Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

FACULTATEA DE INGINERIE A MEDIULUI SI STIINTA ALIMENTELOR


SPECIALIZAREA :TEHNOLOGIA PRELUCRARII PRODUSELOR AGRICOLE
DISCIPLINA: ORGANE DE MAŞINI

PRESĂ CU O COLOANA SI
PIULIŢĂ FIXĂ

F = 17000 N
h = 216 mm

1
Cuprins :
1.Tema de proiectare............................................................................................................................3
2. Memoriu de calcul.............................................................................................................................7
2.1.PROIECTAREA CUPLEI ṢURUB-PIULIŢӐ.........................................................................................7
2.2.1.PRECIZAREA SOCICITӑRILOR ṢI A FORMELOR DE DETERIORARE POSIBILE;TRASAREA
DIAGRAMELOR DE EFORTURI (FORŢA AXIALӐ ṢI MOMENTUL DE TORSIUNE)..............................7
2.1.2.Alegerea materialului pentru cupla, şurub - piuliţӑ.............................................................9
2.1.3. Predimensionarea filetului.................................................................................................10
2.1.4.VERIFICAREA CONDIŢIEI DE AUTOFRÂNARE.......................................................................14
2.1.5.Verificarea la flambaj..........................................................................................................15
2.1.6. DETERMINAREA NUMARULUI DE SPIRE IN CONTACT........................................................18
2.1.7.VERIFICAREA SPIREI FILETULUI...........................................................................................19
2.1.8. Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului......................................................22
2.2.Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului principal.....................................................23
2.2.1. Utilizarea unui lagar axial...................................................................................................23
2.3.Proiectarea sistemului de preluare –transmitere a fortei de catre piulita.................................26
2.3.1. PRECIZAREA SOLICITARILOR...............................................................................................27
2.3.2.Dimensionarea piulitei........................................................................................................28
2.3.3.Prezentarea sistemului de blocare a piulitei.......................................................................30
2.4.Proiectarea sistemului de actionare..........................................................................................31
2.5.Evaluarea randamentului transmisiei surub -piulita..................................................................35
3.Bibliografie.......................................................................................................................................36

2
1.Tema de proiectare

Sa se proiecteze o presa cu o coloana si piulita fixa cu urmatoarele caracteristici:

-forta de strangere F max=17000 N

-cursa maxima H max =216 mm

-deschiderea maxima B=200 mm

Schema cinematica:

3
Cerinte :

-sa se poata deplasa pe vertical,platoul 4 sub actiunea unei forte F max pe o cursa H max .

-sa se poata asigura H max .

-sa poata fi actionata manual cu o forta de actionare de cel mult 50 N.

Dorinte:

-actionare usoara(randament bun).

-actionare rapida(timp de ridicare mic)

-gabarit si greutate reduse.

-cost redus.

-durabilitate buna.

-constructie simpla.

Caracterizarea transmisiei surub-piulita.


4
     Transmisia şurub-piuliţӑ, alcӑtuitӑ dintr-un şurub şi o piuliţӑ, aflate în mişcare relativӑ în
timpul funcţionӑrii, realizeazӑ transmiterea şi transformarea mişcӑrii şi a forţei.

Tabelul de mai jos prezintӑ o sintezӑ a combinaţiilor posibile pentru mişcӑrile elementelor
cuplei şurub-piuliţӑ împreunӑ cu elementele de utilizare:

Modul de utilizare. Exemple de utilizare.


al piuliţei al şurubului
Fixӑ. In miscare de rotatie si Cricurile, presele cu surub.
translatie.
În mişcare de rotaţie şi Fix. Bratul masinilor radiale de gaurit.
translaţie.
In miscare de translatie. In miscare de rotatie. Surubul conducator al strungului.
In miscare de rotatie. In miscare de translatie. Transmisia surub-piulita a papusii
mobile a strungului.

     

Ca principale avantaje ale folosirii transmisiei şurub-piulita se pot enumera:

 constructia si executia relativ simple


 precizia buna
 functionarea fara zgomot
 gabaritul redus
 posibilitatea transmiterii unor forte relativ mari.

Principalul dezavantaj il constituie existenta unor frecari importante intre spirele filetelor,
care determina randamente mici, uzuri mari (care conduc in timp la jocuri mari) si in
consecinta viteze de lucru limitate.

In cazul PRESEI CU O COLOANA SI PIULITA FIXA surubul 1 executa atat miscarea de


rotatie cat si miscarea de translatie,piulita 2 este fixa.

Schema cinematica:

5
1-surub

2-piuliţӑ

3-corp

4-element de lucru

5-pârghie sau dispozitiv de acţionare

-a-lagӑr axial

6
2. Memoriu de calcul

2.1.PROIECTAREA CUPLEI ṢURUB-PIULIŢӐ


Funcţii de îndeplinit:Transformarea şi transmiterea mişcӑrii şi a forţei (transmiterea unui flux
energetic).

