Sunteți pe pagina 1din 16

Modele şi structuri privind situaţiile

financiare anuale
Sistemul contabil angla-saxon vs. Sistemul contabil romanesc

CUPRINS
Introducere......................................................................................................................3

1.Contabilitatea in Marea Britanie..................................................................................3

1.2Evolutia reglementarilor contabile.........................................................................3

1.2 Reglementarea contabila in Marea Britanie.........................................................5

1.3 Situatiile financiare...............................................................................................6

2.Contabilitatea in Romania..........................................................................................10

2.1Recunoasterea elementelor din situatiile financiare.............................................11

2.2Evaluarea elementelor si prezentarea in bilant.....................................................13

Concluzii.......................................................................................................................15

Bibliografie...................................................................................................................15

Introducere

2
Contabilitatea romaneasca si-a indreptat atentia catre politicile si variantele contabile
in sensul pozitiv, este o asa numita “contabilitate sincera”, care ofera o imagine fidela a unei
societati iar contabilitatea britanica doreste sa intocmeasca si sa prezinte conturile mai
cosmetizate prin manipularea hotararilor utilizatorilor fiind o “contabilitate creativa” sau
“contabilitaea cea rea”.1
Cadrul general al contabilitatii romanesti si aproape a tuturor tarilor s-a format dupa
cel American iar cadrul britanic apare ceva mai tarziu, fiind si mai evoluat.

1.Contabilitatea in Marea Britanie

1.2Evolutia reglementarilor contabile

In Marea Britanie normalizarea este ghidata de contabilitate, meseria in sine si nu


invers iar Organismul privat de reglementare contabila este cel care elaboreaza standardele
contabile - Accounting Standards Board (ASB). Legea societatilor comerciale (Companies
Act) are in schimb, directive contabile de influenta europeana.
Primile reglementari contabile din Marea Britanie faceau referire doar la societatile pe
actiuni, care pentru a putea fi infiintate trebuia un mandate regal /lege speciala iar statul
cuprindea si regulile contabile.
Cu timpul, numarul acestor societati a crescut si in 1844 apare Joint Stock Companies
Act2 in baza careia se puteau infiinta societati fara acordul Parlamentului. Conditia era sa
prezinti un bilant auditat. Prezentarea acestui bilant a fost apoi anulata, in1856, ca la inceputul
secolului al XX – lea o alta lege Companies Act, din 1900, impune iar societatilor sa prezinte
bilant auditat, adevarat si cinstit.
In perioada interbelica, Marea Britanie trece prin cateva scandaluri financiare. Pentru a
mari posibilitatea de castig pe termen lung, profiturile erau pastrate pentru perioadele mai
grele, intr-un cont ce nu aparea in bilant, se subevaluau activele fixe, fie prin inregistrarea de
amortizari mult mai mari sau se micsora costul stocurilor. Rezultatul acestor actiuni a dus la
concluzia ca informatiile financiare trebuie sa fie cat mai transparente fapt care a dus la
dezvoltarea normelor contabile. Dupa 10 ani, Companies Act,in 1947, obliga prezentarea
contului de profit si pierdere,note informative, era interzisa formarea de rezerve ascunse, sunt

1
Feleaga, N., Malciu, L., Recunoastere, evaluare si estimare in contabilitatea internationala, Editura
CECCAR, Bucuresti, 2004.
2
Join Stock Companies Act, 1856, nu permitea practicarea altor activitati decat cele pravazute in statut,
dar in practica s-a reusit ignorarea acestei reguli si s-a marit obiectul de activitate.

