinei,
sideremia, bilirubinemia
o pentru explorarea functiei de coagulare: numararea trombocitelor,
fibrinemiei, T.S,T.C, timp de protrombina, test Howell
o alte examene: VSH, proteinemia
- Examenul materiilor fecale:
o examenul parazitologic (pentru ascaridioza, giardioza)
o reactia Adler
- examenul urinei
o pentru evidentierea hematuriei microscopic
o pentru evidentierea hemoglobinuriei nocturne
- examenul sucului gastric
o pentru determinarea chimismului gastric (hipo- si anaciditatea gastric
sunt cauze de anemie)

Testul Rumpel-Leede- proba pozitiva, cand apar aproximativ 15 petesii sub


nivelul de aplicare al mansetei pneumatic
Explorarea organelor hematoformatoare
- punctia osoasa
- punctia biopsica (ganglionara)
- punctia splenica

19
- scintigrafia hepatica, splenica
- ecografia abdominal.

In majoritatea cazurilor examenul maduvei extrase prin punctie precizeaza


diagnosticul, pentru ca se constata hiperceluralitate cu celule leucemice
(predominant celule blastice).

Tratament
Obiectivul actual al tratamentului in leucemiile acute este obtinerea unor remisii
cat mai bune si in numar cat mai mare. Cu tratamentele moderne se pot obtine
urmatoarele tipuri de remisii:
- clinica: bolnavul are o stare generala buna, cu putine sau nici un semn clinic
de leucemie; sangele si maduva sunt leucemice;
- clinica si a sangelui periferic: stare clinica buna, sangele normal, dar maduva
contine celule leucemice;
- clinica a sangelui periferic si a maduvei: remisia completa, totul este normal.
Chimioterapia este un tratament care se foloseste de o serie de medicamente,
utilizate in tratamentul cancerului. Este tratamentul uzual intr-o forma de leucemie
acuta.
Acest tratament se face in trei faze:

- inductia: scopul acestui stadiu de tratament este remisia; remisia este


perioada de timp in care celule canceroase au fost distruse si are loc
inlocuirea cu celulele normale ale sangelui; acest lucru se obtine utilizand
doze mari de medicamente foarte puternice, care se administreaza pe o
perioada de sapte-zece zile; apoi organismului ii va lua cateva saptamani sa
inceapa sa produca celulele sanatoase; pe acesta perioada pacientul va fi
spitalizat

20
- consolidarea: chiar si cand testele nu mai arata celule canceroase, tot mai
pot fi cateva; scopul acestei faze a tratamentului este acela de distruge si
aceste celule, care au mai ramas; in aceasta faza se administreaza, de cele
mai multe ori, tot aceleasi medicamente ca si in faza de inductie, dar dozele
si intervalul la care se iau pot fi diferite; de exemplu, se poate administra un
ciclu sau doua de tratament, care dureaza cinci zile, dar pe o perioada de
una-trei luni
- mentinerea: telul acestui stadiu este de a preveni reaparitia celulelor
canceroase; in aceasta perioada se vor administra doze mai mici de
medicamente pe o perioada de doi-trei ani; uneori acest stadiu al terapiei
poate presupune si un transplant de maduva osoasa (transferul de maduva
osoasa de la un donator la un primitor).
Unele tipuri de leucemie acuta disemineaza repede si la nivelul sistemului
nervos central, precum si la nivelul coloanei vertebrale. Chimioterapia nu are
eficacitate si la aceste nivele deoarece organismul are bariere de protectie pentru
aceste parti ale corpului. Un alt tip de chimioterapie, care se numeste chimioterapie
intratecala, trateaza aceste zone prin injectarea medicamentelor direct in coloana
vertebrala, pentru a distruge celulele canceroase de la acest nivel.

