001 Memoriu DALI DJ106E PDF

JUDEȚUL SIBIU
PROIECTANT
SC GG TEHNIC PROIECT SRL
Str. Stefan Cel Mare, nr.147, bl. 11, ap 4, Sibiu, Jud. Sibiu
Tel: 0748-671702; fax:0369-630021
E-mail: vggtehnicproiect@gmail.com
CIF:35223897; J32/1096/11.11.2015
IBAN: RO69BTRLRONCRT0326901801 Banca:TRANSILVANIA
IBAN: RO57TREZ5765069XXX019631 Banca:TREZORERIE MUN.SIBIU
Nr.proiect :1.7/2017-SB
DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

Denumirea investiţiei
“CONSOLIDARE DRUM JUDEȚEAN DJ 106E KM 25+700 ÎNTRE LOCALITĂȚILE
TILIȘCA SI ROD”
BENEFICIAR: JUDEŢUL SIBIU

“CONSOLIDARE DRUM JUDEȚEAN DJ 106E KM 25+700 ÎNTRE LOCALITĂȚILE TILIȘCA SI ROD”
JUDEȚUL SIBIU
“CONSOLIDARE DRUM JUDEȚEAN DJ 106E KM 25+700

ÎNTRE LOCALITĂȚILE TILIȘCA SI ROD”
Listă de semnături
PROIECTANT

Tel: 0748-671702; fax:0369-630021
CIF:35223897; J32/1096/11.11.2015
FAZA : D.A.L.I.
NR. PROIECT : 1.7/2017-SB
DATA : IULIE 2017
ȘEF PROIECT Ing. Gheorghe-Grigore VÎLCU
PROIECTANŢI Ing. Gheorghe-Grigore VÎLCU

JUDEȚUL SIBIU
“CONSOLIDARE DRUM JUDEȚEAN DJ 106E KM 25+700

ÎNTRE LOCALITĂȚILE TILIȘCA SI ROD”
Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție
MEMORIU TEHNIC
(conform HG 907)
CUPRINS
A) PIESE SCRISE
1 Informații generale privind obiectivul de investiții
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii
1.2 Ordonatorul principal de credite/investitor
1.3 Ordonatorul de credite (secundar/terțiar)
1.4 Beneficiarul investiţiei
1.5 Elaboratorul documentaţiei
2 Situația existentă și necesitatea realizării lucrărilor de intervenție
2.1 Prezentarea contextului: politici, strategi, legislație, acorduri relevante, structuri
instituționale și financiare
2.2 Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor
2.3 Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
3 Descrierea construcție existente
3.1 Particularități ale amplasamentului
a) Descrierea amplasamentului
b) Relațiile cu zonele învecinate, accese existente și/sau căi de acces posibile
c) Datele seismice și climatice și geologice
d) Studii de teren
i. Studiu geotehnic
ii. Studiu topografic
iii. Studii de impact asupra mediului
e) Situatia utilităților tehnico-edilitare existente
f) Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, incluziv de
schimbari climatice ce pot afecta investiția.
g) Informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectura sau
situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată ; existența condiționărilor
specifice în cazul existenței unor zone protejate.
3.2 Regimul juridic:
a) Natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv servituți, drept
de preempțiune
b) Destinatia construției existente
c) Includerea construcției existente în listele monumentelor istorice, situri
arheologice, arii naturale protejate, precum și zonele de protecție ale acestora și în zone
construite protejate, după caz.
d) Informații/ Obligații/constrangeri extrase din documentele de urbanism, după caz.
3.3 Caracteristici tehnice și parametri specifici:
a) Categoria și clasa de importanță
b) Cod în lista monumentelor istorice, după caz.
JUDEȚUL SIBIU
c) An/Ani/perioade de construcție pentru fiecare corp de construcție

d) Suprafața construită
e) Suprafața construită desfășurată
f) Valoare de inventar a construcției
g) Alti parametri, în funcție de specificul și natura construcției existente
3.4 Analiza stării construcției, pe baza concluziilor expertizei tehnice
- Situaţia existentă
- Sistemul rutier existent
- Trafic
3.5 Starea tehnică, inclusiv sistemul structural și analiza diagnostic, din punct de vedere
al asigurării cerințelor fundamentale aplicabile, potrivi legii.
3.6 Actul doveditor al forței majore
4 Concluziile expertizei tehince și, după caz, ale auditului energetic,
concluzile studiilor de diagnosticare.
a) Clasa de risc seismic
b) Prezentarea a minimum două soluții de intervenție
c) Soluțile tehnice și măsurile propuse de către expertul tehnic, și după caz, auditorul
energetic spre a fi dezvoltate în cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție
d) Recomandarea interventilor necesare pentru asigurarea functionarii conform
cerintelor si conform exigentelor de calitate
5 Indentificarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice (minimum
două) și analiza detaliată a acestora.
5.1 Soluția tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-
arhitectural și economic
a) Descriera principalelor lucrări de intervenție pentru:
- Consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului structural;
- Protejarea, repararea elementelor structurale/nestructurale, cu/fără modificarea
configurației și/sau a funcțiunii existente a construcției
- Intervenții de protejare/conservare a elementelor naturale și antropice existente
valoroase, după caz;
- Demolarea parțială a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fătă modificarea
configurației și/sau a funcțiunii existente a construcției.
- Introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare
- Introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al
construcției existente
b) Descrierea, după caz, și a altor categorii de lucrări incluse în soluția tehnică de
intervenție propusă, respectiv hidroizolații, termoizolații, repararea/înlocuirea
instalațiilor/echipamentelor aferente construcție, demontări/montări, debranșări/branșăr,
finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătățirea terenului de fundare, precum și lucrări
strict necesare pentru asigurarea funcționalității construcției reabilitate.
c) Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc , antropici și naturali, inclusiv de
schimbari climatice ce pot afecta investiția
d) Informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau
situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat invecinată; existența condiționărilor
specifice încazul existenței
e) Caracteristicile tehnice și parametri specifici investiției rezultate în urma lucrărilor
de intervenție
- Traseul în plan
- Profilul longitudinal
- Profilul transversal
JUDEȚUL SIBIU
- Structura rutieră
- Dimensionarea structurii rutiere
- Siguranța circulației
- Mutări și protejări instalații
- Situația existentă a utilităților și analiza de consum
5.2 Necesarul de utilități rezultate, inclusiv estimări privind depăsirea consumurilor
inițiale de utilități și modul de asigurare a consumurilor suplimentare
- Necesarul de utilități rezultate, după caz în situația executării unor lucrări de
modernizare
- Estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități
5.3 Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevazute în graficul
orientativ de realizare a intervenției, detaliat pe etape principale
5.4 Costurile estimative ale investiției
- Costurile estimative pentru realizarea investiției, cu luarea în considerare a costurilor
unor investiții similare
- Costurile estimative de operare pe durata normată de viață/amortizarea investiției
5.5 Sustenabilitatea realizării investiției:
a) Impactul cultural și social
b) Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de
realizare, în faza de operare
- Numărul locurilor de muncă create în faza de execuție
- Numărul locurilor de muncă create în faza de operare
c) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a
siturilor protejate, după caz.
5.6 Analiză financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de intervenție:
a) Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și
prezentarea scenariului de referință
b) Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea
investiției, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung
c) Analiză financiară; Sustenabilitatea financiară;
d) Analiza economica; Analiza cost-eficacitate;
e) Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuarea riscurilor
6 Scenariul/opțiunea tehnico-economică optimă, recomandată
6.1 Comparația scenariilor/obțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilității și riscurilor
6.2 Selectarea și justificarea scenariului /opțiunii optime, recomandate
6.3 Principalii indicatori tehnico-economici aferenți investitiei:
a) Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, exprimată
în lei, cu TVA și respectiv fără TVA; din care construcții-motaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
b) Indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în
funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiție
c) Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții exprimată în luni
6.4 Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice
funcțiunii preconizate din punct de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale
aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
6.5 Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei
financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul
local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte
surse legal constituite.
7 Urbanism, acorduri și avize conforme
JUDEȚUL SIBIU
7.1 Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

7.2 Studiu topografic , vizt de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
7.3 Extrase de cartea funciară, cuexcepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
7.4 Avize privind asigurarea utilităților, în cazul suplimentării capacității existente
7.5 Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de
diminuarea a impactului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compesare, modalitatea
de integrare a prevederilor acordului de mediu, de principiu, în documentația tehnico-
economică
7.6 Avize, acorduri și studii specifice, după caz, care pot condiționa soluțiile tehnice
precum:
a) Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficență ridicată
pentru creșterea performanței energetice;
b) Studiu de trafic și studiu de circulație, după caz;
c) Raportul de diagnostic arheologic, în cazul intervențiilor în situri arheologice ;
d) Studiu istoric, în cazul monumentelor istorice;
e) Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției;

JUDEȚUL SIBIU
A) PIESE SCRISE
1 Informații generale privind obiectivul de investiții
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii

“CONSOLIDARE DRUM JUDEȚEAN DJ 106E KM 25+700 ÎNTRE LOCALITĂȚILE
TILIȘCA SI ROD”
1.2 Ordonatorul principal de credite/investitor

JUDEȚUL SIBIU
1.3 Ordonatorul de credite (secundar/terțiar)

-
1.4 Beneficiarul investiţiei

JUDETUL SIBIU
1.5 Elaboratorul documentaţiei

Tel: 0748-671702; fax:0369-630021
CIF:35223897; J32/1096/11.11.2015
Colaboratori :
Studiu geotehnic : SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRL
Studiu topografic : SC ROLAND SURVEY SRL
Expert tehnic atestat Af. Prof. Dr. Ing. Augustin POPA

JUDEȚUL SIBIU
2 Situația existentă și necesitatea realizării lucrărilor de

intervenție
2.1 Prezentarea contextului: politici, strategi, legislație, acorduri

relevante, structuri instituționale și financiare
Județul Sibiu se regăsește în zona de dezvoltare regională Centru, astfel vom
prezenta pe scurt obiectivele de dezvoltare specifice.
Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru reprezinta principalul document de
planificare si programare elaborat la nivel regional si asumat de către facto -e un
document- cadru la nivel regional prin care se stabileste viziunea de dezvoltare,
obiectivul global si obiectivele specifice de atins la finalul perioadei de programare,
propunand directiile de actiune si masurile necesare pentru atingerea obiectivelor. Planul
de Dezvoltare cuprinde Analiza socioeconomica a Regiunii Centru, Analiza SWOT a
Regiunii, Strategia de dezvoltare regionala pentru perioada 2014-2020, Indicatorii de
realizare, Estimarea necesarului de finantare, Sistemul de implementare si monitorizare,
precum si o Listă orientativa a proiectelor strategice din regiune ce vor putea fi finantate
în perioada 2014-2020.
Localizare geografică a Regiunii Centru este în centrul țării, pe cursurile superioare
și mijlocii ale Mureșului și Oltului, Regiunea Centru este străbătută de meridianul de 250
longitudine estică și paralela de 460 latitudine nordică. La nivel continental, Regiunea
Centru este situată în partea de sud-est a Europei și a Uniunii Europene. Prin poziția sa
geografică, Regiunea Centru ocupă o poziție privilegiată, realizând conexiuni cu 6 din
cele 7 regiuni de dezvoltare, înregistrându-se distanțe aproximativ egale din zona ei
centrală până la punctele de trecere a frontierelor. Regiunea Centru este formată din 6
județe (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu), care însumează o suprafață de
34100 km2 , reprezentând 14,3% din teritoriul țării.
2.2 Analiza situației existente și identificarea necesităților și a

deficiențelor
În vederea verificarea stării tehnice a zidului de sprijin și a partii carosabile pe
drumul județean DJ 106E între localitățile Tilișca și Rod, Km 25+700 precum și pentru
identificarea degradărilor apărute la obiectivul analizat, Consilul judetean Sibiu a inclus în
proiectul “Consolidare drum judetean DJ 106E, km 25+700 între localitățile
Tilișca și Rod” sectorul de drum afectat cu scopul de identificarea unor soluții de
consolidare și refacere a zidului de sprijin și a părții carosabile afectat de instabilitate.
Deficientele situației actuale:
La Km 25+700 se manifestă o instabilitate a versantului/platformei drumului pe o
lungime de aproximativ 15-20 de metri evidențiindu-se printr-o prăbușire pe o lungime
de aproximativ 10 metri a zidului de sprijin care borda partea din aval a drumului.
Acest lucru a determinat avarierea benzii stânga în proporti de 50-60%, pe unele

zone mixturile asfaltice rămânând în consolă.

