Sunteți pe pagina 1din 37

Liceul Teoretic Caracușenii Vechi

Activitate transdisciplinară
cu subiectul
,,Familia, leagănul copilăriei”

prezentată în cadrul
săptămânii claselor primare
clasa a IV-a ,,A”

Elaborat:Pînzari Elvira,GDD

16.12.2019
DATA: 16 decembrie 2019
CLASA: a IV-a ,,A”
ÎNVĂȚĂTOR: PÎNZARI ELVIRA
ARIA CURRICULARĂ: transcurricular
LIMBĂ ŞI COMUNICARE, MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE, ARTE
DISCIPLINE:
limba şi literatura română, cunoaşterea mediului, matematică, educaţie plastică,
educaţie muzicală, activităţi extracurriculare (jocuri, excursii, vizite, emisiuni TV,
bibliotecă etc.)

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Familia, leagănul copilăriei.


TIPUL LECŢIEI: recapitulare
OBIECTIVELE OPERAŢIONALE
● cognitive
- să desprindă informaţii esenţiale din textele citite la limba română: Amintiri din copilărie
după Ion Creangă, Cheile după Tudor Arghezi, Bine e la noi acasă de Emilia Căldăraru
- să recite, să citească şi să scrie versuri despre familie;
- să asocieze cuvântul ,.familie”cu diferiţi termeni care le vin în minte, realizând un ciorchine
(membri, sentimente, locuinţă, activităţi) şi un diamant cu tema ,,Familia”;
- să rezolve exerciţii de sinonimie, antonimie;
- să compună şi să rezolve probleme despre activităţile desfăşurate în familie, cu operaţii de
adunare şi scădere fără trecere peste ordin;
- să recunoască unele ,,familii” de plante şi animale din ţara noastră;
- să intoneze corect cântece cunoscute: Imnul Europei;
- să coloreze, folosind culori corespunzătoare, imagini cu diferite familii;
- să recepteze mesajul scris în urma activităţilor desfăşurate;

● afective:
- să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerul de dialog, iniţiativă şi interes pentru a
comunica cu ceilalţi;
- să lucreze cu interes frontal, pe grupe, în perechi şi individual;
- să-şi interiorizeze un sistem valoric afectiv propriu creat în baza conceptului de dreptul la
familie;
- să accepte propunerile învăţătorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor;
● psiho-motorii:
- să utilizeze mijloacele de învăţământ în mod corespunzător;
- să mânuiască instrumentele de scris corect;
- să adopte o poziţie corectă în timpul lucrului, în bancă, în faţa clasei;

STRATEGII DIDACTICE
a) METODE ŞI PROCEDEE:
- observaţia, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic,
ciorchinele, turul galeriei, microfonul magic (interviul), diagrama T (pro, contra), procesul literar,
diamantul
b) MATERIAL DIDACTIC:
- cărţi şi portrete ale scriitorilor de la minibiblioteca din clasă;
- fragmente selectate din textele studiate la limba română;
- dicţionare ale limbii române;
- planşe colorate cu imagini (despre diferite familii), albume cu poze dintr-o familie;
- laptop, videoproiector, CD (pps Uniunea Europeană)
- plicuri cu fişe pentru activitatea pe grupe
- fişe pentru munca în perechi şi activitatea individuală: descoperirea proverbului ascuns,
ciorchine ,,Familia”, familia de cuvinte, diamant ,,Familia;
- microfon;
- flipchart, planşe suport de lucru, polistiren
- cretă colorată, creioane colorate, carioca, bandă adezivă
- recompense cu imagini de colorat (familii de oameni, personaje din desene animate,
animale, păsări, insecte, fructe, legume)

