Sunteți pe pagina 1din 3

RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL

Ion Barbu

Ion Barbu (1895-1961) numit şi poetul-matematician ,este un reprezentant al modernismului


interbelic românesc alături de Tudor Arghezi și Lucian Blaga.

Într-un studiu despre Ion Barbu, Tudor Vianu, împarte creația acestuia în trei etape tematice.
→Prima etapă - ciclul poeziei parnasiene- unde Barbu transferă sentimentele asupra unor
elemente din natură ( copaci, munți) sau asupra unor zeităti.
→A doua etapa - ciclul baladic oriental - perioada în care poetul se îndreaptă spre realitatea
imediată. Unele poezii au o structura narativă baladică ( Ex: Riga Crypto ).
→A treia etapa –etapa ermetică- ilustrată de volumul “Joc secund”. Acum poetul și
matematicianul, se întâlnesc într-o unitate desăvarșită. Lirica devine o poezie a esențelor pentru
înțelegerea căreia cititorul trebuie să fie inițiat în universul matematicii.
ÎNCADRARE
→Poezia Riga Crypto și lapona Enigel” a fost inclusă în ciclul UVEDENRODE  ce aparține
volumului“Joc secund”, publicat în anul 1930. 
→Subintitulată de autor “Baladă”, poemul este un cântec bătrânesc de nuntă, o alegorie simbolică, în
care personajele sunt maști lirice purtătoare de idei.
→Discursul epic al poeziei cuprinde elemente dramatice, îmbinate cu cele lirice, compunând o poveste
stranie de dragoste cu aspect de cântec vechi, spus de un menestrel la spartul nuntii .
Imaginarul poetic transfigurează realitatea într-o viziune fantastică care prezintă drama cunoașterii și
imposibilitatea împlinirii iubirii între doua ființe care aparțin unor lumi diferite.

*Poemul  este specia literară a genului epic cu dimensiune mai amplă decât balada, în care se prezintă
faptele unor personaje cu suflet nobil
*Alegoria este procedeul artistic complex care, cu ajutorul metaforelor, comparațiilor, epitetelor și
inversiunilor surprinde în formă concretă, materială, cu aspect abstract al existenței. Poemul de față
arată calea simbolică a doua personaje în încercarea de a-și depăși evoluția spre atingerea idealului.

TEMA POEZIEI exprimă o iubirea imposibilă, deoarece ființele care alcătuiesc cuplul erotic
fac parte din lumi diferite, incompatibile, Enigel apartinând regnului uman, iar ciuperca-rege Crypto-
regnului vegetal.
→Povestea fantastică, asemenea celei din “ Luceăfarul” lui Eminescu, se petrece în visul fetei,
numai că în poezia lui Barbu, ea este ființa superioară, iar el reprezintă ființa inferioară, de aceea critica
literară a numit poemul lui Barbu un “luceăfar întors”

TEHNICA NARATIVĂ este aceea de “poveste în poveste” sau “poveste în rama”, narată de un
menestrel la rugămintea unui nuntaș.

TITLUL POEZIEI amintește de vechile cupluri erotice din literatura universală (“Romeo și
Julieta”). Opera, din punct de vedere morfologic, are ca titlu două substantive comune și două
substantive proprii.Denotativ, cuprinde referiri la un rang social.În sens conotativ, titlul este o
enumerație cu ajutorul căreia sunt surprinși protagnoniștii unei povești de iubire imposibil de împlinit.
STRUCTURA. Poezia este structurată în 27 de strofe, majoritatea catrene, dar există si altele de
câte 5,6,7 versuri.
Opera conține 2 secvențe epice în care se trece de la o povestire mai restrânsă la una mai amplă.
Secvența întâi cuprinde primele 4 strofe și arată cadrul unei nunți reale, iar secvența a II-a se întinde
până la finalul operei și prezintă în mod alegoric povestea imposibilă de iubire dintre o ființă vegetală și
una umană.
PRIMA SECVENȚĂ. Poemul surprinde în incipit o adresare directă menestrelului, prin care
este rugat să rostească un anumit cântec în timpul nunții. “Cântecul larg” definește povestea de iubire
imposibil de spus din cauza finalului trist ,la o nunta în care veselia trebuia să predomine. Astfel că
menestrelul va rosti cântecul la finalul petrecerii când atenția nu va fi atât de canalizată asupra lui.
→Se remarcă două moduri de zicere a cântecului “cu foc l-ai zis acum o vara/ Azi, zi-mi-l stins,
încetinel”.
A DOUA SECVENȚĂ surprinde în mod alegoric povestea imposibilă de iubire între ființa
vegetală și cea umană.
Secvența debutează cu prezentarea regelui ciupercă ce împărățea peste bureți. În opoziție este
surprinsă Enigel, ființa umană , tandră și gingașă, plecată din ținuturile reci în căutarea luminii și a
soarelui pentru a-și adăpa turma de reni. Cei doi se întâlnesc în visul fetei la fel ca în poemul “
Luceafărul” .
→Cele trei chemări ale lui Crypto pot fi asemănate cu ale fetei de împărat din Luceăfarul, poemul fiind
numit în mod simbolic “Luceafăr întors”.

