Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administrare Publică


Specializare: Economia Comerțului Turismului și Serviciilor

MARKETING

Suceava,2019
PROMOVAREA
POTENȚIALULUI TURISTIC
AL ORAȘULUI VATRA
DORNEI
Cuprins

I.Introducere............................................................................................................................................... 2
II.Orașul Vatra Dornei............................................................................................................................... 3
II.1.Istoric.................................................................................................................................................... 4
II.2.Statiune turistica.................................................................................................................................. 7
II.3.Obiective turistice................................................................................................................................ 9
II.4.Tradiții și obiceiuri............................................................................................................................. 11
II.5.Oameni de seama............................................................................................................................... 12
II.6.Parcuri de agrement.......................................................................................................................... 14
IV.Analiza SWOT..................................................................................................................................... 17
V.Concluzii și sugestii............................................................................................................................... 19
VI.Bibliografie........................................................................................................................................... 20
I.Introducere

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate.


Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și împăduriții
Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât
de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele, unde oamenii de acolo trăiesc
și mențin pentru sute de ani tradițiile. În România este o abundență a arhitecturii religioase și a
orașelor medievale și a castelelor, ce accentuează și valorifică potențialul turistic al României.
Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană
pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate
turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară,
intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani.
Bucovina (Țara fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac , este o regiune
istorică ce cuprinde un teritoriu de 10.441 km² care acoperă zona adiacentă orașelor Cajvana,
Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava,
Vatra Dornei și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe
Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.
Bucovina a căpătat o identitate distinctă de restul Moldovei după ce a fost anexată de Monarhia
Habsburgică în 1774.
II.Orașul Vatra Dornei

Vatra Dornei este un municipiu în județul Suceava, Bucovina, România, format din
localitățile componente Argestru, Roșu, Todireni și Vatra Dornei (reședința). La recensământul
din anul 2011, localitatea avea o populație de 14.429 locuitori, [2] fiind al cincilea centru urban ca
mărime al județului. A fost declarată municipiu în anul 2000, fiind cel mai recent și cel mai mic
municipiu din județul Suceava. Vatra Dornei este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, ca
stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea
Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22'
longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la
nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est).
Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două
cursuri de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai
este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești.
II.1.Istoric

Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform
unei legende care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă.
Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în
amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei.

O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii


române editat de Academia Republicii Populare Române în anul 1958, explică noțiunea „dornă”
prin bulboană sau vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasă „dolină”, romanii au numit-o
„durnacum”, iar la români a ajuns „Dorina”, care prin eliminarea vocalei „i” și prin rotacismul
specific limbii române, a devenit „Dorna”.

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1592. La 14 mai 1600 Mihai
Viteazul trimite spre Moldova armata condusă de generalul său, Baba Novac. Acesta urmează
drumul prin Candreni, peste Mestecăniș, spre Câmpulung și apoi spre Suceava, în urmărirea
domnului Moldovei Ieremia Movilă.

După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă, iar locuitorii din Dorna devin iobagi
ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul generează conflicte care durează aproape un secol.
Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se pus taxe pe fânețe și păduri și
sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. De
asemenea, ei trebuie sa dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne). Pe teritoriul
târgului Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate
pierderi de vieți omenești. În 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul
dintre opresorii locali cu o „dojană severă”.

Locuitorii Dornelor încearcă să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor prin plângeri


repetate la împărat și la autoritățile locale dar ele nu pot fi soluționate până în jurul anului 1850,
când este abrogată vechea constituție austriacă și începe perioada de 11 ani a absolutismului
monarhic.

Evoluția edilitară și urbanistică a localității Dorna este puternic marcată de descoperirea


uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați
și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare cu burcut”
(nume împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare științifică a apelor minerale din
ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul
Hacquette de Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din
Dorna și din localitățile limitrofe Candreni și Șar. Recunoașterea oficială a importanței izvoarelor
minerale și o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu
Plusch. Acesta se ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul
1810, să înainteze autorităților de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasă a băilor
din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor.

Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch rezultă că, în forma lor primară, băile se
făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului Ioan, situată la numai 200 de pași de
drumul împărătesc. Prepararea băilor se făcea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul
Plusch propune amenajarea stațiunii pe proprietatea particulară a numitului Cratzer, cu ajutorul
tehnic și material al proprietarului minelor din Iacobeni, Manz de Mariense.

Proiectul de amenajare al băilor propus de doctorul Plusch, este aprobat prin decretul
administrației din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer primește ordinul să construiască o
clădire cu șase căzi de baie la care apa minerală să fie adusă printr-o conductă și apoi să curgă
prin jgheaburi.

În anul 1870 Fondul Bisericesc Român cumpără Băile Vatra Dornei, cunoscute sub
numele de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru
bolnavi se ridică un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior se va construi Hotelul nr. 1 și
Cazinoul Vatra Dornei.

O descriere a stațiunii în jurul anilor 1880-1895 rezultă din însemnările inginerului


Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate în mod primitiv. Acestea
prezentau niște găuri pătrate împrejmuite cu bârne și acoperite cu coajă de brad, fără nici o
izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaștele. Din aceste
izvoare curgea apa prin niște jgheaburi, în butoaie deschise așezate pe bârne. Din aceste butoaie
apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total pe teritoriul
localității Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale. O etapă nouă în
dezvoltarea stațiunii balneare se înregistrează în anul 1895. La această dată geologul Stur
întreprinde un studiu geologic al stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care este amplasată. În
baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895.

În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt
finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea),
Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul
1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897.
Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se
Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală
patriotică „Sentinela” hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit. După 1948
izvorul se numește „23 August”, revenind la vechiul său nume, Sentinela, după Revoluția din
decembrie 1989.

Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localității se numără și


stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri cu ape carbogazoase și
nămol de Dorna.

Localitatea Vatra Dornei se dezvoltă începând din secolul al XVIII-lea în jurul stațiunii
balneare și concomitent cu aceasta. Până în anul 1774 Dorna este dependentă de Ocolul
Câmpulung și din această cauză nu are nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu și vornic
sau primar este dobândit abia în anul 1823, dar localitatea continuă să existe sub suzeranitatea
vornicului de Câmpulung până în 1853.

În anii de după 1853 surse scrise ale istoriei locale pomenesc despre răscoalele dornenilor
împotriva recrutării cu sila, despre construcția în 1830 a Podului Armeanului care traversa Râul
Bistrița în zona Chilia și despre nenumărate persecuții la care au fost supuși locuitorii ținutului
Dornei de către stăpânirea habsburgică. În anul 1848, în perioada
când primar este George Burcă, se construiește în locul actualului
pod de la piață, un pod care s-a numit „al vicilicilor” (participanții
dorneni la evenimentele revoluționare de la sfârșitul secolului al
XVIII-lea). Un an mai târziu, în 1849, Bucovina este dezlipită de
Galiția și ridicată la rangul de ducat. Această acțiune a permis
ridicarea satului Dorna la rangul de târg în 1855 și înscrierea sa în
actele oficiale ale stăpânirii habsburgice sub numele Vatra Dornei.
În același an, la 9 septembrie, se înființează la Vatra Dornei Oficiul
Mixt de Județ Dorna, similar cu Instituția Prefecturii.

În anii următori istoria locului pomenește tot mai des despre


nemulțumirile dornenilor, despre înfățișările lor cu plângeri la
împăratul Franz Joseph al Austriei, despre implicarea unor mari
personalități ale vremii, precum Eudoxiu Hurmuzachi, în lupta lor
pentru emancipare socială și administrativă.

