Sunteți pe pagina 1din 11

Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr.

DanielaŢuţui

Tehnici şi metode utilizate în analiza economico-financiară

-exemplificări-

Cunoaşterea şi studierea fenomenelor economico-financiare la nivelul unei entităţi


economice necesită aplicarea unor metode ce permit:

1. înţelegerea naturii şi esenţei fenomenului investigat, care se realizează cu ajutorul


analizei calitative
2. măsurarea/cuantificarea stării şi evoluţiei fenomenului analizat, care se realizează cu
ajutorul unor tehnici şi metode de analiză cantitativă

Metodele analizei calitative – descompunerea, comparaţia, gruparea (a se vedea note


curs) – sunt utilizate în procesul de analiză atât în etapa de elaborare a modelelor (acestea sunt
reprezentări cantitative ale fenomenului şi cauzelor care au stat la baza formării lui), cât şi în
etapa de analiză a rezultatelor obţinute ca urmare a măsurării fenomenului, etapă denumită şi
analiză propriu-zisă.
Notă: Fenomenele economico-financiare sunt cuantificate cu ajutorul Indicatorilor economico-financiari

Exemplu:

Obiectiv - Analiza valorii vânzărilor unei companii, totale şi pe departamente, la un moment


dat.

Analiza calitativă - Indicatorul Cifra de afaceri măsoară acest fenomen. Datorită complexităţii
indicatorului, în demersul de a-l descompune putem considera ce se vinde (marfă, produs,
serviciu), cine vinde (department, activitate), unde se vinde (piaţă), cui se vinde (clienţi), acest
raţionament implicând concomitent şi o clasificare a elementelor cifrei de afaceri, deci o
grupare după anumite criterii. Astfel, aferent obiectivului, se va descompune şi grupa cifra de
afaceri pe departamente. Analiza structurală este, ca tip de analiză, o analiză statică, iar
comparaţia se va face între valoarea totală a cifrei de afaceri şi cea înregistrată de elementele
componente (departamente, de ex.).

1
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

Informaţia economico-financiară va fi sintetizată astfel:

Valoarea vânzărilor
Departamente g(%)
(Cifra de afaceri)

49.633.652
Panificație 48,08%
9.595.427
Morărit 9%
556.582
Muștar 0,54%
17.122.412
Vânzări mărfuri grup 17%
24.750.093
Program guvernamental 24%
1.563.881
Alte activităţi 1,5%
Total vânzări 103.222.048 100%

Sursa: Raport anual SC Boromir SA

În etapa ulterioară calculelor, analiza presupune comentarea rezultatelor (analiza calitativă sau
analiza propriu-zisă):

“ La nivelul anului curent, cifra de afaceri a fost de 103.222.048 lei. Departamentul care deține
ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor este cel de panificație, acest departament asigurând
48,08% din vânzările totale ale companiei analizate, urmat de vânzările realizate prin
programul guvernamental, cu o pondere de 24% şi de cele de mărfuri intragroup (17%).
Departamentul morărit se regăseşte pe poziţia a patra, cu 9 % din ponderea vânzărilor totale.
Ponderea dominantă a vânzărilor de panificaţie poate fi considerată riscantă, deoarece
impunerea anumitor condiții financiare de către întreprindere cum ar fi creșterea prețului
produselor de panificație, sau scăderea calității acestora ar putea conduce la scăderea
considerabilă a vânzărilor, posibil pierderea unor clienți importanți și, în consecintă, la
reducerea semnificativă a cifrei de afaceri. Aşadar, activitatea principală a companiei este
vânzarea de produse de panificaţie, celelalte departamente asigurând diversificarea.
…”

2
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

Metode şi tehnici ale analizei cantitative

Considerând metodologia utilizată în cadrul disciplinei de studiu cel mai frecvent,


principalele tehnici şi metode sunt grupate mai jos în funcţie de necesităţile de informare asupra
indicatorilor economico-financiari – analiza dinamicii, structurii şi factorială.

1. Analiza dinamicii/evoluţiei unui indicator va utiliza, ca metode de măsurare:

 Abaterea absolută (∆), care măsoară variaţia valorică a unui indicator faţă de
nivelul de referinţă sau de bază.
 Abaterea relativă, care măsoară variaţia procentuală a unui indicator faţă de un
moment de referinţă, instrumentele fiind indicele (I) şi modificarea relativă (R).