Substante chimice leucemice:


- substante care distrug sau inactiveaza acizii nucleici: substante alchilante
polifunctionale;
- cele care inhiba diversele etape ale sintezei de acizi nucleici: substante
antimetabolice;
Corticoizii, derivatii lor sintetici si ACTH sunt medicamente deosebit de
utile in cele mai multe cazuri de leucemii si boli inrudite. Acestia se deosebesc
total de celelalte substante antileucemice, care toate sunt toxice ale celulelor,

21
inclusiv ale celulelor normale. Spre deosebire de acestea, hormonii sunt substante
produse in mod fiziologic in organism si nu sunt toxice medulare, ci , posibil
stimulatoare ale maduvei. In tratamentul leucemiilor, corticoizii si ACTH-ul sunt
indispensabili, fie ca sunt administrati ca tratament unic, fie ca adjuvant in cursul
tratamentului cu alte mijloace antileucemice.
Efecte ale tratamentului cu hormoni:
- actioneaza ca “tonice” stimuland apetitul, deci crestere in greutate, stare de
bine;
- sunt inhibitori ai tesutului limfoganglionari, splenic si plasmocitari, fiind
utilizati cu succes in proliferarile neoplazice ale acestor tesuturi;
- par sa fie stimulatori ai celulelor normale din maduva, efect folosit in
combaterea anemiei;
- actioneaza contra anticorpilor din leucemia limfocitara cronica;
- produc, in leucemia acuta, remisii de diverse grade, inclusiv remisii
complete;
- printr-un mecanism necunoscut, hormonii par sa reduca efectele mielotoxice
ale substantelor alchilante si antimetabolice, asocierea lor la aceste
tratamente este deosebit de utila;
- au o actiune favorabila, uneori extrem de rapida,asupra sindromului
hemoragic din leucemiile acute; in multe cazuri, administrarea de hormoni
este unicul mijloc de a opri hemoragiile masive, altfel mortale.
Tratamentul in formele agravate de leucemie acuta
Uneori starea pacientului nu este foarte buna, in ciuda tratamentului, deoarece
boala avanseaza. Pe perioada remisiei poate exista o revenire a bolii sau recaderi.
Chiar si cand se produce acest lucru, exista tratamente ce ajuta in terapia leucemiei
sau imbunatateste rata de supravietuire:

22
- trialuri clinice: persoanele afectate de aceasta boala pot intra intr-un
program de cercetare, fie la inceputul tratamentului, fie atunci cand leucemia
se agraveaza; aceste programe incearca noi tratamente pentru leucemie
- transplantul de celule stem: daca un donor poate fi gasit, chimioterapia si
radioterapia utilizate distrug celulele maligne si fac loc celulelor sanatoase
ale donatorului; aceste celule pot fi din maduva osoasa, din cordonul
ombilical sau din sange; aceste celule pot reface depozitele de celule
sanatoase din sangele primitorului si sa creasca imunitatea; daca exista o
recadere dupa un astfel de transplant, o transfuzie cu mult mai multe
leucocite din sangele donatorului poate instala remisia
- medicamentele: uneori sunt folosite alte medicamente decat cele folosite in
chimioterapia initiala
- repetarea fazei de inductie: uneori aceleasi medicamente care au dus la
remisia leucemiei isi pot demonstra eficacitatea si acum.

23
Capitolul III
Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu leucemii acute

Scopul spitalizării bolnavilor, în majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru


a realiza acest lucru trebuie create condiţii prielnice, necesare ridicării forţei de
apărare şi regenerare a organismului şi scoaterii lui de sub eventualele influenţe
nocive ale mediului înconjurător.
La acordarea îngrijirilor participă o echipă formată din: medici, specialişti,
asistente medicale, infirmiere, iar pentru efectuarea examenelor participă serviciul
de radiologie, endoscopie, laboratorul.
Munca din spital trebuie să fie de calitate superioară, pentru a asigura tuturor
bolnavilor o asistenţă calificată şi condiţii optime de îngrijire în cursul
tratamentului.