În anul 1868 se creează Prefectura Câmpulungului, iar după


1872, când este desființat Domeniul Imperial Câmpulung, începe
dezvoltarea administrativă a localității în strânsă legatură cu
dezvoltarea stațiunii balneare.
II.2.Statiune turistica

Statiunea Vatra Dornei, supranumita si "Perla Bucovinei", este situata la o altitudine de


802m in Depresiunea Dornelor, la 112km distanta de Suceava si 89km de Bistrita Nasaud, la
confluenta Bistritei Aurii cu Dorna. Regiunea Dornelor este ferita de vanturi fiind aparata de
Carpati care ocrotesc zona. Zona are un climat temperat continental de nuanta alpina, cu o
temperatura medie anuala de 4,5grade C.

Precipitatiile bogate si relieful sub forma de terase au favorizat dezvoltarea unei intinse panze
freatice, care iese la lumina sub forma de izvoare cu apa minerala. Se poate spune ca aici ne aflam
intr-o adevarata imparatie a apelor minerale, exploatate si industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei
si Floreni.

Vatra Dornei este cunoscuta ca o statiune pentru toate varstele, adresandu-se atat persoanelor care
doresc sa-si fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarna, sau care
doresc sa se odihneasca intr-un bioclimat tonic stimulent cu influenta benefica asupra sistemului
nervos. Pentru refacerea sanatatii Vatra Dornei ofera factori naturali de cura cum sunt:
-izvoarele cu apa minerala carbogazoase
-izvoarele termale, bicarbonatate, calcice, magnezice si sulfuroase
-mofete naturale de saruri de mare puritate si concentratie de CO2
-namolul de turba din zona Poiana Stampei

Din statiune telescaunul urca pe o distanta de 3 km pana in varful Dealului Negru la 1300 m
altitudine. La coborare privelistea este impresionanta.
Calatoriile cu bicicleta pe cararile muntilor fascineaza tinerii in special, dornici sa-si testeze
calitatile fizice.

Pentru temerari se potnorganiza sesiuni de river-rafting si parapanta.


Coborarile cu barca pneumatica pe apa Bistritei inseamna spectacol, curaj si indemanare.
Echipamentul prefesional si instructorii cu inalta pregatire confera maxima siguranta acestui
sport.
Cei care doresc au posibilitatea sa efectueze cursuri de formare pentru piloti cu durata de o
saptamana. Si parapanta castiga tot mai mult teren. Paintball - teren amenajat in apropierea
telescaunului, locatia Izvor Bizom

Vatra Dornei este in primul rand, orasul sporturilor albe. Partiile de schi si sanie, pentru
concursuri si agrement primesc in fiecare an mii de turisti din tara, dar si de peste hotare, amatori
dar si sportivi de performanta.
Partiile de schi sunt prevazute cu instalatii de transport pe cablu. De mare interes au devenit
coborarile cu snow-mobilul. O parte a vacantei sau concediului la Vatra Dornei, se poate consacra
turismului religios si cunoasterii traditiilor populare din zona.

II.3.Obiective turistice

Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Vatra Dornei este o biserică ortodoxă din
municipiul Vatra Dornei, care a fost construită în anul 1905 de către comunitatea germană din
oraș ca biserică luterană. După emigrarea germanilor în anul 1940, biserica a fost preluată de
statul român care a oferit germanilor emigranți o despăgubire. Trecută în anul 1947 în folosința
comunității ortodoxe, ea a fost lărgită în perioada 1984-1993, dându-i-se actuala formă după stilul
moldovenesc.

Biserica este situată în centrul municipiului Vatra Dornei, pe str. Mihai Eminescu nr. 58 (la
capătul vestic al străzii), la baza Dealului Runc, fiind numită de localnici și „Biserica de sub
Runc”.
Biserica „Schimbarea la Față a lui Isus” din Vatra Dornei este o biserică romano-
catolică construită în anul 1905 în orașul Vatra Dornei (județul Suceava). Ea se află pe str. Mihai
Eminescu nr. 7, în centrul orașului, în apropiere de primărie.