Exemplu:
Obiectiv – Analiza dinamicii profitului net (Pn) într-un exerciţiu financiar

Analiza cantitativă – ulterior culegerii informaţiei despre indicator şi prelucrării pentru analiză
(atunci când e nevoie), se calculează:
 Abaterea absolută -
∆ Pn = Pn1 –Pn0 = 12.539.100 - 11.916.807 = + 622.293 lei
 Abaterea relativă –
𝑷𝒏
Indice, IPn = 𝑷𝒏𝟏 ∗ 𝟏𝟎𝟎 =12.539.100
11.916.807
∗ 𝟏𝟎𝟎 = 105,22%
𝟎
𝑷𝒏𝟏 −𝑷𝒏𝟎 12.539.100−11.916.807
Modificare relativă, ∆Pn% = ∗ 𝟏𝟎𝟎 =
11.916.807
∗ 𝟏𝟎𝟎 = + 5,22%
𝑷𝒏𝟎

Modificarea relativă, care exprimă ritmul dinamicii pentru perioada pe care se realizează analiza,
rezultă din calculul indicelui, acesta fiind instrumentul de măsurare a variaţiei procentuale
utilizat în practică.

perioada perioada abatere abatere


Nr absolută
Indicatori UM precedentă curentă relativă
crt
(0) (1) (∆) (I)
Profitul net
1 lei 11.916.807 12.539.100 622.293 lei 105,22%
(Pn)

Analiza dinamicii presupune utilizarea mai multor şiruri de date (de ex: exerciţii financiare
consecutive, situaţii semestriale, lunare etc), efectuându-se de cele mai multe ori o comparaţie în
timp. In funcţie de intervalul considerat pentru analiză, aceasta va fi o analiză pe termen scurt,
când se culeg date din două momente de timp (2 ani, semestre sau luni în cadrul unui an), pe
termen mediu (3 ani) sau lung (>5 ani). Analiza dinamicii indicatorilor poate fi efectuată
3
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

comparând valori realizate/efective ale acestora cu valori de referinţă precum valori


programate/bugetate/previzionate.

Metodologia de analiză a dinamicii este deosebit de utilă pentru analiza corelaţiei dintre
dinamica a doi indicatori, care relevă evoluţia unui alt fenomen format prin sinergia
(combinarea) dintre cei doi. Adesea, din corelaţie rezultă o rată (rezultat al aplicării metodei
ratelor în măsurarea fenomenelor economico-financiare – a se vedea notele de curs), care
măsoară acest nou fenomen format şi ridică la un nivel superior inţelegerea/cunoaşterea
activităţii unei companii.

Analiza dinamicii indicatorilor, în corelaţie presupune următorul demers:

a. Identificarea relaţiei dintre cei doi indicatori


b. Aplicarea raţionamentului, potrivit acestei relaţii, astfel încât să se determine evoluţia
indicatorului rezultat din corelaţia dintre cei doi indicatori
c. Interpretarea situaţiei reflectate de corelaţia existentă.

Exemplu:

Obiectiv – Analiza dinamicii producţiei fabricate şi numărului de salariaţi

Pe baza datelor culese din situaţiile financiare ale unei companii şi prelucrate, s-au calculat:
Indicele producţiei fabricate (Qf) = 108%
Indicele numărului de salariaţi (Ns) = 97%

In acest caz relaţia între producţia fabricată şi numărul de salariaţi, indicatori cărora le cunoaştem
dinamica prin intermediul indicilor, evidenţiază rata care măsoară productivitatea medie
̅̅̅̅̅ = 𝑄𝑓. Valorile indicilor acestor doi indicatori arată corelaţia
anuală, 𝑊𝑎 𝑁𝑠
IQf >INs,
ceea ce semnifică o creştere a nivelului ratei care măsoară productivitatea medie anuală cu
11,34%, deoarece
̅̅̅̅̅ = 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑒𝑄𝑓 = 111,34%.
𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑒𝑊𝑎 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑒𝑁𝑠

Notă: Relaţiile de determinare de tip produs şi raport dintre factorii dintr-un model sunt
valabile şi în cazul indicilor acelor factori.