3
definite clar notiunile de provizion si rezerva iar cei care efectuau auditul trebuiau sa faca
parte dintr-o asociatie profesionala.
Pana in 1980, societatile erau infiintate doar ca societati pe actiuni (Public Limited
Company – plc), dar o data cu Directiva a Doua, in 1976, societatile puteau fi si cu raspundere
limitata (Private Limited Company – ltd). In 1981, cand este implementata Directiva a patra,
legea se schimba in privinta evaluarii, care trebuie sa fie cat mai detaliata si descriesa in note.
De-a lungul timpului, legea societatilor s-a mai modificat, dar regula ca informatiile
financiare sa fie ofere o “imagine adevarata si onesta”3 a ramas valabila iar Curtea Europeana
de Justitie poate decide daca este sau nu respectata aceasta lege.
O data cu aderarea Marii Britanii la Comunitatea Europeana, in anul 1973 si cu
intrarea in vigoarea a Reglementarii IAS, societatile britanice vor trebui sa se supuna
normelor IAS/IFRS4. O data cu aceasta schimbara TFV va fi inlocuit cu “prezentarea onesta
(fidela)” din IAS 1, intre care nu exista nici o diferenta.
Situatiile financiare ale entitatii respective trebuie sa ofere utilizatorilor, informatii
referitoare la performanta financiara (profitul rezultat din activitatile sale, din ce este alcatuit
profitul) si pozitia financiara (activele si capitalurile pe care le controleaza, structura sa
financiara, lichiditatea si solvabilitatea, cum se adapteaza la schimbarile mediului economic
fie ele in bine sau in rau, cum trateaza riscurile datorate acticivitatii sau conducerii). Acesti
utilizatori, in Marea Britanie, pot fi: investitori, creditori, furnizorii, client, angajati, statul,
agentii guvernamentale, publicul, care isi vor satisface necesitatile informationale. Aceasta
gama de utilizatori este aceeasi cu cea romaneasca,diferita fiind cu gama de utilizatori din
America unde accentual este pus pe investitori.

1.2 Reglementarea contabila in Marea Britanie

1. Accounting Standards Committee (ASC)5

3
„a true and fair view” – TFV este regula principala in Regatul Unit
4
Standardele Internaționale de Raportare Financiară (International Financial Reporting Standards)
reprezintă un set de standarde contabile. În prezent, ele sunt elaborate de International Accounting Standards
Board (IASB) - vechea denumire: Standarde Internaționale de Contabilitate (IAS) care au fost elaborate de catre
consiliul International Accounting Standards Committee (IASC), in anii 1973 - 2001. În aprilie 2001, IASB a
adoptat toate standardele IAS, ulterior continuând dezvoltarea lor. Noile standarde poartă însă denumirea de
IFRS.

4
Din cauza scandalurilor financiare, a pierderilor si pentru ca ICAEW6 de pana atunci
avea prea multe variante de intocmire a situatiilor financiare, in anul 1971 acesta formeaza
ASC, care a publicat norme contabile ce vizau un numar redus de intocmire a situatiilor
financiare.
Organizatiile profesionale britanice se unesc cu ICAEW pentruba forma un organism
de normalizare a contabilitatii. Astfel institutului ICAEW I se alatura cele cinci organizatii
(The Big Six):
- Association of Chartered Certified Accountants (ACCA)
- Chartered Institute of Management Accounttants (CIMA)
- Institute of Chartered Accountants of Scotland (ICAS)
- Institute of Chartered Accountants of Ireland (ICAI)
- Chartered Institute of Public Finance and Accountancy (CIPFA)
iar standardele - Statement of Standard Accounting Practice (SSAPs)7 trebuiau mai intai sa
fie aprobate de Consiliul executiv al fiecarei organizatii mai sus mentionate si apoi deveneau
obligatorii pentru toti.
2. Financial Reporting Council (FRC)
FRC este format in 1990 prin Ministerul Comertului si Industriei si Guvern.Acest
organism se ocupa cu reglementarea prezentarii informatiilor contabile in situatiile financiare
si de model cum isi acopera o interprindere cheltuielile de functionare prin accesare de
fonduri. FRC- ul este format din:
- Accounting Standards Board (ASB)→Urgent Issues Task Force (UITF)
- Financial Reporting Review Panel (FRRP)
ASB se ocupa cu standardele situatiilor financiale anuale “Financial Reporting
Standards (FRS) si cu proiecte de norme pentru situatiile financiare “Financial Reporting
Exposure Drafts (FRED).
Pentru a oferi un cadru coerent de referinta necesar Consiliului Organismului Britanic
de Normalizare (ASB) au fost publicate principiile “Enunt de principii pentru informarea
financiara” (Statement of priciples for Financial Reporting) in revista Accountancy
International, martie, anul 2000. Aceste principii sunt doar un cadru conceptual al modului in
care situatiile financiare ar trebui intocmite si prezentate si nu sunt norme contabile.

5
ASC – Comitetul standardelor de contabilitate, este inlocuit mai tarziu, in anul 1990, la 1 august de
Accounting Standars Board (ASB) – Consiliul standardelor de contabilitate.
6
ICAEW – Institute of Chartered Accounttants in England and Wales - Institutul expertilor contabili
din Anglia si Tara Galilor
7
ASC a emis un numar de 25 de standarde, dar, doar 10 mai sunt puse in practica.

