Maxim Victoria

Epidemia Covid 19 prin prisma ideilor lui G. Le Bon

Suntem prima generație care odată cu o epidemie virală trăiește și o epidemie
informațională. Criză care ar intrat atât de brusc și masiv, avâdn o dinamică expansivă din 31
decembrie 2019, a generat o reacție de alertă globală din martie 2020.
Dacă e să cercetăm fenomenul din punct de vedere a dinamicii se încadrează perfect în
profilul societății umane contemporane: expansivă, rapidă, imprevizibilă, ancorată aici și acum.
Precum susținea G. Le Bon: «Caracterul poparelor, iar nu formele de guvernare le determină
destinul», din această perspectivă putem zice că o epidemie a secolului XXI nici nu avea cum să fie
altfel decât cum o trăim. Totodată, nu avem cum să nu ne reamintim de o altă afirmație a socilogului
sus menționat: «„mâini" lipsite de prevedere au răsturnat rând pe rând toate barierele ce le-ar fi
putut ţine în frâu», de la descoperirea primelor forme ale coronavirusurilor din 1960, până la
negarea în etapa inițială a agresivității virusului de autoritățile din Wuhan, dar și caracteristic ideii
centrale a secolului «aici și acum», evenimentele curente ne provoacă să ne asumăm
responsabilitatea pentru ceea ce va surveni în viitor. Pentru aceasta va trebui să devenim o
civilizație, care «presupune reguli fixe, disciplină, trecerea de la instinctiv la raţional, preocupări
legate de viitorul ei, un nivel ridicat de cultura - condiţii total inaccesibile maselor, abandonate lor
înseşi», după G. Le Bon.
Măsură în care suntem expuși riscului epidemiei virale este mult mai redusă față de cel al
epidemiei informaționale cu care ne ciocnim. Analizând deciziile guvernamentale dar și
comporatmentul uman cu ușurință putem observa manifestarea adevărurilor demult enunțate:
1. « Cu modele sunt călăuzite masele, nu cu argumente.»
2. «Cu cât afirmația este mai concisă și lipsită de argumente cu atât se va impune mai bine. »
3. « Psihologia maselor arata ca legile şi instituţiile exercită o slabă influenţa asupra naturii lor
impulsive şi că masele sunt incapabile să aibă alte opinii decât cele care le-au fost sugerate.»
O altă tehnică pe larg utilizată în această perioadă: focusarea atenției pe situația
epidemiologică, ce are drept scop îngustarea conștiinței, care asigură momentam conectarea cu aici
și acum, minimizând riscul de a proiecta masele în viitorul și mai puțin previzibil, și mai cu multe
de rezolvat.
«Din fericire pentru progresul civilizaţiei, supremația maselor n-a apărut decât după ce
marile descoperiri ale ştiinţei şi ale industriei au fost înfăptuite.» Acestea ne ajută să facem față
fricii, repulsiei, agresiunei, panicii, obsesivității, în starea de urgență, carantină și izolare. «Masele
sunt oarecum ca Sfinxul din legendă antica: ori rezolvi problemele pe care le pune psihologia lor,
ori te resemnezi să fii devorat de ele.» În momentul în care îți este afectată necesitatea de bază, cea
de siguranță, nefiind gestionată poate provoca comportamente deviante în masă, pe fundalul unui
viitor economic incert. Dincolo de minimizarea riscurilor de infectare, prin măsurile stării de
urgență statele gestionează comportamentele maselor prin îngustarea câmpului conștiinței și a
revenirii la cadrul de siguranță, totodată diminuând impactul pe care virusul l-ar putea avea asupra
țărilor mai sărace, cu infrastructuri mai slabe de asistență medicală.
Situația ce o trăim nu e lipsită de ironie, fiind cea mai consumistă generație de până acum
suntem atacați de un virus care amintește de o coroană regală sau de corona soarelui. Metaforic
vorbind hedonismul nostru e atacat de orgoliu, sau dacă e să ne reamintim de istoria zeului Apollo
trezește multe curiozități, căci «istoria niciodată nu poate face să dureze decât miturile.»