Situaţia se interpretează astfel:

Productivitatea medie anuală creşte cu 11,34% faţă de perioada de referinţă, favorizată atât de
creşterea producţiei fabricate cu 8%, cât şi de restrângerea numărului de salariaţi, care scade
cu 3%. Obţinerea unor rezultate cu 8% mai ridicate comparativ cu perioada de referinţă, prin
utilizarea unui număr de salariaţi mai redus, indică un caracter intensiv al activităţii
desfăşurate, datorită calificării personalului, experienţei, atenţiei acordate de către manageri
formării acestuia etc.

4
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

Concomitent, rata productivităţii medii anuale oferă informaţii despre eficienţa utilizării
resurselor umane. În termeni de eficienţă, producţia fabricată reprezintă efectul obţinut ca
urmare a utilizării unui anumit număr de salariaţi (efort), astfel încât în acest caz creşterea ratei
este echivalentă cu o eficienţă sporită a personalului în perioada curentă.
𝑄𝑓 𝒆𝒇𝒆𝒄𝒕
Altfel spus, ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅ >
𝑊𝑎 = 𝑁𝑠 este o rata de eficienţă de tip 𝒆𝒇𝒐𝒓𝒕 , iar creşterea eficienţei (𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑒𝑊𝑎
100%) este argumentată de corelaţia:

Indicele indicatorului care exprimă efect > Indicele indicatorului care exprimă efort

𝒆𝒇𝒐𝒓𝒕
Notă: În interpretarea evoluţiei ratelor de eficienţă a căror măsurare se face 𝒆𝒇𝒆𝒄𝒕 se va avea
în vedere că o crestere a eficienţei are la bază aceeaşi corelaţie (Indicele indicatorului care
exprimă efect > Indicele indicatorului care exprimă efort), deci e arătată de o scădere a
nivelului ratei faţă de valoarea de referinţă (de ex: o rată de cheltuieli va arăta o sporire a
eficienţei consumului de resurse măsurat prin scăderea ei in timp).

2. Analiza structurii unui indicator va utiliza, ca metode de măsurare:


 Ponderea (g), care măsoară procentual proporţii ale elementelor unui indicator,
măsurate ulterior grupării valorii totale a indicatorului după un anumit criteriu
 Alte metode de investigare a structurii – a se vedea notele de curs şi alte material
bibliografice; vor fi exemplificate în cadrul analizei cifrei de afaceri, capitolul 2.

Exemplu:

Obiectiv - Analiza cifrei de afaceri pe departamente, la nivelul unui exerciţiu financiar

Analiza cantitativă – ulterior culegerii informaţiei despre indicator şi prelucrării pentru analiză
(în acest caz, descompunerea şi gruparea vânzărilor pe departamente), se calculează:

 Ponderi ale elementelor –


𝑪𝑨𝒊
gi = ∑𝒏 𝑪𝑨 ∗ 100 , unde i=department; n= număr total de departamente
𝒊=𝟏 𝒊

Valoarea vânzărilor
Departamente g(%)
(Cifra de afaceri)

49.633.652
Panificație 48,08%
9.595.427
Morărit 9%
556.582
Muștar 0,54%
Vânzări mărfuri grup 17.122.412 17%

5
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

24.750.093
Program guvernamental 24%
1.563.881
Alte activităţi 1,5%
Total vânzări 103.222.048 100%

Întotdeauna suma ponderilor tuturor elementelor componente va fi 100%.


Ponderile sunt adesea regăsite în sistemul de indicatori economico-financiari sub denumirea de
rate de structură. În analiză sunt utilizate numeroase rate de structură cu un nivel de semnificaţie
ridicat, precum rata de îndatorare (Datorii totale/Pasiv total), rata de finantare a activului
circulant (Fond de rulment/Active circulante), rata imobilizărilor (Activ imobilizat/Activ total).
De cele mai multe ori, în practica analizei ec-fin se combină analiza dinamicii cu analiza
structurală, studierea evoluţiei structurii unui indicator fiind mult mai pertinentă comparativ cu o
analiză statică a structurii.

3. Analiza factorială a unui indicator – utilizează metoda substituirilor în lanţ, ca


metodă de măsurare a influenţelor factorilor delimitaţi în modelul de analiză. Metoda
substituirilor în lanţ este aplicabilă în cazul unor relaţii de determinare între indicator şi
cauze şi între cauze, de tip produs sau raport.