5
Acest enunt de principii poate fi din cand in cand schimbat o data cu dezvoltarile
contabile si experienta acumulata de Consiliu organismului britanic. Raportarile financiare
britanice au la baza pricipiul imaginii fidele cu efect direct asupra metodelor contabile
aplicate.
ASB isi indreapta directia spre standardele IASB, iar din anul 2005 Marea Britanie
este obligata sa le aplice si prin intermediul EFRAG8 isi comunica parerile si participa la
dezbaterile contabile din Europa.
UITF este alcatuit din colaboratori ai cabinetelor de audit si din directori financiari.
Atunci cand standardele sau legea societatilor comerciale sunt interpretate gresit, UITF
impreuna cu ASB au datoria sa resolve problema.
3.Financial Reporting Review Panel (FRRP)
FRRP - Grupul de revizuire a raportarii financiare, are sarcina de a supraveghea si
investiga daca Legea societatilor comerciale este aplicata corect de catre intreprinderi, din
punct de vedere legal. In caz contrar cei ce conduc entitatile au obligatia sa le modifice. FRRP
raspunde si la cererile din partea publicului sau a presei. Anual aceasta organizatie verifica,
prin selectie, in jur de 300 de societati in accord cu UK GAAP9 si IFRS.

1.3 Situatiile financiare


In Marea Britanie o societate trebuie sa intocmeasca situatii financiare care cuprind
urmatoarele documente (clasificarea preluata din Sisteme contabile comparate) 10:
 “Bilant - Balance Sheet
 Contul de profit si pierdere – Profit and Loss Account
 Situatia castigurilor si pierderilor totale recunoscute– Statement of Total
RecognisedGains and Losses
 Situatia variatiilor capitalurilor proprii – Reconciliation of Movements in
Shareholders` Funds
 Situatia fluxurilor de numerar - Statement of Cash Flow

8
Pentru a fi aprobate pentru utilizarea în UE, standardele trebuie să fie avizate de către Comitetul de
Reglementare Contabilă (ARC), care este format din reprezentanți ai guvernelor statelor membre și este consiliat
de un grup de experți denumit Grupul Consultativ European pentru Raportarea Financiară (EFRAG).
9
UK GAAP, Practica generală de contabilitate acceptată în Regatul Unit este un set de standarde de
contabilitate și alte orientări publicate de Consiliul de Raportare Financiară al Regatului Unit (FRC). De la 1
ianuarie 2015, a intrat in vigoare un alt cadru de raportare financiară în Regatul Unit .
10
Ristea M., Olimid, L., Calu, A., D.,Sisteme contabile comparate, Editura CECCAR, Bucuresti, 2006

6
 Notele la situatiile financiare - Notes “
a) Bilantul
Societatile din Regatul Unit pot prezenta bilantul in doua moduri: ca lista ce scoate in
evidenta activele nete, modalitate preferata de mai toate societatile si al doilea mod: ca lista a
activelor, capitaluri proprii si la urma datoriile.
Activele (Assets)11 sunt :
- Active imobilizate (Fixed assets):Imobilizari necorporale (Intangible assets)
Imobilizari corporale (Tangible assets)
Imobilizari financiare (Investments)
- Active curente (Current assets): Stocuri (Stocks)
Creante (Debtors)
Casa si conturi la banci(Cash at bank and in hand)
Imobilizarile necorporale cuprind costurile de cercetare dezvoltare, brevetele, marcile,
drepturi de comercializare si de difuzare. Daca la noi cheltuielile de constituire se pot
imobiliza ca active sau sa fie trcute direct in contul de profit si pierdere, in Anglia acestea se
inregistreaza doar in contul de profit si pierdere, iar costurile datorate majorarii capitalurilor
sunt scazute din primele de emisiune.
Imobilizarile corporale se inregistreaza in bilant fie la costul istoric, dar fara
amortizarea cumulate sau la valoarea justa si atunci amortizarea se calculeaza dupa valoarea
reevaluata.
Stocurile sunt evaluate dupa metoda FIFO.
Datoriile (Creditors)12 sunt:
- Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an (Creditors: amounts falling due
whitin one year): -Imprumuturi bancare , obligatiuni emise si descoperiri de cont
-Datorii din leasing
-Alti creditori
- Datorii curente nete
- Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an (Creditors: amounts
falling due after more than one year): -Imprumuturi bancare si obligatiuni emise
-Datorii din leasing

11
In bilantul din Marea Britanie imobilizarile necorporale se afla sub forma goodwill-ului.
12
In bilantul consolidat (Consolidated Balance Sheet) este trecut si o rubrica pentru Interesul minoritar.

