Sunteți pe pagina 1din 27

Întrebări anato sem I

1. Retinaculul flexorilor se inseră lateral pe :

A. Tuberculul scafoidului şi cârligul osului hamat

B. Pisiform şi triquetrum

C. Osul capitat

D. Tuberculii scafoidului şi trapezului

E. Tuberculul osului trapez şi osul pisiform

2. Este abductor al braţului muşchiul :

A. Infraspinos

B. Supraspinos

C. Subscapular

D. Mic rotund

E. Mare rotund

3. Unele vertebre toracale prezintă caractere speciale, exceptând:

A. Procese uncinate pe faţa superioară a corpului primei vertebre

B. Suprafaţă articulară completă pe faţa laterală a corpului, pentru capul coastei a IX-a

C. Suprafaţă articulară completă pe faţa laterală a corpului, pentru capul coastei a X-a

D. Proces transversal fără suprafaţă articulară costală, pentru vertebra a X-a

E. Proces spinos scurt, patrulater, pentru vertebra a XII-a

4. Atlasul prezintă:

A. Fovea dentis, pe faţa anterioară a arcului anterior

B. Proces transversal bituberculat

C. Şanţul arterei vertebrale în zona laterală a arcului anterior


D. Tuberculul anterior pe care se inseră ligamentul longitudinal anterior

E. Faţa articulară superioră, elipsoidală, cu axul mare orientat anterolateral

5. Sternul prezintă:

A. Pe faţa anterioară, la nivelul corpului, inserţia muşchului sterocleidomastoidian

B. Unghiul lui Louis care corespunde lateral incizurii primei coastae

C. Inserţia muşchiului sternohioidian, pe faţa posterioară a manubriului

D. Inserţia diafragmei, pe faţa posterioară a corpului

E. Marginea superioară a manubriului sternal care corespunde vertebrei a VII-a cervicale

6. Pe faţa superioară a primei coaste se găsesc următoarele detalii, exceptând:

A. Şantul venei subclaviculare

B. Tuberculul şi inserţia muşchiului scalen anterior

C. Inserţia muşchiului pectoral mic

D. Şanţul arterei subclaviculare

E. Inserţia ligamentului costoclavicular

7. Coasta prezintă:

A. Faţă articulară la nivelul capului, care se articulează cu vertebra corespunzătoare

B. Creasta gâtului coastei pe care se inseră ligamentul costotransversal superior

C. Faţa articulară a tuberculului coastei situată în partea superolaterală a acestuia

D. Creasta coastei, situată pe faţa externă, care reprezintă locul unde segmentul orientat
mediolateral se continuă cu cel postero-anterior

E. Extremitatea ventrală pe a cărei faţă anterioara se inseră muşchii pectoral mare, drept
abdominal şi oblic intern al abdomenului