Analiza factorială presupune parcurgerea următoarelor etape de lucru:

a) Culegerea şi prelucrarea indicatorilor necesari analizei din situaţiile financiare sau alte
surse, într-un tabel de lucru
b) Selectarea modelului de analiză care reprezintă relaţiile de cauzalitate urmărite
c) Identificarea ordinii în care factorii influenţează variaţia indicatorului analizat, prin
elaborarea unei scheme de analiză factorială
d) Calculul abaterii absolute a indicatorului analizat (∆) şi cuantificarea influențelor
factorilor, aplicând principiile metodei substituirilor în lanţ (şi metodei balanţiere,
dacă relaţia dintre anumiţi factori şi indicatorul căruia li se subordonează este de tip
+/-; de ex: ̅̅̅̅
𝑀𝑓 = 𝑀𝑓𝑖 + 𝐼 − 𝐸, în cazul analizei cheltuielilor cu amortizarea la 1000
lei cifră de afaceri)
e) Verificarea rezultatelor
f) Interpretarea rezultatelor obţinute

Exemplu:

Obiectiv - Analiza factorială a cifrei de afaceri obţinute din vânzarea producţiei

a. Culegerea şi prelucrarea indicatorilor necesari analizei din situaţiile financiare sau


alte surse, într-un tabel de lucru

6
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

simbol/ Perioada Perioada


Nr. Indice
Indicatori precedentă curentă
Crt. (%)
determi
nare

63.257.525 57.313.513 90,60%


Cifra de afaceri (vânzări CA
1 producție) - lei

̅̅̅̅ 492 480 97,56%


Număr mediu de salariați Ns
2
63.633.390 56.429.173 88,68%
Qf
Producția fabricată
3

Valoarea medie a mijloacelor ̅̅̅̅ 83.478.910 66.556.312 79,73%


Mf
fixe
4

Valoarea medie a mijloacelor ̅̅̅̅̅ 72.626.652 52.579.486 72,40%


fixe active Mf′
5
̅̅̅̅̅
Wa 129.336,16 117.560,78 90,90%
Productivitatea medie anuală Qf
=
̅̅̅̅
Ns
6

Gradul de înzestrare a forței de ̅̅̅̅


Mf 169.673 138.659 81,72%
muncă 𝐺=
̅̅̅̅
Ns
7

Ponderea mijloacelor fixe active ̅̅̅̅̅


Mf′ 0,87 0,79 90,80%
𝑃=
în total mijloace fixe ̅̅̅̅
Mf
8
Randamentul mijloacelor fixe 𝑄𝑓 0,87617 1,07322 122,49%
ƞ=
9 active ̅̅̅̅̅
Mf′

Gradul de valorificare a 𝐶𝐴 0,99409 1,01567 102,17%


𝛽=
producției fabricate 𝑄𝑓
10
Pr 7.405.533 3.676.564 49,65%
11 Profit aferent cifrei de afaceri
Ac 67.613.911 37.539.458 55,52%
12 Activ circulant
AT 166.306.047 116.496.503 70,05%
13 Activ total

b. Model de analiză factorială:

𝑄𝑓 𝐶𝐴
CA=NS * 𝑁𝑠 * ,
𝑄𝑓
Qf 𝑀𝑓 𝑀𝑓𝑎 𝑄𝑓
unde: ̅̅̅̅̅
= * * 𝑀𝑓𝑎
Ns 𝑁𝑠 𝑀𝑓

7
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

c. Schema de analiză factorială:


̅̅̅̅̅
Mf
̅̅̅̅
Ns ̅̅̅̅
Ns
̅̅̅̅̅̅
Mf′
CA ̅̅̅̅̅
Wa ̅̅̅̅̅
Mf
𝑄𝑓
𝛽 ̅̅̅̅̅̅
Mf′

d. Cuantificarea abaterii absolute a indicatorului (analiză cantitativă)

Δ CA = CA1 – CA0 = - 5.944.012 lei


şi
Măsurarea influenţelor factorilor prin aplicarea metodei substituirilor în lanţ
(analiză cantitativă)