7
- Provizioane13 pentru riscuri si cheltuieli (Provisions for liabilities and charges)
In ceea ce priveste capitalurile propii, acestea cuprind si Contul de profit si pierdere
(Profit and Loss Account) in loc de Rezultatul reportat care se regaseste in bilantul
nostru.
b) Contul de profit si pierderi
Acest cont este prezentat sub forma de lista si conform standardului FRS 3 Reporting
Financial Performance (1992) trebuie sa cuprinda elementele care intereseaza pe utilizatori si
care pot sa influenteze contul de profit sau pierder, sa fie cat mai clare si sa se poata trage
cocluzii corecte cu privire la evolutia si viitorul acelei societati. Detaliile vor fi trecute in
notele explicative. Acestea sunt:
I.Rezultatul activitatilor continue (Results of continuing operations) – Aici poate fi
cuprins si venitul sau pierderea din activitati exceptionale curente, adica din acele activitati a
caror rezultat este semnificativ, sunt altele decat cele de la punctual III si va fi detaliat in note;
II.Rezultatul activitatilor intrerupte (resultsof discontinued operations);
III.Profitul sau pierderea realizata cu ocazia cedari sau incheierii unor activitati, costul
reorganizarilor sau restructurarilor fundamentale, precum si profitul sau pierderea din cedarea
activelor fixe;
IV.Elemente extraordinare, care provin din activitati mai rar intalnite de societatea
respective si care ulterior va fi eliminate.
Imobilizarile corporale pot fi evaluate la cost istoric sau la valoarea justa si pentru ca
utilizatorii sa poata compara cele doua situatii, conform FRS 3 daca o societate si-a reevaluat
activele fixe la pretul istoric aceasta trebuie sa prezinte o situatie de reconciliere a rezultatului
astfel obtinut.
c) Situatia castigurilor si pierderilor totale recunoscute
Acest element se refera la capitalul propriu, respectiv la toate componentele care duc
la cresterea sau scaderea lui, mai putin aporturile asociatilor, impartirea de dividente sau
distribuirea capitalului catre asociati. Deci se doreste calcularea rezultatului exercitiului
cumulate cu plusurile sau minusurile capitalului propriu, pasuind astfel contul de profit si
pierderi
d) Situatia variatiilor capitalurilor proprii
Aceste situatii sunt alcatuite din variatiile capitalurilor proprii care cuprind si
tranzactiile cu asociatii sau proprietarii. Suma valorii dividentelor impartite catre asociati este
scazuta din rezultatul exercitiului iar aceasta este reportata, dupa care se calculeaza plusurile
13
In Anglia se constituie provizioane pentru litigii, reorganizare si garantii.

8
si minusurile de valoare ce tin direct de capitalurile proprii. Iar la final in functie de cum a
crescut sau scazut capitalul social se pot evidentia variatiile capitalurilor proprii.
e) Situatia fluxurilor de numerar
Aceasta situatie este diferita de cea recomandata de organismal international de
normalizare contabila si cuprinde14:
-“Activitatile de exploatare;
-Veniturile din interese de participare si serviciul finantarii (dobanzi incasate, dobanzi
platite, dobanzi pentru contractile de leasing, dividentele incasate de la societatile associate si
din alte participatii, dividentele platite actioanrilor minoritari);
-Impozitul pe profit;
-Activitatile de investitii (plati si incasari generate de achizitia si vanzarea activelor
imobilizate, investitiilor financiare pe termen lung sau scurt);
-Incasari sau plati generate de vanzarea sau achizitia de activitati;
-Dividente platite referitoare la capitalul societatii
-Gestiunea lichiditatilor (cresteri sau descresteri de depozite la termen, cumparari sau
vanzari de certificate de deposit, cumparari si vanzari de obligatiuni);
-Activitatile de finantare (incasari din emisiunea de actiuni si alte elemente de capital,
incasari din emisiunea de obligatiuni, rambursari de imprumuturi altele decat cele pe
termen scurt, plati privind contractile de leasing, plati pentru rascumpararea actiunilor,
plati privind comisioanele generate de emisiunea de actiuni).
f) Notele la situatiile financiare
Precum s-a mentionat si mai sus, bilantul si contul de profit si pierdere trebuie
intocmite cat mai simplu iar detaliile sunt descrise in aceste note. Ele mai cuprind si
descrierea metodelor contabile aplicate, onorariile de audit, salariile managerilor; daca o
societate are mai multe sectoare de activitate sau geografice trebuie precizat pentru fiecare
veniturile din activitatea curenta (cifra de afaceri), activul net si rezultatul din exploatare.

