UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEȘTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR

PROIECT
LA DISCIPLINA

FORAJUL SONDELOR
TEMA

DEVIEREA ŞI DIRIJAREA SONDELOR

Conducător:

Șef lucrări dr. ing. Monica-Emanuela STOICA

Student:

Ene Costin - Laurentiu

Anul IV Grupa 20174
 CUPRINS

CUPRINS………………………………………………………………………………pag. 2

CAPITOLUL I

DATE INITIALE…………………………………………...………………………….pag. 6

CAPITOLUL II

PROIECTAREASONDEI DIRIJATA IN J ………………………………………...pag

2.1 CALCULUL TRASEULUI SPAŢIAL AL SONDEI DIRIJATE

FOLOSIND METODA UNGHIULUI MEDIU .……………………………………..pag. 10

CAPITOLUL III

STABILIREA DIAMETRELOR COLOANELOR ŞI SAPELOR.…………………..pag. 16

CAPITOLUL IV

ALEGEREA GARNITURII DE FORAJ: ANSAMBLUL DE FUND………………pag. 18

CAPITOLUL V

DIFICULTATI SI ACCIDENTE TEHNICE IN FORAJ …....……………………...pag. 23

CAPITOLUL VI

STUDIU DE CAZ …………………………………………………………………….pag.

CONCLUZII ……………………………………………………………………....... pag.

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………pag. 30

2
 DEVIEREA ŞI DIRIJAREA SONDELOR

TEMA PROIECTULUI

1. Să se proiecteze o sondă dirijată cu profil în J, în următoarele condiții:

- adâncimea sondei, H = 800 m;
- deplasarea orizontală a țintei față de gura sondei, A = 215 m;
- orientarea țintei față de gura sondei, ω T =165 ° ;
Se impune unul dintre următoarele elemente:
- adâncimea de inițiere a dirijării, h1 = 300 m;
- intensitatea de deviere pe intervalul curbiliniu, iv = 0,8°/10m;
- înclinarea sondei la atingerea țintei, α T =44,92 ° .
Se va indica, într-un tabel, înclinarea sondei proiectate, de-a lungul ei, la fiecare 100 m.
Se vor figura, la scară, proiecția sondei în plan orizontal și proiecția sondei în planul
vertical cu azimutul țintei ω T . În planul orizontal se va indica și domeniul de toleranță al țintei,
definit ca:
- un cerc, centrat pe țintă, cu raza R = 20 m;
- un sector circular cu:
 deplasarea minimă Amin = 205 m și deplasarea maximă Ama∙ = 209 m;
 azimutul minim ω min =50° şi azimutul maxim ω ma ∙=70 ° .
Sistemul de coordonate carteziene va fi ONEV, unde O este gura sondei, N – direcția
nordului, E – direcția estului și V – verticala.

2. Să se calculeze traseul spațial al sondei dirijate reale cu datele de deviere din tabelul
nr.1 în sistemul cartezian ONEV. Se va folosi metoda unghiului mediu.
Se vor trasa proiecțiile sondei realizate în cele două plane, orizontal și cel vertical cu
azimutul ω T , pe aceleaşi desene cu sonda proiectată, cu linii distincte (culori diferite).

3. Să se calculeze poziția deviatorului în diverse puncte ale sondei realizate pentru ca

aceasta să atingă ținta sondei proiectate.

3
Tabelul 1. Datele de deviere

Date masurate

Nr.St. AdancimeaL Inclinareaα Azimutulω

       
0 0 0 160
1 100 0 160
2 125 0.75 160
3 140 0.5 150
4 150 0.75 165
5 160 0.75 165
6 170 0.75 175
7 180 0.5 180
8 190 0.5 100
9 200 1.25 150
10 210 2.25 150
11 220 2.5 140
12 230 3.75 120
13 240 4.5 120
14 259 4.75 145
15 269 6 142
16 278 6.5 155
17 285 6.75 168
18 292 6.75 168
19 300 7 180
20 318 9.25 196
21 342 11.75 148
22 352 12.25 140
23 362 12.5 138
24 371 12.75 136
25 377 13.25 136
26 386 14.5 137
27 395 15.5 137
28 405 17 136
29 415 18.5 138