Ea a fost construită pe locul unde s-a aflat anterior o biserică de lemn, care fusese mutată în 1895
în cimitirul catolic și transformată în capelă mortuară. Hramul bisericii este Schimbarea la Față a
lui Isus și se sărbătorește la 6 august.

Biserica "Sfântul Ilie" din Vatra Dornei este o biserică construită în anul 1908 de către
comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Vatra Dornei. După desființarea cultului greco-
catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în
folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al
XX-lea și la începutul secolului al XXI-lea.

Cazinoul din Vatra Dornei este o clădire construită în perioada 1896-1898 în orașul
Vatra Dornei (aflat astăzi în județul Suceava). El este situat pe str. Republicii nr. 5, între Parcul
balnear și râul Dorna.

Clădirea, numită și Cazinoul Băilor sau Pavilionul Central al Băilor, a îndeplinit de-a lungul
timpului mai multe funcțiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole, precum și
club muncitoresc. Cazinoul este în prezent,în paragina..

Cazinoul Băilor din Vatra Dornei a fost inclus în Lista monumentelor istorice din județul
Suceava, elaborată în anul 2004.

Izvorul Sentinela este un izvor de apă minerală, situat în parcul central al municipiului
Vatra Dornei, în spatele Cazinoului Vatra Dornei. Clădirea Izvorului "Santinela” a fost inclusă în
Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004. Pe această listă este
înscris anul 1896 ca perioadă de datare a construcției, iar denumirea este scrisă "Santinela", deși
pe clădire este scris "Sentinela".

Gara Vatra Dornei Băi este o gară de cale ferată construită în anul 1910 în orașul Vatra
Dornei (azi în județul Suceava al României). Ea se află pe strada Dornelor nr. 7.

Gara Vatra Dornei Băi a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava

Sinagoga din Strada Luceafărul din Vatra Dornei este un lăcaș de cult evreiesc din
municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Luceafărul nr. 16, pe malul râului Dorna. Ea a fost
construită la începutul secolului al XX-lea.

Templul Mare din Vatra Dornei este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra
Dornei, localizat pe strada Mihai Eminescu nr. 54, la poalele Dealului Runc. El a fost construit în
perioada 1898-1902.

Foisorul din parcul veverita este o constructie veche in stil japonez. Ridicat in anul
1925, impresioneaza si astazi, si infrumuseteaza intrarea parcului central din Vatra Dornei.
II.4.Tradiții și obiceiuri

Adevărat perimetru al memoriei, unde istoria se întâlnește cu experiența milenară a


tradiției poporului român, Vatra Dornelor este un teritoriu bogat în valori de patromoniu
etnografic, de spiritualitate străveche și de ospitalitate exemplară. Prin intermediul ocupanților,
al arhitecturii locuințelor, prin maniera originală de a-și amenaja casele, prin datinile și
obiceiurile practicate de sărbători și cu prilejul unor evenimente semnificative din viața lor:
botezuri, cumetrii, nunți, aniversări, praznice și pomeniri. Locuitorii dorneni oferă turiștilor
șansa de a le cunoaște pe viu identitatea culturală și de a le înțelege particularitățile mentalitare.
Astfel, turiștii se pot întâlni cu minunatele tradiții locale în cadrul numeroaselor festivaluri și
sărbători atât din Vatra Dornei, cât și din comunele învecinate. Nu trebuie ratate Serbările
Zăpezii din comuna Cîrlibara, Festivalul Bujorului de Munte din comuna Șarul Dornei,
Festivalul Ouălor Încondeiare din Comuna Ciocănești și mai ales festivalul “Porniți Plugul Feți
Frumoși”. Fiind deja foarte bine cunoscut, acest festival celebrează sărbătorile și tradițiile de
iarnă. Cu sute de cântăreți și colindători în fiecare an, Festivalul ‘Porniți plugul, feți frumoși’
are scopul de a conserva și promova unele obiceiuri ancestrale prin reînsuflețirea, în fiecare an,
a cântecelor și ritualurilor tradiționale în mijlocul stațiunii Vatra Dornei. O astfel de paradă nu
are cum să nu vă atingă inima și să vă facă să vă indrăgostiți de tot ceea ce inseamnă tradiție,
obiceiuri și magia iernii!