JUDEȚUL SIBIU
Degradari ale zidului de sprijin si ale parapetului de siguranta

Sectorul expertizat a fost bordat în aval de drum de un zid de sprijin de greutate
din zidărie uscată de piatră brută cu o înălţime cuprinsă între 2-5 metri.
La partea superioară coronamentului a fost dispus un parapete de siguranţă

alcătuit din zidărie de piatră brută rostuită cu mortar de ciment.
Din informaţiile culese de la localnici execuţia sectorului de drum și a lucrărilor de

sprijinire aferente au fost realizate în anii 1920.
Pe sectoarele adiacente neprăbușite ale zidului, mortarul de ciment prezintă

fenomene avansate de măcinare.
Pe faţa văzută a zidurilor de sprijin se poate observa prezenţa vegetaţiei și

colmatarea rosturilor, lucru ce împiedică evacuarea apei din infiltraţii din spatele zidurilor
de sprijin.
În lungul parapetului de siguranţă există spaţii în formă de boltă prin care se

scurg apele de suprafaţă de pe partea carosabilă, ape ce se scurg apoi pe faţa văzută a
zidului de sprijin până la baza acestuia provocând spălarea și îmuierea terenului de
fundare de la baza acestuia.
Capacul parapetului de siguranţă prezintă crăpături si deplasari de dimensiuni

semnificative fapt ce dovedește că au avut loc deplasări ale zidăriei din zidul de sprijin pe
zonele de influenţă.
La partea inferioară a zidului de sprijin, în zona fundaţiilor se poate observa

dislocarea unor blocuri de piatră din zidărie odată cu destabilizarea tronsonului de zid de
sprijin prăbușit.
Zonele adiacente prăbusirii zidului de sprijin

Pe zonele adiacente prăbușirii zidului și platformei drumului, la partea superioară a
îmbrăcăminţii rutiere, se observă prezența unor fisuri la un unghi de 45° faţă de axul
drumului evidenţiind zona de influenţă.
Amonte de drum se găsește un versant artificial stâncos rezultat în urma

construcţiei drumului, iar la baza acestuia s-a identificat material deluvionar.
Materialul de umplutură din spatele zidului de sprijin

În spatele zidului de sprijin se află un material necoeziv format din anrocamente
provenite din derocarea versantului în faza de execuţie a drumului. Această umplutură
nu are o curbă granulometrică continuă prezentându-se sub forma unui material
monogranular.
Degradari drum județean DJ106 E
Prăbușirea în zona aval a zidului de sprijin a determinat avarierea benzii stânga în

proportie de 50-60%, parapetele de siguranță din zidărie de piatră rămanând în consolă
pe zona prăbușită.
JUDEȚUL SIBIU
S-a constatat prezența unor crăpături și fracturi în sistemul rutier, acestea

dezvoltându-se paralel cu axul drumului precum si zone de prabusire a structurii rutiere.
Sistemul rutier este de tip elastic cu îmbrăcămintea din mixturi asfaltice.
În zona afectată sistemul rutier prezintă degradări de tipul faianțărilor în plăci,

rupturilor de margine, suprafață cu ciupituri, suprafață poroasă etc. se poate observa că
s-au realizat lucrări de interventie de data recentă care au constat in colmatarea fisurilor
cu mastic bituminos și plombări.
Colectarea și evacuarea apelor de suprafaţă se realizează printr-un șanţ cu

secţiune redusă și neprotejată situat pe partea dreaptă a drumului în sensul
kilometrajului.
Necesitatea promovării investiției

Prin realizarea obiectivului de investitie se preconizează urmatoarele aspecte
pozitive:
• Asigurare siguranței în exploatare;
• Îmbunătățirea gradului de confort al transportatorilor și calatorilor;
• Micșorarea emisiilor de noxe în atmosferă;
• Creșterea sigurantei transportului auto;
• Cresterea vitezelor de circulatie si reducerea timpilor de parcurs respectiv
de asteptare;
• Sistem de captarea apelor de suprafață eficient și funcțional.
Impactul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de

investiţii:
• Sector din taluzul aval de drum degradat/prăbușit;
• Sector din partea carosabila a drumului judetean DJ106E degradat;
• Drum judetean cu trafic restrictionat.
• Cresterea volumului de noxe eleminate în atmosfera;
• Aspectul inestetic al zonei;
• Scurgerea apelor pluviale defectuoasa;
• Scaderea vitezei de circualtie;
• Sporirea nivelului zgomotului și a riscului de accidente.
• Scurgerea apelor pluviale într-un mod necorespunzător.
2.3 Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Prezenta documentație tehnică a fost întocmită la cererea Beneficiarului Județul
Sibiu prin Consilul Judetean și are ca obiect verificarea stării tehnice a terasamentului
(zidului de sprijin) și a partii carosabile pe drumul județean DJ 106E între Tilișca și Rod
precum și identificarea degradărilor apărute la obiectivul analizat cu scopul de
identificarea unor soluții de consolidare și refacerea zonelor afectate de instabilitate
Prin realizarea lucrarilor de consolidare se vor atinge urmatoarele obiective

generale:

JUDEȚUL SIBIU
• Asigurare siguranței în exploatare;

• Creșterea sigurantei transportului auto;
• Cresterea vitezelor de circulatie si reducerea timpilor de parcurs respectiv
de asteptare;
• Sistem de captarea apelor de suprafață eficient și funcțional.
Concluzie:
Prin lucrările propuse a se executa pe drumul judetean DJ106E la km 25+700 între
localitățile Tilișca și Rod prin prezenta documentație tehnică, se va asigura o circulație
fluentă și în condiții de siguranță a traficului auto și vor influența benefic zona atât din
punct de vedere ambiental cât și din punct de vedere socio-economic.

JUDEȚUL SIBIU
3 Descrierea construcție existente
3.1 Particularități ale amplasamentului

a) Descrierea amplasamentului
Prezenta documentație tehnică a fost întocmită la cererea beneficiarului Județul
Sibiu prin Consilul Județean și are ca obiect verificarea stării tehnice a terasamentelor
(zidului de sprijin) și a partii carosabile pe drumul județean DJ 106E între localitățile
Tilișca și Rod, Km 25+700, de a propune soluții de consolidare/stabilizare a versantului
aflat în zona drumului ce se constituie ca și taluz(zid de sprijin) pentru drum precum și
soluții pentru refacerea părții carosabile afectate
Versantul aferent sectorului cu instabilitate este localizat pe drumul județean DJ106E
pe un traseul sinuos cu numeroase curbe cu raze mici, având flancul aval al drumului
mărginit de ziduri de sprijin din zidărie de piatră și un taluz cu înclinare de 70° care
coboară în pantă continuă 20-30m.
b) Relațiile cu zonele învecinate, accese existente și/sau căi de acces

posibile
Drumul judeţean DJ106 E își are originea în localitatea Cristian la intersecţia cu
DN1, după care traversează localitățile Orlat, Sibiel, Săliște, Tilișca, Rod, Poiana Sibiului,
Jina și intră în DN 67C la Șugag, pe Valea Sebeșului, la km 52+165. Este un drum de
mare interes turistic, care face legătura între Mărginimea Sibiului și Valea Sebeșului.
Versantul aferent sectorului de drum judeţean DJ 106E, supus prezentei expertize, este
situat între localităţile Tilișca și Rod, la poziţia kilometrică 25+700 pe partea stângă și
măsoară o lungime de aproximativ 25-30m.
Zona în care a avut loc prăbușirea zidului de sprijin din zidarie de piatră și a
platformei drumului este situată geografic la baza dealului Priboi de-a lungul Râului
Neagu (Pârâul Tișca) care formează după confluenţa cu Valea Mare, Râul Săliște în
apropierea localităţi Tilișca.
Acesta se prezintă ca un relief caracteristic zonelor de deal şi de munte, puternic

afectat de văi tinere, de multe ori de tip torential, având versanţi şi pante relative mari.
c) Datele seismice și climatice și geologice

Zona are climat temperat de tip continental și este caracterizată de temperaturi
medii anuale mai scăzute (6°C) cu secetă în lunile august, septembrie și precipitații medii
anuale de 600 – 700 mm, mai pronunțate în anotimpurile de tranziție, primăvara și
toamnă. Vânturile dominante în timpul primăverii și verii sunt dinspre apus, iar toamna și
iarna dinspre est și nord-est.
Adancimea de îngheţ este de 80-90 cm conform STAS 6054-77 (Fig. 1), iar
potenţialul seismic al regiunii corespunde macrozonei care se caracterizează printr-o
valoare de vîrf a acceleraţiei terenului ag = 0,10 pentru un interval mediu de recurenţă
IMR = 225 de ani şi 20 % posibilitate de depăşire în 50 de ani, iar perioada de control a
spectrului de răspuns este Tc = 0,7 secunde potrivit normativului P 100-1-2013.
JUDEȚUL SIBIU
Sub aspect Geologic arealul aparţine Depresiunii Transilvaniei, straturile

componente fiind de vârstă neogenă. Fundamentul cristalin al Depresiunii Transilvaniei
este alcatuit din şisturi cristaline, acoperit de depozite aluvionare, cu o structură
geologică stratificată.
d) Studii de teren
i. Studiu geotehnic
Cercetarea geotehnică a sectorului de drum afectat de instabilitate s-a realizat printr-
un sondaj deschis continuat cu foraj amplasat chiar pe aliniamentul fundaţiei zidului în
zona sa de cedare.
Forajul executat a urmărit stabilirea stratificaţiei terenului şi mai ales poziţia spaţială a
rocii stîncoase masive în care ar putea fi încastrată noua fundaţie a zidului ce va fi
refăcut dacă se va recurge la refacerea vechiului zid.
Trebuie precizat că înălţimea zidului din piatră brută în zona de rupere considerată
între cota drumului şi nivelul terenului de la bază este cuprinsă între 2,5 m şi 4.00m în
funcţie de configuraţia versantului.
Fundaţia zidului are o încastrare de 0,8-1,0 m în stratul deluvial ajungîndu-se în
zonele marginale ale breşei din zid la roca stîncoasă masivă vizibilă la suprafaţă sub
forma unor colţi de stîncă.
Forajul geotehnic a relevat faptul că în axul alunecării şisturile apar la adîncimea
maximă de 1,3 m faţă de linia terenului natural la contactul cu paramentul exterior al,
acesta fiind un element important în stabilirea soluţiei constructive a sprijinirii corpului de
drum pe zona de consolidare.
Coloana de stratificaţie are următoarea alcătuire:
0,0-0,8 m blocuri din fundaţia zidului de sprijin;
0,8-1,3 m deluviu nisipos-argilos cu fragmente şi blocuri de şisturi;
1,3-2,0 m şisturi cristaline mediu alterate;
2,0-3,5 m rocă compactă, masivă.
Este normal ca în condiţiile de teren existente – deluviu permeabil, pantă foarte
accentuată a versantului – să nu se identifice un nivel liber al apei subterane, însă forajul
a pus în evidenţă până la roca stâncoasă un material foarte umed.
Apa subterana nu a fost interceptata în forajele executate.
ii. Studiu topografic

Planurile de ansamblu au fost comandate la Direcţia Topografică Militară în format
digitizat. Studiile de teren au fost efectuate pentru întocmirea planului de situaţie şi a
planului de încadrare în zonă. Astfel, s-au efectuat măsurători topografice utilizând
metoda drumuirii cu puncte radiate, folosind sistemul de coordonate Stereo ‘70 și RMN
‘75. Lucrările de birou s-au efectuat cu programe PC licenţiate.
Punctele de staţie s-au materializat cu bulon și țăruș metalic, fiecare având coordonate
Stereo ’70 și RMN ’75.

JUDEȚUL SIBIU
Coordonate puncte de statie:

Nr. Statie X=EST (m) Y=EST (m) Z (m)
1 406490,15 478473,56 709,758
2 406488,83 478538,75 706,520
iii. Studii de impact asupra mediului

Nu este cazul.
e) Situatia utilităților tehnico-edilitare existente

În cadrul proiectului, fiind vorba de consolidarea unui zid de sprijin existent și de
refacerea sistemului rutier din zona afectată, nu au fost prevăzute utilități specifice de
deservire a drumului.
Utilitățile care pot apărea în cadrul proiectului, nu fac obiectul acestei
documentații și se referă exclusiv la organizarea de șantier a viitorului constructor.
Acestea vor face parte din oferta pe care constructorul o va înainta în vederea
adjudecării lucrărilor de execuție stabilite prin proiect.
f) Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și

naturali, incluziv de schimbari climatice ce pot afecta investiția.
Nu este cazul. Investiția este amplasată în zonă de deal-podis, unde nu s-au

înregistrat factori de risc, antropici şi naturali, sau de schimbări climatice, care ar putea
afecta investiţia.
g) Informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de

arhitectura sau situri arheologice pe amplasament sau în zona
imediat învecinată ; existența condiționărilor specifice în cazul
existenței unor zone protejate.
Nu este cazul
3.2 Regimul juridic:

a) Natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv
servituți, drept de preempțiune
Suprafața ocupată de sectorul de drum judetean DJ106E unde se propun a se
realiza lucrari de consolidare aparține domeniului public al județului Sibiu, ampriza
drumului păstrându-se aceeaşi cu ampriza existentă.
Toate lucrările proiectate aflându-se în zona drumului existent.
Suprafața totală ocupată de lucrările proiectate se află situată în zona drumului în
conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor,
republicată în temeiul art. II din Legea nr. 82/1998, anexa 1.