Prima cheamare cuprinde referiri la bogățiile din lumea vegetală “uite fragi, ție dragi” însă
răspunsul fetei face referiri la continuarea drumului spre soare, simbol al absolutului și al cunoașterii “eu
mă duc să culeg fragi fragezi mai la vale”.
Repetiția cu care își începe chemarea: “ Enigel, Enigel” sugerează pasiunea, sentimentele calde
în contrast cu firea lui rece. El o cheamă în lumea sa, însă ea îl refuză “ eu de umbra mult mă
tem”.Apare aici motivul soare-umbră, simbol al celor doua lumi incompatibile. Soarele este simbol al
vieții spirituale ce sugerează capacitatea ființei superioare de a aspira către absolut. Umbra simbolizează
neputința omului obișnuit de a se înălța către idealuri.
Ca orice ființă inferioară, Crypto nu poate înțelege aspirația omului superior, el devenind victima
proprie neputințe de a-și depăși limitele.

A doua chemare face referire la depășirea condiției ,Riga Crypto dorind să fie cules ca simbol al
nuntirii. Prin nuntă s-ar putea realiza depășirea condiției, parcurgându-se drumul de inițiere de la vegetal
la uman. Fata îl refuză și de această dată, considerându-l umed și plapând “Stai așteaptă de te coace”.
Enigel s-a desprins din umbra deasă și caută “soarele înțelept”
Prin ultima chemare  drumurile celor doi se despart definitiv deoarece Riga Crypto vede în
soare un coșmar existențial “visuri sute de măcel, mă despart e roșu mare”, “pete are fel de fel”, iar fata
vede în soare cel mai de preț pentru pământeni “mă-nchin la soarele înțelept că sufletu-i fântână-n piept
și roata mare mi-e stăpână ce zace-n sufletul fântană”. Fântâna= simbol al cunoașterii de sine în
aspirația către absolut ; Roata= simbol al cercului
În urma refuzului fetei, Riga este supus luminii solare, cea care îl omoară, simbolic devenind din
ciuperca plăpândă o ciupercă otrăvitoare. Riga va nunti ca o ciuperca otrăvitoare, asemeni lui nereușind
să-și depășească statutul și condiția..Enigel îl deplange, ceea ce scoate în evidență natura duală a ființei
umane care oscilează între ideal și material, între rațional și instinctual, între trăirea comună și
cunoașterea absolută.
Condiția omului este tragică prin neputința de a se înalța, dar tragică este și situația omului
superior care se înalță dar rămâne singur.
→Sugestia modernă a textului este susținută de inversiuni sintactice “ mult îndărătnic”, “zice-l-aș”,
“rogu-te”, “des cercetat” , de epitetele metaforice “ menestrel trist”, “vinul vechi” și de prezența
maștiilor lirice ca purtătoare de idei.
→Expresivitatea poeziei se realizează la nivel morfosintactic prin opoziția trecut-prezent a verbelor la
persoana a treia, mărci de structură epică :trăia, poposi, a rămas, împărățea, făceau. Ca moduri de
expunere, pe lângă narațiune și descriere, balada exceleaza prin dialog.
→Prozodia este modernă: versurile au măsura variabilă între cinci-șapte silabe, rima este o îmbinare
savantă între rimă încrucișată, îmbrățișată și monorimă. Strofele sunt inegale ,avand între patru și șapte
versuri.
ÎN CONCLUZIE ,urmărind toate caracteristicile menționate anterior, prin intermediul operei
Riga Crypto si lapona Enigel, Barbu neagă o întreagă tradiție literară, înlocuind ideea impusă că
dragostea este un miracol, poetul prezintă legea nemiloasă a iubirii (supraviețuiește cel puternic, iar cel
slab este sacrificat). Riga Crypto şi lapona Enigel este una dintre cele mai reuşite balade alegorice 
barbiene, impresionând prin fondul de idei, dar şi prin originalitatea limbajului.

S-ar putea să vă placă și