24
Asistenta medicală este pregătită pentru îngrijirea bolnavilor gravi. Ea ţine sub
supraveghere permanentă bolnavii, urmărind toate complicaţiile şi accidentele
posibile ale bolii şi tratamentului aplicat, pe care trebuie să le cunoască.
Posedând cunoştinţele necesare de patologie şi terapie ea va interveni în limita
sarcinilor sale, în toate cazurile de urgenţă, pentru a nu pierde nici un moment până
la sosirea medicului.
Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care reclamă cunoştinţe
profesionale temeinice şi calităţi morale deosebite. Îngrijirea bolnavului reprezintă
o mare răspundere faţă de viaţa şi sănătatea acestuia, faţă de colectivitate, dar în
special faţă de conştiinţa personală a asistentei medicale. Din acest motiv, asistenta
medicală are datoria de a-şi consacra toată ştiinţa şi energia pentru îngrijirea unui
bolnav.
Atitudinea justă a asistentei medicale faţă de bolnav, hotărăşte alături de
tehnicitatea şi de pregătirea profesională calitatea şi valoarea ei. Ea trebuie să fie
totdeauna atentă, binevoitoare şi amabilă faţă de bolnavi.
Atitudinea ei trebuie să fie corespunzătoare gravităţii şi temperamentului
bolnavului, asistenta trebuie să cunoască temeinic psihologia bolnavului pentru a
putea câştiga încrederea sa. De aceea, trebuie să fie foarte încurajatoare şi
optimistă cu cel bolnav, dându-i încredere, speranţă şi optimism.
Asistenta trebuie să-şi păstreze totdeauna calmul, blândeţea, şi să se apropie cu
bunătate, înţelegere de suferinzi, fără să se dea dovadă de slăbiciune.
Bolnavul îşi încredinţeză sănătatea, şi uneori viaţa, în mâinile asistentei
medicale şi medicului; din acest motiv, principala sarcină este câştigarea încrederii
bolnavului prin asigurarea condiţiilor de îngrijire.

La amplasarea bolnavilor cu cancer trebuie avut în vedere asigurarea unui


mediu corespunzător psihicului lor. Uneori este bine dacă sunt plasaţi în saloane

25
comune mai mari, având însă grijă să nu se alăture bolnavi cu temperamente prea
diferite. În cazul bolnavilor irascibili sau cu simptomatologie acută este de preferat
să fie plasaţi în saloane mai mici sau rezerve.

Mobila principală a salonului este patul. Amplasarea paturilor se face la


distanţe egale şi să fie accesibile din toate direcţiile.
Patul este prevăzut cu:
 saltea;
 două perne curate;
 o pătură din lână moale şi călduroasă;
 lenjerie curată;
 muşama, aleză.
Bolnavul trebuie asigurat cu lenjerie curată,
iar cel nou spitalizat trebuie să primească
totdeauna lenjerie curată de corp şi de pat.
Lângă fiecare pat trebuie să existe o
noptieră cu lampă şi un scaun. Paturile mai sus
prevăzute cu mese adaptabile la care se
alimentează bolnavul în condiţii cât mai confortabile, dacă nu se pot deplasa.
Saloanele trebuie să fie bine încălzite pentru a se putea aerisi, fără să scadă
temperatura aerului.
În salon trebuie să existe o chiuvetă cu oglindă şi prosoape curate, un dulap
construit în perete pentru deţinerea lenjeriei bolnavilor.
Cel mai important pentru bolnav este primirea şi internarea care i se fac de
către asistenta medicală, primirea făcându-se cu foarte multă căldură şi blândeţe
deoarece bolnavul are emoţii şi teamă de spital.

26
De asemenea, spitalul şi secţiile cu saloane să fie într-o perfectă stare de
curăţenie şi funcţionalitate.
Este foarte impotantă legătura dintre asistentă şi bolnav, asistenta antrenând
discuţii care să-l încurajeze şi să-i ofere speranţă.
Buna pregătire profesională, conştiinciozitatea şi devotamentul echipei
medicale, dau rezultate favorabile în evoluţia bolilor.