JUDEȚUL SIBIU
b) Destinatia construției existente

Drumul județean DJ106E precum si lucrarile de consolidre care fac obiectul
prezentului contract sunt destinate infrastructurii pentru transport auto ca suport pentru
dezvoltarea integrată a mediului rural/urban în vederea dezvoltarii durabile.
c) Includerea construcției existente în listele monumentelor istorice,

situri arheologice, arii naturale protejate, precum și zonele de
protecție ale acestora și în zone construite protejate, după caz.
Nu este cazul.
d) Informații/ Obligații/constrangeri extrase din documentele de

urbanism, după caz.
Nu sunt prevăzute restricții/obligații sau restrângeri prevăzute în certificatul de urbanism.
3.3 Caracteristici tehnice și parametri specifici:

a) Categoria și clasa de importanță
Clasificarea tehnică
• Categoria drumului: drum judetean DJ106E
• Clasa tehnica a drumului: V (Conform OMT nr. 45/1998 - Ordin pentru aprobarea
Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor)
• Lătime parte carosabilă: 5.50m
• Lătime platforma: 6.00m
• Lătimea acostamentelor: 1x0.50m consolidat
• Tipul structurii rutiere: suplă
Categoria de importanță a lucrării

Lucrarea ce face obiectul prezentului proiect se încadrează în categoria „C”- Construcții
de importanță normală – în conformitate cu HGR nr.766/1997 „Regulament privind
stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor” și cu „Metodologie de stabilire a
categoriei de importanță a construcțiilor”, elaborate de INCERC, laborator SCB-BAP în
aprilie 1996.
Verificarea proiectului
Lucrările proiectate se încadrează în categoria de importanţa “C”, ca urmare este
necesară verificarea lor la categoria Af.
b) Cod în lista monumentelor istorice, după caz.

Drumul județean DJ106E nu are cod în lista monumentelor istorice.
c) An/Ani/perioade de construcție pentru fiecare corp de construcție

sprijinire aferente au fost realizate în anii 1920. Nu exista o statistica cu lucrarile de
modernizare a acestui sector de drum.
JUDEȚUL SIBIU
d) Suprafața construită
Suprafața totală construită este de aproximativ 530 mp din care suprafață
ocupată definitiv: 500mp și suprafață ocupată provizoriu:30mp.
e) Suprafața construită desfășurată

Suprafața totală construită este de aproximativ 530 mp din care suprafață
ocupată definitiv: 500mp și suprafață ocupată provizoriu:30mp.
f) Valoare de inventar a construcției

Drumul judetean DJ106E care face obiectul acestui proiect se regaseste în
inventarul domeniului public al judetului Sibiu.
Drumul judetean DJ106E – Cristian-Orlat-Sibiel-Valea Sălistei-Tilisca-Rod-Poiana
Sibiului-Jina-Limită jud. Alba
Nr. Crt: 13, Codul de clasificare:1.3.7.2, Elemente de indetificare:L=47,865km
Fară Valoare de inventar.
g) Alti parametri, în funcție de specificul și natura construcției

existente
Proiectul se referă la consolidarea unui zid de sprijin existent și la refacerea părții
carosabile afectate de instabilitate, datorită specificului proiectului se impune realizarea
unui studiu de stabilitate locala si generala in faza Proiect tehnic.
3.4 Analiza stării construcției, pe baza concluziilor expertizei tehnice

- Situaţia existentă
Având în vedere că zidul de sprijin afectat de instabilitate si sectorul de de drum
solicitate a fi proiectate sunt lucrări existente precum și datorită faptului că pe acest
sector există o structură rutieră cu imbrăcămintea din mixturi asfaltice, conform
legislației specifice în vigoare s-a impus întocmirea unui raport de expertiză tehnică
specialitatea – Af. de către Expert Tehnic Prof. Dr. Ing. Augustin POPA și întocmirea
prezentei documentații în faza Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție
(DALI).
După vizita tehnică în amplasament și conform măsurătorilor realizate la faţa locului,
au fost puse în evidență următoarele tipuri de degradări ale platformei drumului și a
zidului de sprijin adiacent acestuia după cum urmeaza:
Degradari ale zidului de sprijin si ale parapetului de siguranta
Sectorul expertizat a fost bordat în aval de drum de un zid de sprijin de greutate
din zidărie uscată de piatră brută cu o înălţime cuprinsă între 2-5 metri.
La partea superioară coronamentului a fost dispus un parapete de siguranţă

alcătuit din zidărie de piatră brută rostuită cu mortar de ciment.

sprijinire aferente au fost realizate în anii 1920.

JUDEȚUL SIBIU
Pe sectoarele adiacente neprăbușite ale zidului, mortarul de ciment prezintă

fenomene avansate de măcinare.
Pe faţa văzută a zidurilor de sprijin se poate observa prezenţa vegetaţiei și

colmatarea rosturilor, lucru ce împiedică evacuarea apei din infiltraţii din spatele zidurilor
de sprijin.
În lungul parapetului de siguranţă există spaţii în formă de boltă prin care se

scurg apele de suprafaţă de pe partea carosabilă, ape ce se scurg apoi pe faţa văzută a
zidului de sprijin până la baza acestuia provocând spălarea și îmuierea terenului de
fundare de la baza acestuia.
Capacul parapetului de siguranţă prezintă crăpături si deplasari de dimensiuni

semnificative fapt ce dovedește că au avut loc deplasări ale zidăriei din zidul de sprijin pe
zonele de influenţă.
La partea inferioară a zidului de sprijin, în zona fundaţiilor se poate observa

dislocarea unor blocuri de piatră din zidărie odată cu destabilizarea tronsonului de zid de
sprijin prăbușit.
Zonele adiacente prăbusirii zidului de sprijin

Pe zonele adiacente prăbușirii zidului și platformei drumului, la partea superioară a
îmbrăcăminţii rutiere, se observă prezența unor fisuri la un unghi de 45° faţă de axul
drumului evidenţiind zona de influenţă.
Amonte de drum se găsește un versant artificial stâncos rezultat în urma

construcţiei drumului, iar la baza acestuia s-a identificat material deluvionar.
Materialul de umplutură din spatele zidului de sprijin

În spatele zidului de sprijin se află un material necoeziv format din anrocamente
provenite din derocarea versantului în faza de execuţie a drumului. Această umplutură
nu are o curbă granulometrică continuă prezentându-se sub forma unui material
monogranular.
Degradari drum județean DJ106 E
Prăbușirea în zona aval a zidului de sprijin a determinat avarierea benzii stânga în

proportie de 50-60%, parapetele de siguranță din zidărie de piatră rămanând în consolă
pe zona prăbușită.
S-a constatat prezența unor crăpături și fracturi în sistemul rutier, acestea

dezvoltându-se paralel cu axul drumului precum si zone de prabusire a structurii rutiere.
Sistemul rutier este de tip elastic cu îmbrăcămintea din mixturi asfaltice.
În zona afectată sistemul rutier prezintă degradări de tipul faianțărilor în plăci,

rupturilor de margine, suprafață cu ciupituri, suprafață poroasă etc. se poate observa că
s-au realizat lucrări de interventie de data recentă care au constat in colmatarea fisurilor
cu mastic bituminos și plombări.

JUDEȚUL SIBIU
Colectarea și evacuarea apelor de suprafaţă se realizează printr-un șanţ cu

secţiune redusă și neprotejată situat pe partea dreaptă a drumului în sensul
kilometrajului.
Traficul greu din zona și îmbărânirea mixturilor asfaltice din îmbrăcămintea

drumului au influențat într-un mod defavorabil structura drumului.
Cauzele producerii fenomenului de instabilitate pe sectorul de drum investigat sunt

evidente, acestea fiind următoarele:
• vechimea mare de aproape 100 de ani a drumului şi a zidului de consolidare
pe flancul aval precum şi unele elemente ce ţin de tipul constructiv, natura
materialului din zid şi adîncimea de încastrare;
• drumul este realizat în profil transversal mixt specific traseelor de munte avînd
în corpul său deluviu format pe seama alterării şi dezagregării şisturilor
cristaline, acesta fiind un material slab coeziv sau necoeziv caracterizat doar
printr-un unghi de frecare internă mai mare: 25-30º;
• inexistenţa unei rigole impermeabile (betonate) sau cel puţin a unui şanţ de
colectare-evacuare a apelor de suprafaţă pe flancul amonte al drumului,
situaţie în care s-au produs două fenomene:
- infiltrarea apelor pe sub covorul asfaltic prin corpul drumului a avut ca
efect antrenarea prin sufozie mecanică a părţii fine argiloase-prăfoase-
nisipoase din interspaţiile fragmentelor de şisturi;
- lipsa şanţului pe flancul drept stă şi la originea celui de al doilea
fenomen şi anume curgerea apelor de suprafaţă pe carosabil traversînd
întreaga platformă a drumului scurgîndu-se apoi pe zidul de sprijin prin
ferestrele existente în parapetul de protecţie. Aceste ape chiar dacă nu
au avut debite mari – însă acţionînd timp îndelungat – au format la
baza zidului un mic ogaş dezvelind fundaţia pe întreaga zonă de
încastrare iar consecinţa a fost subminarea zidului şi prăbuşirea
acestuia.
• la declanşarea instabilităţii – pe lângă cauzele menţionate – trebuie admisă şi
contribuţia vibraţiilor şi a sarcinilor dinamice provenite din traficul rutier greu.
Se impune constituirea de măsuri de restricționare a desfășurării traficului auto în
zonă prin semnalizarea corespunzătoare prin semne de circulație, izolarea zonei cu
parapete de siguranță direcțional, limitarea vitezei de circulație și a tonajului.
Se impune intervenția în cel mai scurt timp posibil asupra versantului (zidului
nuniversitat), respectiv a platformei drumului în vederea asigurării stabilității rezistenței
și durabilității în timp.
- Sistemul rutier existent

Sub aspectul calităţii suprafeţei carosabile trebuie menţionat că pe întreaga sa
lungime drumul este acoperit cu o îmbrăcăminte asfaltică degradată.
Conform studiului geotehnic a rezultat urmatorul sistem rutier:

JUDEȚUL SIBIU
- Strat de mixturi asfaltice executate in doua straturi 6-8cm

- Strat de bază din piatră spartă -15cm;
- Strat de fundație din balast -10cm;
- Trafic
Traficul este preponderent compus din autoturisme și autovehicule ce tranziteaza
localitatile Tilișca și Rod.
Drumul județean DJ106E asigură legatura între cele două localități dar și între
drumurile naționale DN1(jud. Sibiu) si DN67C in judetul Alba, așadar putem preconiza ca
o parte din traficul de pe cele două drumuri este atras și de drumul județean.
Se apreciază că intensitatea traficului pe acest drum are valori ce caracterizează
un trafic greu, iar pentru perioada de perspectivă de 15 ani (2015-2030) se apreciază că
acesta se va menține în limitele aceleiași clase de trafic.
3.5 Starea tehnică, inclusiv sistemul structural și analiza diagnostic, din

punct de vedere al asigurării cerințelor fundamentale aplicabile,
potrivi legii.
Drumul proiectat se va păstra în ampriza drumului existent, astfel încât să nu existe
expropieri din proprietate privată.
Traseul în plan al drumului urmăreşte în general traseul existent, dar în condiţiile
prevăzute de reglementările tehnice în vigoare cu privire la amenajarea în plan a
curbelor (STAS 863/85).
În profil longitudinal, modelarea axului drumului s-a făcut în funcţie de cotele
existente ale drumurilor existente şi de terenul natural. La modelarea axului în plan
vertical s-a ţinut cont de cotele impuse de racodurile cu zonele adiacente ale zonei
instabile, astfel încât funcţionalitatea ansamblului din punct de vedere structural şi al
drenării apelor pluviale să fie optimă.
3.6 Actul doveditor al forței majore

Expertiza tehnica intocmită de Expert tehnic atestat Af Prof. Dr. Ing. Augustin POPA
Rapoarte de sinteza ale comitetului pentru situatii de urgență, acestea se regasesc
la Beneficiar.
4 Concluziile expertizei tehince și, după caz, ale auditului

energetic, concluzile studiilor de diagnosticare.
a) Clasa de risc seismic
Conform normativului P 100 - 2013, referitor la proiectarea seismică a
construcţiilor potenţialul seismic al regiunii corespunde macrozonei care se
caracterizează printr-o valoare de vârf a acceleraţiei terenului ag = 0,10 pentru un
interval mediu de recurenţă IMR = 225 de ani şi 20 % posibilitate de depăşire în 50 de
ani şi o perioadă de control a spectrului de răspuns Tc = 0,7 secunde pe întreg sectorul
aflat în studiu

