Sunteți pe pagina 1din 4

PROIECT DE LECŢIE

DATA: 6.11.2009
ŞCOALA: Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare”
CLASA: a IX- a E
PROFESOR: Mariana Crăciun
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Mara, de Ioan Slavici
TIPUL LECŢIEI: recapitulare şi sistematizare

COMPETENŢE GENERALE:
- utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în
diferite situaţii de comunicare ;
- folosirea instrumentelor de analiză tematică şi structurală a diferitelor texte literare;
- argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar.

COMPETENŢE SPECIFICE:
- analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare;
- aplicarea conceptelor operaţionale în discutarea textului( caracterizare directă şi
indirectă şi modalităţile de realizare);
- aplicarea conceptelor de specialitate;
- identificarea temei textului propus spre studiu;
- susţinerea argumentată, oral sau în scris, a unui punct de vedere propriu.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

Cognitive:
- să definească conceptul operaţional roman, prin raportare la text;
- să identifice particularităţile compoziţionale şi structurale ale textului (incipitul, tema,
semnificaţia titlului, subiectul, conflictele, personaje, capitole etc.);
- să încadreze personajul în opera şi autorul acesteia;
- să identifice trăsăturile fizice şi morale ale personajelor;
- să recunoască elementele realiste prezente în roman (narator, teme şi motive, planuri,
conflicte, tipuri de personaje);
- să indice mijloacele de caracterizare ale personajului principal şi relaţia cu alte
personaje ale romanului;
- să precizeze particularităţile cronotopului epic;
- să sintetizeze informaţiile acumulate despre romanul Mara prin metoda pălăriilor
gânditoare;

Afective:
- să se implice în soluţionarea sarcinilor didactice, respectând conduita
comportamentală din cadrul unui grup de lucru;
- să manifeste dorinţa de a citi integral romanul;
- să dovedească receptivitate afectivă faţă de personaje.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, problematizarea, ciorchinele, lucrul în
echipe, cubul, pălăriile gânditoare, eseul de cinci minute.

SUPORTURI DIDACTICE: fişe cu sarcini de lucru, foi flipchart, marker, teste de


evaluare formativă, caiete, tabla, creta.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontale, microgrupale (de echipă),


colective.

RESURSE UMANE: 28 de elevi

RESURSE:
 de specialitate: Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. I, 1980, Bucureşti,
Editura Minerva; Popescu, Magdalena, Slavici, 1977, Bucureşti, Editura Carte
Românească;
 metodice: Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu
şi liceu, 2002, Cluj-Napoca, Editura Dacia; G.G. Neamţu, Ioana Bot, Limba şi
literatura română pentru grupele de performanţă;
 temporale: 50 minute

EVALUARE: observarea sistematică a activităţii: elevii rezolvă sarcinile de lucru în


echipă şi individual (test de evaluare formativă).
SCENARIU DIDACTIC
Desfăşurarea lecţiei

Exerciţiu de spargere a gheţii (ice breaking), 5 minute


Vom realiza exerciţiul Picasso prin prezentarea unei imagini (tabloul Familia, de Picasso
/ o planşă colaj Dincolo de pod). Elevii vor enumera idei/ cuvinte determinate de
imagine. Toate lucrurile văzute de elevi în imagine vor fi notate pe tablă (brainstorming).
Exerciţiul va accentua ideea de diversitate, de valorizare a diferenţelor individuale.

Evocarea

După verificarea temei, voi prezenta elevilor obiectivele.


Pentru evocarea propriu-zisă se foloseşte metoda cubului. Elevii vor lucra în şase
grup de câte 4/5 membri, fiecare echipă corespunzând uneia din cele şase feţe ale cubului.
Echipa cu numărul unu: Defineşte!; echipa cu nr. 2: Asociază!; echipa cu numărul trei:
Prezintă!; echipa cu numărul patru: Identifică!; echipa cu numărul cinci: Analizează! ;
echipa cu numărul şase: Explică!
Fiecare echipă va primi câte o fişă pe care este scris subiectul aferent unei feţe a
cubului.
Mai întâi, prin brainstorming, membrii fiecărei echipe notează pe caiet tot ceea ce
le vine în minte despre subiectul pe care trebuie să-l rezolve, făcând tot felul de asociaţii
de idei. Ulterior, în echipă, se formulează răspunsul care va fi prezentat clasei prin
raportare frontală. Elevii au la dispoziţie 12 minute pentru rezolvarea sarcinii de lucru de
pe fişă.
Fiecare echipă va primi o foaie flipchart, marker. Pe fiecare foaie va fi desenată în
colţ o floare. În centru se notează denumirea grupului, fiecare membru completează o
petală, scriindu-şi numele şi un simbol definitoriu.
Verificarea sarcinii de lucru se face în ordinea numerotată.
Elevii sunt încurajaţi să pună întrebări pentru a-şi clarifica anumite puncte slabe.

Realizarea sensului

Se concretizează prin intermediul metodei „pălăriile gânditoare”. Fiecare grupă va


fi purtătoarea unei anumite pălării, corespunzând unei anumite atitudini de gândire,
primind o fişă de lucru cu sarcini care să surprindă diferite aspecte discutate în cadrul
tematicii familiei (concretizare pe romanul Mara); vezi anexa nr. 2.

Reflecţia

Profesorul distribuie teste de evaluare formativă şi le cere elevilor să le rezolve.


Înainte de sfârşitul orei, dacă timpul permite, li se cere elevilor să scrie un eseu de
cinci minute, având în vedere răspunsul la două întrebări:
1. Care a fost subiectul cel mai bine concretizat (ce au înţeles foarte bine din cele
discutate la romanul Mara)?
2. Care dintre cerinţe a fost formulată neclar?
După lecţie
Extensia:
Profesorul anunţă tema pentru acasă: Realizează un eseu în care să prezinţi comparativ
două vârste / ipostaze ale feminităţii înfăţişate în romanul Mara (se va avea în vedere:
încadrarea personajelor într-o tipologie; precizarea trăsăturilor fiecărui personaj;
exemplificarea mijloacelor/ procedeelor de caracterizare a celor două personaje;
prezentarea semnificaţiei deznodământului şi a destinului fiecăruia dintre cele două
personaje).