Rolul asistentului medical in stabilirea diagnosticului medical

Diagnosticul medical reprezintă stabilirea bolii prin culegerea unor date


despre boală care se efectuează prin anamneză, examen clinic şi examen
paraclinic.
Asistenta medicala participa la examenul clinic al bolnavului. Ea va realiza
de la început un climat de intelegere între medic si bolnavi. Va pregati psihic
bolnavul, linistindu-l, explicându-i cu solicitudine si fermitate în ce consta
examenul si important a lui. Il ajuta sa se dezbrace, cu mult tact si finete,pentru a
nu provoca miscari inutile si dureroase. Asistenta medicala il va aduce în pozitia
adecvata examinarii. Ea va sta în fata doctorului, de cealalta parte apatului si îl va

27
servi cu tot ce are nevoie. La terminarea examenului va ajuta bolnavul sa se
îmbrace.
O anamneză ordonată, sistematizată, furnizează aproximativ jumătate din
elementele necesare diagnosticului. Examenul clinic în completarea
interogatoriului oferă date importante şi împreună cu explorările paraclinice, pot
orienta spre boala respectivă şi precizarea diagnosticului. Un examen clinic corect
efectuat permite uneori să se stabilească diagnosticul fără alte explorări paraclinice
sau folosind testele cele mai specifice. Explorările, când sunt posibile, sunt menite
să completeze informaţiile obţinute prin anamneză şi examen clinic. Examenele de
laborator completează datele obţinute prin examen clinic, prelungesc acuitatea
simţurilor, dar nu le pot înlocui, ele neavând valoare decât asociate cu clinica.
Aşadar, stabilirea unui diagnostic presupune o muncă continuă pentru
acumularea teoretică şi practică de cunoştinţe, o explorare dictată de examenul
clinic şi un raţionament corect, diagnosticul medical fiind o etapă specială în
îngrijirea pacientului, de corectitudinea lui depinzând eficienţa tratamentului
instituit.
Rolul asistentei medicale in executarea punctiei ososase.
Punctia osoasa reprezinta crerea unei
comunicari intre mediul extern si zona spongioasa a
osului, strabatand stratul sau cortical prin
intermediul unui ac.
Scop:
- explorator- recoltarea maduvei pentru
examinare, in vederea stabilirii structurii,
compozitiei si pentru studierea elementelor
figurate ale sangelui in diferite faze ale
dezvoltarii lor;
28
- terapeutic- administrarea de medicamente lichitoase de, precum si transfuzia
intraosoasa; recoltarea maduvei de la parsoane sanatoase in vederea
transfuzarii sale la un paicent.
Pregatirea punctiei:
- materiale- asistenta medicala va pregati materialele necesare executatii
punctiei: mteriale pentru protectia patului, dezinfectante, instrumentar si
materiale sterile necesare executiei punctiei,
- pacientul- asistenta va pregati psihic pacientul, prin informarea cu privire la
necesitatea punctiei; pregatirea fizica intra tot in atributiile asistentei
medicale. Aceasta va pregati locul punctiei prin indepartarea pilozitatilor si
dezinfectia tegumentelor; va pozitiona pacientul in pozitie adecvata locului
de punctie.
Executia punctiei se face de catre medic ajutat de asistenta.
Asistenta va ingriji pacientul dupa punctie prin asigurarea repausului la pat,
supravegherea starii generale si a semnelor vitale; se observa pansamentul daca se
imbiba cu sange.
Rolul asistentei medicale in recoltarea produselor bilogice.
Pentru realizarea si obtinerea unor recoltari corecte asistenta medicala trebuie sa
respecte urmatoarele reguli generale:
- verifica si recolteaza probele indicate de medic
- respecta orarul recoltarilor
- pregateste psihic pacientul, informandu-l asupra
examenului care urmeaza sa fie supus si ii obtine
colaborarea,
- pregateste fizic pacientul: recoltari pe nemancate dimineata, repaus la pat,
pozitionare corespunzatoare, administrare de regim alimentar special in
cazul recoltarii materiilor fecale pentru hemoragii oculte;
29
- pregateste materialele mecesare recoltarii
- completaeaza buletinul de analize care va insoti probele la laborator.
Rolul asistentei medicale in efectuarea examenului radiologic
Rolul asistentei medicale în efectuarea radiografiilor, este acela de a anunţa
pacientul asupra importaţei examinării şi de a-l informa că este o probă
nedureroasă şi a cărei reuşită rezultă din buna colaborare a pacientului cu medicul
radiolog. Este avertizat asupra necesităţii menţinerii unor poziţii speciale ale
membrelor inferioare şi corpului, pe timp limitat, fără a executa mişcări în acest
timp. Asistenta medicală intervine în situaţii speciale, prin imobilizarea pacientului
în poziţia cerută de medic, când capacitatea de înţelegere a acestuia este afectată.
Asistenta medicală are deci, rol, în pregătirea psihică şi fizică a pacientului.