2.Contabilitatea in Romania

Datorita dezvoltarii pietei economice in Romania cu tot ce implica acest lucru si


globalizarea economiilor necesita un limbaj contabil comun care nu poate fi realizat decat prin
aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara IAS/IFRS.

14
Ristea M., Olimid, L., Calu, A., D.,Sisteme contabile comparate, Editura CECCAR, Bucuresti, 2006

9
Sistemul informational contabil al intreprinderii are doua componente (dualism):
contabilitatea de gestiune – interna si contabilitatea financiara – externa, aceasta din urma
fiind cea care ne ofera informatiile contabile publice.
La fel ca si in cazul Marii Britanii, sunt foarte multe de scris despre intocmirea
situatiilor financiare anuale in Romania si scopul lor este acelasi, de a furniza utilizatorilor
interni sau externi informatii cu privire la la pozitia financiara, performanta intreprinderii si
modificarea pozitie financiare, astfel incat utilizatorii sa poata lua decizii economice cat mai
corecte.
Pentru utilizatorii externi, accesul la aceste informatii se face anual sau mai sunt
informatii interimare pe care unele entitati le publica semestrial sau trimestrial.
Structura situatiilor financiare anuale se diferentiaza in functie de marimea lor, astfel
in functie de criteriile prevazute de OMFP nr. 773/2015, de masurare a intreprinderilor,
acestea trebuie sa intocmeasca anumite situatii fianciare anuale astfel:
-microentitatile: bilant prescurta, cont de profit si pierdere prescurta si note explicative
mai simplificate;
-entitatile mici: bilant prescurtat, cont de profit si pierdere si notele explicative mai
detaliate; optional acestea pot intocmi si situatia fluxurilor de trezorerie si situatia
modificarilor capitalului propriu
-entitatile mijlocii si mari: bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor
capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie si note explicative.
Ca si in Regatul Unit, transparenta15 este o trasatura foarte importanta a situatiilor
financiale anuale si in Romania.
IFRS16 impune respectarea unor politici contabile, si anume respectarea unor principii
(continuitatii activitatii, consecventei, contabilitatii de angajamente, pragului de semnificatie)
conventii, reguli si metode atunci cand se intocmesc situatiile, in functie de specificul
activitatii astfel incat informatiile17 care reies din aceste situatii financiare sa fie relevante si
credibile.
Conform reglementarilor contabile OMFP /2014 si a Cadrului general conceptual,
rezultatele financiare din tranzactii sau alte activitati sunt grupate pe categorii in situatiile
financiare anuale: active, datorii, capitaluri proprii, venituri si cheltuieli.

15
„ Transparenta reprezinta unul dintre cele mai importante obiective ale reformei guvernantei
corporative pe plan mondial.”
16
Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute sub vechea denumire de Standarde
Internaționale de Contabilitate (IAS).
17
Informatiile au doua caracteristici fundamentale: relevanta si reprezentarea exacta si patru
caracteristici complementare: comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea si inteligibilitatea.