2.2.1.PRECIZAREA SOCICITӑRILOR ṢI A FORMELOR DE DETERIORARE


POSIBILE;TRASAREA DIAGRAMELOR DE EFORTURI (FORŢA AXIALӐ ṢI MOMENTUL DE
TORSIUNE).
Dimensiunile cuplei ṣurub-piuliţӑ –deci a celor douӑ filete în contact-sunt determinate pentru
urmӑtoarele:

Rezistenţa corpului (tijei) şurubului la solicitӑrile compuse şi la flambaj(pentru şuruburi


supuse la compresiune) ;pentru cӑ diametrul corpului şurubului este egal cu diametrul interior
al filetului acestuia.

Pentru a pune în evidenţӑ tipul solicitӑrilor care se produc se construiesc diagramele de


eforturi.

S-a notat cu :

F i-forţa axialӑ

7
M ij-momentul între elementul I şi elementul j

M tot -momentul de acţionare

Rezistenţa spirelor filetului şurubului şi al piuliţei.


Spirele se pot distruge prin uzare sau rupere.La viteze mici la care are loc acţionarea
sistemului, hotӑrârea pentru tipul şi intensitatea uzurii sunt tensiunea de contact(presiunea
dintre spire).

Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitӑrilor de încovoiere şi forfecare la piciorul
filetului.Se face observaţia cӑ în realizarea rezistenţei filetului sunt deopotrivӑ implicate
dimensiunile filetelor cât şi numӑrul de spire în contact.

În concluzie ,cupla şurub-piuliţӑ trebuie sӑ îndeplineascӑ urmӑtoarele cerinţe:

 transmiterea şi transformarea mişcӑrii şi a forţei;


 rezistenţa corpului (tijei)şurubului;
 rezistenţa spirelor filetelor şurubului şi a piuliţei;
 asigurarea condiţiei de autofrânare.

Se doreşte totodatӑ:

 un cost redus(material şi manoperӑ);


 o bunӑ durabilitate;
 un bun randament etc.

2.1.2.Alegerea materialului pentru cupla, şurub - piuliţӑ

8
Necesitatea asigurӑrii rezistenţei la uzare şi a unui coefficient de frecare redus presupune
alegerea unui cuplu de materiale cu bune proprietӑţi antifricţiune.

Deoarece solicitӑrile corpului şurubului sunt relative mari materialul este de regulӑ oţelul .
Proprietӑţile antifricţiune ale cuplei de materiale vor fi asigurate de materialul
piuliţei.Alegem un oţel carbon de calitate OLC îmbunӑtӑţit.

Am ales OLC 45 STAS880-80.

Caracteristici mecanice:

- limita de curgere R p0,2=430 N/mm2

- rezistenţa la rupere la tracţiune: R M =630-800 N/mm2

Pentru piuliţӑ alegem fontӑ cenuşie cu grafit lamelar turnatӑ în piesӑ.

-FC 300 STAS 568-82

Caracteristici mecanice:

-diametrul probei brut turnate d=30 mm2

-rezintenţa la tracţiune R M =300 N/mm2 (min)

-rezistenţa la încovoiere R I =480 N/mm2 (min)

2.1.3. Predimensionarea filetului

9
Necunoscutele care trebuie determinate în cazul dimensionӑrii unei cuple şurub –piuliţӑ sunt:

 tipul filetului
 mӑrimea filetului (diametre,etc)
 numӑrul de spire în contact

a)Alegerea tipului filetului şi a dimensiunilor standardizate


Alegerea tipului de filet se face în fiecare caz în funcţie de :

 caracterul sarcinii(constantӑ, variabilӑ etc)


 mӑrimea sarcinii;
 destinaţia şi condiţiile de lucru;
 randamentul dorit.

Pentru asamblare alegem un filet trapezoidal Tr 18x4 ,deoarece:

 are o bunӑ rezistenţӑ şi rigiditate;


 randamentul cu circa 4-5 % mai mic decât al filetului
pӑtrat
 permite eliminarea jocului axial rezultat în urma
uzӑrii –prin utilizarea unei piuliţe secţionate
 poate transmite sarcini mari,variabile ,în ambele
sensuri

b)Predimensionarea filetului
Dimensiunile filetului trebuie sӑ corespundӑ simulant urmӑtoarelor cerinţe:

rezistenţa corpului şurubului la solicitare compusӑ.Din diagramele de eforturi rezultӑ


cӑ şurubul este solicitat la compresiune (sau tracţiune)şi rӑsucire (solicitarea de
încovoiere trebuie eliminatӑ pe cât posibil);
rezistenţa spirelor la solicitarea compusӑ de încovoiere şi forfecare;
dacӑ şurubul este solicitat la compresiune ,sӑ nu flambeze;
sӑ asigure condiţie de autofrânare (dacӑ este cazul).