Interventiile asistentei medicale in procesul de ingrijire al pacientilor cu


leucemie.
- asigura repaus la pat al pacientului in saloane linistite, luminoase,
calduroase:
o repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic,
adinamic
o conditiile din salon trebuie sa asigure prevenirea infectiilor
intercurente, intraspitalicesti, avand in vedere rezistenta scazuta la
infectii a pacientilor cu boli hematologice
- administreaza tratamentul prescris

30
- asigura igieta tegumentelor si mucoaselor
- asigura prevenirea escarelor de decubit, in cazul pacientilor gravi
- asigura alimentatia pacientului in functie de nevoile sale cantitative si
calitative, modificate de boala:
o in perioadele febrile- regim hidric, hidrozaharat, lactate
o in anemii- alimente bogate in fier, calciu, vitamine, bazate pe carne
(viscere), legume verzi si fructe
- monitorizeaza T,P, TA, R, la intervale de timp in functie de gravitatea
cazului, consemnand datele in foaia de temperatura
- face bilantul ingesta-excreta, in cazul pacientilor febrili cu transpiratii
abundente si a celor care prezinta varsaturi,
- sesizeaza aparitia elementelor hemoragice pe tegumente si mucoase petesii,
echimoze, hematoame si informeaza medicul,
- aplica comprese reci pe articulatii, in cazul hemartrozei.

Administrarea tratamentului citostatic


- dupa prepararea extemporanee a unor citostatice, se vor injecta direct in
tubul perfuzorului, evitand contactul solutiilor cu tegumentele,
- sesizarea efectelor secundare ale citostaticelor; (anorexie, greturi, varsaturi)
- sustine psihic pacientul in perioada in care se produc modificari ale schemei
corporale
- menajarea psihicului pacientului, devenind suportul lui moral; are in vedere
ca boala este incurabila.

31
Procesul de ingrijire

Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica,care permite


acordarea de ingrijiri individualizate.Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile
particulare ale fiecarui individ (sau grup de indivizi)la o modificare reala sau
potentiala de sanatate.
Procesul de ingrijire are cinci etape:

32
a.Culegerea de date
b.Analiza si interpretarea lor (probleme,diagnostic de ingrijire)
c.Planificarea ingrijirilor(obiective)
d.Realizarea interventiilor(aplicarea lor)
e.Evaluarea
Culegerea de date
Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind
pacientul in globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeza asupra a ceea ce
este pacientul ,asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata si asupra starii de
satisfacere a nevoilor fundamentale.
Culegerea informatiilor este un proces continuu,in sensul ca pe tot parcursul
muncii sale,asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele
privind pe fiecare pacient.
Pentru culegerea datelor ,asistenta trebuie sa recurga la diferite surse de
informatii,asfel:
- sursa directa,primara:pacientul
- surse secundare sau indirecte: -familia si anturajul pacientului
- membrii echipei de sanatate
-dosarul medical -actual- anterior
- scheme de referinta
Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile dorite sunt:
- observarea pacientului
- interviul pacientului
- consultarea surselor secundare
Observarea ramane elemental primordial ,de baza,pe care il foloseste asistenta pe
parcursul activitatii.Pentru a fi eficace,observatia trebuie facuta cu multa
atentie,asistenta trebuie sa-si dezvolte spiritual de observatie,trebuie deci,pe cat
33
posibil,sa faca abstractie de propriile preocupari sis a se concentreze asupra
pacientului si asupra a tot ceea ce-l inconjoara.
Interviul este o forma speciala de interactiune verbala care se desfasora in
intimidate intre asistenta si personae care recurg la ingrijiri de sanatate,permite
depistarea nevoilor nesatisfacute ale persoanei si diverse manifestari de dependent
ape care le determina.
Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem in lumina problemele
specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a generat,adica elaborarea
“diagnosticului de ingrijire.”
Pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de
dependenta,asistenta poate sa defineasca problemele pacientului sis a puna un
diagnostic de ingrijire.