1. Modificarea cifrei de afaceri în funcție de variaţia numărului salariaților


Q CA Q CA
∆CA(∆NS)= Ns1 ∗ N f0 ∗ Q 0 − Ns0 ∗ N f0 ∗ Q 0 = (𝑁𝑠1 − 𝑁𝑠0 ) ∗ 𝑊𝑎0 ∗ 𝛽0 = - 1.542.866 lei
s0 f0 s0 f0

2. Modificarea cifrei de afaceri în funcție de variaţia productivității medii anuale


Q CA Q CA
∆CA(∆Wa)= Ns1 ∗ N f1 ∗ Q 0 − Ns1 ∗ N f0 ∗ Q 0 = 𝑁𝑆1 ∗ (𝑊1 − 𝑊0 ) ∗ 𝛽0 = - 5.618.797 lei
s1 f0 s0 f0
din care, în funcţie de factorii indirecți:
2.1. în funcție de variaţia înzestrării tehnice a muncii
M M Q CA M M Q CA
∆CA(∆G) = Ns1 ∗ N f1 ∗ Mfa0 ∗ M f0 ∗ Q 0 − Ns1 ∗ N f0 ∗ Mfa0 ∗ M f0 ∗ Q 0 =
s1 f0 fa0 f0 s0 f0 fa0 f0
= Ns1 *(G1-G0) *P0*ƞ0*β0 = - 11.280.512 lei

2.2.în funcție de variaţia ponderii mijloacelor fixe active


M M Q CA M M Q CA
∆CA(∆P) = Ns1 ∗ N f1 ∗ Mfa1 ∗ M f0 ∗ Q 0 − Ns1 ∗ N f1 ∗ Mfa0 ∗ M f0 ∗ Q 0
s1 f1 fa0 f0 s1 f0 fa0 f0
= Ns1*G1 *(P1-P0) *ƞ0*β0 = - 4.637.623 lei

2.3.în funcție de variaţia randamentului mijloacelor fixe active:


M M Q CA M M Q CA
∆CA(∆ƞ) = Ns1 ∗ N f1 ∗ Mfa1 ∗ M f1 ∗ Q 0 − Ns1 ∗ N f1 ∗ Mfa1 ∗ M f0 ∗ Q 0
s1 f1 fa1 f0 s1 f1 fa0 f0
= Ns1*G1*P1 *(ƞ1-ƞ0) * β0 = + 10.299.338 lei

3. Modificarea cifrei de afaceri în funcție de variaţia gradului de valorificare a producției


Q CA Q CA
∆CA(∆β)= Ns1 ∗ N f1 ∗ Q 1 − Ns1 ∗ N f1 ∗ Q 0 = 𝑁𝑆1 ∗ 𝑊1 ∗ (β1 − β0 ) = + 1.217.652 lei
s1 f1 s1 f0

e. Verificarea rezultatelor:
∆CA = ∆CA(∆NS) + ∆CA(∆Wa) + ∆CA(∆β) = - 5.944.012 lei
şi
∆CA(∆Wa) = ∆CA(∆G) +∆CA(∆P) + ∆CA(∆ƞ) = - 5.618.797 lei

f. Interpretarea rezultatelor obţinute (analiză calitativă):

8
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

Se observă că cifra de afaceri a scăzut cu - 5.944.012 lei în perioada curentă, influența


