Sunteți pe pagina 1din 6

Apararatul lui Uriel la Sarmisegetuza

Posted on septembrie 3, 2011 by karyn


Am primit un material foarte interesant pe care doresc sa vi-l impartasesc:

In cartea „Aparatul lui Uriel”, doi cercetatori britanici au reconstituit


„computerul ceresc” din Cartea lui Enoh si au obtinut calendarul solar de
la Sarmisegetuza.

„Aparatul lui Uriel” de la Sarmisegetusa


era mai mobil, cu elemente din lemn
Christopher Knight si Robert Lomas au respectat exact indicatiile din „Cartea astrilor
cerestri” a patriarhului antediluvian Enoh.

„Cartea astrilor ceresti” a lui Enoh cuprinde invatamintele pe care ingerii le-au lasat
unor  oameni, alesi de ei, ca sa masoare „traseele astrilor si relatiile dintre acestia,
potrivit claselor lor, teritoriului si anotimpului (…) precum si legile lor”.

O „cale in dar”…

„Aparatul lui Uriel”, de Christopher Knight si Robert


Lomas, reconstituie sactuarele circulare cu rol astrologic si astronomic
Este vorba despre un aparat de calcul astronomic, un calendar (”cale in dar”), ale
carui elemente erau „stalpi, portaluri si ferestre”, dispuse in cercuri concentrice, cu o
„potcoava” din 21 de stalpi in centru – locul de observare. Cu ajutorul acestuia se
studiau miscarile Soarelui si Lunii, eclipsele de Soare si Luna, pozitiile nodurilor
Lunare, schimbarile de solstitiu si echinoctiu e.t.c. Conform ”Cartii lui Enoh”, ingerul
Uriel i-a dat patriarhului secretul construirii acestui aparat, ale carui elemente
difereau de la zona la zona, in functie de latitudinea de la care se faceau masuratorile.
De ”aparatul lui Uriel” depindea agricultura, deci viata sedentara si dezvoltarea
societatilor. Cine erau acesti ”mesageri ai lui Dumnezeu”?

… data de mesagerii lui Dumnezeu

Lomas si Knight au respectat indicatiile


din Cartea lui Enoh si le-a iesit calendarul de la Sarmisegetusa
Misterioasa „Carte a lui Enoh” nu a fost niciodata inclusa in invataturile religioase
pentru popor, pe motiv ca ea nu putea fi inteleasa cu mintea omeneasca. In aceasta
sunt descrise faptele ”ingerilor”, sau ale ”mesagerilor lui Dumnezeu”, niste fiinte
foarte speciale, foarte inalte, care au incalcat multe porunci divine, ba chiar si-au luat
de soate pamantence, fapta pentru care nu au fost iertati, mai ales cand li s-au nascut
copii uriasi. Aceasta este si singura referire la ei ramasa in cartile Vechiului
Testament. “Uriasi erau pe Pamant in vremurile acelea, dupa ce s-au impreunat fiii
lui Dumnezeu cu fiicele oamenilor si le-au nascut ele copii; acestia erau uriasii care au
fost in vechime”. Din “Dictionarul de mitologie generala” al lui V. Kernbach, aflam ca
Enoh a fost un patriarh care a trait inainte de Potop. El era pe placul “mesagerilor lui
Dumnezeu”, care l-au luat cu ei 200 de ani, timp in care acestia l-au invatat toate
tainele Pamantului si Cerului, pe care l-au pus sa le scrie, sa le lase mostenire
omenirii.

Impreunarea mesagerilor cu pamantencele


Cercurile de piatra de la Avebury sunt mai
vechi decat cele de la Stonehenge
Enoh a lasat marturie scrisa ca mesagerii lui Dumnezeu pe Pamant erau 200 si aveau
18 sefi, iar cel care ii conducea pe toti se numea Samiza. Citam cateva paragrafe din
traducerea lui Kernbach : “1. Cand oamenii s-au inmultit in acele zile, au inceput ca
fiicele lor sa se nasca gratioase si frumoase; 2. Si cand ingerii, copiii cerului, le-au
vazut, ei si-au spus unii altora: sa ne alegem femei dintre cele ale oamenilor si sa
avem copii cu ele; 3. Atunci Samiza, seful lor, le-a spus: eu ma tem mult ca voi nu va
veti atinge scopul; 4. Si daca asa veti face, ma tem ca eu voi suporta singur pedeapsa
crimei voastre; 5. Insa ei au jurat ca n-or sa renunte; 6. Si s-au jurat intre ei cu
blesteme reciproce (…) 10.  Si ei si-au ales fiecare cite o femeie si s-au apropiat si au
trait cu ele si ei le-au invatat magia, toate incantarile si proprietatile radacinilor si ale
arborilor; 11. Si aceste femei au ramas grele si au nascut uriasi”. Mai departe, se
povesteste cum mesagerii lui Dumnezeu i-au invatat pe fiii lor toate tainele Cerului si
Pamantului, ”iar acest fapt s-a aflat in Ceruri si ei si-au patat renumele”, aducand
asupra lor si a progeniturilor mania divina.