c) FORME DE ORGANIZARE:
- frontal, individual, independent, în perechi, pe grupe

d) FORME DE EVALUARE:
- observaţia sistematică
- evaluarea pe grupe – orală, scrisă
- tema de lucru în clasă
- autoevaluarea
BIBLIOGRAFIE:
1. Gherghina, Dumitru, Ilie, Vali, Novac, Cornel (coordonatori) - Limba şi literatura
română. Metodica predării limbii române, Editura Didactica Nova, Craiova, 2004
2. Iordăchescu, Carmen - Să dezlegăm tainele textelor literare, Editura Carminis, Bucureşti,
2000
3. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Ghidul programului de informare /
formare a institutorilor / învăţătorilor - Tipografia Cicero, Bucureşti, 2003
4. Pârâială, Viorica; Pârâială, D. Dumitru; Bălan, Claudia; Vasilache, Anica; Tanasă
Teodora – Activităţi în completarea programului din ciclul primar - Editura Euristica,
Iaşi, 2003
5. Piţilă, Tudora; Mihăilescu, Cleopatra – Limba şi literatura română, manual pentru clasa
a II-a, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2004
6. Şerdean, Ioan: Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura
Corint, 2007
7. Ungureanu, Adalmina - Metodica studierii limbii şi literaturii române - învăţământ
primar, Editura ASS, Iaşi, 2003
8. www.didactic.ro
DEMERSUL DIDACTIC

METODE /FORME
ETAPELE ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTOAREI ACTIVITATEA ELEVILOR DE ACTIVITATE/ EVALUARE
LECŢIEI RESURSE
1 2 3 4 5
I. ● Îşi pregătesc instrumentele de
Moment ● Se asigură condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei. scris şi de colorat, fişele de lucru
organizatoric ● Se pregăteşte materialul didactic. individuale (ciorchinele şi
diamantul, rezolvate la lecţiile
de recapitulare).
II.
Captarea ● Se pun elevilor întrebările: ● Răspund la întrebări. conversaţia capacitatea de
şi Unde mergeţi voi de la şcoală? (…acasă). comunicare
orientarea Cine vă aşteaptă aici ? (…mama, bunica etc.). orală
atenţiei Ce formează cei care locuiesc în aceeaşi casă? (…o familie).
● Conventia Drepturilor Copilului
Tuturor copiilor trebuie să li se asigure satisfacerea nevoilor de
bază, nu numai pentru supravieţuire şi protecţie, ci şi pentru a-şi explicaţia
dezvolta personalitatea, talentele, abilităţile mentale şi fizice. Ei au ● Ascultă.
nevoie de tot ceea ce îi poate ajuta să crească şi să se dezvolte. De
exemplu, au nevoie de prieteni şi de familie, de dragoste şi de
distracţie, au nevoie de un mediu curat şi de locuri de joacă, de
poveşti şi muzică, de şcoli şi biblioteci, precum şi de toate demonstraţia
lucrurile care le stimulează mintea şi îi ajută să crească şi să se
dezvolte de la an la an. imagini
Copiii au dreptul să crească alături de părinţii lor (art. 30). cu diferite familii
Ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor ● Urmăresc imaginile.
(art.31). ● Prezintă albume cu poze din albume de familie
(ANEXA 1, ANEXA 2, ANEXA 3, ANEXA 4) familia lor.
III. ● Elevii sunt anunţaţi că subiectul lecţiei este Familia şi că vor ● Ascultă. explicaţia
Anunţarea desfăşura activităţi pentru recapitularea cunoştinţelor pe care le au
subiectului şi despre acest subiect, apelând la cunoştinţe şi deprinderi dobândite
a obiectivelor la mai multe discipline. De asemenea, vor afla şi lucruri noi
referitoare la această temă pentru a înţelege mai bine importanţa
unei familii.
● Se scrie cuvântul ,,FAMILIA ” pe tablă.
capacitatea de
IV. ● Ce unitate de învăţare am recapitulat la limba română?(… activitate frontală comunicare
Recapitularea Familia). orală
şi ● Anticipare: problematizarea
sistematizarea Care credeţi că sunt cuvintele-cheie care caracterizează o ● Răspund la întrebări
cunoştinţelor familie? argumentând.
Ataşaţi cuvinte care să răspundă la întrebarea pusă. activitate individuală capacitatea de
Pe flipchart este scris cuvântul FAMILIE. ● Ascultă, apoi rezolvă sarcina comunicare în
Se lucrează individual. Copiii vor evidenţia acele cuvinte care dată. scris
exprimă stările/relaţiile pe care ei doresc să le trăiască în familiile flipchart
lor, dintr-o listă de cuvinte: unitate, iubire, ceartă, înţelegere, ● Caută cuvintele potrivite şi le cartonaşe cu cuvinte
risipire, ajutor, pedepsire, responsabilitate, colaborare, ataşează celui dat pe panoul magneţi
nepăsare, şiretenie, respect, ocrotire, răutate, încredere, magnetic. observaţia
siguranţă, fericire. exerciţiul sistematică
* Se vor aşeza pe flipchart cuvintele descoperite.
demonstraţia
● Se prezintă imagini cu diferite familii: de oameni, de animale, de ● Urmăresc imaginile.
păsări, de plante, de insecte, personaje din desene animate etc. imagini
(colorate de către elevi la lecţiile de limba română, cunoaşterea cu diferite familii
mediului, educaţie plastică, matematică, educaţie muzicală).
(ANEXELE: 5; 6; 7; 8; 9; 10; 11; 12; 13; 14; 15)
conversaţia
● Pot exista familii şi în lumea vieţuitoarelor din natură?
● Unde poate trăi o familie? ( oraş, sat, munte, câmpie, etc). ●Răspund la întrebări.
● Putem găsi asemănări între familiile din rândul animalelor şi ● Participă la discuţie.
cele ale omului? laptop
● Îşi pregătesc ,,ciorchinele” de videoproiector
● Pe parcursul lecţiei se va discuta despre familie, folosind pe fişă. fişă cu ciorchinele
,,ciorchinele” de pe fişa proiectată pe ecran şi de pe fişele
individuale (ANEXA 16).
● Ascultă fragmentele selectate
● Elevii vor recunoaşte câteva fragmente din textele studiate la şi le recunosc.
limba română la unitatea de învăţare: Familia: fragmente din lecturi
,,Tată, mamă şi bunici, portrete:
Eu şi frăţiorii mici, Ion Creangă,
Toţi, aici, suntem uniţi, Tudor Arghezi
Bucuroşi şi fericiţi!” (Bine e la noi acasă de Emilia Căldăraru);
,,Voi veţi face mâncarea, veţi aduce parale, veţi pregăti masa. cărţi cu
Tătuţu şi măicuţa se vor juca.” (Cheile după Tudor Arghezi); opera capacitate de
,, - Nică, dragul mamei, vezi că tată-tău e dus la coasă şi eu nu acestor autori receptare
îmi văd capul de treburi. Tu stai lângă mămuca şi leagănă copilul.” a mesajului
(Amintiri din copilărie după Ion Creangă). scris

