Canale si schimb de mesaje

Capitolul 10

2017-2018
 Comunicatie intre procese
• Procesele pot interschimba informatie prin:
– Memorie comuna
– Comunicare prin transfer de mesaje (engl. message passing)
• Tipuri de comunicare intre procese:
– Comunicatie sincrona: in acest caz schimbul de mesaje este o actiune
atomica ce implica participarea ambelor procese: transmitator sau
expeditor (engl. sender) si receptor sau destinatar (engl. receiver).
• Daca transmitatorul este gata sa transmita un mesaj inainte ca receptorul sa fie
gata sa-l primeasca, transmitatorul se blocheaza.
• Daca receptorul este gata sa primeasca un mesaj, dar transmitatorul nu e gata sa-l
transmita, receptorul se blocheaza
– Comunicatie asincrona: in acest caz transmitatorul nu se va bloca daca
receptorul nu este gata sa primeasca mesajul. In acest caz, mesajul
trebuie salvat temporar pana cand receptorul ajunge in starea de a-l
putea receptiona.
2017-2018
 Conventii de adresare
• In general, pentru a putea transmite un mesaj, transmitatorul trebuie sa
cunoasca adresa receptorului.
• Adresare asimetrica. Receptorul nu este obligat sa cunoasca adresa
transmitatorului. Identificarea transmitatorului este posbila, dar
transmitatorul poate optional sa anuleze aceasta optiune. Adresarea
asimetrica este preferata in modelul client-server. Clientul trebuie sa stie
ce serviciu sa apeleze, iar serverul poate fi programat fara sa stie clientii
care il vor apela. Daca e necesar, identitatea unui client se poate incapsula
in mesajele transmise de client serverului.
• Adresare simetrica. Este preferata cand procesele coopereaza pentru
rezolvarea unei probleme, in modelul P2P. Schema se poate implementa
prin definirea unor canale ce pot fi numite (engl. named channels). O
pereche sau grup de procese pot partaja un canal, prin numele acestuia.
• Comunicatie fara adresare. Adresarea se face implicit prin identificarea
unor sabloane in continutul mesajului (engl. pattern matching). Astfel: (i)
rutarea mesajului catre destinatar se poate face functie de continut sau (ii)
mesajul poate fi receptionat de toate procesele.
2017-2018
 Producator-consumator cu canale
Producator-consumator cu canale
channel of integer ch
producator consumator
integer x integer y
loop forever loop forever
p1: x  produce c1: ch  y
p2: ch  x c2: consume(y)

Sursa: M.Ben-Ari, 2006

• Un canal conecteaza un proces transmitator cu un proces receptor.
• Un canal are un tip care descrie tipul mesajelor care pot fi transportate de
canalul respectiv.
• Un canal este sincron. In exemplu, transferul de date va avea loc cand
contorul de program al transmitatorului se afla in p2 si al receptorului la
c1. 2017-2018
 Problema filosofilor cu canale
forki-1 forki forki+1

Fili-1 Fili
Furci-1 Furci Furci+1

• Furculitele se implementeaza prin procese separate ce comunica prin canale cu

filosofii. Furculitai comunica cu Filosofi prin canalul forksi, in timp ce Filosofi
comunica cu Furculitai prin canalul forksi si cu Furculitai+1 prin canalul forksi+1.
• Fiecare Filosofi asteapta mesaje de la furculitele adiacente Furculitai si
Furculitai+1 pe canalele forksi si forksi+1. Valorile mesajelor nu au importanta, se
vor folosi valori boolene egale cu true. Cand mesajele sosesc, inseamna ca
filosoful foloseste cele doua furculite. Apoi le elibereaza, trimitand cate un
mesaj pe canalele respective.
• Fiecare Furculitai transmite un mesaj prin canalul forksi. Cand acest mesaj este
transmis, furculita este folosita. Apoi asteapta un mesaj pe canalul forksi. Cand
acest mesaj este receptionat, furnculita este eliberata.
2017-2018
Pseudocod pentru problema filosofilor cu canale
Problema filosofilor cu canale
channel of boolean forks[5]
Filosof i Furculita i
boolean dummy boolean dummy
loop forever loop forever
p1: think q1: forks[i]  true
p2: forks[i]  dummy q2: forks[i]  dummy
p3: forks[i+1]  dummy
p4: eat
p5: forks[i]  true
p6: forks[i+1]  true
Sursa: M.Ben-Ari, 2006
2017-2018
 Canale in Promela
• Promela permite definirea:
– Canalelor sincrone
– Canalelor asincrone de capacitate fixa
• Mesajele pot fi:
– De un singur tip, sau
– De o secventa de tipuri (de exemplu int urmat de bool)
• Se pot defini vectori de canale.
• Exemplu de canal sincron:
chan ch = [0] of { int }
• Exemplu de vector de canale asincrone:
chan charray[4] = [10] of { int; bool }