Invatatura pentru oameni


Se poate presupune ca Enoh era fiul unui ”mesager”, astfel s-ar explica de ce s-a
bucurat de simpatia lor si mai ales de ce era atat de longeviv. ”Mesagerii” l-au luat in
calatorii timp de 200 de ani, unele spatiale, atat de departe, incat “Pamantul nici nu
se mai vedea si domnea un intuneric deplin” ( “Cartea lui Enoh”, dupa V. Kernbach ).
L-au dus si intr-un tinut indepartat, unde Uriel si ceilalti s-au straduit sa-l faca sa
priceapa cum se construieste ”computerul” astronomic, cercetat in detaliu de
britanicii Lomas si Knight.  Apoi, l-au pus sa scrie – in 366 de manuscrise, cate unul
pe an – tot ce-i aratasera si-l invatasera, apoi l-au mai lasat un an printre ai lui, sa-i
instruiasca in citirea operei, dupa care l-au luat cu ei.

Locul secret unde a fost instruit Enoh


Enoh a fost dus de ingeri intr-un loc secret, unde ingerul Uriel i-a aratat un ”aparat”
cu care se putea masura ”traseele astrilor si legile lor”, precum si „ce se intampla in
toti anii din lume pana cand se va termina noua creatie”. Refacand aparatul lui Uriel,
dupa ”Cartea lui Enoh”, Knight si Lomas si-au dat seama ca acesta corespunde
megalitilor de la Stonehenge si au concluzionat ca acolo, in Campia Salisbury, isi
avusesera observatorul ingerii si acolo fusese dus Enoh. Cum Enoh era un patriarh
antediluvian, ori Stonehenge este mai vechi decat spun istoricii (3.000 – 1.600 i.C),
ori nu acolo a fost dus! Insa cei doi britanici mai pierd din vedere un element de
localizare din povestirea patriarhului: „ la vest, se ridica un munte mare si impunator,
de cremene”! Ceea ce nu se afla la Stonehenge! Mai interesant decat locatia initierii
este insa ”computerul” reconstituit de ei si inclus in cartea lor ”Aparatul lui Uriel”.
Acesta arata exact ca… sanctuarul de la Sarmisegetuza, mai precis, ”calendarul solar”,
cu tot cu observatia orientarii lui pe directia N-S si E-V si cu calcularea aproape
moderna a anului! Paul Lazar Tonciulescu, in “Impactul Romei asupra dacilor”, scria
ca ”dacii cunosteau si foloseau un calendar solar considerat cel mai precis din
antichitate. Anul dacic avea 365,242197 zile, fata de 365,242198 la care a ajuns
astronomia moderna. Calendarul dacic de la Sarmisegetuza permitea numararea
zilelor unui an cu ajutorul unor stalpi dispusi in forma de cerc, asa cum le-a iesit lui
Knight si Lomas. Insa, complexul megalitic de la Stonehenge avea o eroare fata de
„aparatul lui Uriel”: anul iesea cu 366 de zile! Deci, modelul trebuia cautat la alta
latitudine! Spre deosebire de ”anul megalitic”, anul dacic era uimitor de precis, mai
degraba acesta parand a fi inspirat din ”aparatul lui Uriel”.