Planificarea ingrijirilor ne permite:


- determinarea scopurilor(obiectivelor)care trebuie urmarite –mai précis
determinarea obiectivelor de atins(rezultatul asteptat);
- stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor(pentru atingerea
rezultatelor).
Deoarece planul de ingrijire este stbilit pornind de la nevoile si capacitatile
pacientului,acesta are dreptul sa participle la deciziile privind interventiile,are
dreptul sa-si spuna opinia asupra ingrijirilor pe care le doreste.Obiectivul principal
al ingrijirilor este de a aduce persoana la un grad optim de independenta in
satisfacerea nevoilor proprii.

Executarea,aplicarea interventiilor
Aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii constiente si voluntare a
interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.Aplicarea in practica a
34
actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete
independenta.In aplicarea in practica a interventiilor sunt
antrnati:pacientul,asistenta,echipa de ingrijire,familia(apartinatorii).Implicarea
acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza problemei.
Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut(daca interventiile au fost
adecvate,daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) si daca au aparut noi date in
evolutia starii pacientului(care trebuie notate) si,eventual,daca este necesara
reajustarea interventiilor si obiectivelor.
Avantajul utilizarii procesului stiintific d.p.d.v. al calitatii ingrijirilor este
unul mare si este legat de faptul ca demersul se sprijina pe datele furnizate de
pacient sau luate din alte surse sigure.Aceste date permit sa se vada situatia in
ansamblul ei si sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient considerat ca o
persoana diferita si unica in sine.

Capitolul IV
Studiu de caz
Caz I
Plan de ingrijire
Ingrijirea pacientei cu leucemie granulocitara acuta.
1. Culegerea datelor

35
Bolnava A.C. in varsta de 57 ani, casnica, cu domiciliul in Bucuresti, este
casatorita, cu 4 copii, casatoriti si ei la randul lor, cu copii. Se interneaza pe data de
12 decembrie 2018 in sectia medicala a Spitalului Clinic Fundeni, la ora 9.00 cu
diagnosticul de leucemie granulocitara acuta.
Motivele internarii
- astenie,
- febra
- cefalee
- manifestari hemoragice, osteoarticulare si neurologice
- se interneaza pentru investigatii si tratament
Aspect social
Pacienta locuieste in Bucuresti, intr-un apartament cu 4 camere si se intretine din
pensia sotului. Nu fumoaza, nu consuma alcool sau cafea; este de religie ortodoxa,
respecta zilele de sarbatoare si merge cu regularitate la biserica.

Procesul de ingrijire
1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
 Problema: imobilizare, hemoragii
 Sursa de dificultate: dureri accentuate de miscare
 Obiective: reluarea treptata a miscarilor
 Interventii
- asistenta medicala asigura repaus absolut la pat
- indeamna pacienta sa-si gaseasca o pozitie antalgica
- administreaza calmante pentru reducerea durerii
2. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
• Problema: hipertermie

36
• Sursa de dificultate: procesul neoplazic
• Obiective: scaderea febrei, mentinerea temperaturii in limite normale
• Interventii:
- Asistenta masoara temperatura si o noteaza in F.O
- Aplica compresii reci pe fruntea pacientei
- Schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie
- Hidrateaza bolnava prin perfuzie si administreaza medicatia antitermica si
antibiotice la indicatia medicului
• Evaluare : pacienta prezinta o scadere a febrei semnificativa
3. Nevoia de a se alimenta si hidrata
• Problema : alterarea starii de nutritie- insuficient in raport cu nevoile
organismului
• Sursa de dificultate: alterarea mucoasei bucale
• Obiective: pacienta sa fie echilibrata hidric si nutritional
• Interventii : asistenta exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale
pacientei tinand cont de contraindicatii
• Evaluare : pacienta prezinta o stare de nutritie buna
4. Nevoia de a respira
• Problema – dispnee
• Sursa de dificultate: stare generala alterata
• Obiective: pacienta sa respire fara dificultate
• Interventii:
- Asistenta masoara si noteaza respiratiile si noteaza in F.O
- Aseaza pacienta intr-o pozitie care sa favorizeze respiratia
- Aeriseste salonul
- Administreaza oxigen la indicatia medicului