JUDEȚUL SIBIU
b) Prezentarea a minimum două soluții de intervenție

Soluțiile propuse de consolidare/stabilizare a versantului (zidului de sprijin) aferent
sectorului de drum DJ106E, Km 25+70 constă în realizarea unor lucrări de intervenţii ce
constau în:
VARIANTA A
Refacerea zidului de sprijin pe sectorul prăbușit care presupune demolarea acelui

sector până la fundație, realizarea unei fundații din beton încastrată corespunzător și
apoi reconstruirea la forma inițială.
Soluția va presupune:
o Consolidarea zidului de sprijin din zidărie de piatră uscată prin rostuire

cu mortar structural M100 după curățarea rosturilor de vegetatie și de
material impropriu pe sectoarele adiacente zonei instabile L=5-10 m
amonte aval.
o Evacuarea materialului destabilizat de sub corpul drumului, desfacerea
zidăriei degradate de pe zonele adiacente influenţate de prăbușirea
zidului de sprijin
o Execuția unei structuri de sprijin din zidărie de piatră rostuită cu mortar
fundată corespunzător din punct de vedere al încastrării în terenul bun
de fundare și adâncimii de îngheț-dezgeț;
o Racordarea lucrărilor de consolidare la zidul de zprijin existent, stabil.
o Reconstrucția sectorului de drum afectat;
o Colectarea și evacuarea corespunzătoare a apelor subterane și de
suprafață prin execuția unui dren în spatele zidului de sprijin.
o Amenajarea terenului din fața zidului de sprijin si asigurarea colectării și
evacuării apelor din zonă.
o Pentru asigurarea siguranței circulației rutiere se propune
realizarea/refacerea parapetelui de siguranţă din zidărie de piatră brută
rostuită cu mortar de ciment și a unui capac din beton la partea
superioară.
o În ceea ce privește platforma drumului, afectată de fenomenul de
instabilitate, se propune reconstrucția acesteia cu un sistem rutier elastic
nou corespunzător traficului de pe drumul DJ 106E compus din:
• Strat de uzura din BA16 - 4cm;
• Strat de legătură din BAD20 - 6cm;
• Strat de bază din piatră spartă -15cm;
• Strat de fundație din balast -30cm;
• Umplutură din material corespunzător

JUDEȚUL SIBIU
VARIANTA B
Ca și soluție alternativă de consolidare/stabilizare se propune realizarea unui zid

de sprijin din pământ armat cu fata vazută din elemente prefabricate din beton
vibropresat.
Soluţia presupune:
o Demontarea parapetului de siguranță din zidarie de piatra;
o Evacuarea materialului destabilizat de sub corpul drumului și din zona
afectată de fenomenul de instabilitate;
o Decaparea sistemului rutier pe o lungime aproximativ 20.00m și o lățime
de 4.00-5.50m.
o Realizarea unei fundaţii din beton, care să conlucreze cu taluzele
naturale adiacente incastrata in terenul de baza (stanca);
o Realizarea unei umpluturi din materiale corespunzătoare, necoezive sau
slab coezive armate cu geogrile, iar concomitent cu înaintarea umpluturii
se va realiza o faţadă din elemente prefabricate din beton vibropresat.
o plantarea taluzului cu arbori;
o reconstruirea sistemului rutier;
o prevederea unui dren longitudinal in spatele elemetelor prefabricate din
beton vibropresat.
realizarea/refacerea parapetelui de siguranţă din zidarie de piatra și
refacerea marcajului longitudinal.
• Umplutură din material corespunzător armata cu geogrile.
c) Soluțile tehnice și măsurile propuse de către expertul tehnic, și

după caz, auditorul energetic spre a fi dezvoltate în cadrul
documentației de avizare a lucrărilor de intervenție
În cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri
existente, care au un sistem rutier definitiv fără defecte majore structurale: sunt în
ramblee înalte sau deblee adânci, au lucrări grele de sprijinire şi consolidare, sunt în
traversarea localităţilor cu numeroase accese şi prezintă elemente geometrice care nu se
încadrează în cele prevăzute de norme, iar amenajarea în condiţiile normelor ar necesita
lucrări de volume mari şi costisitoare, exproprieri şi/sau demolări sau ar elimina
posibilităţile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea se pot
corela cu viteza de proiectare în cadrul unui proces de proiectare excepţională, prin
JUDEȚUL SIBIU
adoptarea unor elemente la limita celor rezultate din calcule, fără însă a afecta siguranţa
circulaţiei, prevăzându-se măsuri corespunzătoare.”
Aceste precizări sunt necesare în special la asigurarea elementelor geometrice
prevăzute în STAS 863/85 (în plan, profil longitudinal, viteze de proiectare, lățimi ale
platformei și părții carosabile etc).
Soluția tehnică propusă de către expertul tehnic spre a fi dezvoltată în
cadrul documentației de avizare a lucrarilor de intervenție:
sector pînă la fundație, realizarea unei fundații din beton încastrată corespunzător și apoi
reconstruirea la forma inițială.

amonte aval.
zidului de sprijin
de fundare și adâncimii de îngheț-dezgeț;
suprafață prin execuția unui dren în spatele zidului de sprijin si a unei
rigole betonate in partea amonte.
superioară.

JUDEȚUL SIBIU
Expertul recomandă luarea în considerare, a solutie prezentate mai sus, datorită

accesibilității tehnologice a soluției și a timpului relativ restrâns de execuție precum și
pentru o corelare cu lucrarile existente în zona.
d) Recomandarea interventilor necesare pentru asigurarea

functionarii conform cerintelor si conform exigentelor de
calitate
(DALI).
Se dorește a se readuce în atenția tuturor factorilor implicați în desfășurarea
proiectului următoarele:
• prin natura factorilor care acționează negativ asupra versanților (îngheț-dezgheț,
cantitățile de precipitații actuale și viitoare, insolație, vibrațiile generate de traficul
greu, etc.) se conferă un caracter evolutiv și imprevizibil dezvoltării în timp a
versaților, fapt care necesită o monitorizare atentă și permanentă a acestora;
• pentru o utilizare eficientă a resurselor financiare se recomandă adoptarea

soluțiilor de consolidare strict acolo unde se impune acest lucru, într-o fază
incipientă de dezvoltare a fenomenelor de instabilitate;
soluțiilor de consolidare în cel mai scurt timp posibil deoarece valoarea investițiilor
crește odată cu lipsa de intervenție.
• Pentru faza proiect tehnic se recomandă să se realizeze un studiu de
stabilitate locala si generală datorită specificului proiectul -LUCRARI DE
CONSOLIDARE SI STABILITATE A TALUZELOR/ZIDURI DE SPRIJIN SI
VERSANTILOR-
• In faza proiect tehnic zidul de sprijin proiectat va trebui calculat
conform normativelor in vigoare.
• Este obligatoriu ca adîncimea de încastrare a fundaţiei zidului să depășească limita
maximă de îngheţ din regiune pentru a fi îndeplinită condiţia impusă prin relaţia: Df min
≥ Hîng + (10÷20 cm) care asigură totodată cerința ca la cota respectivă terenul să fie
corespunzător sub aspectul portanţei astfel încît printr-o dimensionare corectă a tălpii
fundaţiei să se asigure corelarea între presiunea transmisă de construcţie şi rezistenţa la
încărcare a terenului în conformitate cu prevederile normativului „Proiectarea geotehnică
a fundaţiilor de suprafaţă“ indicativ NP 112-2014.

JUDEȚUL SIBIU
• Totodată, pentru a fi asigurată stabilitatea zidului de sprijin trebuie ca acesta să

fie verificat la alunecare și la răsturnare fiind necesare și calcule de stabilitate locală și
generală.
• Este importantă și amenajarea din spatele zidului, respectiv refacerea drumului
judetean DJ106E unde se va realiza și drenul de captare a apelor subterane.
• Lucrările vor trebui realizate în baza unei documentații tehnice elaborate în mod
corespunzător de către personal de specialitate cu experiență în consolidarea și
sprijinirea taluzurilor și versanților. Lucrările proiectate se vor verifica la exigența Af de
către verificator tehnic atestat.

JUDEȚUL SIBIU
5 Indentificarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice

(minimum două) și analiza detaliată a acestora.
Scenariul 1:

amonte aval.
zidului de sprijin
de fundare și adâncimii de îngheț-dezgeț, L=20.00m;
superioară.

JUDEȚUL SIBIU
Capitolul 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1 Constructii si instalatii 196000.00 42903.42 37240.00 233240.00 51055.07
Montaj utilaje, echipamente tehnologice si
4.2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
functionale
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care
4.3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
necesita montaj
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care
4.4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
nu necestita montaj si echipamente de transport
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

4.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total cap.4 196000.00 42903.42 37240.00 233240.00 51055.07
Scenariul 2:
vibropresat.
Soluţia presupune:
de 4.00-5.50m.
beton vibropresat.

JUDEȚUL SIBIU

4.2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
functionale
4.3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
necesita montaj
4.4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Total cap.4 250000.00 54792.12 47500.00 297500.00 65202.62
Scenariul 3 (fara realizarea investitiei)

În situația în care nu se vor realiza lucrări de refacere și de consolidare a zidului
de sprijin existent pe sectorul de drum judetean afectat, prin natura factorilor ce
acționează negativ asupra versanților și lucrărilor de sprijinire/consolidare (îngheț-
dezgheț, cantitățile de precipitații actuale și viitoare, insolație, vibrațiile generate de
traficul greu, depășirea duratei de exploatare etc.) se conferă un caracter evolutiv și
imprevizibil dezvoltării în timp a fenomenelor de instabilitate, fapt care necesită o
monitorizare atentă și permanentă a acestora
Toate acestea demonstreaza ca este imperios necesara realizarea investitiei.
5.1 Soluția tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,

funcțional-arhitectural și economic
(DALI).
a) Descriera principalelor lucrări de intervenție pentru:
-
Consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului
structural;
În cadrul proiectului se propune consolidarea zidului de sprijin existent adiacent
drumului județean DJ106E la km 25+700 prin refacerea zidului de sprijin pe sectorul
prăbușit care presupune demolarea acelui sector, realizare unei fundații din beton
încastrată corespunzător pe o lungime de aproximativ 20.00m, și apoi reconstruirea la
forma inițială precum și refacerea sistemului rutier pe zona afectată cu un sistem rutier
nou care să corespundă traficului actual si celui de perspectivă. Se propune si rostuirea
sectorelor adiacente zidului refăcut cu mortar M100 pentru a le consolida si rigidiza.

JUDEȚUL SIBIU
- Protejarea, repararea elementelor structurale/nestructurale,

cu/fără modificarea configurației și/sau a funcțiunii existente a
construcției
prăbușit care presupune demolarea acelui sector, realizare unei fundații din beton
nou care să corespundă traficului actual si celui de perspectivă.
- Intervenții de protejare/conservare a elementelor naturale și

antropice existente valoroase, după caz;
Nu este cazul deoarece în cadrul proiectului nu se vor face lucrări de intervenție
care să necesite protejarea/conservarea elementelor naturale și antropice existente
valoroase.
- Demolarea parțială a unor elemente structurale/nestructurale,

cu/fătă modificarea configurației și/sau a funcțiunii existente a
construcției.
prăbușit care presupune demolarea acelui sector, realizarea unei fundații din beton
.
- Introducerea unor elemente structurale/nestructurale

suplimentare
prăbușit care presupune demolarea acelui sector, realizarea unei fundații din beton
- Introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea

răspunsului seismic al construcției existente
Nu este cazul.

JUDEȚUL SIBIU
b) Descrierea, după caz, și a altor categorii de lucrări incluse în

soluția tehnică de intervenție propusă, respectiv hidroizolații,
termoizolații, repararea/înlocuirea instalațiilor/echipamentelor
aferente construcție, demontări/montări, debranșări/branșări,
finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătățirea terenului
de fundare, precum și lucrări strict necesare pentru asigurarea
funcționalității construcției reabilitate.
Nu este cazul, În cadrul proiectului se propune consolidarea zidului de sprijin
existent adiacent drumului județean DJ106E la km 25+700 prin refacerea zidului de
sprijin pe sectorul prăbușit care presupune demolarea acelui sector, realizare unei
fundații din beton încastrată corespunzător pe o lungime de aproximativ 20.00m, și apoi
reconstruirea la forma inițială precum și refacerea sistemului rutier pe zona afectată cu
un sistem rutier nou care să corespundă traficului actual si celui de perspectivă.
c) Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc , antropici și

naturali, inclusiv de schimbari climatice ce pot afecta investiția
Nu este cazul. Investitia este amplasata in zona de deal-podiș, unde nu s-au
inregistrat factori de risc, antropici şi naturali, sau de schimbări climatice, care ar putea
afecta investiţia.
d) Informații privind posibile interferențe cu monumente

istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament
sau în zona imediat invecinată; existența condiționărilor
specifice încazul existenței
Nu este cazul.
e) Caracteristicile tehnice și parametri specifici investiției rezultate

în urma lucrărilor de intervenție
Având în vedere că sectorul de de drum afectat de instabilitate solicitat a fi
proiectate sunt sectoare de drum/zid de sprijin existent precum și datorită faptului că pe
acest sector există o structură rutieră cu imbrăcămintea din mixturi asfaltice, conform
(DALI).
Astfel se propune efacerea zidului de sprijin pe sectorul prăbușit care presupune
demolarea acelui sector pînă la fundație, realizarea unei fundații din beton încastrată
corespunzător și apoi reconstruirea la forma inițială.

amonte aval.