10
2.1Recunoasterea elementelor din situatiile financiare

Pentru ca un element sa fie recunoscut si a fie inclus in bilant, acesta trebuie sa poata
oferi beneficii economice vitoare si sa aiba o valoare (cost) care sa poata fi evaluat corect,
aceasta in cazul unui active, iar ca datorie, pentru a fi recunoscuta in bilant, pierderea de
resurse va fi din decontarea obligatii prezente si de asemenea va putea fi evaluate rezonabil.
Daca sunt ajustari de recunoastere sau de eliminare a activelor sau datoriilor, ele vor fi scazute
din rezultatul reportat.
Veniturile provin din diferite activitati si sunt recunoscute atunci cand are loc o
crestere a unui activ sau o scadere a unei datorii iar o cheltuiala este recunoscuta in bilant
atunci cand are loc o scadere a a unui active sau o crestere a unei datorii. Voi prezenta mai
jos cate un exemplu (cazuri mai des intalnite) de recunoastere a veniturilor in bilant:
a)Cum se recunosc veniturile18 din vanzarea bunurilor:
Exemplu 1.: O societate X emite o factura cu valoarea produselor de 10000 lei, TVA
19%, (cost de achizitie = 7000 lei) pentru o alta societate Y la data de 01.03.2018. Societatea
Y doreste ca livrarea sa se faca cateva zile mai tarziu, pe 10.03.2018. Insa societatea X nu are
produsele respective pe stoc in momemtul facturarii, deci nu poate recunoaste venitul pe
01.03.2018, dar societatea Y este proprietarul acestor marfuri incepand cu 01.03.2018 desi nu
le detine efectiv.
Note contabile, societatea X:
01.03.2018: 4111 = % 11597 lei
(facturarea) 472 10000 lei
4427 1597 lei
10.03.2018: 472 = 707 10000 lei
(livrarea)/ (scoaterea din gestiune):
607 = 371 7000 lei (costul produselor )
Acesta este un exemplu cand transferul riscurilor/avantajelor asupra produselor nu
coincide cu transferal de proprietate, cum se intampla de cele mai multe ori in comertul cu
amanuntul.
Exemplu 2.: O societate X, ce practica comertul cu amanuntul, cedeaza o parte din
produse (la cost de achizitie = 5000 lei) unei alte societati Y, printr-un contract de
18
Veniturile din prestarea de servicii se pot, sau nu, estima la o valoare corecta, daca nu se pot estima
rezonabil atunci acesta se recunoaste in limita cheltuielilor ce pot fi recuperabile.

11
consignatie, la valoarea de 7000 lei, TVA 19%. Societatea Y are un adaos de 30%. Dupa 2
saptamani produsele sunt vandute, iar societatea X emite facture.
-trimiterea marfurilor in consignatie:
357 = 371 5000 lei
-facturarea – vanzarea, dupa ce a avut loc vanzarea marfurilor de catre Y:
4111 = % 8118 lei
707 7000
4427 1118
-incasarea: 5121 = 4111 8118 lei
-descarcarea din gestiune:
607 = 371 5000 lei
Exemplu 3.: O societate X livreaza un sistem de usi cu alarma in valoare de 2000 lei,
TVA 19%, catre o societate Y. In contract este prevazuta si montarea usilor si respectiv a
alarmei, in valoare de 300 lei, TVA 19%.
In acest caz societatea X inregistreaza vanzarea ca un venit iar prestarea de servicii
(montarea) ca un venit in avans:
4111 = % 2667 lei
707 2000
472 300
4427 367
In momentul in care se executa si montarea usilor, societatea Y poate inregistra
recunoasterea venitului:
472 = 707 300 lei

2.2Evaluarea elementelor si prezentarea in bilant

Activele, datoriile si elementele din capitalul propriu sunt evaluate la valoarea


contabila (= valoarea unui activ minus amortizarea cumulata/ajustarea cumulate) in accord cu
rezultatul inventarului iar metodele sunt proprii fiecarei entitati. Voi exemplifica mai jos
cateva exemple de evaluare si prezentarea lor in bilant:

12
Exemplu 1. Un imobil are valoarea contabila de 50000 lei iar amortizarea cumulata de
30000 lei. Dupa 3 ani de amortizare, imobilul este reevaluat la valoarea justa de 30000 lei.
Durata de viata utila este de 5 ani. Aplicam metoda valorii brute19:
30000
Coeficientul = = 1.5
20000

Valoare Valoare reevaluata Diferente


Elementul initiala MVBrute MVNete MVBrute
Val. contabila 50000 75000 30000 25000
Amortizare
cumulta 30000 45000   15000
VNC sau VR 20000 30000 30000 10000
Tabelul nr. 1. Calculul VNC