Munca pe grupe: activitate pe grupe


● Primesc fişele. instructajul verbal
▪ Clasa va fi împărţită în 5 grupe de câte 5 elevi. temă în clasă
Fiecare grupă va primi câte o fişă de lucru. explicaţia
Fiecare elev va purta câte un ecuson cu o bulină colorată (roşu, conversaţia
albastru, galben, verde, violet). exerciţiul

fişa grupei
Grupa I:
1. Ordonaţi enunţurile potrivit cu desfăşurarea întâmplărilor
● Completează pe fişă.
din textul Cheile după Tudor Arghezi. activitate creativă
□ Dulapul se răstoarnă.
□ Familia discută cu Miţu şi Baruţu.
□ Miţu şi Baruţu încep să comploteze.
□ Copiii aduc scaunele la dulap.
2. Găsiţi ,,intrusul”:
▪ uimit, supărat, mirat, uluit;
▪ drum, pod, cărare, potecă, uliţă, stradă;
▪ limpede, curat, clar, neted; capacitate de
▪ cinste,omenie, corectitudine, sinceritate, nevinovăţie, indisciplină receptare
a mesajului
3. În poezii, cuvintele de la sfârşitul unor versuri rimează (se scris
termină cu aceleaşi sunete sau cu aceeaşi silabă).
Exemple de cuvinte care rimează:
bucurie / jucărie / veselie; bunătate / vietate / sănătate.
Scrieţi cât mai multe cuvinte care să se termine cu activitate pe grupe
a) silaba ,,-re”; b) silaba ,,-ne”. temă în clasă
explicaţia
4. Din ce ,,familie” fac parte: mărul, para, pruna, gutuia, conversaţia
strugurele, caisa, piersica, nuca, vişina, căpşuna, pepenele ? exerciţiul
● Completează pe fişă.
activitate creativă
Grupa a II-a:
1. Găsiţi explicaţiile potrivite:
► ,,cuibul părintesc” sugerează ideea: fişa grupei
□ casa părintească este într-un cuib;
□ casa este primitoare şi aflată sub ocrotirea şi iubirea părinţilor; capacitate de
□ casa este mică; receptare
a mesajului
2. Scrieţi întrebarea potrivită pentru fiecare răspuns dat : scris
■……………………………………………………………………
Miţu şi Baruţu doreau să afle ce se ascunde prin dulapuri. activitate pe grupe
■…………………………………………………………………… temă în clasă
Dulapul s-a răsturnat peste cei doi copii.
■…………………………………………………………………… exerciţiul
Familia ia hotărârea să le dea cheile de la toate dulapurile.
fişa grupei
3. Ordonaţi cuvintele în propoziţie: ● Completează pe fişă.
mulţumesc împrumutate îţi cărţile pentru
de vino librăria la strada pe mea
4. Din ce ,,familie” fac parte: ceapa, varza, ardeiul, fasolea,
castravetele, ridichea, morcovul, conopida, pătrunjelul, cartoful?