4
 30 424 20 140
31 432 20.75 143
32 442 19.25 147
33 452 17 148
34 466 20 162
35 472 18 162
36 482 19 166
37 491 20 168
38 500 22.5 172
39 510 25 176
40 520 28 175
41 529 32 175
42 538 36 176
43 546 37.5 175
44 555 42 176
45 574 47 177
46 582 51 178
47 592 55.5 178
48 600 59 177
49 606 63 176
50 609 65.5 176
51 790 185 170
52 799 195 169
53 808 205 167
54 817 23 165

Capitolul II . PROIECTAREA SONDEI DIRIJATE CU PROFIL ÎN J

5
 Se calculează raza de curbură pe porțiunea curbilinie:

Tabelul 2. R în funcție de iv.

grade 0.5 1 1.5 2 2.5

iv [ ]
10 m

R [m] 1146 573 382 286 229

180 10 180 10
R= ∙ = ∙ = 716.56 m
π i v 3,14 0.8

h1
A R O E
αT
h2 l2
R
H B

αT
l3

h3
βγ γα

T
a2 a3
A

Figura 1. Proiecția verticală pentru sonda dirijată cu profil în J

Calculăm unghiul de înclinare αT:

6
 αT = β + γ

Unghiurile β și γ se calculează cu relațiile:

A−R
OE 215−716.56
tg γ = = = = - 1,003
ET H−h1 ¿ 800−300
¿
 γ = arctg (-1,003) = -45,08°

OA OE R
sin β = = sin γ = A−R sin γ
OT ET ¿
¿
716,56
sin β = 215−716,56 sin (-45,08°) = 1,01
¿
¿

 β = arcsin 1,01 = 90°



αT = β + γ = 90°+ (-45,08°) = 44,92°

Adâncimea pe porțiunea nedeviată:

h1 = l1 = 300 m

Adâncimea porțiunii de creștere a înclinării:

h2 = R sin (αT) = 716,56 sin 44,92°= 505,97 m

Adâncimea porțiunii cu înclinare:

h3 = 800 – 300 – 505,97 = -5,97 m

Lungimea intervalelor forate:

l1 = h1 = 300 m

π ∙α ∙R 3,14 ∙ 44,92∙ 716,56

l2= 180 = 180 = 561,49 m

H−h1 −R ∙ sin α 800−300−716,56 ∙sin 44,92

l3 = = cos 44,92
=8,565 m
cos α

Lungimea totală a intervalului forat:

7
 π ∙ α ∙ R H−h 1−R ∙sin α
l T =h1 + +
180 cos α

l T =l 1+l 2 +l 3=300+561,49+(−8,565)=852,925m

Deplasările orizontale față de gura sondei:

a1 = 0 m

a2 = R(1-cos αT) = 716,56[1-cos (44,92°)]= 209,168

a3 = A - a2 = 215 – 209,168 = 5,832 m

aT = A = a2 + (lT – h1 – l2)sin αT = 209,168+ (852,925 – 300 – 561,49)sin (44,92°) = 203,12 m

Unghiurile de înclinare pe porțiunea curbată:

i v ( l k −h1 )
αT =
10

0,8(100−300)
αT100 = = -16°
10

0,8(200−300)
αT200 = = -8°
10

0,8(300−300)
αT300 = = 0°
10

0,8(400−300)
αT400 = = 8°
10

0,8(500−300)
αT500 = = 16°
10

0,8(600−300)
αT600 = = 24°
10

0,8(700−300)
αT700 = = 32°
10

0,8(800−300)
αT800 = = 40°
10

0,8(861,5−300)
αT861,5 = = 44,92°
10

8
 Pe intervalul curbiliniu (AB), inclinarea sondei, deplasarea orizontala si adancimea
verticala la anumite adancimi intermediare (l) se calculeaza astfel:

Pentru l = 400 m

α = i(L-h1) = 0,8(400-300) / 10 = 8°

a = R(1-cos α) = 716,56(1-cos 8°) = 6,97 m

h = h1 + Rsin α = 300 + 716,56sin 8° = 399,60 m

Pentru l = 500 m

α = i(L-h1) = 1(500-300) / 10 = 16°

a = R(1-cos α) = 716,56(1-cos 16°) = 27,75 m

h = h1 + Rsin α = 300 + 716,56sin 16° = 497,05 m

Pentru l = 600 m

α = i(L-h1) = 1(600-300) / 10 = 24°

a = R(1-cos α) = 716,56 (1-cos 24°) = 61,94 m

h = h1 + Rsin α = 300 + 716,56sin 24° = 591,45 m

Pentru l = 861,5 m

α = i(L-h1) = 1(861,5-300) / 10 = 44,92°

a = R(1-cos α) = 716,56 (1-cos 44,92°) = 209,168 m

h = h1 + Rsin α = 300 + 716,56sin 44,92° = 805,97 m

9
Tabelul 3. Datele necesare reprezentării proiecției sondei în plan vertical:

Parametri Lungimea Adâncimea pe

Înclinarea Deplasarea
forată verticală
Stadiu orizontală
h (m)
α (°) a (m)
l (m)
Început foraj 0 0,00 0,00 0,00
Inițierea
300 0 0 300
dirijării (A)
400 8 6,97 399,601
500 16 27,75 497,054
600 24 61,94 591,45
700 32
800 40
Sfârșitul
861,5 22,66 209,168 805,97
dirijării (B)
Ținta (T)
872,95 22,66 203,12 812,64

CAPITOLUL 2. CALCULUL TRASEULUI SPAŢIAL AL SONDEI DIRIJATE REALE

FOLOSIND METODA UNGHIULUI MEDIU

Aparatele de deviere folosite uzual măsoară înclinarea α şi azimutul ω în diverse puncte

de-a lungul traseului spaţial.

Pentru a stabili traseul lor, respectiv pentru a evalua înclinarea şi azimutul în orice alt
punct este nevoie de un sistem de referinţă, anumite ipoteze despre forma traseului şi o metodă
de calcul adecvată.

Ca sistem de referinţă se consideră gura sondei considerată fie la nivelul masei rotative,
fie la nivelul pământului, fie la nivelul mării. Avem astfel:

AN – axa meridianului magnetic cu sensul pozitiv către nord (OY);

N
AE – axa perpendiculară pe prima
direcţie (O∙); ΔN ΔH
ωα
E
A
ΔE
αα 10

ΔL
 ΔH B

AV – axa verticală cu sensul pozitiv în jos (OZ);

V
L – lungimea;
Fig. 2 Sistemul de referinţă
H – deplasarea orizontală (A);

V – verticala (H);

ΔV, ΔN, ΔE, ΔH, ΔL – variaţiile finite ale mărimilor între punctele A şi B.

În acest caz se aproximează arcul de curbă dintre două puncte măsurate (staţii) cu un
segment de dreaptă care are înclinarea şi azimutul egale cu mediile aritmetice ale valorilor de la
capete iar lungimea egală cu cea a arcului de curbă.

Relaţiile de calcul folosite sunt:

α 1 + α2
ΔV =ΔL cos
2 ,

α 1 +α 2
ΔH =ΔL sin
2 ,

ω1 + ω2
ΔN =ΔH cos
2 ,

ω 1 +ω 2
ΔE=ΔH sin
2 .