JUDEȚUL SIBIU

zidului de sprijin
superioară.
Lucrările ce se vor realiza vor fi:
• Refacere zid de sprijin din zidarie de piatra rostuita cu mortar: L= 20.00m
• Consolidare zid de sprijin existent prin rostuire cu mortar M100: S=min
50mp
• Refacere parapete de siguranta din zidarie de piatra rostuita cu mortar
M100: L=30.00m
• Refacere capac de beton C30/37 peste parapetul de siguranta: L=30.00m
• Refacere sistem rutier afectat S=250m
• Realizarea unui dren in spatele zidului de sprijin pentru colectarea apelor
de infiltratii.
• Se va realiza o rigola triunghiulara din beton C30/37, L=170m.
• La podetul existent de la km 25+655 se vor realiza urmatoarele lucrari:
o Decolamatare
o Amenajare canal de scurgere aval L=10.00m
o Refacere parapet de siguranta din zidarie de piatra pe o lungime
de min 5.00m

JUDEȚUL SIBIU
Săpăturile se vor realiza astfel încât să fie menținut echilibrul natural al terenului din
jurul gropii astfel încât să nu pericliteze construcțiile învecinate. Pământul rezultat din
săpătură se va depozita la o distanță mai mare de 1.00m. Se vor lua măsuri de înlăturare
rapida a apelor din precipitații sau provenite accidental.
Nu se recomandă realizarea lucrărilor de săpătură în perioade cu precipitații.
Umpluturile se vor realiza în straturi de maxim 20 cm cu un grad de compactare de

98-100%. Acestea se vor realiza din materiale corespunzătoare conform SR EN 1997-1.
Se interzice realizarea umpluturilor din materiale cu umflări și contracții mari, mâluri,
argile moi, cu conținut de materii organice, resturi de lemn, bulgări, zăpadă, gheață sau
turbă.
Umiditatea materialului folosit la umpluturi va fi cât mai aproape de umiditatea optimă

de compactare.
- Traseul în plan
Traseul în plan al drumului urmăreşte în general traseul existent, dar în condiţiile
prevăzute de reglementările tehnice în vigoare cu privire la amenajarea în plan a
curbelor (STAS 863/95).
- Profilul longitudinal
În profil longitudinal, modelarea axului drumului s-a făcut în funcţie de cotele existente
ale terenului natural. La modelarea axului în plan vertical s-a ţinut cont de cotele impuse
de racodurile cu sectoarele adiacente, astfel încât funcţionalitatea ansamblului din punct
de vedere al acceselor şi al drenării apelor pluviale sa fie optimă. S-a ținut cont și de
necesitatea asigurării accesului la proprietățile adiacente drumului.
- Profilul transversal
Elementele geometrice în profil transversal au fost proiectate în conformitate cu
prevederile următoarelor stas-uri:
STAS 2900/89 - “Lucrări de drumuri - LATIMEA DRUMURILOR”;
“Norme Tehnice privind proiectarea si realizarea străzilor in localităţile rurale”, aprobate
cu ordinul Ministerului Transporturilor nr.50/27.01.1998.
Prin urmare s-au adoptat următoarele profile transversale tip:
• Profil transversal:
o Categoria drumului: drum judetean DJ106E
o Clasa tehnica a drumului: V
o Lătime parte carosabilă: 5.50m
o Lătime platforma: 6.00m
o Lătimea acostamentelor: 1x0.50m consolidat
o Panta transversală pe partea carosabilă și acostamente: 2,5%

JUDEȚUL SIBIU
- Structura rutieră
- Dimensionarea structurii rutiere

La dimensionare s-a ţinut cont de normele TEM (Trans European Motorway) și normele
tehnice românești. Durata de viață calculată a sistemului rutier cu straturi asfaltice este
de 15 ani, încărcarea pe osie fiind 115 kN ai cărei parametrii sunt :
• sarcina pe roțile duble 57,5 kN,
• presiunea de contact 0,625 Mpa,
• raza suprafeței circulare echivalente suprafeței de contact pneu – drum
0,171m.
Astfel se recomandă următoarea soluție de refacere:
Structura rutiere noua pe zona carosabila:

o 4 cm - strat de uzură BA16, conf. SR EN 13108-1;
o 6 cm - strat de legatură BAD20, conf. SR EN 13108-1;
o 20 cm - strat de baza din piatră spartă, conform SR EN 13242 si
STAS6400;
o 30 cm - strat de fundație din balast (amestec optimal) conform SR
EN13242 si STAS 6400;
Aceste structuri corespund clasei de trafic greu, clasa în care se apreciază că se
vor încadra străzile analizate pe o perioadă de perspectivă de 15 ani(2015-2030).
Structura rutieră, în urma dimensionării, ținând cont de traficul de calcul și de
capacitatea portantă a terenului de fundare, s-a ales de tip semirigid.
Structura rutieră va trebui să fie întreținuță ulterior, conform prevederilor
Normativului AND 554.
- Siguranța circulației
Se va asigura semnalizarea și marcajul corespunzător punctului de lucru pe timpul
execuției lucrărilor, (conform Ordinului MT/MI/411/1112/2000, se vor monta parapete
grele pe amplasamente provizorii în zonele afectate), iar la finalizarea acestora se va
asigura semnalizarea și marcajul final al drumului.
Proiectarea sistemului de semnalizare și marcaje trebuie făcută atât pentru traseul
studiat cât și pentru căile de comunicații rutiere care îl intersectează, cu acces la acesta,
urmărindu-se respectarea prevederilor SR 1848-1,2,3.
- Mutări și protejări instalații

Nu este cazul.
- Situația existentă a utilităților și analiza de consum

În cadrul proiectului, fiind vorba de consolidarea si refacerea unui sector de drum
afectat de instabilitate, nu au fost prevăzute utilități specifice de deservire a obiectului.
Utilitățile care pot apărea în cadrul proiectului, nu fac obiectul acestei
documentații și se referă exclusiv la organizarea de șantier a viitorului constructor.
Acestea vor face parte din oferta pe care constructorul o va înainta în vederea
adjudecării lucrărilor de execuție stabilite prin proiect.
JUDEȚUL SIBIU
Modalitatea de amplasare a organizării de șantier, cât și locația, diferă de la

constructor la constructor funcție de capacitățile fizice și a managementului de resurse
umane.
5.2 Necesarul de utilități rezultate, inclusiv estimări privind depăsirea

consumurilor inițiale de utilități și modul de asigurare a
consumurilor suplimentare
- Necesarul de utilități rezultate, după caz în situația executării unor

lucrări de modernizare
În conformitate cu ceea ce s-a specificat mai sus, nu sunt prevăzute utilități
specifice lucrării de investiție privind lucrarile analizate.
- Estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități

Nu este cazul.
5.3 Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevazute

în graficul orientativ de realizare a intervenției, detaliat pe etape
principale
Principalele etape de relizare a investiției au fost structurate după cum urmează:
Etapa I – pregătirea investiției

Această etapă presupune realizarea documentațiilor de avizare și tehnice în vederea
promovării investiției, fiind :
• Documentația de avizare a investiției
• Proiectul tehnic de execuție și documentații tehnice de licitație
• Detalii de execuție
• Elaborarea documentațiilor de licitație pentru construire
Ceea ce a fost descris mai sus reprezintă sub-etape ale etapei principale.
Această etapă se află în prezent în derulare.
Etapa II – pregătirea licitației pentru construire

În această etapă este prevăzut a fi derulate activitățile de pregătire a licitației pentru
construire în conformitate cu legislația.
Tot în această etapă se prevede susținerea licitației pentru construire, evaluarea
ofertelor și semnarea contractului de construire.
Etapa III – etapa de construire a lucrărilor de investiție

Această etapă cuprinde două subetape și anume:
• Întocmirea documentațiilor pentru amenajarea de șantier, realizarea organizării
și realizarea proiectelor de mutări și protejări instalații;
• Asistența tehnică din partea Proiectantului pe întreaga durată de realizare a
investiției;
• Construirea efectivă
Această etapă se estimează a se derula pe o perioadă de 60 de zile(doua luni).

JUDEȚUL SIBIU
Etapa IV – etapa de garanție a lucrărilor executate

Proiectantul recomandă ca această etapă de garanție să fie de minim 60 luni.
Etapa V – etapa de exploatare și întreținere a lucrărilor

În această etapă se vor efectua lucrările de întreținere curenta.
Graficul orientativ de realizare a investitiei se regaseste in Anexa 1

JUDEȚUL SIBIU
5.4 Costurile estimative ale investiției

- Costurile estimative pentru realizarea investiției, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiții similare
Devizul general pentru cele două variante, a fost întocmit în conformitate cu
HOTĂRÂREA nr.907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-
cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii
finanţate din fonduri publice
La stabilirea valorilor , proiectantul a tinut cont de prevederile Hotararii
Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de
investitii finantate din fonduri publice
- Costurile estimative de operare pe durata normată de

viață/amortizarea investiției
Nu este cazul
5.5 Sustenabilitatea realizării investiției:

a) Impactul cultural și social
Beneficiile socio-economice ce vor fi inregistrate ca urmare a implementarii proiectului
sunt:
• Crearea de noi locuri de munca permanente si reducerea somajului;
• Reducerea numarului de accidente;
• Economii din scaderea costului de exploatare (reducere consum carburanti per
auto/an, reducere costuri expioatare autovehicule);
• Economii din scaderea timpului de parcurs.
Beneficiile proiectului au fost impartite in doua componente:
• beneficii de la utilizatorii care utilizeaza drumul;
• beneficii de la utilizatorii noi care vor utiliza drumul;
Utilizatorii noi apar odată cu dezvoltarea economica a zonei, iar beneficiile socio–
conomice sunt: valoarea timpului economisit, valoarea benzinei, lubrefiantilor,
anvelopelor si alte costuri aditionale aferente transportului, economisite de catre viitorii
utilizatori si cei actuali, precum si siguranta si confortul traficului, date si de o reducere
semnificativa a impactului asupra mediului prezentata mai sus in analiza financiara.
Realizarea lucrarilor de consolidare asupra sectorului afectat de instabilitate va
avea un impact pozitiv asupra:
persoanelor fizice deţinătoare de vehicule
• se reduc timpii de circulaţie ca urmare a creşterii vitezei de rulare
• economie de carburanţi şi micşorarea uzurii maşinilor
• se reduc costurilor de reparare a vehiculelor prin condiţii optime de transport
(fluenţă)
• scăderea numărului de accidente rutiere
• creşte cifra de afaceri şi rata profitului pentru firmele de transport (marfă/călători)
JUDEȚUL SIBIU

• creşte volumul şi siguranţa călătorilor şi a mărfurilor transportate
• agenţi economici din zonă
• creşte numărul unităţilor de procesare a produselor agro-alimentare în
• se creează noi locuri de muncă.
b) Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea

investiției: în faza de realizare, în faza de operare
- Numărul locurilor de muncă create în faza de execuție

Realizarea drumurilor care fac obiectul proiectului va asigura, pe perioada unu an
de execuție, existența unui anumit număr de locuri de muncă.
Din practica unor lucrări similare s-a constatat că pentru o investiție rutieră de un
miilion euro se creeaza 15 locuri de muncă atât pentru construcția propriu-zisă cât și în
industria orizontală (materiale de construcție, extractivă, prelucrătoare etc).
Având în vedere valoarea investiției de cca 0,05 milioane € rezultă un număr total
de cca 1 loc de muncă (om-an) adică timp de 1 an câte 1 loc de munca.
- Numărul locurilor de muncă create în faza de operare

Pentru perioada de operare (exploatere) vor fi necesare deasemenea noi locuri de
muncă, legate de lucrări de întreținere și reparații necesare întreținerii în bune condiții de
exploatare a drumului.
Caracteristicile lucrărilor de reparații și întreținere sunt, în mare, apropiate de cele
pentru realizarea investiției, având însă un volum ceva mai mare de forță de muncă, cca
3 locuri de muncă la 1 milion €.
Rezultă că pentru întreținere vor fi necesare câte 3 locuri de munca anual, iar
pentru reparații, din 8 în 8 ani câte 6 locuri de muncă.
Pentru tipul acesta de investiție Beneficiarul poate să intrețină drumurile cu
personal specializat din cadrul administrativ
c) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra

biodiversității și a siturilor protejate, după caz.
Lucrări de reconstrucție ecologică

În acest domeniu se propune realizarea următoarelor:
• datorită folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor
materiale, se va executa curățarea pneurilor de pământ sau de alte reziduuri
din șantier.
• utilajele și mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce privește
nivelul de monoxid de carbon și concentrațiile de emisii în gazele de eșapament
și vor fi puse în funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni.
• se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu
autobetoniere, pentru a se preveni în totalitate descărcări accidentale pe traseu

JUDEȚUL SIBIU
sau spălarea tobelor și aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din

șantier sau drumurile publice.
• procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafețelor.
• variantele provizorii ale podurilor noi vor fi dezafectate după finalizarea
lucrărilor.
• la sfârșitul săptămânii se va efectua curățirea fronturilor de lucru, eliminându-
se toate deșeurile.
După finalizarea lucrărilor la suprastructură, zonele afectate vor fi curățate și nivelate, iar
terenul readus la starea inițială, prin acoperirea cu pământ vegetal și plantarea de
vegetație.
Recomandări specifice:
• restricţionarea suprafeţelor săpate şi a celor denudate;
• limitarea dezvoltării de infrastructuri conexe (drumuri de acces, puncte de
cazare, puncte de oprire etc.) temporare (pe durata lucrărilor de construcţie) şi
permanente (în faza de operare) pe segmentele de drum situate în/la limita
perimetrului siturilor Natura 2000;
• management corespunzător al traficului utilajelor (carburanţi cu limite de
toxicitate conform normelor în vigoare);
• realizarea unui management eficient al depozitării hidrocarburilor şi a altor
substanţe toxice în perimetrul şantierului, astfel încât acestea să nu fie
niciodată depozitate în sau în apropierea zonelor protejate;
• realizarea unui management eficient al deşeurilor, prin asigurarea transportării
lor imediate în cazul în care se lucrează în apropierea zonelor protejate;
• monitorizarea periodică a stării vegetaţiei din zona adiacentă drumului (în
special în vederea urmăririi speciilor potenţial invazive ce pot să pătrundă în
zonele protejate) şi aplicarea unor măsuri de management specifice în cazul în
care se constată degradări ale acestor sisteme;
• menţinerea suprafeţelor de protecţie în jurul habitatelor valoroase din zonă şi
din apropierea zonei de construcţie şi a panourilor care să ecraneze poluarea
cu praf şi compuşi toxici din gazele de eşapament;
• depozitarea pământului săpat, a sterilului şi a altor materiale la o distanţă care
să nu permită scurgeri accidentale în albia apelor de suprafaţă;
• management corespunzător al traficului utilajelor (carburanţi cu limite de
• realizarea unui management eficient al depozitării hidrocarburilor şi a altor
substanţe toxice în perimetrul şantierului, astfel încât acestea să nu fie
niciodată depozitate în sau în apropierea siturilor protejate;
• realizarea unui management eficient al deşeurilor, prin asigurarea transportării
lor imediate în cazul în care se lucrează în sau în apropierea siturilor protejate;
• se va impune planificarea şi susţinerea materială a unui program de realizare,
monitorizare a măsurilor de reducere a impacturilor, prin termenii de referinţă
şi buget.