Grupa a III-a:
1. Recunoaşteţi şi scrieţi numele personajului, pentru fiecare
situaţie dată: activitate creativă
■ În loc să legene copilul, a plecat la baltă ca să se scalde.

■ A găsit uşa unui dulap deschisă şi a chemat-o pe Miţu.


● Completează pe fişă. capacitate de
■ Văzând că băiatul nu răspunde, a lăsat treburile la pământ receptare
şi s-a dus să-l caute la baltă. a mesajului
scris

activitate pe grupe
2. Locul natal este :
a) locul unde mergi la plimbare; b) casa bunicilor; c) locul explicaţia temă în clasă
care-ţi place cel mai mult; d) locul naşterii tale; e) locul unde conversaţia
se află şcoala în care înveţi.
exerciţiul
3. Scrieţi A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărui enunţ:
□ Biletul este un mesaj scris. fişa grupei
□ Semnătura arată cui adresăm biletul.
□ Biletul poate fi: de informare, de solicitare, de mulţumire.
□ Biletul se transmite oricăror persoane, prin poştă.

4. Din ce ,,familie” fac parte: barza, ciocănitoarea, cucul,


privighetoarea, ciocârlia, mierla, vrabia?

Grupa a IV-a:
1.Bifaţi răspunsul corect.
De ce l-a pedepsit mama pe Nică?
□ a vrut să-l facă de ruşine;
□ a dorit să-i dea o lecţie ;
□ era curioasă cum reacţionează băiatul.
2. Scrieţi „x” în caseta din pagina în care este scris un bilet.

26 noiembrie
Familia mea
Tata este inginer, iar mama este profesoară. Eu sunt elevă în capacitate de
clasa a doua. Fraţii mei mai mari sunt la gimnaziu. receptare
a mesajului
scris
26 noiembrie
Doi fraţi cuminţi
de Elena Farago
Noi suntem doi fraţi în casă
Şi nu ne certăm deloc; temă în clasă
Şi suntem tăcuţi la masă,
● Completează pe fişă.
Şi cuminţi în orice loc.

26 noiembrie
Mircea,
După masă, la patru, te rog, vino la teatru. Te aştept la intrare.
Lucian

3. Găsiţi cuvinte cu sens opus: activitate pe grupe


încuiat ......................... a ieşi ..........................
corect ………………. a începe ………………. explicaţia
deschis ………………. a se urca ……………….. conversaţia
cald ………………. a căuta …………..........
exerciţiul
4. Din ce ,,familie” fac parte: teiul, salcâmul, plopul, mesteacănul,
stejarul, fagul, bradul, pinul, molidul? fişa grupei