Viața culturală a Vatrei Dorna este extrem de bogată, fapt demonstrat de multitudinea
frapantă a evenimentelor culturale din stațiune, care se derulează de-a lungul întregului an.
Merită menționate Serbările zăpezii din ianuarie – februarie, Prichindei și ghiocei din martie,
expoziția de ouă încondeiate (din preajma paștelui), Zilele municipiului Vatra Dornei ,
„Sărbătoarea limbii române” , Festivalul Internațional de Datini si Obiceiuri de Iarnă (din
preajma Crăciunului), precum și numeroasele festivaluri dedicate unor personalități românești
de seamă (Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Enescu, Ion Luca Caragiale).

II.5.Oameni de seama

Vasile Deac (1824-1909) - Ales membru al comitetului comunal Vatra Dornei şi desemnat
primar, în 1875, Vasile Deac a înfiinţat, în două decenii de lider al administraţiei dornene, o
şcoală de băieţi cu patru clase, una de fete cu trei clase, câte o alta în Moroşeni, Puşca şi Argestru,
o filială a „Şcoalei Române” în Vatra Dornei, o alta a Societăţii „Concordia”, a construit o
biserică şi o casă parohială. În 1886, Franz Iosif l-a decorat cu „Crucea de Argint cu Coroană
pentru Merite”.

Platon Pardău (1934-2002) - A absolvit liceul la Vatra Dornei (1952), Facultatea de


Filologie la Cluj (1958), devenind, succesiv, profesor de limbile franceză şi rusă, director al Casei
de Cultură din Vatra Dornei (1958-1959), inspector la Secţia raională de învăţământ Vatra Dornei
(1959), redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava (1959-1961), director al Casei Regionale a
Creaţiei Populare Suceava (1961-1965), fiind şi preşedintele Comitetului de Cultură şi Artă al
regiunii Suceava (1964,1967).
Prima lui carte este Arbori de rezonanţă, apărută în 1963 şi urmată de alte numeroase volume de
versuri, printre care Vânătoare interzisă (1967), Pasărea vine la noapte (1968), Planete albastre
(1970) etc.
Ca poet, Pardău îşi trage seva din pământul Bucovinei, topos, fundal şi temă principală a
poemelor sale. Din feerica lume a nordului ţării, dominată de vechi practici rituale, autorul preia
magia cuvântului şi creează elegiac o altă lume, sui-generis, în care elementele de peisaj, oamenii
şi vietăţile îşi schimbă rolurile obişnuite şi regnurile ajung la coabitări insolite. Nu de puţine ori
„jocul” lingvistic trece pe primul plan.
Poetul are uşurinţa de a rescrie, în limbaj incantatoriu, stări care restituie bucuria apartenenţei la
un teritoriu fabulos, magic, străvechi. Îndeosebi în versurile din Planete albastre se remarcă şi
unele elemente expresioniste, efect al probabilei influenţe a lui Lucian Blaga. Prozatorul Pardău
este şi el extrem de productiv, publicând uneori câte două romane pe an.
Debutează cu Scara lui Climax (1970), ambiţios ca miză, dar nesemnificativ ca valoare, şi
continuă cu o lungă serie de romane axate pe dezbateri morale, ambianţă cotidiană şi „nelinişti”
ale existenţei contemporane. În Ore de dimineaţă (1972) tot ceea ce retrăiesc personajele venite în
audienţă la un prim-secretar pune în lumină, cu prudenţă, caracterul opresiv al regimului
comunist. Faptele sunt înfăţişate, bineînţeles, ca întâmplătoare.
Bogdan Macovei (n. 28 ianuarie 1983, Vatra Dornei, România) este un sănier moldovean,
născut în România, care a concurat la trei ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice de iarnă din
partea Republicii Moldova, în 2006, 2010 și 2014.