În principiu,dimensionarea filetului ar putea fi fӑcutӑ pornind de la oricare din cerinţele de


mai sus-cu condiţia ca apoi sӑ verifice pe rând şi pe celelalte.Evident,în caz de neverificare
trebuie sӑ aibӑ loc o modificare a dimensiunilor initial determinate.Acesta este motivul pentru
care aceastӑdimensionare se numeşte defapt predimensionare

10
Predimensionarea filetului se face din condiţia de rezistenţӑ a corpului şurubului la solicitarea
compusӑ(compresiune,tracţiune).

Predimensionarea la solicitare compusӑ se face la compresiune pe baza unei forte de calcul:

F c =γ ∙ F1

F 1 –reprezintӑ forţa maximӑ ; F 1=17000

γ –coeficient care tine seama supraunitar de solicitarea de rӑsucire

γ =1,27 ….1,32

F c γ ∙ F 1 π ∙d 23 4 ∙ γ ∙ F1
Anec =
σa
=
σa
=
4
=¿ d 3=
√ π ∙ σa

Unde :d 3-diametrul inferior al filetului;

σa-tensiunea admisibilӑ la compresiune (tracţiune),σa=σa/Cc

Cc-coeficientul de siguranţӑ faţӑ de curgere

În general practica de proiectare recomandӑ pentru siguranţӑ normal Cc=1.5……3

4 ∙ γ ∙ F1 4 ∙1,5 ∙17000 6 ∙17000 102000


d 3=
√ π ∙ σa √ =
3,14 ∙286,6
=
√ 899,9
=
√ 899,9
=√ 113,34=10. 64 mm

Reprezentarea profilelor nominale ale filetului trapezoidal standardizat (extras din STAS
2114-75).

11
12
H=1,866∙P=1,866∙4=7,46mm

H 1=0,5∙ 4=2 mm

H 4 =h3=H 1+ ac =2+0,25=2.25 mm

d 2=D2 =d−0,5 ∙ P=18−2=16mm

d 3=d−2 ∙h 3=18−4,5=13,5 mm

D4 =d +2 ∙ ac =18+2 ∙0.25=18,5 mm

D1=d−2∙ H 1=d−p=14 mm

R1 Max =0,5 ∙ ac =0.5∙ 0,25=0,125 mm

R2 Max=ac =0,25 mm

a c =0,25 mm pentru P=2−5 mm

Dimensiunile nominale extrase din STAS 2114/3-75:

Diametrul Diametrul Diametrul Diametrul


nominal al Pasul nominal mediu nominal exterior nominal interior
filetului ,d P d 2=D2 al filetului
Sirul Sirul 2 interior, D 4 Al Al
1 filetului filetului
exterior interior
,d 3 ,
D1
18 |4| 16.000 18,500 13,500 14,000

13
2.1.4.VERIFICAREA CONDIŢIEI DE AUTOFRÂNARE

Asigurarea autofrânӑrii apare ca cerinţӑ în majoritatea construcţiilor cu şuruburi de


mişcare.La sistemele acţionate manual este preferabil ca autofrânarea sӑ se realizeze direct de
cӑtre filet.La acţionӑrile mecanice,unde problema randamentului se pune mai acut,condiţia de
autofrânare se sacrificӑ în favoarea obţinerii unui randament mai bun.în aceste situaţii se
folosesc sisteme suplimentare pentru blocare.

Filetele asigurӑ autofrânarea atunci când unghiul de înclinare a filetului ,este mai mic
decat unghiul de frecare redus φ ':

≤ φ'

Unde :

p 4 4
tg¿ π d = 3,14 ∙18 = 56,52 =0.070
2

0,09 0.09
tg φ' =❑' = ❑ = = =0,093
α cos 15 0.965
cos
2

În care:

α-reprezintӑ unghiul profilului filetului.

-coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale de calitatea şi starea de


ungere a suprafeţelor.

Cuplu de material Coeficientul de frecare ,


Oţel pe fontӑ 0,08 … 0,020

¿ arctg=4,04

¿ arctg=5,31

≤ 4,04≤ 5,31

Se asigurӑ condiţia de autofrânare.

14
2.1.5.Verificarea la flambaj

Şuruburile lungi,solicitate la compresiune,sunt în pericol de a flamba.Dimensiunile


filetului,anterior precizate ,trebuie sӑ asigure o siguranţӑ suficientӑ şi faţӑ de flambaj.

Pentru a preveni refacerea unor etape de lucru este util ca încӑ din aceastӑ fazӑ proiectӑrii
sӑ se execute o verificare sumarӑ,acoperitoare ,la flambaj.