Date masurate Date Calculate

Nr.St Adancimea Inclinarea Azimutul Adancim
. L α ω e H
                 
0 0 0 160 24.61972 - - - -
124.6197
1 100 0 - -
100 0 160 2
149.6197 23.2626905 -
2 9.156813227 5.485631459
125 0.75 160 2 5 24.39073282
164.6197 12.1644467 -
3 8.776459094 3.291378876
140 0.5 150 2 9 14.63443969
174.6197 8.10963119 - -
4 5.850972729
150 0.75 165 2 5 4.871613498 8.733119828

11
 184.6197 7.31688868
5 6.8163876 9.129390999 4.080958218
160 0.75 165 2 9
194.6197 7.31688868 -
6 6.8163876 9.977972794
170 0.75 175 2 9 0.663369363
204.6197 8.10963119
7 5.850972729 9.379947521 3.466494555
180 0.5 180 2 5
214.6197 8.77582561 -
8 4.794255386 9.999999999
190 0.5 100 2 9 0.000150722
224.6197 6.40996858
9 7.675435022 -1.97813574 9.802396594
200 1.25 150 2 2
-
-
10 234.6197 1.78246055 9.839859469 7.877145121
6.160404592
210 2.25 150 2 6
-
-
11 244.6197 7.20278471 6.93685032 6.992508065
7.148764296
220 2.5 140 2 5
-
12 254.6197 9.99862345 0.165918922 8.838633737 4.67745162
230 3.75 120 2 1
-
- - -
13 264.6197 5.54189526
8.323905146 3.672913305 9.301059502
240 4.5 120 2 5
283.6197 - -
14 15.46943844 11.0316125
259 4.75 145 2 1.65827808 18.92749624
293.6197 6.15177444 -
15 8.508956067 5.253348137
269 6 142 2 9 7.883886803
302.6197 8.99504476 - -
16 4.761859283
278 6.5 155 2 4 0.298612949 7.637060702
309.6197 6.59503555 - -
17 2.346381466
285 6.75 168 2 9 4.645358265 5.236472724
316.6197 6.25104441 - -
18 3.150308516
292 6.75 168 2 3 2.015222178 6.703646737
324.6197 6.63943749 -
19 4.462944065 -7.97738631
300 7 180 2 7 0.601088727
-
- -
20 342.6197 4.81882985 17.3429778
6.313844038 16.85631554
318 9.25 196 2 5
-
- -
21 366.6197 11.4128862 21.11287025
21.11269824 11.41256806
342 11.75 148 2 7
376.6197 8.43853958 -
22 -5.36572918 7.086591402
352 12.25 140 2 7 7.055510067
386.6197 9.81744460 - -
23 8.71147401
362 12.5 138 2 1 1.902046663 4.910215939
395.6197 8.98453610
24 0.527362223 6.461676913 6.264721181
371 12.75 136 2 9

12
 401.6197 5.44468068 -
25 2.521002221 2.004992296
377 13.25 136 2 9 5.655086727
410.6197 2.33256651 - -
26 8.692475681
386 14.5 137 2 2 5.512934155 7.113898861
-
- -
27 419.6197 6.83719121 5.852590561
1.427470087 8.886075014
395 15.5 137 2 6
-
- -
28 429.6197 8.56659745 3.341653826
5.158818468 9.425144546
405 17 136 2 8
439.6197 4.53991842 - - -
29
415 18.5 138 2 7 8.910058399 1.586077874 9.873416682
448.6197 8.28799173 -
30 3.508445945 3.007488444
424 20 140 2 8 8.482630091
456.6197 0.36269362
31 7.991774104 5.743712811 5.56864105
432 20.75 143 2 4
466.6197 4.08082061 - -
32 9.129452507
442 19.25 147 2 8 9.917769246 1.279786379
476.6197 7.48793832 -
33 8.838633737 4.67745162
452 17 148 2 3 6.628029848
490.6197 13.1533485 - -
34 2.159311813
466 20 162 2 1 4.794728659 13.83247528
496.6197 5.93222770 - -
35 0.899263258
472 18 162 2 9 2.922968099 5.239871897
506.6197 9.39524893 - -
36 2.064822293
482 19 166 2 7 3.424806185 9.784503508
515.6197 7.16233472
37 5.449858827 7.233979137 5.354395002
491 20 168 2 8
-
- -
38 524.6197 6.63924241 6.07622088
7.917197332 4.279951682
500 22.5 172 2 3
534.6197 1.86948637 -
39 9.379947521 3.466494555
510 25 176 2 1 9.823696896
544.6197 2.02135120 - -
40 9.793576431
520 28 175 2 4 3.507691132 9.364619743
553.6197 1.38826304 - -
41 8.183733291
529 32 175 2 9 8.892284617 3.745198183
-
-
42 562.6197 7.63713247 4.761744175 5.386357971
7.210211357
538 36 176 2 3
570.6197 4.65924240 - -
43 7.274429592
546 37.5 175 2 4 6.503188465 3.329065051
-
-
44 579.6197 4.15674563 7.982572624 8.183733291
3.745198183
555 42 176 2 8
45 574 47 177 598.6197 16.5102076 9.402821033 17.27677028 -