2017-2018
 Operatii cu canale in Promela
• Receptionarea de valori din canalul ch si stocarea lor in
variabilele vari.
ch ? var1, var2, … varn;
• Testarea unor valori receptionate. Instructiunea este
executabila numai daca componentele primului mesajul din
canal se evalueaza la consti.
ch ? const1, const2, … constn;
• Transmiterea unui mesaj pe un canal.
ch ! expr1, expr2, … exprn;

2017-2018
 Procesare concurenta pe flux: problema Conway
• Se considera secventa de caractere primita de la un proces
extern, care trebuie procesata astfel:
– Secvente de 2  n  9 caractere consecutive se inlocuiesc prin cifra
corespunzatoare lui n, urmata de caracterul respectiv
– Dupa fiecare k caractere ale acestei transforamri se insereaza un
caracter sfarsit de linie
• Cele doua transformari se vor implementa in doua procese
separate Compress si Output, conectate prin canalul pipe.
• La acestea se adauga procesul Generator care genereaza
secventa de intrare si procesul Printer care afiseaza rezultatul.

inC pipe outC

Generator Compress Output Printer

2017-2018
Problema Conway in Promela: procesul Compress
#include "for.h"
#define K 4
#define MAXN 9
chan inC, pipe, outC = [2] of { byte };
active proctype Compress() {
byte previous, count = 0, c;
Eticheta end ne asigura ca o stare terminala in
inC ? previous;
end:do care serverul este blocat la o instructiune de
:: inC ? c -> receptie nu e considerata invalida
if
:: (c == previous) && (count < MAXN-1) -> count++
:: else ->
if
:: count > 0 ->
pipe ! count+1;
count = 0
:: else
fi;
pipe ! previous;
previous = c;
fi
od
}
2017-2018
 Problema Conway in Promela: procesul Output
active proctype Output() {
byte c, count = 0;
end:do
:: pipe ? c;
outC ! c;
count++;
if
:: count >= K ->
outC ! '\n';
count = 0
:: else
fi
od
}
2017-2018
 Procesele Generator si Printer
active proctype Generator() {
for (I,1,50)
if
:: inC ! 'a' Generarea nedeterminista a unei
:: inC ! 'b' litere din multimea {„a‟, „b‟, „c‟, „d‟}
:: inC ! 'c'
:: inC ! 'd'
fi
rof (I)
}
active proctype Printer() {
byte c;
end:do
:: outC ? c;
if
:: c == '\n' -> printf("\n")
:: (c >= 2) && (c <= 9) -> printf("%d", c)
:: else -> printf("%c", c)
fi;
od
2017-2018
}
 Comunicatie sincrona in Java
• Presupune implementarea unei clase Channel<T> care ofera
operatiile send si receive, definite astfel:
– send trimite un mesaj de tip T pe canal. Transmitatorul se blocheaza
pana cand mesajul este receptionat de pe canal de receptor.
void send(T mes)
– receive preia un mesaj de tip T de pe canal. Receptorul se blocheaza
pana cand mesajul este trimis pe canal de transmitator.
T receive()
• Pentru implementare se foloseste sincronizarea pe conditii:
– send instiinteaza receptorii ca un mesaj este ready pe canal, apoi
asteapta ca mesajul sa fie preluat de un receptor (canalul sa redevina
null)
– receive asteapta ca un mesaj sa fie ready pe canal, copiaza mesajul,
elibereaza canalul (acesta va deveni null, iar ready va deveni false) si
instiinteaza potentialii transmitatori ca, canalul este liber.
2017-2018
Implementarea comunicatiei sincrone in Java I
public class Channel<T> {
private T chan = null;
int ready = 0;

public synchronized void send(T mes)

throws InterruptedException {
// Copiaza mesajul pe canal
chan = mes;