JUDEȚUL SIBIU
Faza de construcţie:
Prevenirea şi reducerea potenţialelor surse poluante, dăunătoare tuturor componentelor
biotice, prin:
• managementul corespunzător al traficului utilajelor (carburanţi cu limite de
• supravegherea eficientă a modului şi locaţiei de depozitare a hidrocarburilor, a
materialelor, şi a altor substanţe toxice în perimetrul şantierului, astfel încât
acestea să nu fie niciodată depozitate în sau în apropierea siturilor protejate;
• gestionarea eficientă a deşeurilor, transportarea imediată în cazul în care se
lucrează în sau în apropierea siturilor protejate.
Prevenirea impactului asupra tuturor componentelor biotice, cu precădere asupra celor
de interes protectiv va fi realizată prin:
• planificarea şi susţinerea materială a unui program de realizare, monitorizare a
măsurilor de reducere a impacturilor, prin termenii de referinţă şi buget.
Faza de operare:
Prevenirea riscurilor de fragmentare a habitatelor reprezintă una din sursele cele
mai agresive de impact.
Pentru controlul surselor de poluare recomandăm:
• menţinerea suprafeţelor de protecţie în jurul habitatelor valoroase;
• restricţionarea accesului vehiculelor în cazul nerespectării standardelor privind
limita de toxicitate a carburanţilor conform normelor în vigoare.
Impact general anticipat

a. în perioada de execuţie:
Cu toate că în prezent datorită tehnologiilor de execuţie moderne, a unor materiale puţin
agresive pentru mediu şi a unei mecanizări avansate, perioadele de execuţie s-au
diminuat mult, ceea ce reduce timpul de impact pe un traseu, efectele pot fi în esenţă
următoarele:
• Mişcări importante de terasamente, deblee şi/sau ramblee cu excavaţii în
traseu ori în gropi de împrumut, care generează, modificări în stratele
superioare de pământ, chiar dezechilibrul lor natural şi uneori schimbări ale
peisajului natural.
• Emisii importante de praf şi noxe produse de gazele de eşapament de la
motoarele extrem de puternice – 100-200 C.P. – ale mijloacelor mecanice de
transport şi utilajelor.
• Perturbarea prin zgomot şi noxe a faunei şi florei.
• Scoaterea din circuitul productiv de suprafeţe agricole.
• Emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executării lucrărilor de construcţii cum
ar fi praf la betonări, zidării sau gaze în cazul betoanelor bituminoase.
• Disconfort important prin poluare fonică, luminoasă, vibraţii şi emiterea de
noxe, cauzat populaţiei din aşezările situate în apropierea şantierelor.
• Posibilitatea apariţiei unor conflicte sociale între populaţia autohtona şi
personalul muncitor, în general mai violent şi care va fi destul de numeros în
timpul execuţiei lucrărilor.

JUDEȚUL SIBIU
• Consumuri semnificative de materii prime, materiale şi energie, cu consecinţe

negative asupra resurselor materiale şi energetice, în special atunci când este
vorba de resurse neregenerabile.
• În final se poate concluziona că în perioada de execuţie are loc un important
impact negativ la modul cel mai general, dar a cărui durată este limitată de la
câteva luni până la 1-2 ani.
b. în perioada de exploatare:
• Concentrarea importantă a traficului pe noile coridoare astfel create cu noxe
însemnate şi perturbări ale mediului dar şi ale populaţiei riverane.
• Creşterea pericolului de accidente pe traseu ca urmare a vitezelor sporite de
circulaţie acceptate, cu efecte asupra participanților la trafic dar şi prin explozii
sau incendii produse de autovehiculele grele.
• Circulaţia în comun, cu viteze mari, a autoturismelor şi mijloacelor de transport
greu.
Măsuri de reducere a impactului:

a. Ca măsuri generale de reducere a impactului, au fost prevăzute
următoarele:
• Gestionarea circulaţiei: planificarea locurilor de amplasare a semnelor/măsurilor
de gestionare a circulaţiei (denivelări) ce urmează a fi afişate/construite.
• Stropirea cu apă a drumurilor de serviciu şi a platformelor de şantier după
necesităţi, pentru a preveni emisiile puternice de praf.
• Împrejmuirea cu panouri a zonelor în care se desfăşoară activităţi generatoare
de praf în exces sau în care sunt depozitate materiale în vrac.
• Reutilizarea deşeurilor rezultate din reabilitare, cât mai mult posibil.
• Reabilitarea drumurilor de acces după încheierea construcţiei.
• Programarea activităţilor de defrişare a vegetaţiei înalte vara târziu-toamna.
• Eliminarea conformă a deşeurilor de construcţie, uleiurilor uzate şi a altor
deşeuri de pe amplasamentul lucrărilor propuse.
• Depozitarea şi utilizarea adecvată a materialelor periculoase în zone cu acces
controlat.
• Refacerea vegetaţiei pe eventualele suprafeţe decopertate.
• Refacerea vegetaţiei în zonele adiacente, imediat după încheierea lucrărilor.
• Repopularea terenurilor afectate cu specii de plante caracteristice acestei zone.
• Prevenirea deteriorării suprafeţei învecinate în vederea evitării pierderii şi/sau
afectării habitatelor floristice şi faunistice din zonele afectate şi limitrofe.
• Controlul distrugerii florei, vegetaţiei, a indivizilor diferitelor grupe de animale,
nevertebrate şi vertebrate.
• Controlarea nivelului emisiilor de pulberi.
• Controlarea poluării fonice.
• Controlarea deversărilor de combustibili şi de alte materiale volatile pe sol şi în
apropierea canalizărilor.
• Prevenirea compactării solului în spaţiile destinate depozitării materialelor şi
dispozitivelor utilizate în lucrările de execuţie.
JUDEȚUL SIBIU
b. Măsuri specifice de reducere a impactului:

• monitorizarea atentă a lucrărilor propriu-zise;
• monitorizarea funcţionării şantierului.
Protecţia aerului
Realizarea investiţiei propuse implică, în perioada de execuţie:
• lucrări privind reabilitarea străzilor analizate;
• traficul auto de lucru.
Aproape toate fazele de activitate se constituie în surse de emisie de particule în
suspensie. Particulele generate de reabilitare sunt de origine naturală (praf mineral).
Aceste surse de particule sunt însoţite de surse de emisie a poluanţilor specifici
motoarelor cu ardere internă, reprezentate de motoarele utilajelor care execută
operaţiile respective.
O alta sursă de poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă este reprezentată de
traficul auto de lucru (autovehiculele care transportă materiale şi produse necesare
modernizăriii).
Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament
evacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne a
motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan
(CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr,
Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
Complexul de poluanţi organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de
eşapament conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenţa,
pe lângă poluanţii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substanţe cu potenţial
cancerigen evidenţiat prin studii epidemiologie efectuate sub egida Organizaţiei Mondiale
a sănătăţii şi anume: cadmiul, nichelul, cromul şi hidrocarburile aromatice policiclice
(HAP).
Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O) - substanţă incriminată în
epuizarea stratului de ozon stratosferic - şi a metanului care, împreună cu CO, au efecte
la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră.
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai
avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cât mai mici pe
unitatea de putere şi cu un control cat mai restrictiv al emisiilor.
Principala arie de emisie a poluanţilor în atmosferă, specifică realizării lucrărilor, este
amplasamentul podului.
Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol
sau în apropierea solului (înălţimi efective de emisie de până la 4 m faţă de nivelul
solului), şi mobile.
Se menţionează că emisiile de poluanţi atmosferici corespunzătoare activităţilor aferente
lucrării sunt intermitente.
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
amplasamentul podului sunt surse libere, diseminate pe suprafaţa pe care au loc
lucrările, având cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi
industriale sau asemănătoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de
captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat şi a gazelor reziduale.
JUDEȚUL SIBIU
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

În perioada de execuţie vor apare surse semnificative de zgomot reprezentate de
utilajele în funcţiune şi de traficul auto de lucru. Se estimează că nivelurile de zgomot
pot atinge 70-90dB(A).
În zona localităţilor se estimează că nivelurile echivalente de zgomot, pentru perioade de
referinţă de 24h, nu vor depăşi 50dB(A).
La trecerea autobasculantelor prin localităţi pot apare niveluri ale intensităţii vibraţilor
peste cele admise prin SR 12025:1994. Nu se pot face prognoze din cauza numărului
mare de factori de influenţă. Nivelurile de vibraţii se atenuează cu pătratul distanţei.
Protecţia solului şi subsolului

Forme de impact posibile asupra solului:
• degradarea fizică superficială a solului pe arii foarte restrânse adiacente
drumului în zonele de parcare și de lucru a utilajelor - se apreciază o perioadă
scurtă de reversibilitate după terminarea lucrărilor şi refacerea acestor arii;
• deversări accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru -
posibilitate relativ redusă în condiţiile respectării măsurilor pentru protecţia
mediului, posibilităţi de remediere imediată;
Afectarea subsolului, până la adâncimi de maxim 30 cm poate apărea accidental în cazul
deversărilor de produse petroliere. Remedierea este facilă şi posibil a fi efectuată
imediat.
Protecţia ecosistemelor terestre

În condiţii normale de execuţie nu pot apare surse semnificative de poluare pentru
mediul terestru, dacă se evită exproprierile.
Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Locuitorii din zonele imediat adiacente nu vor fi afectaţi prin expunerea la atmosfera
poluată generate de lucrările din timpul fazei de construcţie.
Contribuţia poluanţilor emişi (gaze şi particule agresive) în perioada de construcţie la
creşterea ratelor de coroziune a construcţiilor şi instalaţiilor este minoră.
Gospodărirea deşeurilor
Pentru a asigura managementul deşeurilor în conformitate cu legislaţia naţională,
antreprenorul general al lucrărilor va încheia contracte cu operatorii de salubritate locali
în vederea depozitării deşeurilor.
Principalul tip de deşeuri va fi reprezentat prin deşeuri de construcţie inerte (pământ,
balast, piatră, ciment, asfalt), pentru care se propune refolosirea sau depozitarea în cea
mai apropiat haldă municipală de deşeuri.
Referitor la deşeurile menajere, acestea vor fi constituite din hârtie, pungi, folii de
polietilenă, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de la personalul
de execuţie.
Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

JUDEȚUL SIBIU
Substanţele toxice şi periculoase pot fi: carburanţii (motorina) şi lubrifianţii necesari

funcţionarii utilajelor.
Date fiind distanţele reduse pănâ la eventualele puncte de aprovizionare, nu este
necesară depozitarea în amplasament a acestora.
Alimentarea cu carburanţi a utilajelor va fi efectuată cu cisterne auto, ori de câte ori va fi
necesar.
Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în şantier în perfectă stare de funcţionare,
având făcute reviziile tehnice şi schimburile de lubrifianţi.
Schimbarea lubrifianţilor şi întreţinerea acumulatorilor auto se vor executa în ateliere
specializate.
5.6 Analiză financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de

intervenție:
a) Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei

de referință și prezentarea scenariului de referință
Conform temei de proiectare, se propune consolidarea sectorului de zid de sprijin
afectat de instabilitate de pe drumul judetean DJ106E de la km 25+700.
Din punctul de vedere al Beneficiarului perioada de referință este de 25 de ani.
În cadrul proiectului s-a propus adoptarea următorului scenariu:
Scenariu 1:


amonte aval.
zidului de sprijin
JUDEȚUL SIBIU

superioară.
4.2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
functionale
4.3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
necesita montaj
4.4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Total cap.4 196000.00 42903.42 37240.00 233240.00 51055.07
b) Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și

dimensionarea investiției, inclusiv prognoze pe termen mediu și
lung
Prin consolidarea tronsonului de zid de sprijin aval de drumul judetean DJ106E,
km 25+700 se urmărește creșterea nivelului de siguranță și confort prin îmbunătățirea
condițiilor de exploatare a infrastructurii rutiere.
Realizarea acestor lucrari, se impune și din următoarele motive:
• Stabilitate și rezistență în exploatare.
• Creșterea sigurantei transportului auto si pietonal;
• Cresterea vitezelor de circulatie si reducerea timpilor de parcurs respectiv de
asteptare;
• Asigurare siguranței în exploatare.
c) Analiză financiară; Sustenabilitatea financiară;