Carieră sportivă

Bogdan Macovei a început să practice schi alpin la vârsta de 4 ani cu profesorul Brăduț
Iedinakiewicz, dar în urma unui accident suferit la vârsta de 10 ani, când și-a rupt un picior, a
renunțat la schi. După un an, el s-a înscris la secția de sanie, unde a fost pregătit de profesorii Gigi
Rusu și Ilie Rusoi. A absolvit studiile medii la Liceul din Vatra Dornei.
Începând din anul 2003, Bogdan Macovei a făcut parte din lotul național al Republicii
Moldova, fiind antrenat de Ioan Apostol. În anul 2006 a fost legitimat la Clubul Sportiv Central al
Armatei din Chișinău. Întrebat de ce a ales să concureze pentru Republica Moldova și nu pentru
România, sportivul a afirmat: "Am ajuns să particip pentru Moldova datorită lui Liviu Cepoi.
Dacă nu era el probabil nu aș fi fost nici aici (la Vancouver n.n.), nici la Torino în 2006! (...) Nu
concurez pentru România pentru că nu am avut «loc» de «alții»!" [2]
Inițial a concurat în probele de dublu, împreună cu Iulian Lungu, devenind multipli
campioni și vicecampioni naționali, obținând și un loc 6 la etapele de cupă mondială. După
retragerea lui Lungu, Macovei a început să concureze la probele de simplu. locul 41 în
clasamentul mondial, locul 29 la Europene.”
El a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino
(2006), clasându-se pe locul 30 în proba individuală de sanie. Macovei a terminat pe locul 44 la
Campionatul Mondial de Sanie din 2007, desfășurat la Igls. Ulterior, el a terminat pe locul 29 la
Campionatul European.
El a făcut parte din delegația Republicii Moldova și la Jocurile Olimpice de iarnă de la
Vancouver (2010), terminând pe locul 33 în proba individuală de sanie. După terminarea
competiției, Macovei a declarat următoarele: „Nu sunt mulțumit de locul final, dar sunt satisfăcut
că am terminat concursul în siguranță. Am avut unele inadaptabilități cu traseul în sesiunile de
antrenament, unde am suferit o cădere, undeva în apropierea tragicului accident (unde a murit
georgianul Nodar Kumaritașvili n.n.), lovindu-mă la umărul stâng. După toate câte s-au întâmplat
sunt bucuros că am putut să reprezint țara, încercând să dau tot ce este mai bun în acest turneu
olimpic”.

II.6.Parcuri de agrement

Titi’s Adventure Park


Distreaza-te in natura, catara-te in copaci sau da-te cu tiroliana in cel mai nou parc de
aventura din Vatra Dornei!
Aerul curat, datorat atat pozitiei din inima depresiunii Dornelor, cat si celor 5 hectare de
paduri de molid si fag in mijlocul carora a fost dezvoltat acest parc de distractii, iti face pofta de
adrenalina si de aventura. Testeaza-ti forta fizica, indemanarea si curajul pe cele 4 tipuri de trasee
cu grade de dificultate diferite:
- TRASEUL GREIERE este destinat copiilor intre 6 si 10 ani si este compus din 10 jocuri relativ
usoare la o inaltime medie de 2,5 m
- TRASEUL VEVERITA este destinat copiilor peste 10 ani si tuturor adultilor. Gasiti 10 jocuri cu
dificultate medie la o inaltime de 8 metri.
- TRASEUL CAPUCIN este pentru cei de peste 14 ani, cu conditia sa poata face fata celor 12
jocuri de dificultate mediu-dificil la o inaltime medie de 13 metri.
- TRASEUL LEOPARD este pentru curajosii de peste 16 ani! Puneti-va aptitudinile si conditia
fizica la incercare pe cele 15 jocuri de dificultate sporita la inaltimi ametitoare care ating 25 metri.
In plus te poti distra de minune la atelierul de tras cu arcul sau la cel de escalada pe panou
artificial.