// Instiinteaza receptorii potentiali facand

// ready = 1
++ready;
notifyAll();

// Asteapta ca mesajul sa fie preluat de receptor,

// canalul devenind vid
while (chan != null) wait();
} 2017-2018
Implementarea comunicatiei sincrone in Java II
public synchronized T receive()
throws InterruptedException {
// Asteapta ca un mesaj sa fie disponibil pe canal,
// cand ready = 1
while (ready==0) wait();

// Copiaza mesajul local, elibereaza canalul si

// instiinteaza potentialii transmitatori
--ready;
T tmp = chan; chan = null;
notifyAll();
return(tmp);
}
}

2017-2018
 Comunicatie asincrona
• In comunicatia asincrona operatia send nu blocheaza transmitatorul pana
la primirea mesajului de catre destinatar. Operatia reuseste imediat, iar
transmitatorul continua fara blocare.
• Mesajele transmise, dar inca nereceptionate sunt stocate temporar intr-o
coada. Expeditorul adauga mesaje la sfarsitul cozii, iar destinatarul preia
mesajele de la inceputul cozii.
• Pentru comunicatia asincrona se
foloseste conceptul de port.
• Un port este reprezentat de o coada
teoretic infinita de mesaje.
• Observatie: un port este similar cu
tamponul din problema producator
- consumator. Tamponul este infinit
dpdv conceptual, deci producatorul
nu mai asteapta ca tamponul sa nu
fie plin inainte de a depune un Sursa: Magee & Kramer, 2006
mesaj. 2017-2018
 Comunicatie asincrona in Java
• Se poate implementa dupa modelul producator – consumator.
• Expeditorul este producator.
• Destinatarul este consumator.
• Se va considera ca avem o coada potential infinita. Pentru aceasta se pot
folosi structuri de date predefinite in Java.
public class Port<T> {
Queue<T> queue = new LinkedList<T>();
int ready = 0;
public synchronized void send(T v) {
queue.add(v);
++ready;
notifyAll();
}
public synchronized T receive() throws InterruptedException {
while (ready==0) wait();
--ready;
return queue.remove();
}
}
2017-2018
 Rendezvouz
• Conceptul de rendezvouz este un precursor al modelului client-
server din SD.
• Este inspirat din modul in care decurge o intalnire intre doua
persoane:
– Persoanele stabilesc de comun acord un punct de intalnire
– Prima persoana care ajunge la intalnire o asteapta pe cealalta
• Procesele din cadrul modelului rendezvouz au doua roluri:
– Rolul acceptor (engl. accepting). In acest model, locatia de rendevouz
apartine procesului acceptor si se numeste intrare (engl. entry).
– Rolul apelant (engl. calling). El trebuie sa cunoasca atat identitatea
acceptorului, cat si a locatiei de rendevouz.
• Se observa ca rolurile de acceptor si apelant corespund
indeaproape rolurilor de server si client ale modelului client-
server din SD.
2017-2018
 Client – server cu rendevouz
Client – server cu rendevouz
Client Server
dataType param, result dataType p, r
loop forever loop forever
p1: param  ... q1: ...
p2: server.service(param,result) q2: accept service(p, r)
p3: use(result) q3: r  do service(p)
Sursa: M.Ben-Ari, 2006
La t1 apelantul asteapta
acceptarea apelului.
La t2 se transfera parametrii
de la apelant la acceptor.
La t3 s-a terminat de
executat apelul si se transfera
rezultatul la apelant.
2017-2018
 Rendezvouz in Java
• O intrare se reprezinta prin clasa Entry<R,P> ce
implementeaza urmatoarele metode:
– P call(R req) ce primeste ca parametru o cerere req de tip R si intoarce
un rezultat de tip P. Aceasta metoda este invocata de procesul apelant.
– R accept() ce intoarce o cerere de tip R. Ea este utilizata de procesul
acceptor si intoarce catre acest proces o cerere primita de la procesul
apelant.
– void reply(P res) ce primeste ca parametru un rezultat de tip P. Metoda
este invocata de procesul apelant si are ca efect transmiterea
(returnarea) raspunsului res catre apelant.
• O intrare incapsuleaza:
– Un obiect care reprezinta un port pentru primirea de mesaj de apel de
la client. Mesajele de apel sunt reprezentate prin clasa CallMsg<R,P>,
astfel ca portul se va reprezenta prin clasa Port<CallMsg<R,P>>.