2131 = % 25.000 lei


2813 15.000 lei
105 10.000 lei
VNC = 75.000 – 45.000 = 30.000 lei – noua valoare reevaluata si care va fi prezentata
in bilantul acestui exercitiu.
Exemplu 2. In acest exemplu voi prezenta cateva tipuri de operatii si modul cum
influenteaza bilantul:
Acti
v Bilant initial Pasiv
Nr
Nr. Denumire produs Suma . Denumire produs Sume
1 Constructii 210000 1 Capital subscris varsat 810000
2 Instalatii tehnice.si mijl.trans. 300000 2 Rezerve 68000
3 Materiale consum. 20000 3 Profit / pierdere 50000
4 Mat. de nat. ob.inv. 30000 4 Amortiz. Constructiilor 20000
5 Marfuri 400000 5 Amortiz.instal.si mijl trans. 30000
6 Ambalaje 30000 6 Furnizor 80000
7 Clienti 60000 7 Furnizori de imob. 50000
8 Conturi banci - lei 90000 8 Personal salarii datorate 50000
9 Casa - lei 30000 9 Contrib. la asig.soc. 25000
10 Avans, trezorerie 15000 10 Contrib. la fondul somaj 2000
118500 118500
  Total activ 0   Total pasiv 0
Tabelul nr. 2. Exemplu de bilan initial al unei societati
Intr-o prima etapa entitatea respectiva incaseaza de la un client, prin banca, suma de
50000 lei si atunci vor avea loc doar modificari in activul bilantului; iar intr-o a doua etapa

19
Se poate aplica si metoda valorii nete, care a fost trecuta in tabel si vom obtine aceeasi valoare
reevaluata de 30.000 lei

13
entitatea primeste ajutoare material pentru salariati in valoare de 10000 lei, bani care vor fi
opriti din contributia la asigurari sociale:
Acti
v Bilant nr. 1 Pasiv
Nr
Nr. Denumire produs Suma . Denumire produs Sume
1 Constructii 210000 1 Capital subscris varsat 810000
2 Instalatii tehnice.si mijl.trans. 300000 2 Rezerve 68000
3 Materiale consum. 20000 3 Profit / pierdere 50000
4 Mat. de nat. ob.inv. 30000 4 Amortiz. Constructiilor 20000
5 Marfuri 400000 5 Amortiz.instal.si mijl trans. 30000
6 Ambalaje 30000 6 Furnizor 80000
7 Clienti - 50000 10000 7 Furnizori de imob. 50000
8 Conturi banci-lei +50000 140000 8 Personal salarii datorate 50000
9 Casa - lei 30000 9 Contrib. la asig.soc.-10000 15000
10 Avans, trezorerie 15000 10 Contrib. la fondul somaj 2000
      11 Personal- aj. mat.datorate 10000
118500 118500
  Total activ 0   Total pasiv 0
Tabelul nr.3. Continutul Bilantului dupa cele doua modificari
In aceste doua cazuri se observa ca totalurile activului si a pasivului raman tot egale.
In urmatoarea etapa voi face o operatiune cu modicari in ambele parti: entitatea achizitioneaza
hartie si cartuse pentru imprimanta in valoare de 2000 lei:
Acti
v Bilant nr. 2 Pasiv
Nr
Nr. Denumire produs Suma . Denumire produs Sume
1 Constructii 210000 1 Capital subscris varsat 810000
2 Instalatii tehnice.si mijl.trans. 300000 2 Rezerve 68000
3 Materiale consum. +20000 22000 3 Profit / pierdere 50000
4 Mat. de nat. ob.inv. 30000 4 Amortiz. Constructiilor 20000
5 Marfuri 400000 5 Amortiz.instal.si mijl trans. 30000
6 Ambalaje 30000 6 Furnizor +2000 82000
7 Clienti - 50000 10000 7 Furnizori de imob. 50000
8 Conturi banci-lei +50000 140000 8 Personal salarii datorate 50000
9 Casa - lei 30000 9 Contrib. la asig.soc.-10000 15000
10 Avans, trezorerie 15000 10 Contrib. la fondul somaj 2000
      11 Personal- aj. mat.datorate 10000
118700 118700
  Total activ 0   Total pasiv 0
Tabelul nr.4. Continutul Bilantului dupa cele trei modificari