Pentru a efectua aceastӑ verificare trebuie gӑsit rӑspunsul la urmӑtoarele întrebӑri:

-Care este caracterul rezemӑrii şurubului? (în piuliţӑşurubul este încastrat sau articulat?)

-Care va fi sectiunea de calcul?(Sectiunea şurubuluinu este constantӑ)

-Cum se calculeazӑ forta critic în cazul sectiunilor variabile?

-Cum va flamba sistemul format din douӑ şuruburi(pentru cricurile telescopice)?

În aceastӑ fazӑ a proiectӑrii verificarea este îngreunatӑ şi de faptul cӑ dimensiunile


zonelor de rezemare sunt încӑ neprecizate.Avaând în vedere faptul cӑ şi dupa cunoasterea
acestora ,problema rӑmâne la fel de dificilӑ(întrebӑrile formulate mai sus rӑmân în
continuare variabile),se presupune cӑ verificarea la flambaj sa aibӑ loc în aceastӑ fazӑ –
evident ,cu acele ipoteze de lucru care sa asigure o siguranţӑ suficientӑ.Astfel
spus,ipotezele de lucru vor trebui sӑ fie acoperitoare ,adicӑ cele mai dezavantajoase
posibil pentru fiecare caz concret în parte.Daca dupӑ proiectarea la scarӑ apar modificӑri
semnificative faţӑ de ipotezele considerate initial ,se reia verificarea.

Se reaminteşte succesiunea calculelor de verificare la flambaj a unui corp de secţiune


constant.

Se stabileste felul rezemarii .Pentru sistemele cu un şurubse poate lua acoperitor


L=(1,35…….1,45)H,unde H este cursa de realizat

Se calculeazӑ coeficientul de zvelteţe  şi se determinӑ felul flambajului:


l 206,28
¿ f = =22,9
imin 8,98
Unde :l f -lungimea de flambaj
i min –raza de inerţie minimӑ
I min
i min =
A √
Pentru un calcul acoperitor ,se poate lua:
π d3
A=
4

15
π d 43
I min =
64

L=1,40 ∙ 209=292,6 mm

2 1,41
l f = √ ∙ 292,6= ∙ 292,6=0,70 ∙292,6=206,28 mm
2 2

d 3 13,5
I min = = =3,37 mm
4 4

l f 206,28
¿ = =61,21
imin 3,37

Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj C f :

Ff
Cf =
F1

Unde : F f -forta critica de flambaj ce se calculeaza dupa cum urmeaza:

-Pentru flambaj elastic:

π 2 ∙ E ∙ I min
Ff=
I 2∙ F

-pentru flambaj plastic:

F f =σF ∙ A cu σF=a−b

C fa-coeficientul de siguranta admisibil ,la solicitarea de flambaj .C fa=3−5

Cand siguranta la flambaj nu este suficienta ,se mareste diametrul surubui.

Se compara  cu ❑0 ❑0=85

 ¿❑0 61,21<85=>flambaj plastic

σF=449−1,67 ∙ 61,21=449−102,22=346,78

F f =346,78∙ 143,06=49610,3 N /mm2

π ∙ d32 3,14 ∙(13,5)2 3,14 ∙ 182,25 572,26 2


A= = = = =143,06 m
4 4 4 4

Coeficientul de siguranta la flambaj:

16
F f 49610,3
Cf = = =2,91
F 1 17000

C f ≥C fa 3,06≥ 3

2.1.6. DETERMINAREA NUMARULUI DE SPIRE IN CONTACT

Numarul minim de spire necesare a fi in contact,z ,se va determina din conditia de rezistenta
la uzare.

In actionarile cu viteze mici,principalul parametru care determinaintensitatea uzarii si implicit


durabilitatea,sunt tensiunile de contact(presiunea)intre spire in ipoteza repartizarii uniforme a
sarcinii pe spire si neglijand unghiul de inclinare al spirei,numarul de spire necesare rezulta
din relatia:

F1
z=
π 2
(d −D21 ) σ as
4

Cuplu de material Presiunea admisibila σ as


MPa
Otel pe fonta 5……..15

Valoarea rezultata din calcul se rotunjeste ,de regula,la numarul natural superior.Daca
valoarea obtinuta este mai mica ca 5(limita ,conventionala impusa pentru a se asigura o
stabilitate buna a surubului in piulita)se adopta z=5,daca se depaseste numarul 10(limita
impusa de neuniformitatea repartizarii sarcinii pe numarul de spire ,si,deci ,de pericolul ca
spira cea mai incarcata sa fie suprasolicita),se mareste filetul sau se alege un alt cuplu de
materiale care admite valori mai ridicate ale presiunii de contact,σ as.