Cunostintele astronomice si astrologice ale dacilor

Sanctuarul de la Gobekli Tepe, Turcia, este


cel mai vechi sanctuar solar, cu 7000 de ani mai vechi decat Stonehenge
Iordanes, care i-a cunoscut pe daci prin sec.VI e.n., consemna ca: „ in timpul marelui
preot Deceneu, dacii stiau teoria celor 12 semne zodiacale, cum creste si scade orbita
Lunii, cu cat globul de aur al Soarelui intrece globul pamantesc, sub ce nume si sub ce
semne cele 346 de stele trec de la rasarit la apus, eclipsele, rotatia cerului, regulile
prestabilite ale astrelor…”. Adica, exact ce il invatase ingerul Uriel si pe Enoh. Nicolae
Popa, autorul unei analize comparative asupra  complexului de la Sarmisegetuza si de
Stonehenge, a observat ca aliniamentele celor doua sanctuare sunt similare. Axul care
sectioneaza vatra de foc imparte cercul exterior in doua jumatati egale din punct de
vedere al pozitiilor stalpilor: de doua ori 34 de pozitii. Potcoavele, atat la Stonehenge,
cat si la Sarmisegetuza, prezinta un numar identic de pozitii: 21. Dispunerea pe
grupuri a pozitiilor lespezilor ce sustin stalpii este identica. Nicolae Popa considera ca
ambele monumente tin de aceeasi traditie cultural-religioasa a unor populatii
neolitice si au servit atat la masurarea timpului, cat si pentru o destinatie ritualica.
Constructia de la Sarmisegetuza ar dovedi in plus, fata de cea de la Stonehenge, un
grad inalt de perfectiune in ceea ce priveste precizia calcularii timpului. Modelul
”computerului ceresc” pe care ingerul Uriel i l-a aratat lui Enoh se regaseste in toate
sanctuarele dacilor. Poate in muntii Daciei a avut loc initierea patriarhului
antediluvian. In plus, sanctuarele circulare sunt atribuite de istorici getilor si
masagetilor. De catre istoricii straini, ca cei autohtoni nu le atribuie nimic, decat,
poate, ”branza”, ”miel”, ”ied”… Sanctuarele circulare abunda pe teritoriul Romaniei,
la Adamclisi, Sarmisegetuza, Cetatuia, Racos- 3 sanctuare, si, ultimul descoperit ( in
aprilie 2005), de la Sacele, pe dealul Bunloc. Intr-adevar, bun loc! Acest sanctuar este
mult mai mare si, se pare, mai complex decat cel de la Sarmisegetuza.

Bun loc, la paralela 45!


„Aparatele ingerilor” de pe teritoriul Marii Britanii si Irlandei au fost durate in piatra,
ca ele sa ramana in picioare pentru posteritate. Ale dacilor erau mai „flexibile”, cu
stalpi de lemn pentru elementele variabile ale ”computerului” si din andezit pentru
cele fixe. Se poate trage concluzia ca preotii daci stapaneau foarte bine tehnica de
construire a acestor aparate circulare „ cu stalpi, portaluri si ferestre”. I-a ajutat la
calcule si „locul bun” pe care l-au ales, aproape de paralela 45, iar la 45 de grade,
orice formula de calcul astronomic se simplifica pentru ca tangenta si cotangenta de
latitudine este egala cu 1 si se inlocuiesc, iar sinusul si cosinusul sunt radical din 2 pe
2 si, la fel, se inlocuiesc. Cu alte cuvinte, nu-si scranteau mintea in calcule! De aceea si
”calea in dar” era atat de precisa, in timp ce altii, avand acelasi model astronomic, nu
reuseau sa ajunga la precizia ”anului dacic”.

Predictii astrologice
Sanctuarul de la Stonehenge are aceleasi
elemente constitutive ca cel de la Sarmisegetuza, numai ca este mult mai masiv
Asa cum au observat astronomii britanici legat de complexul de la Stonehenge, atat 
Sanctuarul Mare de la Sarmisegetuza, cat si celelalte descoperite pana in prezent, nu
numai ca au o orientare exacta Nord-Sud si respectiv Est-Vest, ci sunt astfel aliniate,
incat razele Soarelui care rasare il strabat de la un capat la celalalt doar intr-o singura
zi pe an, pe 22 decembrie, atunci cand declinatia Soarelui este maxima si incepe iarna
astronomica. La acea data, pe intreg globul unde se celebrau cultele Soarelui si al
Lunii, aveau loc ceremonii ale focului, ca Soarele sa nu ”inghete” sau sa dispara. Cu
acest prilej se faceau si prorociri generale. S-a observat la sanctuarele dacice
pozitionarea ”nodurilor Lunare”, puncte care au mare insemnatate pentru astrologi.
Includerea lor in ”aparatele” lui Uriel se justifica prin faptul ca ”mesagerii” i-au
invatat pe fiii lor si cum sa prevada ”ce se intampla in toti anii”, sub aspect zodiacal.
Toti astrologii care se respecta tin cont de ”nodurile Lunare”, pentru ca Nodul Sud
arata bagajul interior cu care ne nastem, iar Nodul Nord este calea pe care omul o are
de parcurs. Din perspectiva geocentrica, Nodurile Lunare rezulta direct din miscarile
Lunii si Soarelui in jurul Pamantului, care influenteaza dimensiunea spirituala a
vietii. Soarele simbolizeaza Spiritul, masculinitatea, actiunea. Luna este exponenta
Sufletului, feminitatii, receptivitatii.