13
 2 5 7.906529497
606.6197 -
46 2.40474035 6.731702729 4.322519909
582 51 178 2 7.630021222
-
-
47 616.6197 9.87689047 1.564299991 9.999999999
0.000150722
592 55.5 178 2 9
624.6197 6.11186607 -
48 5.161888521 7.020602686
600 59 177 2 4 3.835510125
-
49 630.6197 1.54860981 -5.79670662 -9.04331E-05 5.999999999
606 63 176 2 6
633.6197 0.45617176
50 2.965115061 2.524388524 1.620944966
609 65.5 176 2 1
814.6197 165.730337 -
51 180.5463996 12.80615473
790 185 170 2 6 72.76300711
823.6197 0.59676172 - -
52 8.980193508
799 195 169 2 5 8.797742464 1.897294796
832.6197 4.38468907 - -
53 8.904243956
808 205 167 2 5 7.859675675 1.309366098
841.6197 5.57568551 - -
7.064823498
54 817 23 165 2 3 0.676224818 8.974559599

14
 Sonda
Proiectata

209 m

Sonda
Realizata

205

Proiecția sondei in plan orizontal

15
 Proiecția sondei in plan vertical.

CAPITOLUL 3. STABILIREA DIAMETRELOR COLOANELOR ŞI SAPELOR

Diametrul coloanei de exploatare se stabileste in principal in functie de debitul de titei

respectiv de gaze care urmeaza a fi extrase, respectiv de metoda de extractie care se va aplica
ulterior.

Sunt date valori orientative ale diametrului coloanei de exploatare in functie de debitul de
petrol, respectiv de gaze care urmeaza a fi extrase.

Diametrele coloanelor si sapelor pentru celelalte sectiuni se stabilesc prin asa numita
metoda de jos in sus. Cu alte cuvinte se vor avea in vedere valori ale jocului radial δ, respectiv
ale ratiei de tubare R, suficient de mari pentru introducerea coloanei fara dificultati, respectiv
pentru realizarea unor cimentari corespunzatoare a spatiului inelar.

D s−D m
δ=
2

16
Ds – diametrul sondei

Dm – diametrul peste mufa

Ds−D m
δ 2
R= =
Ds Ds

Tabelul 5. Valori orientative pentru δ si diverse valori al diametrului coloanei, Dc

Dc , 1
2
1
2
5
8
5
8
5
8
5
8
3
4
3
4
1
4
3
4
16-20
in 4 −5 5 −6 7−7 8 −9 10 −11 12 −14
δ, 7 – 10 10 – 15 15 – 20 20 – 25 25 – 35 35 – 40 40 -60
mm

a – cuprins intre 2 si 4 mm

aleg a = 3 mm

Primul tronson (coloana de exploatare):

1
I: Dc = 5 2 in =139.7 mm (diametrul coloanei)

Dm = 153.7 mm (diametrul peste mufa)

Ds = Dm + 2δ = 153.7 + 2∙10 = 173.7 mm = 6.84 in (diametrul sapei)