Grupa a V-a:
1. Completaţi versurile:
,,Casa ......... şi-n somn o ştiu, capacitatea de
Orice colţ pot să-l .................. . evaluare şi
Când păşesc al ................. prag, autoevaluare
Tot ce văd în ea mi-e ...............”
(Bine e la noi acasă de Emilia Căldăraru)
2. Uniţi cuvintele cu înţeles asemănător:
basm fermecat a alege a călca
vrăjit vesel a păşi a se maturiza
bucuros scump a trăi a selecta
drag poveste a creşte a vieţui
3. Scrieţi un bilet prin care Nică îi cere iertare mamei.
4. Din ce ,,familie” fac parte: capra neagră, cocoşul de munte,
vulturul pleşuv, bujorul de munte, floarea-de-colţ, crinul de
pădure?
V. ● Ascultă, participă la rezolvarea activitate frontală
Evaluarea sarcinilor pe grupe şi la
cunoştinţelor evaluarea frontală a acestora. turul galeriei
▪ Cele cinci fişe de lucru de la munca pe grupe vor fi afişate pe
polistiren, în faţa clasei. capacitatea de
▪ Grupele se rotesc la panou pentru a citi şi a aproba sau pentru a a respecta
corecta eventualele greşeli. ● Enumeră câteva jocuri regulile unui
cunoscute. joc
☼ Haideţi acum să ne jucăm! Enumeraţi câteva jocuri potrivite jocul didactic
cu această temă:
De-a familia, De-a mama, De-a bunicii etc.
Nu te supăra, frate!
Casă, căsuţă, cine locuieşte aici?
Unde este căsuţa mea?
Căsuţă pentru familia mea ● Alcătuiesc propoziţii şi
Cum ajung la căsuţa bunicilor? urmăresc imaginea. activitate individuală

☼ Jocul omonimelor: ● Răspund la întrebări. imagine


,,Locuinţa mea”
casă ca să
Vreau o casă nouă! Trebuie să înveţi ca să te descurci!
● Rezolvă oral, în cor, cerinţa
(ANEXA 17) jocului.
Ce obiecte din camera ta îţi plac cel mai mult?
Ce obiecte ai dori să ai în camera ta? jocul didactic
☼ Joc: Eu spun una, voi spuneţi multe! ● Rezolvă cerinţa jocului,
frate, soră, mamă, casă, cuib, gospodărie, bunică, masă, familie marcând versul fals prin batăi
problematizarea
din palme.
☼ Joc: Versul adevărat
Condiţia jocului - Pentru un vers fals bat din palme.
,,Bine e la noi la masă!
Nu e lume mai frumoasă
Cum e cuibul românesc ● Enumeră câteva proverbe capacitatea de
Unde eu trăiesc şi cresc”. cunoscute. a recepta
mesajul oral
● Ce proverbe aţi întâlnit referitoare la această temă?
Asculţă învăţătura tatălui tău şi nu uita poveţele mamei tale. activitate în perechi
Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. gândiţi/
● Rezolvă cerinţa pe fişă, apoi
Pomul se cunoaşte după roade, iar omul după fapte. lucraţi în perechi/
se verifică urmărind fişa
Munca în perechi: proiectată pe ecran. comunicaţi

►Descoperiţi proverbul ascuns în „tabloul literelor”. Coloraţi laptop


cuvintele enunţului descoperit. videoproiector
fişă proiectată pe
V D A T B C U M V N A ecran
O P D U L C E F J Z D ● Răspund la întrebări, participă
R Z S R N A R K O V U la discuţii.
B N A H B M U L T L C
A C R M I L E A R G E