2017-2018
Protocol cerere-raspuns pentru rendezvouz in Java

Sursa: Magee & Kramer, 2006

2017-2018
 Punct de rendezvouz in Java
public class Entry<R,P> {
private CallMsg<R,P> cm;
private Port<CallMsg<R,P>> cp = new Port<CallMsg<R,P>>();

public P call(R req) throws InterruptedException {

Channel<P> clientChan = new Channel<P>();
cp.send(new CallMsg<R,P>(req,clientChan));
return clientChan.receive();
}

public R accept() throws InterruptedException {

cm = cp.receive();
return cm.request;
}

public void reply(P res) throws InterruptedException {

cm.replychan.send(res);
}

private class CallMsg<R1,P1> {

R1 request;
Channel<P1> replychan;
CallMsg(R1 m, Channel<P1> c) {
request = m;
replychan = c;
}
}
} 2017-2018
 Apelant de rendezvouz in Java
public class Caller implements Runnable {
private Entry<String,String> entry;
private String id;
public Caller(Entry<String,String> e, String s) {
entry = e; id = s;
}
public void run() {
try {
for (int i=0;i<10;i++) {
System.out.println("Caller "+id+" parameter: "+id);
String result = entry.call(id);
System.out.println("Caller "+id+" result: "+result);
}
}
catch (InterruptedException e){}
}
}
2017-2018
 Acceptor de rendezvouz in Java
public class Accepter implements Runnable {
private int c = 0;
private Entry<String,String> entry;
public Accepter(Entry<String,String> e) {
entry = e;
}
public void run() {
try {
while(true) {
String request = entry.accept();
System.out.println("Accepter request"+": "+request);
String result = request+(++c);
System.out.println("Accepter result"+": "+result);
entry.reply(result);
}
} catch (InterruptedException e){}
}
} 2017-2018
 Test rendezvouz in Java
public class Main {
static Entry<String,String> e = new Entry<String,String>();
static Caller ionel = new Caller(e,"Ionel");
static Caller gigel = new Caller(e,"Gigel");
static Accepter maria = new Accepter(e);

public static void main(String[] args) {

Thread tIonel = new Thread(ionel);
Thread tGigel = new Thread(gigel);
Thread tMaria = new Thread(maria);

tIonel.start();
tGigel.start();
tMaria.start();
}
}

2017-2018
 Rendezvouz folosind clasa Exchanger
• Clasa java.util.concurrent.Exchanger<V> defineste un punct de
rendezvouz unde doua fire pot interschimba doua obiecte.
• Aceasta clasa dispune de metoda:
V exchange(V x)
Apelul asteapta un alt fir sa ajunga la punctul de rendezvouz, ii transfera
obiectul x si apoi ii returneaza un obiect receptionat de la celalalt fir.
• Apelul are si o versiune cu timeout, definita astfel:
V exchange(V x, long timeout, TimeUnit unit)
• Tema: sa se implementeze exemplul cu Ionel, Gigel si Maria folosind
clasa Exchanger. Exchanger

Object 1
Thread 1 Thread 2
Object 2

2017-2018
 Receptie selectiva
• Se refera la posibilitatea ca un proces sa astepte intrari nu doar
de pe un singur canal, ci pe o multime de canale:
either cond1 and ch1  var1
S1
or cond1 and ch2  var2
S2
….
or condn and chn  varn
Sn
[else Sn+1]
• In acest fel asteptarea are loc “in paralel” pe toate canalele.
Daca este prezenta clauza “else” atunci asteptarea este fara
blocare.
2017-2018
 Receptie selectiva in Promela
• Receptia selectiva se poate implementa folosind comenzi cu garzi. In
acest caz, alegerile vor contine si instructiuni de receptionare de pe canale.
• Spre exemplu, se considera o parcare in care sosesc si pleaca masini.
Numarul de locuri libere se reprezinta prin variabila spaces. Pentru
semnalarea sosirilor si plecarilor, procesul Parking primeste mesaje pe
canalele arrivals si departures de la masinile care sosesc sau pleaca.
do
:: (spaces>0) && (departures ? car) ->
printf(“Car %d arrived\n”,car); --spaces;
:: (spaces<N) && (arrivals ? car) ->
printf(“Car %d departed\n”,car); ++spaces;
od
• TODO: Implementarea receptiei selective in Java
2017-2018