14
Concluzii
Cele doua sisteme contabile, European (IASB) si anglo-saxon (FASB) sunt intr-o
continua armonizare pentru a putea ajunge la un limbaj contabil comun. In anul 2002, IASB si
FASB au cazut de accord in privinta convergentei si cu US GAAP si in 2006 se semneaza si
un Memorandum de Intelegere.
Entitatile din UE, trebuie sa intocmeasca situatii financiare consolidate in acord cu
standardele IFRS, care sunt aprobate de ARC20.
Legea contabilitatii 82/1991 (republicata si modificata) prevede ca situatiile financiare
anuale sa se intocmeasca dupa o anumita perioada (exercitiu financiar/bugetar), de regula un
an fiscal, care coincide in Romania cu un an calendaristic si mai exact incepe la 1 ianuarie,
anul N si se termina la 31 decembrie, anul N. In schimb, in Marea Britanie entitatile pot sa-si
aleaga ele aceasta perioada de intocmire a situatiilor, atata timp cat cuprinde tot un an
calendaristic si fara sa existe pauze intre exercitii. Astfel unele aleg sa-si inchida anul la
sfarsitul lunii septembrie, altele la sfarsitul lunii ianuarie pentru ca atunci are loc lichidarea
stocurilor prin acordarea reducerilor si inventarierea se face apoi mai usor sau alte situatii.
Atat in Romania cat si in Marea Britanie, forma situatiilor financiare este verticala,
atat a bilantului cat si a contului de profit sau pierdere dar structura lor este diferita. Astfel, in
Romania structura bilantului grupeaza elementele din activ in ordine crescatoare a lichiditatii
lor iar in Anglia in ordine descrescatoare; elementele din pasiv sunt grupate in ambele parti in
ordinea crescatoare a exigibilitatii lor.
In Romania contul de profit si pierdere cuprinde veniturile si apoi sunt trecute
cheltuielile dupa natural lor si grupate pe fiecare activitate pentru a stabili rezultatul fiecarei
activitati si in final pentru a calcula rezultatul exercitiului. In Anglia, cheltuielile de exploatare
sunt grupate in functie de natura si de destinatia lor; unele venituri si cheltuieli pot fi adunate.
Atat in Romania cat si in Marea Britanie, structura “Situatiei fluxurilor de trezorerie”
este aceeasi, directa sau indirecta. In structura “Situatiei modificarilor capitalului propriu” din
Romania trebuie sa se prezinte soldul initial, cresterea, scaderea si soldul de la sfarsitul
exercitiului la toate elemntele din care este compus capitalul propriu. In Anglia, aceasta
situatie este compusa din “situatia repartizarii profitului si situatia actiunilor”.
Cea de-a cincea component a structurilor financiare anuale “Note explicative la
situatiile financiare anuale” in cele doua sisteme nu au decat scopul acelasi, forma fiind total
diferita; in notele romanesti sunt prezentate si unele exemple si nu doar explicatii.

20
ARC – Comitetul de reglementare contabila este indrumat de EFRAG si este compus din reprezentati
ai guvernelor statelor membre.

15
Bibliografie
1. Feleaga, N., Malciu, L., Recunoastere, evaluare si estimare in contabilitatea
internationala, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004
2. Ristea M., Olimid, L., Calu, A., D.,Sisteme contabile comparate, Editura
CECCAR, Bucuresti, 2006
3. Istrate, C., Contabilitatea nu-i doar pentru contabili, Editura Evrika
Publishing, Bucuresti, 20016
4. Girbina, M., M., Bunea, S., Sinteze, studii de caz si teste grila privind
aplicarea IAS (revizuite) – IFRS,vol. 2, Editura CECCAR, Bucuresti 2007
5. Diaconu, Gh., Contabilitatea international. Comparatii si armonizari, Editura
Intelcredo, Deva, 1996
6. Suportul de curs Normalizarea contabilitatii intreprinderii, prof. Dicu, R., M.
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Standarde_Internationale_de_Raportare_Financia
ra
8. https://codfiscal.net/42096/omfp-18022014-reglementarile-contabile-privind-
situatiile-financiare-anuale-individuale-si-situatiile-financiare-anuale-
consolidate
9. https://lege5.ro/Gratuit/gezdinzqgu/legea-contabilitatii-nr-82-1991
10. https://lege5.ro/Gratuit/gm3tenjxg4/directiva-nr-34-2013-privind-situatiile-
financiare-anuale-situatiile-financiare-consolidate-si-rapoartele-conexe-ale-
anumitor-tipuri-de-intreprinderi-de-modificare-a-directivei-2006-43-ce-a-
parlamentu

16