8. Pe procesul coracoid se inseră următoarele formaţiuni, exceptând:

A. Ligamentul trapezoid
B. Muşchiul pectoral mic

C. Capătul lung al muşchiului triceps brahial

D. Muşchiul coracobrahial

E. Ligamentul conoid

9. Scapula prezintă:

A. Crista infraglenoidalis, pe faţa posterioară

B. Incizura suprascapulară prin care trece artera suprascapulară

C. Unghiul acromionului, la limita dintre segmentul posteromedial şi cel posterolateral ale


marginii posterioare a acestuia

D. Triunghiul spinei scapulei, pe marginea laterală a acesteia, în raport cu bursa seroasă a


muşchiului deltoid

E. Incizura glenoidiană, în partea posterioară a conturului cavităţii glenoide

10. Pe extremitatea sternală a claviculei se inseră, cu o excepţie:

A. Muşchiul sternocleidomastoidian

B. Muşchiul pectoral mare

C. Muşchiul sternohioidian

D. Ligamentul costoclavicular

E. Muşchiul scalen anterior

11. Nervul axilar inervează muşchiul:

A. Latissimus dorsi

B. Teres major

C. Capătul lung al m. triceps brachii

D. Subscapularis

E. Deltoideus
12. La articulaţia pumnului:

A. Participă suprafeţe articulare ale oaselor radius, ulna, scafoid, lunat

B. Ligamentul colateral ulnar se inseră pe ulna, pisiform, lunat

C. Ligamentul colateral radial se inseră pe scafoid, lunat, trapez

D. Participă discul articular

E. Au loc mişcări de flexie-extensie, adducţie-abducţie, rotaţie, circumducţie

13. Nervul ulnar inervează muşchiul:

A. Brahioradialis

B. Supinator

C. Flexor digitorum superficialis

D. Flexor carpi ulnaris

E. Pronator quadratus

14. Segmentul infrapectoral al arterei axilare are raport lateral cu:

A. Nervul median

B. Nervul cutanat medial al antebraţului

C. Nervul cutanat medial al braţului

D. Nervul musculocutanat

E. Vena axilară

15. Pe tuberculul infraglenoidian se inseră:

A. Capătul scurt al muşchiului biceps brahial

B. Capătul lung al muşchiului biceps brahial

C. Capătul lung al muşchiului triceps brahial

D. Muşchiul coracobrahial

E. Muşchiul pectoral mic


16. Următorii nervi sunt ramuri ale cordonului medial al plexului brahial, exceptând:

A. Nervul ulnar

B. Nervul cutanat medial al braţului

C. Nervul radial

D. Nervul cutanat medial al antebraţului

E. Rădăcina medială a nervului median

17. Artera brahială dă următoarele ramuri, exceptând:

A. Colaterala ulnară superioară

B. Artera brahială profundă

C. Circumflexa humerală posterioară

D. Ramuri musculare

E. Colaterala ulnară inferioară

18. Se află superficial în regiunea tenară muşchiul:

A. Adductor al policelui

B. Opozant al policelui

C. Abductor scurt al policelui

D. Abductor lung al policelui

E. Flexor scurt al policelui

19. Artera brahială profundă se anastomozează anterior de epicondilul lateral cu:

A. Recurenta ulnară posterioară

B. Recurenta radială anterioară

C. Recurenta interosoasă

D. Interosoasa anterioară
E. Recurenta ulnară posterioară

20. Elementul costal al vertebrei cervicale este alcătuit din următoarele componente ale
procesului transversal, exceptând:

A. Partea medială a rădăcinii dorsale

B. Radăcina anterioară

C. Tuberculul anterior

D. Lama intertuberculară

E. Tuberculul dorsal

21. Îşi are originea în cordonul posterior al plexului brahial:

A. Nervul median

B. Nervul musculocutanat

C. Nervul ulnar

D. Nervul radial

E. Nervul cutanat medial al braţului

22. Artera ulnară are raport posterior în 1/3 distală a antebraţului cu:

A. Rotundul pronator

B. Flexorul superficial al degetelor

C. Flexorul profund al degetelor

D. Pielea

E. Flexorul radial al carpului

23. Pe marginea medială a scapulei se inseră următorii muşchi, exceptând muşchiul :

A. Supraspinos

B. Romboid
C. Rotund mare

D. Serratus anterior

E. Ridicător al scapulei

24. Se inseră pe vârful procesului coracoid, muşchiul:

A. Mic pectoral

B. Mare pectoral

C. Supraspinos

D. Capătul scurt al muşchiului biceps brahial

E. Capătul lung al muşchiului triceps brahial

25. Artera radială dă următoarele ramuri, exceptând:

A. Artera interosoasă comună

B. Arteria priceps pollicis

C. Ramura dorsală a carpului

D. Ramura superficială palmară

E. Recurenta radială anterioară

26. Extremitatea proximală a humerusului prezintă:

A. Capul, orientat medial, anterior şi superior

B. Tuberculul mare pe care se inseră muşchiul subscapular

C. Tuberculul mic pe care se inseră muşchiul rotund mic

D. Şanţul intertubercular pe a cărui buză laterală se inseră muşchiul pectoral mare

E. Colul chirugical care vine în raport posterior cu nervul radial

27. Arcadă palmară superficială dă următoarele ramuri:

A. Arterele metacarpiene palmare


B. Arterele metacarpiene dorsale

C. Arterele perforante

D. Arteria princeps pollicis

E. Arterele digitale palmare

28. Următorii muşchi au atât origine humerală cât şi ulnară, exceptând muşchiul:

A. Rotund pronator

B. Flexor radial al carpului

C. Flexor ulnar al carpului

D. Flexor superficial al degetelor

E. Supinator

29. Humerusul are următoarele detalii, exceptând:

A. Fosa radială

B. Fosa coronoidă

C. Incizura radială

D. Capitulum

E. Fosa olecraniană

30. Este rotator lateral al humerusului muşchiul:

A. Subscapular

B. Supraspinos

C. Mare pectoral

D. Mic rotund

E. Mare dorsal

31. Pe faţa posterioară a ulnei se inseră următorii muşchi, exceptând muşchiul:


A. Anconeu

B. Extensor al degetului mic

C. Extensor lung al policelui

D. Extensor ulnar al carpului

E. Abductor lung al policelui

32. Artera radială are raport posterior cu următorii muşchi, exceptând:

A. Rotundul pronator

B. Flexorul superficial al degetelor

C. Pătratul pronator

D. Flexorul lung al policelui

E. Supinatorul

33. Plexul brahial are raporturi apropiate cu următoarele structuri, exceptând:

A. M. scalenus anterior

B. M. scalenus medius

C. Artera subclaviculară

D. Vena subclaviculară

E. Artera axilară

34. Pe radius şi ulna se inseră următorii muşchi, exceptând muşchiul :

A. Supinator

B. Abductor lung al policelui

C. Extensor scurt al policelui

D. Pătrat pronator

E. Extensor al indexului
35. Vena cefalică ia naştere din:

A. Partea mijlocie a arcadei venoase dorsale

B. Venele radiale profunde

C. Venele brahiale profunde

D. Partea medială a arcadei venoase dorsale

E. Reţeaua palmară

36. Nervul ulnar inervează muşchiul:

A. Brahioradialis

B. Supinator

C. Flexor digitorum superficialis

D. Flexor carpi ulnaris

E. Pronator quadratus

37. Artera axilară dă următoarele ramuri, exceptând :

A. Artera toracică superioară

B. Artera subscapulară

C. Artera suprascapulară

D. Artera toracică laterală

E. Artera humerală circumflexă anterioară

38. Incizura trohleară se află pe :

A. Patelă

B. Radius

C. Humerus

D. Ulna

E. Femur
39. Următorii nervi sunt ramuri ale cordonului medial al plexului brahial, exceptând:

A. Nervul ulnar

B. Nervul cutanat medial al braţului

C. Nervul radial

D. Nervul cutanat medial al antebraţului

E. Rădăcina medială a nervului median

40. Artera ulnară dă următoarele ramuri, exceptând :

A. Recurenta radială anterioară

B. Recurenta interosoasă

C. Recurenta ulnară anterioară

D. Recurenta ulnară posterioară

E. Interosoasa posterioară

41. Articulaţia cotului are următoarele caractere, cu o excepţie:

A. Include articulaţia humero-ulnară

B. Prezintă ligamentul colateral ulnar

C. Prezintă ligamentul colateral radial

D. Vine în raport anterior cu muşchiul brahial

E. Este bi-axială

42. Artera radială are următoarele caractere, exceptând :

A. Traversează tabachera anatomică

B. Se termină în primul spaţiu interosos

C. Dă prima arteră metacarpiană dorsală

D. Are raport medial cu ramura anterioară a nervului radial

E. Se află posterior de oasele scafoid şi trapez


43. Pielea indexului este inervată de:

A. Nervii ulnar şi radial

B. Nervii radial şi median

C. Nervii median şi ulnar

D. Numai nervul median

E. Numai nervul radial

44. Îşi are originea în cordonul posterior al plexului brahial:

A. Nervul median

B. Nervul musculocutanat

C. Nervul ulnar

D. Nervul axilar

E. Nervul cutanat medial al braţului

45. Artera brahială are raport anterior la nivelul cotului cu :

A. Aponevroza bicipitală

B. Muşchiul brahial

C. Tendonul bicepsului brahial

D. Rotundul pronator

E. Flexorul ulnar al carpului

46. Nu dă ramuri din concavitate :

A. Arcada palmară profundă

B. Arcada palmară superficială

C. Arcada anterioară a carpului

D. Arcada posterioară a carpului

E. Arcada dorsală a piciorului


47. Nervul radial inervează muşchiul:

A. Brachialis

B. Deltoideus

C. Biceps brachii

D. Pronator teres

E. Brachioradialis

48. În tunelul carpian, nervul median are raporturi cu următoarele structuri,


exceptând:

A. Flexor pollicis longus

B. Flexor superficialis digiti II

C. Flexor superficialis digiti III

D. Flexor retinaculum

E. Flexor superficialis digiti IV

49. Nervul cutanat al braţului se anastomozează cu:

A. Al 4-lea nerv intercostal

B. Al 3-lea nerv intercostal

C. Al 2-lea nerv intercostal

D. Al 5-lea nerv intercostal

E. Primul nerv intercostal

50. Nervul cutanat medial al antebraţului are următoarele caractere, exceptând:

A. Inervează pielea marginii ulnare a antebraţului

B. Corespunde şanţului dintre m. biceps şi m.deltoid

C. Devine superficial în partea mijlocie a braţului

D. Însoţeşte vena bazilică


E. Perforează fascia braţului împreună cu vena bazilică

51. Suprafaţa gluteală:

A. Este situată pe faţa internă a aripii iliace

B. Este convexă în treimea mijlocie

C. Prezintă trei suprafeţe de inserţie pentru muşchii gluteali

D. Este străbătută de linia gluteală superioară

E. Este limitată inferior de creasta iliacă

52. Acetabulum prezintă:

A. Şanţul ilio-ischiatic situat anterosuperior

B. Facies lunata cu un corn anterior proeminent, bine reliefat

C. Incizura acetabulară care corespunde şanţului ilio-ischiatic

D. Fosa acetabulară, netedă, care se articulează cu capul femural

E. Incizura acetabulară transformată în tunel osteofibros de ligamentul transvers al


acetabulului

53. Şanţul supra-acetabular:

A. Este situat între liniile gluteale anterioară şi inferioară

B. Reprezintă originea capătului orizontal al muşchiului drept femural

C. Este dat de raportul cu tendonul muşchiului obturator extern

D. Se găseşte aproximativ în acelaşi plan orizontal cu spina iliacă anterosuperioară

E. Reprezintă suprafaţa pe care alunecă muşchii pelvitrohanterieni

54. Pe spina iliacă anterosuperioară se inseră:

A. Dreptul abdominal

B. Tendonul direct al dreptului femural


C. Ligamentul sacrospinos

D. Sartorius

E. Pyramidalis

55. Pe spina ischiatică se inseră :

A. Ligamentul inghinal

B. Levatorul anal

C. Ligamentul pectineal

D. Transversul abdominal

E. Semimembranosul

56. Osul sacrum prezintă:

A. Foraminele sacrale anterioare prin care trec rădăcinile anterioare ale primelor patru
perechi de nervi sacrali

B. Liniile transversale pe care se inseră muşchiul piriformis

C. Hiatusul sacral limitat lateral de crestele sacrale laterale

D. Creasta sacrală medială care se continuă inferior cu cornul sacral

E. Suprafaţa auriculară concavă anterior, care se articulează cu osul coxal

57. Femurul prezintă:

A. Colul femural limitat lateral de creasta intertrohanterică, anterior şi de linia


intertrohanterică, posterior

B. Unghiul de torsiune, deschis anteromedial, format între axul colului femural şi axul
corpului

C. Fosa trohanterică în care se inseră muşchiul obturator intern

D. Tuberozitatea gluteală pe care se inseră muşchiul gluteu mijlociu

E. Creasta supracondiliană laterală pe care se inseră capătul scurt al muşchiului biceps


femural

58. Linia aspră este :


A. Marginea anterioară a humerusului

B. Marginea posterioară a femurului

C. Marginea anterioară a tibiei

D. Creastă pe faţa posterioară a tibiei

E. Creastă pe faţa posterioară a ulnei

59. Pe trohanterul mare se inseră următorii muşchi, cu excepția:

A. Gluteul mijlociu

B. Piriformis

C. Obturatorul extern

D. Pătratul femural

E. Iliopsoasul

60. Extremitatea distală a femurului prezintă:

A. Suprafaţa medială a condilului medial pe care se inseră muşchiul popliteu

B. Suprafaţa patelară cu diametrul transversal al versantului lateral mai redus decât al celui
medial

C. Epicondilul lateral pe care se inseră ligamentul colateral fibular

D. Suprafaţa medială a condilului lateral pe care se inseră ligamentul cruciat posterior

E. Linia intercondiliană care limitează anterior suprafaţa patelară

61. Patela:

A. Se articulează cu femurul posterior şi cu tibia inferior

B. Faţa articulară cu suprafaţa medială extinsă transversal şi concavă

C. Creasta verticală a feţei articulare care se articulează cu fosa intercodiliană a extremităţii


distale a femurului

D. Baza patelei pe care se inseră ligamentul patelar

E. Partea inferioară a feţei posterioare vine în raport cu corpul adipos infrapatelar


62. Tibia:

A. Foramenul nutritiv principal se găseşte pe faţa posterioară a corpului

B. Faţa medială vine în raport în partea sa inferioară cu tendoanele muşchilor tibial

anterior, extensor lung al halucelui, extensor lung al degetelor

C. Prezintă în partea superioară a feţei posterioare, linia muşchiului solear, oblică


inferolateral

D. Sub linia muşchiului solear, pe faţa posterioară a corpului tibiei, se inseră muşchiul tibial
posterior, medial, şi flexor lung al halucelui, lateral