Numarul spirelor necesare a fi in contact determina inaltimea piulitei, H P.

F1 17000 17000 17000 17000


z= = 2 2
= = = =10,01 ≈ 10
π 2 0.78 ∙(18 −14 )∙ 17 0,78 ∙(324−196)∙ 17 0,78 ∙128 ∙ 17 1697,28
(d −D21 )σ as
4

17
2.1.7.VERIFICAREA SPIREI FILETULUI

Gandind pe modelul fizic al unei grinzi incastrate,solicitarea spirei filetului sunt: incovoierea
si forfecarea.Deoarece cele doua eforturi apar in sectiunea de incastrare ,se recomanda sa se
verifice la solicitare compusa atat spirele piulitei ,cat si ale surubuui.

Piulita

SOLICITAREA LA INCOVOIERE :

F1
∙l
Mi z i
σi= =
W W

17000
∙ 1,25
10
σi= =31,2 N /mm2
67,9

SOLICITAREA LA FORFECARE:

F1
km ∙ z
τ f=
A

H1
l i= +a c
2
2
p
π ∙ D ( + 2l ∙tg 15° )
b∙ h2 4 i
2
W= =
6 6

p
A=π ∙ D 4 ( + 2l i ∙tg 15° )
2

2
l i= + 0,25=1,25 mm a c =0,25 pentru p=2−5 mm
2

A=3,14 ∙18,5 ( 42 +2 ∙1,25 ∙ 0,26)=58,09 ( 2+ 2,5∙ 0,26 )=58,09∙ 2,65=153,9 mm


2

18
2
4
3,14 ∙ 18,5( + 2∙ 1,25∙ 0,26)
2 58.09 ∙ 2,652 58,09 ∙ 7,02 407,9
W= = = = =67,9 mm3
6 6 6 6

17000
0,60 ∙10 2833,33
τ f= = =18,41 N /mm 2
153,9 153,9

σ ech= √29,82 + 4 ∙17,5 2 ≤ σ a =√ 888,04+4 ∙306,25=√ 888,04+1225= √2113,04

¿ 45,9 N /mm 2

σ ci 430 σ ci
σ a= = =215 σ a= C c =1,5−2 ( 4 ) Cr =( 2 ) 2,5−5
Ccr 2 Ccr

σ ech ≤ σ a 45,9 ≤ 215

Daca se depaseste rezistenta admisibila ,exista urmatoarele alternative:

 Marirea numarului de spire in contact(pana la 10)


 Utilizarea unui alt material
 Marirea filetului;
 Utilizarea filetului ferastrau(daca sarcina este intr-un
singur sens).

Surub:
2
p
π d 3 ( +2 l∙ tg15 ° )
2
W=
6
2
4
3,14 ∙ 13,5( + 2∙ 1,25∙ 0,26)
2 42,39(2+2,5 ∙ 0,26)2 42,39 ∙ 7,02 297,5
W= = = = =49,5 mm3
6 6 6 6

p
A=π ∙ d 3 ( +2 l i ∙ tg15 ° )
2

σ ech= √ σ 2+ 4 φ 2

19
A=3,14 ∙13,5 ( 42 +2 ∙1,25 ∙ 0,26)=42,39 ∙ 1,17=49,5 mm 2

17000
∙ 1,25
10
σi= =42,92 N /mm2
49,5

17000
0,60 ∙10 2833
τ f= = =57,23 N /mm2
49,5 49,5

σ ci 430 σ ci
σ a= = =215 σ a= C c =1,5−2 ( 4 ) Cr =( 2 ) 2,5−5
Ccr 2 Ccr

σ ech ≤ σ a

σ ech= √ 40,92+ 4 ∙ 54,542 ≤ σ a

σ ech= √1672,8+ 4 ∙ 2974,6=√ 1672,8+11898,4=√ 13571,2=116,4 N /mm2

116,4 ≤215

2.1.8. Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului

Deoarece dimensiunea filetului determina implicit dimensiunile altor elemente ale


sistemului,este util ca inca din aceasta faza,acolo unde este posibil,sa se efectueze si o
verificare la solicitarea compusa a portiunii filetate a surubului,care este de obicei sectiunea
periculoasa,avand diametrul cel mai mic.De regula,solicitarea este de compresiune (tractiune)
cu forta F 1,si rasucire cu momentul de insurubare M 12 .Exceptie de la aceasta situatie fac
presele actionate prin surub ,unde la momentul de insurabare M 12 se adauga si momentul de
frecare in cel de-al doilea reazem .