Parcul Veverița

Parcul Veverița din Vatra Dornei ramane una dintre cele mai accesibile si apreciate
metode de agrement.
  Este un parc special, ce adăposteşte nenumărate veveriţe printre arborii bătrâni, devenit
faimos datorită micuţelor animale şi datorită concertelor din sezonul estival...
  Parcul Veverița Vatra Dornei se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare şi este o rezervaţie
dendrologică a Academiei Române, cu specii rare de arbori bătrâni şi înalţi. Este principala zonă
de concentrare a izvoarelor minerale. A devenit cunoscut datorită lor, deoarece zeci de veveriţe
aşteaptă oamenii să vină sa le hraneasca. Copii, tineri, adulţi şi bătrâni se adună în fiecare zi să le
aducă nuci şi alune. Pentru turişti, la intrarea în parc se vând pungi cu nuci. Să le chemi la tine
este simplu: baţi nucile între ele, iar micile veverite vin şi îşi iau hrana direct din mâna ta, fiind o
încântare pentru toate privirile.
Veveriţele sunt numite popular "Mariana", iar copiii, mai ales vara, le strigă aşa din zi şi
până în seară. Bătăile din nuci se aud necontenit până seara, târziu.
  În Parcul Central, mai există şi alte obiective demne de toată atenţia: izvorul de apă
minerală Parc, Pavilionul Japonez, Biserica Sfânta Treime. Tot aici, exact lângă parc, este şi
Cazinoul - un monument istoric ridicat în 1896, care a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe
funcțiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole, precum și club muncitoresc. Din
pacate, clădirea se află în prezent în stare de ruină.
Mai sus, în parc, găsim clădirea-monument a Izvorului Sentinela, construita în 1896. În
decursul timpului, izvorul a purtat mai multe denumiri. Inițial a fost numit Izvorul Falkenhayn,
după numele fostului ministru al agriculturii al Austro-Ungariei. Ulterior a primit numele de
Izvorul Sentinela în cinstea societății culturale patriotice cu același nume, care a activat în orașul
Vatra Dornei. După anul 1948 izvorul a fost numit 23 August, iar după Revoluția din decembrie
1989 a revenit la denumirea de Sentinela.
  Pe aleea principală a parcului gasiti grupul statuar cu busturile lui Mihai Eminescu, Ion
Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, George Enescu, Ciprian Porumbescu, Mihail Kogălniceanu,
Costache Negri și Alecu Russo, monumente istorice realizate în perioada 1964-2000.
În sezonul estival, în parc se organizează concerte, care sunt susţinute de orchestra de
alamuri, eveniment ce adună sute de oameni
III.Căi de acces

Vatra Dornei se afla la 110 km departare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore


transport auto si 3 ore transport feroviar), 40 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 40
minute transport auto si 1 oră transport feroviar), 90 km de municipiul Bistrita (aproximativ 1 ora
transport auto si 5 ore transport feroviar). Cel mai apropiat aeroport se afla în municipiul Suceava.
Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de
Vatra Dornei (165 km - aproximativ 3 ore transport auto).