37
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
• Problema – dificultate in a dormi si a se odihni
• Sursa de dificultate: durerea, febra
• Obiective- pacient sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si
calitativ
• Interventii:
- Asistenta aeriseste salonul
- Observa si noteaza calitatea, orarul somnului,
- Administreaza medicamente la indicatia medicului

Cazul II
Procesul de ingrijire

38
Ingrijirea pacientului I.N cu leucemie limfocitara acuta.
Culegerea de date
Pacientul I.N in varsata de 69 ani, pensionar, domiciliat in Bucuresti,
Casatorit, are 3 copii si 5 nepoti, se interneaza in sectia medicala a Spitalului
Clinic Fundeni pe data de 22 noiembrie 2018, cu suspiciune de leucemie
limfocitara acuta.
Motivele internarii
- febra, echimoze, paloare, epistaxis, stare generala alterata
Apecte sociale
Pacientul locuieste intr-o casa cu 4 camere, este de religie ortidoxa si merge
cu strictete la biserica.
Examenul clinic la internare
- tegumente si mucoase palide
- Sistem osteoarticular afectat
- Sistem respirator – torace normal conformat
- Aparat cardiovascular- cord in limite normale
Diagnostic la internare- suspiciune leucemie limfocitara acuta

Procesul de ingrijire

39
Nevoia Problema Sursa de Obiective Interventii
dificultate
N. a dormi Insomnie -Dureri Pacientul sa -invata pacientul
si a se osteoarticular beneficieze tehnici de relaxare
odihni e de somn -aeriseste salonul
-febra linistitor -identifica nivelul
-anxietate si cauza anxietatii
-administreaza
tratamentul
prescris
N. de a Dispnee -Stare Pacientul sa -a.m masoara
rspira generala prezinte o respiratiile si le
alterata buna noteaza in F.O
respiratie -administreaza
oxigen
-asigura p. o
N. de a-si Hipertermia Infectia din Pacientul sa -aeriseste incaperea
mentine T. cauza bolii prezinte o -asigura
in limite stare de bine imbracaminte
normale lejera
-aplica comprese
reci
-adm. medicatia
antitermica
N. de a se Alimentatie Prezenta unor Bolnavul sa -a.m face bilantul
alimenta si si hidratare leziuni in fie echilibrat hidric ingesta
hidrata inadecvata cavitatea hidric si excreta
prin deficit bucala nutritional - instaleaza
perfuzia
Alimenteaza
pacientul cu
alimente
semilichide
N. de a evita Durerea Boala Pacientul sa -asigura
pericolele prezinte stare pacientului o
de bine pozitie antalgica
-administreaza
calmante
Risc Astenie, Pacientul sa -a.m explica
potential de ameteli fie ferit de importanta
40
traumatisme complicatii respectarii
, pe perioada repausului pana la
internarii disparitia ametelii
-reducerea riscului
de lezare
accidentala prin
evitarea
deplasarilor inutile
N.de a se Imobilizarea Dureri Pacientul sa -a.m asigura repaus
misca si a Hemoragii accentuate de se poata la pat
avea o buna miscare misca fara -a.m. ofera obiecte
postura dureri de sprijin
Pacientul se pacientului
va mobiliza
cu ajutor

41
Cazul III
Procesul de ingrijire al bolnavei C.F, internata cu diagnosticul de suspiciune de
leucemie granulocitara acuta.
Culegerea datelor
Pacienta C.F in varsta de 14 ani, este eleva si are domiciliu in Bucuresti. Se
interneaza pe data de 15 decembrie 2018 cu suspiciunea de leucemie granulocitara
acuta.
Motivele internarii:
- Febra
- Anemie
- Dureri osteoarticulare
- Epistaxis, varsaturi
- Astenie fizica si fizica
La internare, la examenul clinic se observa:
- Tegumente si mucoase palide
- Sistem osteoarticular- integru anatomic
- Aparat digestiv – tranzit intestinal prezent
Diagnostic la internare: suspiciune de leucemie granulocitara acuta.
Aspecte sociale: pacienta locuieste impreuna cu parintii intr-un apartament de 2
camere si dispun de confort decent locuibil cat si material. Este de nationalitate
romana, religie ortodoxa.