d2 2
Se calculeaza: M 12=F1 ∙ ∙ tg ( + φ )
2

F1
σ=
π d 23
4

20
M 12
τ=
π d 33
16

σ c ( R p 0,2 )
σ a=
Cc

C c =1,5−3

17000 17000 17000


σ= = = =118,83 N /mm2
3,14 ∙(13,5)
2
3,14 ∙182,25 143,06
4 4

16
M 12=17000∙ ∙ tg ( 4 ° +5 ° )=17000 ∙8 ∙ 0,15=20400 N ∙ mm2
2

dm 26
M f =M 41 =μ F 1 =0,01∙ 17000∙ =0.01 ∙17000 ∙13=2210 N ∙mm
2 2

20400+ 2210 22610 22610


τ= = = =46,82 N /mm2
3,14 ∙(13,5)
3
3,14 ∙ 2460,3 482,83
16 16

430
σ a= =215
2

σ ech= √σ 2+ 4 τ 2

σ ech= √118,83 2+ 4 ∙ 46,822= √14120.56+ 4 ∙ 2192.11=√ 14120.56+8768.44=√ 22.889=151.29 ≤ 215

21
2.2.Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului principal.

Cel de-al doilea reazem al surubului principal poate fi:

 O a doua piulita (la cricul dublu,animate cricuri auto etc.);


 Un lagar axial (la cricul simplu,cricul pentru platform auto,cricul pentru
sarcini laterale,cricul telescopic,cricul auto cu parghi ,extractoare,prese
actionate prin surub,menghina etc)
 Un reazem fix(cricul si presa cu piulita rotitoare,tiranti,cricul telescopic
cu dubla actiune etc)

Varianta cu o a doua piulita piulita nu ridica probleme deosebite,cea de-a doua piulita este de
regula identica cu prima.Se pot insa imagina si solutii cu doua piulite diferite.Proiectarea
celei de a doua cuple surub-piulita decurge dupa algoritmul prezentat mai sus.

Cel de-al doilea reazem al surubului principal este un lagar axial.

2.2.1. Utilizarea unui lagar axial.


In acest caz folosim un lagar axial cu rostogolire-rulment axial

Observatii:

 Utilizarea unui rulment conduce la cheltuieli suplimentare (materiale,manopera) dar


prezinta avantajul unor momente de frecare (rezistente),cel putin de 10 ori mai mici
decat lagarul cu alunecare.Totodata durabilitatea unui asemenea lagar este mult mai

22
mare.Rulmentul se va folosi ori de cate ori momentele de frecare mari conduc la
sisteme de actionare ancombrante sau atunci cand actionarea este frecventa si se
doresc momente de actionare mici pentru micsorarea efortului uman.
 Solicitarea care se are in vedere la proiectarea unui lagar axial cu alunecare,in conditii
concrete de functionare din sistemele analizate(actionare cu viteze mici),este
presiunea de contact.Valorile presiunilor admisibile se aleg astfel incat sa se evite
griparea sis a se asigure o durabilitate ridicat:σ as =20−40 MPa pentru otel/fonta sau
otel/otel cu ungere si viteze mici de alunecare.Valorile mici asigura o durabilitate mai
mare.
 Sistemul de actionare montat pe capul surubului poate impune o serie de restrictii in
proiectarea lagarului axial.
 Indifferent de tipul reazemului trebuie avut grija ca dimensiunile surubului sa permita
insurubarea in piulita pe la unul din capete.
Ca solutie se allege degajarea standardizata corespunzatoare dimensiunii filetului.
Din STAS 3921-86 se allege un rulment axial cu urmatoarele caracteristici:

SIMBOL d D D1 T r Sarcina
Dimensiuni de montaj axisla de
baza C O
d α min D α max r α max [ kN ]
51203 17 35 19 12 1 28 24 0,6 22,0
d 0=d 3=13,5 mm

d r =17 mm

d g=30 mm

h g=8 mm

Se verifica solicitarea la incovoiere:

d g−d r
F1∙
4
σi=
π d 3 h g2
6

30−17
17000 ∙
4 17000 ∙ 3.25 55250
σi= = = =97,03 N /mm2
3,14 ∙17 ∙ 64 3416,32 569,386
6 6

Solicitarea la forfecare:

F1 17000 17000 2
τ= = = =39,8 N /mm
π d r h g 3,14 ∙ 17 ∙ 8 427,04

23
σ ech= √σ 2+ 4 τ 2 ≤ σ a =√ 97,032+ 4 ∙ 39,82=√ 9414.82+4 ∙1584.04=√ 9414.82+6336.16=¿ √ 15750.98=125.5≤ 2

se estimeaza momentul de frecare din rulment

dm 26
M f =M 41 =μ F 1 =0,01∙ 17000∙ =0.01 ∙17000 ∙13=2210 N ∙mm
2 2

D+ d 17+35
dm= = =26 mm
2 2

M =M 12+ M F =20400+2210=22610 N ∙ mm

M 12 20400 20400
τ= 3
= = =42.25 N /mm2
πd 3
3,14 ∙ 2460,37 482,84
16 16

σ ech= √σ 2+ 4 τ 2 ≤ σ a =√118,83 2+ 4 ∙ 42,25 2=√14120.56+ 4 ∙ 1785.06= √ 14120.56+7140.2=√ 21260.76=145.8 ≤