Feroviare: gara Vatra Dornei Băi, pe linia Bucureşti— Suceava—Vatra Dornei, sau pe
linia Cluj-Napoca—Beclean pe Someş— Vatra Dornei; un tren direct, Timişoara—laşi, trece prin
Vatra Dornei; PUHere: E 20 de la Bucureşti—Focşani—Bacău + DN 15 Bacău—Piatra pNciunţ
—Bicaz—Poiana Teiului - DN 17 a Poiana Teiului— Broşteni — Vatrra Dornei (total 507 km); E
20 de la Bucureşti� ��Focşani—Bacău—Fălticeni—Suceava + DN 17 Suceava—Campulung
Moldovenesc— Vatra Dornei (total 561 km); DN 17 de la Bistriţa la Vatra Dornei; aeriene:
Bucureşti— Suceava (curse interne), apoi cu trenu l sau cu autobuzul (curse regulate).

IV.Analiza SWOT

În cadrul sistemelor sociale și economice înțtelegerea fenomenelor, previziunea si reacția


la mediul extern, concomitent cu receptivitatea față de acțiunile si de capacitatea de a proiecta
strategiile și procesele organizaționale, se poate realiza printr-o investigație bazata pe analiza
SWOT.

SWOT este un acronim provenit de la Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats,


adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carențe, slăbiciuni, deficiențe), oportunitați și riscuri.

Ca urmare a efectării unei analize SWOT a activității turismului din orașul Vatra Dornei,
s-au identificat urmatoarele:

Cadrul natural

Puncte tari Puncte slabe


 Poziția geografică – peisaje naturale  Insuficiența valorificare și dezvoltare
deosebite a potențialului turistic de care dispune
orașul
 Relief foarte variat – o zonă naturală
deosebită  Insuficiența comunicare și coeziune
pentru realizarea unor obiective
 Flora, fauna deosebite majore in domeniul turismului
 Ecosistem, rezervații naturale  Transport în comun deficitar și
 Posibilitatea de a practica diverse poluant
forme de turism

 Ospitalitatea locuitorilor

Oportunități si Riscuri

 Sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si


spirituale din Bucovina;
- Incurajarea dezvoltarii unor noi forme de turism (de exemplu turism stiintific, de
aventura).
- - Conditiile meteo aspre (verile reci si ploioase, iernile geroase cu precipitatii
abundente)

Potențialul turistic

Puncte tari Puncte slabe

 Existența monunemtelor istorice  Promovarea insuficienă a unor


obiective turistice
 Existența muzeelor
 Oferta de agrement insuficientă –
 Valorificarea spiritului multicultural si agenții economici din domeniu nu
multietnic, cu un bogat trecut istoric dispun de echipamente de recreere
 Tradiții populare

Oportunități si Riscuri
 Restaurarea monumentelor istorice și refacerea unor obiective turistice de mare interes
(Cazinoul din Vatra Dornei)

 Includerea unor case de vacanța (pensiuni agroturistice) în rețeaua de agenți de turism


din România și în rețelele europene profesionale

 Degradarea monumentelor de artă si arhitectură

 Încurajarea unor noi forme de turism și valorificarea moștenirii istorice, culturale,


spirituale si de tradiție

V.Concluzii și sugestii

Vatra Dornei, cuonscut ca un mozaic de cultură al orașului Suceava, atrage an de an


vizitatori și doritori de a cunoaște un locaș feeric împânzit de locații încărcate de o istorie și de o
frumusețe rară.

În concluzie Vatra Dornei este un loc minunat unde poți sa te distrezi împreună cu familia,
și este un loc perfect pentru persoanele pasionate de drumeții și nu numai. Totodata datorită
factorilor naturali de cură precum izvoarele cu apă minerală, izvoarele termale, calcice,
magnezice și sulfuroase, pot fi tratate afecțiuni reumatismale, post-traumatice, respiratorii și
altele. Acesta este un loc propice pentru odihnă și pentru eliminarea stresului acumulat în timpul
serviciului și sesiunii.
Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vatra_Dornei

https://ro.scribd.com/document/15952682/Analiza-Swot-a-Orasului-Vatra-Dornei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Vatra_Dornei_B%C4%83i

https://ro.wikipedia.org/wiki/Izvorul_Sentinela