E. Marginea anterioară se întinde de la tuberculul tractului iliotibial până la marginea


anterioară a maleolei mediale

63. Pe capul fibulei se inseră următoarele elemente, cu excepția:

A. Peronierul lung

B. Extensorul lung al halucelui

C. Bicepsul femural

D. Extensorul lung al degetelor

E. Ligamentul colateral fibular

64. Prin şanţul de pe faţa posterioară a talusului trece :

A. Tendonul flexorului lung al degetelor

B. Tendonul calcanean

C. Pachetul vasculonervos tibial posterior

D. Tendonul flexorului lung al halucelui

E. Tendonul tibialului posterior

65. Calcaneul:

A. Pe procesul medial al tuberozităţii calcaneului se inseră muşchiul flexor scurt al degetelor


B. Pe faţa superioară a sustentaculum tali se află suprafaţa talară anterioară

C. Se articulează anterior cu osul navicular

D. Pe faţa posterioară se inseră tendonul muşchiului plantaris

E. Şanţul tendonului muşchiului peronier scurt situat sub trohleea fibulară

66. Se inseră pe ramura medială de trifurcaţie al liniei aspre:

A. Pectineul

B. Vastul medial

C. Adductorul lung

D. Adductorul scurt

E. Iliopsoasul

67. Se inseră pe ramura ischiopubiană:

A. Adductorul mare

B. Gracilis

C. Bicepsul femural

D. Adductorul lung

E. Pectineul

68. Are un tendon pe condilul lateral femural:

A. Semimembranosul

B. Tensorul fasciei lata

C. Vastul lateral

D. Bicepsul femural

E. Extensorul lung al degetelor

69. Se inseră pe stiloida metatarsianului V:


A. Abductorul degetului mic

B. Peronierul scurt

C. Peronierul lung

D. Tibialul anterior

E. Tibialul posterior

70. Extremitatea proximala a tibiei prezinta urmatoarele elemente osoase, cu exceptia:

A. Tuberculul tractului iliotibial

B. Tuberozitatea tibiei

C. Eminenta intercondiliana

D. Santul intercondilian

E. Fateta articulara fibulara

71. Următorii muşchi sunt rotatori laterali ai coapsei, exceptând :

A. Mare gluteu

B. Tensor al fasciei lata

C. Piriformis

D. Obturator intern

E. Gemen superior

72. Este atât rotator lateral cât şi flexor al gambei:

A. Sartorius

B. Gracilis

C. Semitendinos

D. Biceps femural

E. Semimembranos

73. Este atât rotator lateral cât şi medial al coapsei:


A. Sartorius

B. Gluteul mijlociu

C. Tensorul fasciei lata

D. Adductorul lung

E. Pectineul

74. Are originea pe ligamentul sacrotuberos:

A. Gluteul mijlociu

B. Gluteul mic

C. Piriformis

D. Gemenul superior

E. Gluteul mare

75. Este atât abductor cât şi extensor al coapsei:

A. Semimembranosul

B. Sartorius

C. Semitendinosul

D. Gluteul mare

E. Bicepsul femural

76. Este adductor, rotator lateral şi flexor al coapsei:

A. Gracilis

B. Sartorius

C. Pectineul

D. Tensorul fasciei lata

E. Dreptul femural

77. Aparţine planului profund al regiunii gluteale, exceptând:


A. Gluteul mic

B. Pătratul femural

C. Obturatorul intern

D. Gluteul mijlociu

E. Gemenul superior

78. Sunt inserţii ale gluteului mare, exceptând:

A. Ramura laterală de trifurcaţie a liniei aspre

B. Creasta sacrată

C. Marele trohanter

D. Suprafaţa gluteală

E. Coccisul

79. Sunt inserţii ale abductorului halucelui, exceptând:

A. Cuboidul

B. Metatarsianul III

C. Cuneiformul al III-lea

D. Metatarsianul IV

E. Baza falangei proximale a halucelui

80. Muschiul gluteu mare are urmatoarele caractere, exceptand:

A. Originea principala este pe ligamentul sacrotuberal

B. Origine pe fascia toracolombara

C. Se insera pe tractul iliotibial

D. Acopera partial m.gluteu mijlociu

E. Este inervat de nervul sciatic

81. Muschiul iliopsoas:


A. Foloseste marginea posterioara a coxalului ca hipomohlion

B. La coapsa strabate lacuna musculara impreuna cu nervul obturator

C. Fata posterioara are raport cu articulatia coxofemurala

D. Este muschi uniarticular

E. M.psoas asigura componenta de forta, iar m.iliac pe cea de amplitudine

82. Muschiul solear:

A. Apartine planului profund al compartimentului posterior al gambei

B. Are origine pe capul fibulei

C. Este acoperit in intregime de gastrocnemian

D. Este bi-articular

E. Comparativ cu gastrocnemianul, are randament maxim si actiune de scurta durata

83. Dintre muschii extensori ai piciorului fac parte urmatorii, exceptand:

A. Gastrocnemianul

B. Tibialul posterior

C. Flexorul comun al degetelor

D. Plantaris

E. Flexorul propriu al halucelui

84. Nervul iliohipogastric are raporturi cu următorii muşchi, exceptând:

A. M. psoas major

B. M. obliquus internus abdominis

C. M. transversus abdominis

D. M. obturator internus

E. M. obliquus externus abdominis

85. Din nervul cutanat femural lateral se desprinde o ramură:


A. Femurală posterioară

B. Gluteală

C. Scrotală

D. Perineală

E. Femurală medială

86. Nervul genitofemural are raport cu:

A. Marginea laterală a m. psoas major

B. Marginea medială a m. psoas major

C. Artera iliacă internă

D. Nervul femural

E. Faţa anterioară a m. psoas major

87. Nervul femural inervează următorii muşchi, exceptând:

A. Vastus lateralis

B. Sartorius

C. Tensor fasciae latae

D. Vastus intermedius

E. Rectus femoris

88. Ramura superficială a nervului obturator inervează următoarele structuri,


exceptând:

A. Pielea feţei interne a coapsei

B. M. gracilis

C. M. adductor magnus

D. M. pectineus

E. M. adductor longus
89. Din plexul sacrat se desprind următoarele ramuri colaterale, exceptând:

A. Nervul m. piriformis

B. Nervul m. obturator externus

C. Nervul m. obturator internus

D. Nervul m. gluteus medius

E. Nervul m. gluteus maximus

90. Nervul plantar medial inervează:

A. Fasciculul medial al m. flexor hallucis brevis

B. Pielea maleolei laterale

C. Mm. interossei dorsales

D. Pielea maleolei mediale

E. Mm. interossei plantares

91. Nervul gluteal superior are următoarele caractere, exceptând:

A. Inervează m. gluteus medius

B. Se împarte în două ramuri

C. Inervează m. gluteus minumus

D. Trece inferior de m. piriformis

E. Inervează m. tensor fasciae latae

92. Părăseşte plexul lombar pe marginea medială a m. psoas mare:

A. Nervul femural

B. Nervul genitofemural

C. Nervul obturator

D. Nervul cutanat femural lateral


E. Nervul iliohipogastric

93. Sunt sinartroze, cu excepţia:

A. Sincondroze

B. Gomfoze

C. Simfize

D. Sindezmoze

E. Trohoide

94. Sunt diartroze, cu excepţia:

A. Bicondiliene

B. Elipsoide

C. Suturi

D. Selare

E. Sferoidale

95. Articulaţia glenohumerală:

A. Membrana fibroasă a capsulei este întărită de 4 ligamente, cu excepţia feţei superioare

B. Ligamentele glenohumerale sunt superior, mijlociu şi inferior

C. Ligamentul coracohumeral se inseră pe procesul coracoid şi tuberculul mic

D. Fibrele de întărire ale labrumului se continuă superior cu lunga porţiune a tricepsului

E. Este articulaţie multiaxială, ce prezintă patru grade de libertate

96. Articulaţia cotului:

A. Ligamentul colateral ulnar are trei fascicule: anterior, mijlociu şi posterior

B. Mişcarea de flexie este de 270 grade

C. Ligamentul colateral radial are trei fascicule: anterior, posterior şi superior


D. Ligamentul pătrat se inseră medial pe marginea superioară a incizurii radiale a ulnei

E. Extensia antebraţului din poziţia de referinţă la adult este de 15 grade

97. Articulaţia pumnului:

A. Condilul carpian este format de scafoid, lunat, triqetrum şi pisiform

B. Fundul de sac sinovial anteromedial este ulnar retrostiloidian

C. Ligamentele de întărite sunt în numar de 5

D. Mişcarile posibile sunt de flexie, extensie, abducţie şi adducţie

E. Poziţia funcţională a pumnului este de extensie 45 grade şi abducţie 15 grade

98. Articulaţia coxo-femurală:

A. Ligamentul transvers al acetabulului este acoperit de cartilaj hialin pe faţa articulară

B. Pliul pectineofoveal al lui Amantini se întinde între foveea capului femural şi trohanterul
mare

C. Ligamentul iliofemural este situat în partea superioară a articulaţiei

D. Ligamentul pubofemural limitează adducţia coapsei

E. Flexia activă ajunge până la 150 grade dacă gamba este flectată

99. Articulaţia genunchiului:

A. Ligamentul încrucişat anterior previne glisarea anterioară a femurului pe tibie

B. Ligamentul încrucişat posterior previne glisarea anterioară a tibiei pe femur

C. Ligamentul polpliteu oblic reprezintă tendonul recurent al m.semitendinos

D. Meniscul lateral are forma literei O

E. Ligamentele încrucişate asigură stabilitatea laterală a articulaţiei

100. Articulaţia talocrurală:


A. Este uniaxială de tip trohleartroză

B. Ligamentele anterior şi posterior au fibrele cu dispoziţie radială

C. Ligamentul colateral medial se mai numeşte ligament deltoid

D. Ligamentul colateral lateral uneste talusul şi fibula

E. Arcul plantar transversal este format de cuboid şi baza metatarsianului 5

S-ar putea să vă placă și