430
σ a= =215
2

2.3.Proiectarea sistemului de preluare –transmitere a fortei de catre piulita

In marea majoritate a sistemelor care fac obiecul indrumarului,piulita este plasata in fluxul de
forta intre surub si corpul ansamblului.Astfel,piulita preia sarcina de la surub,prin intermediul
spirelor filetelor,si o transmite corpului ansamblului.Este posibila si situatia inversa cand
sarcina este preluata de piulita si transmisa apoi surubului(ex:menghinele,cricul auto
etc).Cupla surub –piulita a fost proiectata.In continuare trebuie proiectat corpul piulitei sic el
de-al doilea reazem.Al doilea reazem este de cele mai multe ori un reazem fix,dar poate fi si
cu miscari relative –deci un lagar axial-atunci cand piulita este rotitoare.

PIULITA REZEMATA FIX

24
Figura de mai sus prezinta forma unei piulite fixe.Aceasta piulita are guler care va fi plasat
astfel incat sa realizeze transmiterea prin forma a fortei elementului pe care se rezeama.

In aceasta faza a proiectarii se cunos d si H P.Trebuie determinate : D e D g si hg .

2.3.1. PRECIZAREA SOLICITARILOR

Corpul piulitei este solicitat la tractiune F 2=F1=F si rasucire M 12=M 21 conform diagramelor
de eforturi.

din aceasta solicitare se va determina diametrul exterior al corpului.

Suprafata inelara de contact pe care se face rezemarea este solicitata la strivire.Din aceasta
solicitare se poate determina diametrul gulerului, D g .

Gulerul piulitei este solicitat la incovoiere(si forfecare).Pe baza acestei solictari se poate
determina inaltimea gulerului h g .

25
2.3.2.Dimensionarea piulitei

De -se poate determina dintr-o predimensionare la tractiune cu o forta de calcul


F c =γ ∙ F(γ ≈ 1,3) ,marja pentru a considera si efectul rasucirii:

π 2 2 Fc
Amin = ( D e −D 4 ) =
4 σ at

4 γF
Demin =
√ π σ at
+ D2

H p=z ∙ p ∙ ∆ ; ∆=4 mm

Unde D4 =diametrul exterior al filetului interior

σr
Pentru fonta sau bronz:σ at = c r =5−6
cr

H p=4 ∙ 10+4=44

F c =17000∙ 1,3=22100 N

320
σ at = =64 N /mm 2
5

4 ∙ 1,3∙ 17000 88400


Demin =
√ 3,14 ∙ 64
+ 352=

200,9
+1225=√ 440.01+1225= √ 1665.01=40,8 mm ≈ 41 mm

3,14
Amin = ( 412−35 2) = 3,14 ( 1681−1225 )= 3,14 ∙ 456=0,78 ∙ 456=355,6 mm2
4 4 4

Se alege Demin =41 mm .

Pentru mai multa siguranta aceasta predimensionare poate fi urmata de o verificare la


solicitarea compusa :tractiune si rasucire.

D g-se poate dimensiona pe baza solicitarii de contact dintre piulita si corp:

π '2 F
Amin = ( D e −D'42 )= c =¿ Dg minsi corespunzator =D g
4 σ at

D 'e =D e +∆=41+ 4=45 mm

4F

D'g min= D'e2 +
π ∙σ

26
4 ∙17000

D 'g min= 452+
3,14 ∙80
=√ 2025+ 270,7=√ 2295.7=47,9 mm

Unde D'g min si D'g sunt valorile corectate ale diametrelor,pentru considerarea prezentei
tesiturilor

Aleg D 'g=55 mm

Dg −De D −De
W min =
σ ai
2
π ∙ De ∙ h
g
=
F∙
4
σ ai
=h g=

6F∙ g
4
π ∙ De ∙ σ ai

61,5−41
h g=
√ 6 ∙17000 ∙
4
3,14 ∙ 41∙ 64 √
= 102000 ∙
5,12
8239,6
=√ 102000 ∙ 0,0006= √ 61.2=7.82mm

h g=7,82 ≈ 8 mm

2.3.3.Prezentarea sistemului de blocare a piulitei

In sistemele cu piulita nerotitoare ,actionarea se face prin surub care executa o


miscare de rotatie.Momentul de insurubare M 12 tinde sa roteasca piulita.Tendintei de rotire I

27
se opune frecarea dintre piulita si corp.Daca aceasta frecare nu este suficienta se poate folosi
si sisteme de blocare.