Capacitatea beneficiarului proiectului de-a gestiona implementarea investiţiei propuse
este critică pentru succesul intervenţiei şi, în final, pentru garantarea atingerii
obiectivelor stabilite. Din această perspectivă, beneficiarul proiectului trebuie să
demonstreze că intervenţia propusă este sustenabilă din punct de vedere financiar şi nu
va pune în pericol capacitatea sa de a îndeplini toate obligaţiile financiare pe parcursul
perioadei de referinţă.
Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv
pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu, suficient numerar pentru desfăşurarea fără
JUDEȚUL SIBIU
probleme a operaţiunilor în fiecare an). Deficitele temporare pot fi acoperite eventual

printr-un credit revolving (care apoi va fi luat în considerare la determinarea fluxului de
numerar), având în vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt
rezonabile în relaţie cu pieţele financiare locale.
d) Analiza economica; Analiza cost-eficacitate;

Analiza economica pune în evidenta eficienta si utilitatea proiectului pentru
societate în ansamblu si releva contributia sa la dezvoltarea economico-sociala.
Realizarea unei astfel de analize este importanta în cazul investitiilor realizate în sectorul
public sau în sectoare strategice ale economiei nationale. Criteriul sintetic de apreciere
este rentabilitatea nationala a proiectului, calcula ta pe baza valorii nete actuale si a ratei
de rentabilitate interna. În acest sens, pe lânga efectele cantitative pe care le genereaza
proiectul (profit, sporirea veniturilor administratiei publice, etc.), se au în vedere si
aspectele economico -sociale: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absortia de forta de munca aflata în somaj etc.
În calculul veniturilor si cheltuielilor anuale în cazul analizei economice sunt incluse si
cele “secundare ”, ce nu au legatura directa cu proiectul de investitii, dar sunt generate
de acesta (ex.: forta de munca ocupata prin realizarea proiectului, intensificarea
activitatii comerciale sau industrial dintr-o anumita zona, etc.).
În evaluarea economica nu se includ în cheltuieli dobânzile platite pentru credite
primite, impozite pe venit, taxe vamale etc., întrucât la nivelul economiei nationale
acestea apar ca plati de transfer de la o unitate economica spre alte unitati financiare,
bancare sau la bugetul statului, exceptie facând cazul creditelor externe la care dobânzile
expatriate se iau în calcul.
Analiza economica este neutra, atât fata de distributia venitului, cât si de provenienta
capitalului. Desi analiza va determina volumul venitului generat peste cheltuielile
efectuate, ea nu specifica cine primeste în realitate acest venit.
Beneficiile socio - economice ce vor fi inregistrate ca urmare a implementarii
proiectului sunt:
- Crearea de noi locuri de munca permanente si reducerea somajului
- Reducerea numarului de accidente
- Reducerea numarulul de imbolnaviri
- Economii din scaderea costului de exploatare (reducere consum carburanti per
auto/an, reducere costuri expioatare autovehicule)
- Economii din scaderea timpului de parcurs
e) Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuarea riscurilor

Ipotezele principale luate in considerare Ia elaborarea analizei proiectului sunt
urmatoarele:
- Din punct de vedere Obiectiv general — mentinerea nivelului de dezvoltare
economica actuala, ca valoare minima. Avand in vedere ca prognozele si estimarile
se bazeaza in mare parte pe evaluarea situatiei actuale - este necesar ca aceasta
ipoteza sa fie validata in perioada de exploatare a proiectului. Avandu-se in vedere
evolutlile recente, este rezonabil sa presupunem ca ritmul actual de crestere
economica se va mentine.
JUDEȚUL SIBIU
- Din punct de vedere al disponibilitatii resurselor financiare – Beneficiarul va

asigura finantarea cheltuielilor suplimentare (conexe) ce vor aparea in timpul
implementarii proiectului.
- Din punct de vedere al intretinerii si protejarii infrastructurii modenizate - in scopul
atingerii obiectivului vizat pe termen lung este important ca, Consiliul judetean sa
poata mentine infrastructura modernizata la paramentrii tehnico - functionali
adecvati. Beneficiarul va aloca atat fondurile cat si resursele umane necesare
indeplinirii acestui obiectiv.
La nivelul rezultatelor estimate
Obtinerea rezultatatelor estimate este inevitabil legata si de concretizarea unor
factori si conditii in afara controlului direct at proiectului.
Printre acestea se numara:
- utilizarea echipamentelor si materialelor adecvate, precum si a solutiilor tehnice si
de proiectare in conformitate cu normele existente in domeniu. Rezultatele
proiectului sunt influentate atat de calitatea materiilor prime si a echipamentelor
utilizate de catre contractantii lucrarilor de reabilitare, cat si de gradul de
conformitate al solutiilor tehnice cu cele mai bune practici in domeniu.
Supravegherea sistematica si calificata, efectuata de catre promotorul proiectului,
va contribui semnificativ Ia reducerca riscurilor implicate de aceste aspecte
tehnice.
- respectarea normelor de proiectare si de protectie a mediulul inconjurator. Pe tot
parcursul procesului de identificare a solutiei tehnice ce va fi implementata si de
elaborare a detaliilor de executie, un element esential este reprezentat de
respectarea legislatiei existente in domeniul constructiilor si in domeniul mediului.
In acest sens au fost intreprinse toate eforturile necesare pentru identificarea celei
mai potrivite solutii din punct de vedere at costurilor si conceptiei tehnice.
- existenta unui mediu economic, politic si social stabil Exploatarea in viitor a
drumurilor de interes local incluse in actualul proiect de investitie este influentata
intr-o anumita masura si de contextul legislativ si socio economic. In etapa
operationala pot sa apara influente negative (de ex. rata ridicata a inflatiei, nivel
ridicat at fiscalitatii) ce pot descuraja investitiile, factori care pot influenta
atingerea obiectivului propuse in proiectul nostru.
Analiza riscului - Poate fi atât cantitativă, cât şi calitativă şi depinde de
existenţa datelor şi a cunoştinţelor respective. O importanţă deosebită o au datele cu
privire la toxicitatea materialelor, durata expunerii, reacţionarea populaţiei sau a
plantelor/ animalelor şi condiţionalitatea şi neclaritatea acestei analize.
Gruparea variabilelor utilizate în categorii omogene:
- Riscul de finalizare: riscul ca finalizarea proiectului să fie întârziată în general
din motive tehnice
- Riscul de operare: care include riscul tehnologic; este acela în care proiectul nu
se ridică la nivelul corespunzator fluxului de venituri şi cheltuieli fie prin
nerespectarea producţiei de energie calculate în proiect, fie din cauza costurilor
mentenanţei care depăşesc previziunile de buget

JUDEȚUL SIBIU
Identificarea posibilelor variabile dependente din punc de vedere determinist, care pot
duce la cresterea distorsiunii rezultatelor si la înregistrări duble. Având alese cele mai
semnificative variabile, putem să evaluăm elasticitatea lor prin efectuarea de calcule. De
fiecare dată se atribuie o nouă valoare pentru fiecare variabilă si recalculăm costul
investitiei si rata internă a rentabilitătii, astfel notându-se diferente comparate cu cazul
de bază.
- Riscul financiar decurge din proporţia mare a împrumuturilor luate de la bănci,
împrumuturi ce primesc ca destinaţie acoperirea cheltuielilor pentru realizarea
obiectivului de investiţii. Acest gen de risc constă în aceea că, în cazul apariţiei
unei conjuncturi nefavorabile, profiturile se volatilizează, cedând locul pierderilor.
Firma ajunge în situaţia ca, din rezultatele sale financiare să nu poată achita nici
dobânzile la împrumuturile contractate.
Coeficientul de risc este foarte mare atunci când este vorba de un risc independent
de agentul economic, adică determinat de conjunctura economică nefavorabilă sau de
realizarea unei investiţii mari într-un domeniu ce evoluează foarte slab. Tocmai de aceea,
pentru a preîntâmpina riscul legat de împrumut, însăşi băncile finanţatoare au luat
măsuri în această direcţie şi s-au preocupat de elaborarea unor metode eficiente de
analiză a riscului.
Odată adoptată decizia de investiţii şi aleasă o variantă de realizare a proiectului, se
pot identifica riscurile ce pot să intervină pe durata de viaţă a proiectului.
Astfel, în etapa de pregătire a proiectului se definesc activităţile ce compun proiectul,
resursele necesare, participanţii şi competenţele lor în cadrul proiectului, se identifică
factorii interni şi externi de influenţă. Printre categoriile de riscuri specifice acestei etape,
se pot enumera riscuri ce apar la stabilirea specificaţiilor de proiect şi a necesarului de
resurse.
Printre metodele de diminuare a riscurilor ce apar în această etapă, se recomandă:

• utilizarea unor instrumente economico – matematice de calcul şi previziune a
necesarului de resurse, precum şi de alocare a acestora: tehnici de prognoză,
tehnica simulării, analiza sensibilitătii rezultatelor, planificarea activităţilor cu
metoda analizei drumului critic (CPM), metode de programare matematică
pentru alocarea de resurse, metode de dimensionare a stocurilor, etc.;
• utilizarea unor proceduri formalizate de identificare a riscurilor: arborele
erorilor, realizarea unei liste a riscurilor posibile (checklist), realizarea unui
profil de risc, stabilirea riscurilor pe baza experienţelor precedente şi
compararea riscurilor cu cele survenite în cadrul proiectelor similare,
identificarea riscurilor ce pot surveni în derularea activităţilor şi a bugetului
proiectului prin detalierea profundă a acestora.
În perioada de execuţie a proiectului, factorii de risc sunt determinaţi de caracteristicile

tehnice ale proiectului, experienţa şi modul de lucru al echipei de execuţie, parametrii
exogeni (în principal macro-economici) ce pot să afecteze sumele necesare finanţării în
această etapă. Principalele riscuri ce apar sunt:
• riscul tehnologic care apare în cazul unor investiţii cu grad ridicat de noutate
tehnologică. În general, investitorii se simt mai în siguranţă dacă tehnologia a fost
probată în alte proiecte, folosirea unei tehnologii probate fiind o condiţie de a se
acorda un împrumut.

JUDEȚUL SIBIU
• riscul de depăşire a costurilor ce apare în situaţia în care nu s-au specificat în

contractul de execuţie sau în bugetul investiţiei actualizări ale costurilor sau
cheltuieli neprevăzute.
• riscul de întârziere (depăşire a duratei stabilite) poate conduce, pe de o parte la
creşterea nevoii de finanţare, inclusiv a dobânzilor aferente, iar pe de altă parte la
întârzierea intrării în exploatare cu efecte negative asupra respectării clauzelor
faţă de furnizori şi de clienţi.
• riscul de interfaţă este generat de intercondiţionarea dintre diferiţi executanţi pe
care participă la realizarea proiectului şi derivă din coordonarea executanţilor sau
din incoerenţa între clauzele diferitelor contracte de execuţie.
• riscul de subcontractanţi este asumat de titularul de contract când tratează lucrări
în subantrepriză.
• riscul de indexare a costurilor proiectului apare în situaţia în care nu se prevăd în
contract clauze ferme privind finalizarea proiectului la costurile prevăzute la
momentul semnării acestuia, beneficiarul fiind nevoit să suporte modificările de
preţ.
Intre metodele ce pot fi utilizate pentru prevenirea sau diminuarea efectelor unor astfel
de riscuri, se enumeră:
• transferul riscului, către o terţă parte ce poate prelua gestiunea acestuia precum
companiile de asigurări şi firmele specializate în realizarea unor părţi din proiect
(outsourcing);
• diminuarea riscului prin programarea corespunzătoare a activităţilor, instruirea

personalului sau prin reducerea efectelor în cazul apariţiei acestuia formarea de
rezerve de costuri sau de timp;
• selectarea ştiinţifică a subcontractorilor (folosind informaţii din derularea unor
contracte anterioare) şi negocierea atentă a contractelor.
În perioada de exploatare a proiectului cea mai frecventă problemă ce apare este legată
de capacitatea beneficiarului de proiect de a exploata în mod corespunzător obiectivul
fizic realizat, adică de a fi capabil să atingă nivelul de performanţă stabilit fără a depăşii
costurile planificate, iar în această etapă apar riscuri de depăşire a costurilor de
exploatare, de aprovizionare, de forţă majoră, politice sau legislative.
Pentru diminuarea acestor tipuri de riscuri se pot folosi metode precum:
• instruirea corespunzătoare a personalului în exploatarea echipamentelor sau
tehnologiilor realizate prin proiect;
• utilizarea unor furnizori care au o bună reputaţie în indeplinirea obligaţiilor
contractuale;
• cunoaşterea şi respectarea reglementărilor legislative în domeniu;
• studierea cu anticipaţie a cardului politic şi crearea unor alianţe care să permită
protejarea investiţiei şi a firmei.
Riscul poate avea origini multiple, poate rezulta din combinaţii de factori şi variabile. De
aceea, alegerea variabilelor implică ea însuşi riscuri precum:
• informaţia incompletă asupra proiectului care induce incertitudine,
• fluctuaţii foarte mari ale valorilor variabilelor faţă de valoarea medie aleasa,
• erori de estimare a tendinţelor, de altfel destul de frecvente în cadrul
proiectelor.