42
Procesul de ingrijire

Nevoia Diagnostic de Obiectiv Interventii


ingrijire
A evita Risc potential de Pacienta sa fie -o familiarizez cu
pericolele traumatism din ferita de mediul spitalicesc
cauza ametelii si complicatii pe -explic importanta
asteniei perioada respectarii repausului
internarii -interventiile le aplic in
climat de intelegere
empatica
A se alimenta Regim alimentar Pacienta sa se -explic pacientei
si hidrata impus terapeutic alimenteze regimul care trebuie
conform urmat si importanta
regimului indicat respectarii acestuia
-aduc la cunostinta
pacientei ca mesele sunt
la ore regulate,
consistente, urmate de
odihna.
A se misca si Dificultate de Sa respecte -supraveghez pacienta
a avea o buna mobilizare din repausul relativ permanent pentru a nu
postura cauza hTA, la pat pana la se rani
ametelilor, normalizarea TA -ofer obiecte de sprijin
slabiciunii Se va mobiliza -la nevoie ii pun la
cu ajutor dispozitie un carucior
rulant
A dormi si a Disconfort cauzat Pacienta sa -favorizez odihna
se odihni de durerile beneficieze de pacientei prin
osteoarticulare confort fizic si suprimarea surselor
psihic cel putin 5 care-i pot determina
ore pe timpul disconfort si iritabilitate
noptii -administrez medicatia
prescrisa de medic
A mentine Hipertermie Pacienta sa -aerisesc camera
temperatura diminueze T cu -asigur conditii de
43
corpului in 2grade in termen microclimat
limite de 5 ore -asigur hidratare
normale eficienta
-administrez medicatie
antitermica
A se recrea Dezinteres in Pacienta sa -utilizez intrebari
indeplinirea prezinte interes deschise pentru a
activitatilor pentru a indeplini explora cu pacienta
recreative datorita activitatile cauzele starii anxioase
starii anxioase, recreative in -reduc anxietatea prin
manifestata prin decurs de 3 zile sustinere psihica
indiferenta fata de -explorez interesul
activitatile pacientei pentru
recreative activitatile recreative
importante.

44
Concluzii

In timpul petrecut in sectia medicala I a Spitalului Clinic Floreasca, am


putut trage o concluzie asupra gravitatii acestei boli, care se pare ca nu tine cont de
varsta, si am inteles importanta deosebita a unui diagnostic medical pus la timp, si
de asemenea importanta inceperii tratamentului cat mai devreme, de la aflarea
diagnosticului. Nu lipsit de importanta sunt interventiile asistentei in procesul de
ingrijire al acestor pacienti. Asistenta trebuie sa aiba o atitudine empatica fata de
suferinta acestora, sa fie rabdatoare si sigura pe ea in tot timpul petrecut cu
pacientii.
Majoritatea pacientilor pe care i-am urmarit in timpul stagiului clinic, au
avut o evolutie favorabila in urma tratamentului medical administrat pe timpul
internarii, si in urma ingrijirilor asigurate de cadrele medii.

45
Bibliografie

1. Ingrijiri speciale acordate asistentilor medicali sub redactia L.Titirca,


ed. Viata Medicala Romaneasca
2. Manual de Anatomie pentru scolile postliceala
3. Medicina Interna, C. Borundel, ed.All 2009
4. Proceduri de Nursing, - F. Udma, M.Ruxandra, E.Iancu, ed. Ex Ponto,
Constanta 2007
5. Ingrijirea omului bolnav si omului sanatos, F.Chiru, G.Chiru,
L.Morar, ed. Crison, Bucuresti 2001
6. Leucemiile , Dr. E.Popescu, ed. Medicala Bucuresti, 1974
7. Formele clinice ale leucozelor acute, tratamentul lor. Zibina A. ed.
Klin Med 1974
8. Metode de examinare ale maduvei oaselor la bolnavii cu boli
hematopoietice. Arinkin, ed. Vest 1978
9. Internet - imagini

46