Se considera numai frecarea pe gulerul piulitei.

Momentul de frecare dintre piulita si corp este:

M f =μ ∙ F ∙ R0
'3 '3
1 Dg −De
R0 = ∙ ' 2
3 Dg −D'2e

1 553−413 1 166375−88921 1 97454 1


R0 = ∙ 2 = ∙ = ∙ = ∙ 72,5=24,1
3 55 −412 3 3025−1681 3 1344 3

μ=0,1

M f =0,1 ∙17000 ∙24,1=40.97 N ∙ mm

M f > M 12-se produce blocarea piulitei prin frecare

2.4.Proiectarea sistemului de actionare

Se alege ca solutie constructive actionarea printr-o parghie simpla(asamblata prin profil


patrat).

X 2
=cos 45 °= √
d 3 −3 2
2

2X 2 (d −3) √2
= √ =¿ X= 3
d 3−3 2 4

28
2
a 1=2 X=(d ¿¿ 3−3) √ ¿
2

a=a1 −2 y

1,5 √ 2 2 ∙1,5 2 √ 2 ∙ 1,5


sin 45 °= = y= = y=1,5 √ 2
v 2 √2 2

a=a1 −2∙ 1,5 √ 2=a1−3 √ 2

(13,5+3) √ 2 16,5 √ 2 10,5 ∙1,4


X= = = =5,8 mm
4 4 4

a 1=2 x=11,6 mm

29
a=a1 −3 √2=11,5−4,2=7,3 ≈ 8 mm

Pentru d 3=13,5 mm=¿ a1=11,6 mm

a=7,3mm ≈ 9 mm

se determina din solicitarea de contact latimea minima necesara , Bmin

M tot
F n=
a n=numarul de laturi=4
n∙
s

Fn
σ s=
1 a
∙ ∙B
2 2

Fn 12 M
Bmin nec = = 2 tot
=> 1 a n a σ as
∙ ∙σ
2 2 as

σ as =rezistenta admisibila la presiunea de contact

30
M tot =M 12+ M 41=20400+ 2210=22610 N ∙mm

22610 22610
F n= = =2174 N
8 10,4
4∙
3

12 ∙22610 271320
σ s= = =10,59≈ 11mm
4 ∙ 64 ∙ 100 25600

 Bmin nec =11 mm

22610
M tot =F n ∙ Ra=¿ R a= =150,7 mm ≈ 145 mm
150

Aleg F n=150 N .

Aleg D a =3 d 3=3 ∙13,5 =40,5 mm

31
40,5
M A =M tot 1−( )
2 ∙ 145
=22610 ( 1−0,13 )=22610 ∙ 0,87=19670.7 N ∙ mm

Verific tija sistemului de actionare la solicitarea de incovoiere:

MA
σi= ≤ σ ai
Wz

b ∙ h2 9∙ 152 9 ∙225 2015


W z= = = = =337,5
6 6 6 6

b=B−2=11−2=9 mm

6∙ M A 6 ∙ 18745 112470
h=
√ σ ai ∙ b √
=
1548 √=
1548
=√ 72,65=8,5 mm ≈ 9 mm

Aleg h=15 mm

σ ai =174 N /mm2PENTRU OLC 45

2.5.Evaluarea randamentului transmisiei surub -piulita

In proiectarea unei masini simple de tipul unui cric,a unei prese sau a unui dispozitiv de lucru
similar,randamentul constituie un principal criteriu de evaluare tehnic-economic.

32
Lu
Ƞ=
Lc

Lu=lucrul mecanic util corespunzator unei roti complete a elementului de antrenare,este dat
de deplasarea sarcinii F pe o distanta δ.

Lu=17000 ∙ 4=68000

In legatura cu precizarea distantei δ se poate intalni urmatoare situatie :-o singura cupla surub
piulita orientate pe directia deplasarii sarcinii L.

δ =4 mm p= pasul filetului

Lc =lucrul mecanic consumat,corespunzator unei rotiri complete a elementului de antrenare se


estimeaza pe baza momentului total, M tot ,din diagramele de eforturi.

Lc =M tot ∙ 2 π =22610 ∙2 ∙3,14=22610 ∙ 6,28=141990.8

Lu 68000
Ƞ= = =0,4789=48 %
Lc 141990.8

33
3. Bibliografie
 
 

1.Chisiu Alexandru, s.a Organe de maşini,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1981

2.Cotetiu Radu ,organe de masini,editura ISO,Baia Mare 1999

3.Matiesan Dorina, s.a. Elemente de proiectare pentru mecanismele cu şurub şi


piuliţă.Atelierul de multiplicare al institutului politehnic, Cluj Napoca 1985

34
35