factorilor negativi fiind dominantă, depășind influenţele pozitive cumulate ale randamentului
mijloacelor fixe active şi a gradului de valorificare a producţiei.
Din analiza detaliată a influenţelor se remarcă o influenţă nefavorabilă a evoluţiei
numărului de salariați, cifra de afaceri reducându-se cu 1.542.866 lei. Cauzele reducerii
numărului de salariați ar putea consta în tehnologizarea producţiei sau poate fi efectul unei
mişcări normale a personalului, numărul de ieşiri de personal fiind mai ridicat comparative cu
angajările.
Productivitatea muncii a înregistrat o reducere cu cca 10 procente, demonstrând
incapacitatea de a utiliza eficient resursele umane existente, ceea ce a condus la o diminuare a
cifrei de afaceri cu 5.618.797 lei. Scăderea productivității muncii este influenţată de factorii
gradul de înzestrare tehnică a muncii şi ponderea mijloacelor fixe active, aceştia reprezentând
cauzele dominante ale evoluţiei cifrei de afaceri.
Diminuarea gradului de înzestrare tehnică a dus la o scădere a vânzărilor cu 11.280.512
lei şi reflectă o valoare mult mai redusă a investiţiilor pe salariat, ceea ce evidenţiază o uzură
avansată a imobilizărilor şi neadaptarea politicilor de investire la necesităţile de operare.
Observăm că valoarea mijloacelor fixe active înregistrează o scădere mai accentuată față
de valoarea totală a imobilizărilor, ceea ce a determinat o pondere de doar 79% a acestora în total
şi o restrângere a cifrei de afaceri comparativ cu perioada anterioară cu 4.637.623 lei din această
cauză.
Cu toate acestea, un aspect pozitiv, ce restrânge acţiunea nefavorabilă a factorilor
anteriori, este utilizarea mai eficientă a mijloacelor fixe active în perioada curentă, creşterea
randamentului acestora contribuind la variaţia cifrei de afaceri pe perioada de analiză cu
+10.299.338 lei. Exploatarea eficientă a capitalului tehnic este efectul experienţei salariaţilor în
utilizarea echipamentelor deţinute şi performanţele imobilizărilor existente.
Gradul de valorificare a producției fabricate a condus la creşterea cifrei de afaceri cu
1.217.652 lei, evoluţia producţiei fabricate (IQf =88,68%) reflectând adaptarea producţiei la
cererea estimată pe piaţă, în timp ce ritmul mai lent al descreşterii producţiei vândute (IQv
=90,60%) arată o cerere efectivă mai mare decât estimările pentru produsele firmei.
Datele analizate pot arăta o activitate de producţie aflată în stadiu de maturitate al ciclului
de viaţă, cu un management care a adoptat măsuri adecvate unei situaţii de piaţă, iar ca și măsuri
de redresare a impactului factorilor cu influențe negative şi îmbunătăţire a influenţelor favorabile
asupra vânzărilor putem enumera:
- O atenţie mai mare privind adaptarea politicilor investiţionale la volumul de activitate
- Studierea aspectelor care favorizează competitivitatea produselor
- Adoptarea unei strategii de marketing flexibile şi efectuarea de cercetări de piaţă

9
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

Aplicarea metodei substituirilor în lanţ – exerciţii:

1. Model de analiză a valorii adăugate:


𝑉𝐴 = 𝑄𝑒 ∗ ̅̅̅,
𝑣𝑎 𝑢𝑛𝑑𝑒

𝑉𝐴 ∑ 𝑔𝑖 ∗𝑣𝑎𝑖
𝑣𝑎 =
̅̅̅ (model de determinare sintetic) şi ̅̅̅̅=
𝑣𝑎 (model de determinare analitic)
𝑄𝑒 100

Schema de analiză factorială:

Ns
T
Qe ts
wh
VA
gi
va
vai

2. Model de analiză a ratei cheltuielilor cu amortizarea:


𝐴
𝐶𝑎1000 = ∗ 1000, unde
𝐶𝐴
̅̅̅̅̅ ∗𝐶̅
𝑀𝑓
A= 100

𝐴 ∑ 𝑔𝑖 ∗𝑐𝑖
c= (model de determinare sintetic) şi c = (model de determinare analitic)
𝑀𝑓 100

̅̅̅̅ = 𝑀𝑓 i +I-E
𝑀𝑓

Schema de analiză factorială:

CA Mfi
1000
Ca Mf I
E
A
c gi
ci

10
Introducere în analiza economico-financiară – seminar – lect. univ. dr. DanielaŢuţui

3. Model de analiză a ratei cheltuielilor cu dobânzile:


𝐶𝑑
𝐶𝑑1000 = 𝐶𝐴
̅̅̅̅̅ * 1000=
̅̅̅̅
𝐴𝑐 𝐶̅ 𝐶𝑑
=( ∗ ∗ ) * 1000
𝐶𝐴 𝐴𝑐 𝐶̅

Schema de analiză factorială:

̅̅̅̅
𝐴𝑐
𝐶𝐴
𝐶̅
𝐶𝑑1000
𝐴𝑐
𝐶𝑑
𝐶̅

4. Model de analiză a ratei rentabilităţii economice:

P
Re   100 
At
P
 100
 CA
1 1

CA CA
Ai Ac

Schema de analiză factorială:

CA
Ai

Re CA
Ac
g
Rc p
c

11