● Voi aplicaţi acest proverb în familia voastră? Nică l-a folosit în


apărarea sa? Consideraţi că a fost vinovat? capacitatea de
a recepta
PRO (Acuzatorii) CONTRA (Apărătorii) diagrama T mesajul oral
►Îl acuz pe băiat că a plecat ►Era o căldură ca de cuptor, (pro/contra)
de acasă fără să o anunţe pe iar băiatului îi era foarte cald. ● Răspund la întrebări
mama sa. ►El s-a gîndit că dă fuga la argumentând.
►Vă aduceţi aminte cum el a baltă şi se întoarce să îşi
fost de acord să o ajute, apoi a legene frăţiorul care dormea. procesul literar
plecat pe furiş.? ►De unde să ştie băiatul că
►Chiar dacă era foarte cald, mama sa îl caută imediat după
Nică putea merge la baltă să se ce a plecat de acasă ?
scalde doar cu acordul mamei. ►Fapta sa nu este atât de
►Consider că fapta copilului gravă şi Nică poate fi iertat. microfonul magic
îl acuză şi merita o pedeapsă (interviul)
de la mama lui.
discuţia colectivă
Microfonul magic: capacitatea de
● Răspundeţi la întrebarea propusă, folosindu-vă de microfonul conversaţia comunicare în
care se va deplasa în fiecare grupă: activitate frontală scris
Despre ce alte familii mai putem discuta?
Alte familii: problematizarea
● Compun şi rezolvă probleme. autoevaluare
► familia numerelor, MATEMATICA activitate creativă
● Compuneţi o problemă despre activităţile desfăşurate în
familie, care să se rezolve printr-o operaţie de adunare sau de
scădere.
● Se vor compune probleme oral.
Exemplu: Câte clătite a preparat mama, dacă tata a mâncat 4, activitate frontală
Ionel 2 şi au mai rămas 10? ● Răspund la întrebări, participă
a) 19 b) 13 c) 16 d) 20 la discuţie. capacitatea de
a recepta
► familia de elevi
mesajul oral
 În ce text apare enunţul: ,,Vom fi ca o familie”? (Învăţătorul
nostru de Edmondo de Amicis). Din ce unitate de învăţare face munca independentă
parte? (Şcoala). fişe individuale
Ce ne înfăţişează textul? (Textul ne înfăţişează legătura dintre carioca
dascăl şi elevii lui. Ei alcătuiesc o familie, iar copiii trebuie să ● Alcătuiesc familia lexicală a
înveţe să se respecte unii pe alţii, să se ajute şi să se iubească la fel cuvântului pe fişa individuală, laptop
ca fraţii. Pe învăţător, elevii trebuie să-l respecte ca pe un părinte apoi vor urmări pe ecran fişa videoproiector
care îi învaţă să devină oameni adevăraţi). completată. fişă
► familia de cuvinte:
Scrie pe petalele florii cuvinte înrudite cu cel din centru: capacitatea de
( România - român, românaş, româncă, româncuţă, româneşte, a recepţiona
românesc) ● Intonează o strofă din Imnul CD pps mesajul
(ANEXA 18) Europei şi flutură steagul în faţa activitate individuală audiovizual
clasei.
► familia europeană: români, maghiari, germani, italieni,
francezi, englezi, spanioli, polonezi, belgieni, greci, cehi etc.
● Prezentare la computer: Uniunea Europeană (pps)
Vă invit într-o excursie în Europa!
Se vor forma grupe în funcţie de culoarea de pe ecuson:
● roşu – excursie în Belgia
● albastru – excursie în Germania
● portocaliu – excursie în Spania autoevaluare
● verde – excursie în Italia problematizarea
● v iolet – excursie în Franţa
Vor anunţa prin bătăi din palme momentul când este prezentată fişă individuală
ţara respectivă. (diamant)
● Citesc diamantul prezentat.
Activitate individuală:
● Ce înseamnă pentru fiecare dintre voi familia? Puteţi compara
importanţa ei cu ceva preţios?
● Întrebare-problemă:
Poţi să renunţi la familie?
● Se prezintă diamantul ,,familia”. (ANEXA 19).

VI. ● Se fac aprecieri asupra desfăşurării lecţiei. ● Notează tema şi ascultă explicaţia capacitatea de
Încheierea ● Se explică tema pentru acasă: explicaţiile. a recepta
activităţii ☺Scrie care sunt cele trei dorinţe pe care ai vrea să ţi le mesajul mesajul oral
îndeplinească peştişorul fermecat pentru familia ta.
☼ Mesajul meu: ,,Doar soare pentru familia ta!” (ANEXA 20) ● Urmăresc mesajul învăţătoarei. capacitatea de
☺Desenează o familie, la masă, într-o zi de duminică, evaluare şi
marcându-l cu X pe cel care vrei să fie sărbătorit. autoevaluare

ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
ANEXA 6
ANEXA 7
ANEXA 8
ANEXA 9
ANEXA 10
ANEXA 11
ANEXA 12
ANEXA 13
ANEXA 14
ANEXA 15
ANEXA 16

bunătat
dragost e armonie
e

respec unitate
t sentimente,
relaţii
cartier
colaborar ajutor sat
e
mamă

locuinţă oraş
tată
membri FAMILIA
fraţi servirea
strad
mesei
copii ă
dormit

bunici plimbăr activităţi


surori i
curăţenie

bunică bunic excurs


ii
sărbători
evenimente
ANEXA 17

casă ca

ANEXA 18

român româncă

România românaş
românesc

româneşte
ANEXA 19

grijulie iubitoare

ascultă înţelege ajută

Ea este foarte importantă

existând
ANEXA 20