JUDEȚUL SIBIU
6 Scenariul/opțiunea tehnico-economică optimă,

recomandată
6.1 Comparația scenariilor/obțiunilor propuse, din punct de vedere

tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor
Scenariul 1:

amonte aval.
zidului de sprijin
superioară.

JUDEȚUL SIBIU

4.2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
functionale
4.3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
necesita montaj
4.4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Total cap.4 196000.00 42903.42 37240.00 233240.00 51055.07
Scenariul 2:
vibropresat.
Soluţia presupune:
de 4.00-5.50m.
beton vibropresat.

JUDEȚUL SIBIU

4.2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
functionale
4.3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
necesita montaj
4.4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Total cap.4 250000.00 54792.12 47500.00 297500.00 65202.62
Scenariul 3 (fara realizarea investitiei)

În situația în care nu se vor realiza lucrări de refacere și de consolidare a zidului
de sprijin existent pe sectorul de drum judetean afectat, prin natura factorilor ce
acționează negativ asupra versanților și lucrărilor de sprijinire/consolidare (îngheț-
dezgheț, cantitățile de precipitații actuale și viitoare, insolație, vibrațiile generate de
traficul greu, depășirea duratei de exploatare etc.) se conferă un caracter evolutiv și
imprevizibil dezvoltării în timp a fenomenelor de instabilitate, fapt care necesită o
monitorizare atentă și permanentă a acestora
Toate acestea demonstreaza ca este imperios necesara realizarea investitiei.
6.2 Selectarea și justificarea scenariului /opțiunii optime, recomandate

Expertul tehnic recomandă luarea în considerare, cu precădere a SCENARIULUI 1,
adică a soluției in care se propune Refacerea zidului de sprijin pe sectorul prăbușit care
presupune demolarea acelui sector pînă la fundație, realizarea unei fundații din beton
încastrată corespunzător și apoi reconstruirea la forma inițială datorită accesibilității
tehnologice a soluției și a timpului relativ restrâns de execuție precum și corelarea cu
solutile existente in zona.
6.3 Principalii indicatori tehnico-economici aferenți investitiei:

a) Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de
investiții, exprimată în lei, cu TVA și respectiv fără TVA; din care
construcții-motaj (C+M), în conformitate cu devizul general;
Valoare TVA Valoare
(fara TVA) 19,00% (inclusiv TVA)
MII LEI MII EURO MII LEI MII LEI MII EURO
TOTAL 273639.12 59898.24 50813.60 324452.72 71021.08
GENERAL
Din care 199920.00 43761.49 37984.80 237904.80 52076.18
C+M

JUDEȚUL SIBIU
b) Indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de

rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui
obiectiv de investiție
Indicatori tehnici:
• Refacere zid de sprijin din zidarie de piatra rostuita cu mortar: L= 20.00m
• Consolidare zid de sprijin existent prin rostuire cu mortar M100: S=min
50mp
• Refacere parapete de siguranta din zidarie de piatra rostuita cu mortar
M100: L=30.00m
• Refacere capac de beton C30/37 peste parapetul de siguranta: L=30.00m
• Refacere sistem rutier afectat S=250m
• Realizarea unui dren in spatele zidului de sprijin pentru colectarea apelor
de infiltratii.
• Se va realiza o rigola triunghiulara din beton C30/37, L=170m.
• La podetul existent de la km 25+655 se vor realiza urmatoarele lucrari:
o Decolamatare
o Amenajare canal de scurgere aval L=10.00m
o Refacere parapet de siguranta din zidarie de piatra pe o lungime
de min 5.00m
Valoare TVA Valoare

(fara TVA) 19,00% (inclusiv TVA)
MII LEI MII EURO MII LEI MII LEI MII EURO
TOTAL 273639.12 59898.24 50813.60 324452.72 71021.08
GENERAL
Din care 199920.00 43761.49 37984.80 237904.80 52076.18
C+M
c) Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții

exprimată în luni
60 de zile perioada efectiva de execuție a lucrărilor.
6.4 Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu

reglementările specifice funcțiunii preconizate din punct de vedere
al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției,
conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
Având în vedere că sectorul de de drum afectat de instabilitate solicitat a fi
proiectate sunt sectoare de drum/zid de sprijin existent precum și datorită faptului că pe
acest sector există o structură rutieră cu imbrăcămintea din mixturi asfaltice, conform
(DALI).

JUDEȚUL SIBIU
Se dorește a se readuce în atenția tuturor factorilor implicați în desfășurarea

proiectului următoarele:
• prin natura factorilor care acționează negativ asupra versanților (îngheț-dezgheț,
cantitățile de precipitații actuale și viitoare, insolație, vibrațiile generate de traficul
greu, etc.) se conferă un caracter evolutiv și imprevizibil dezvoltării în timp a
versaților, fapt care necesită o monitorizare atentă și permanentă a acestora;

soluțiilor de consolidare strict acolo unde se impune acest lucru, într-o fază
incipientă de dezvoltare a fenomenelor de instabilitate;
soluțiilor de consolidare în cel mai scurt timp posibil deoarece valoarea investițiilor
crește odată cu lipsa de intervenție.
• Pentru faza proiect tehnic se recomandă să se realizeze un studiu de
stabilitate locala si generală datorită specificului proiectul -LUCRARI DE
CONSOLIDARE SI STABILITATE A TALUZELOR SI VERSANTILOR-
• In faza proiect tehnic zidul de sprijin proiectat va trebui calculat conform
normativelor in vigoare.
• Prezenta documentație tehnică se referă strict la aspectele semnalate la platforma
drumului și zonele din imediata vecinătate.
• Este obligatoriu ca adîncimea de încastrare a fundaţiei zidului să depășească limita
maximă de îngheţ din regiune pentru a fi îndeplinită condiţia impusă prin relaţia: Df min
≥ Hîng + (10÷20 cm) care asigură totodată cerința ca la cota respectivă terenul să fie
corespunzător sub aspectul portanţei astfel încît printr-o dimensionare corectă a tălpii
fundaţiei să se asigure corelarea între presiunea transmisă de construcţie şi rezistenţa la
încărcare a terenului în conformitate cu prevederile normativului „Proiectarea geotehnică
a fundaţiilor de suprafaţă“ indicativ NP 112-2014.
• Totodată, pentru a fi asigurată stabilitatea zidului de sprijin trebuie ca acesta să
fie verificat la alunecare și la răsturnare fiind necesare și calcule de stabilitate locală și
generală.
• Este importantă și amenajarea din spatele zidului, respectiv refacerea drumului
judetean DJ106E unde se va realiza și drenul de captare a apelor subterane.
• Lucrările vor trebui realizate în baza unei documentații tehnice elaborate în mod
corespunzător de către personal de specialitate cu experiență în consolidarea și
sprijinirea taluzurilor și versanților. Lucrările proiectate se vor verifica la exigența Af de
către verificator tehnic atestat.

JUDEȚUL SIBIU
6.5 Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a

analizei financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare,
alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile,
alte surse legal constituite.
Fonduri din bugetul local al Judetului Sibiu sau fonduri guvernamentale.
7 Urbanism, acorduri și avize conforme
7.1 Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de

construire
Certificatul de urbanism nr. 273/III-A-3 Din 20-06-2017
7.2 Studiu topografic , vizt de către Oficiul de Cadastru și Publicitate

Imobiliară
Studiu topografic vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară se regăsește
anexat prezentei documentații.
7.3 Extrase de cartea funciară, cuexcepția cazurilor speciale, expres

prevăzute de lege
Drumul judetean DJ106E se regăsește în Inventarul Domeniului public al judetului Sibiu.
7.4 Avize privind asigurarea utilităților, în cazul suplimentării capacității

existente
Nu este cazul.
7.5 Actul administrativ al autorității competente pentru protecția

mediului, măsuri de diminuarea a impactului, măsuri de diminuare a
impactului, măsuri de compesare, modalitatea de integrare a
prevederilor acordului de mediu, de principiu, în documentația
tehnico-economică
Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului se va opține
până la faza de întocmire a proiectului tehnic.
7.6 Avize, acorduri și studii specifice, după caz, care pot condiționa
soluțiile tehnice precum:
a) Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de

eficență ridicată pentru creșterea performanței energetice;
Nu este cazul.
b) Studiu de trafic și studiu de circulație, după caz;

Nu este cazul.
c) Raportul de diagnostic arheologic, în cazul intervențiilor în situri

arheologice ;
Nu este cazul.
JUDEȚUL SIBIU
d) Studiu istoric, în cazul monumentelor istorice;

Nu este cazul.
e) Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției;

Studiu de stabilitate locală și generală datorită specificului proiectul -LUCRARI DE
CONSOLIDARE SI STABILITATE A TALUZELOR SI VERSANTILOR-
DATĂ:
Iulie 2017
PROIECTANT:
Ing. Gheorghe Grigore VÎLCU


001 Memoriu DALI DJ106E PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

001 Memoriu DALI DJ106E PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JUDEȚUL SIBIU

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

BENEFICIAR: JUDEŢUL SIBIU

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

“CONSOLIDARE DRUM JUDEȚEAN DJ 106E KM 25+700

SC GG TEHNIC PROIECT SRL

ȘEF PROIECT Ing. Gheorghe-Grigore VÎLCU

PROIECTANŢI Ing. Gheorghe-Grigore VÎLCU

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

“CONSOLIDARE DRUM JUDEȚEAN DJ 106E KM 25+700

Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție

c) An/Ani/perioade de construcție pentru fiecare corp de construcție

7.1 Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

1 Informații generale privind obiectivul de investiții

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii

1.2 Ordonatorul principal de credite/investitor

1.3 Ordonatorul de credite (secundar/terțiar)

1.4 Beneficiarul investiţiei

1.5 Elaboratorul documentaţiei

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

2 Situația existentă și necesitatea realizării lucrărilor de

2.1 Prezentarea contextului: politici, strategi, legislație, acorduri

2.2 Analiza situației existente și identificarea necesităților și a

Acest lucru a determinat avarierea benzii stânga în proporti de 50-60%, pe unele

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

Degradari ale zidului de sprijin si ale parapetului de siguranta

La partea superioară coronamentului a fost dispus un parapete de siguranţă

Din informaţiile culese de la localnici execuţia sectorului de drum și a lucrărilor de

Pe sectoarele adiacente neprăbușite ale zidului, mortarul de ciment prezintă

Pe faţa văzută a zidurilor de sprijin se poate observa prezenţa vegetaţiei și

În lungul parapetului de siguranţă există spaţii în formă de boltă prin care se

Capacul parapetului de siguranţă prezintă crăpături si deplasari de dimensiuni

La partea inferioară a zidului de sprijin, în zona fundaţiilor se poate observa

Zonele adiacente prăbusirii zidului de sprijin

Amonte de drum se găsește un versant artificial stâncos rezultat în urma

Materialul de umplutură din spatele zidului de sprijin

Degradari drum județean DJ106 E

Prăbușirea în zona aval a zidului de sprijin a determinat avarierea benzii stânga în

S-a constatat prezența unor crăpături și fracturi în sistemul rutier, acestea

Sistemul rutier este de tip elastic cu îmbrăcămintea din mixturi asfaltice.

În zona afectată sistemul rutier prezintă degradări de tipul faianțărilor în plăci,

Colectarea și evacuarea apelor de suprafaţă se realizează printr-un șanţ cu

Necesitatea promovării investiției

Impactul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de

2.3 Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Prin realizarea lucrarilor de consolidare se vor atinge urmatoarele obiective

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

• Asigurare siguranței în exploatare;

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

3 Descrierea construcție existente

3.1 Particularități ale amplasamentului

b) Relațiile cu zonele învecinate, accese existente și/sau căi de acces

Acesta se prezintă ca un relief caracteristic zonelor de deal şi de munte, puternic

c) Datele seismice și climatice și geologice

Sub aspect Geologic arealul aparţine Depresiunii Transilvaniei, straturile

ii. Studiu topografic

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

Coordonate puncte de statie:

iii. Studii de impact asupra mediului

e) Situatia utilităților tehnico-edilitare existente

f) Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și

Nu este cazul. Investiția este amplasată în zonă de deal-podis, unde nu s-au