1
Aleg sapa 8 2 in

1
II: aleg Ds’ = 8 2 in

Di = Ds + 2a = 215.9 + 2∙3 = 221.9 mm

Dc = Di + 2t = 221.9 + 2∙10 = 231.9 mm = 9.13in

5
Aleg Dc standard = 9 8 in

1
Aleg Ds standard = 12 4 in

17
Al doilea tronson (coloana intermediară):
5
I: Dc = 9 8 in = 244.48 mm

Dm = 269.9 mm

Ds = Dm + 2δ = 269.9 + 2∙25 = 319.9 mm = 12.6 in

1
Aleg sapa 12 4 in

1
II : Ds’ = 12 4 in

Di = Ds +2a = 311.15 + 2∙3 = 317.15 mm

Dc = Di + 2t = 317.15 + 2∙10 = 337.15 mm =13.27 in

3
Aleg Dc standard = 13 8 in

1
Aleg Ds standard = 17 2 in

Al treilea treilea tronson (coloana de ancoraj):

3
I: Dc = 13 8 in = 339.72 mm

Dm = 365.1 mm

Ds = Dm + 2δ = 365.1 + 2∙37 = 439.1 mm = 17.28 in

1
Aleg sapa 17 2 in

1
II : Ds’ = 17 2 in

Di = Ds +2a = 444.5 + 2∙3 = 450.5 mm

Dc = Di + 2t = 450.5 + 2∙10 = 470.5 mm

18
 CAPITOLUL 4. ALEGEREA GARNITURII DE FORAJ: ANSAMBLUL DE FUND

În cazul forajului vertical se stie ca, necesarul de apasare pe sapa se realizeaza cu

apro∙imativ 75% din greutatea prajinilor grele. In cazul forajului dirijat, dar mai ales orizontal,
apar diferente majore datorita frecarilor dintre garnitura si peretele orizontal al sondei, respectiv
datorita amplificarii, solicitarilor garniturilor de foraj ( tractiune, compresiune, incovoiere,
oboseala, vibratii, etc ).

Figura 5. Sistemul de forțe BHA (Bottom Hole Assembly)

Daca ansamblul de fund BHA nu este in miscare de rotatie, Fp dintre elementul respectiv
si gaura de sonda este data de relatia:

19
F f =μ × N

µ - coeficient de frecare

N – forta normala

Contributia neta de apasare din ansamblul BHA este :

ρf
G s =Ga 1−( ) ρo
∙¿

Masuratorile apasarii pe sapa Gs realizate cu dispozitivul MWD (Measurements While

Drill) confirma faptul ca, atunci cand dispozitivul este rotit exista doar o usoara reducere a
apasarii pe sapa Gs, datorita unei componente a fortelor de frecare ce actioneaza dealungul
garniturii. Efectul acestora poate fi luat in considerare prin intermediul unui coeficient de
siguranta.

c sm
c s =1+
100

c sm = coeficient de siguranta marginal si care se ia intre 10 % – 15 %

In aceste conditii rezulta :

c s ∙ Gs
G a=
ρ
(1− f ) ∙cos α
ρo

α = 15 °
1
Ds = 5 2 sapa cu role Gs = 32 tf = 32∙104 N

Ds=12 ¼ sapa cu role Gs = 22 tf = 22∙104 N

1
Ds=17 2 sapa cu role Gs = 15 tf = 15∙104 N

ρ f =1300 kg /m3

ρo =7850 kg/m3

20
 ρf
Flotabilitatea = 1- =0.834
ρo

Pentru coloana de exploatare:

1 1
Dc =5 2 in ; Ds = 8 2 in = 215.9 mm

1 1
Dg =0.75 ∙ 8 2 = 6.37 in ; Dg = 6 2 in

10
c s =1+ =1.1
100

1.1∙ 32∙ 104

G a= =43.68 ∙ 104 N=43.68 tf
1300
(1− ) cos 15
7850
1
Dg = 6 2 in

q g=149.8 kg/m ; q HWDP=73.4 kg /m ; q p=29 kg /m

l g =9 m

Dp =DHWDP = 5 in

Ga 43.68 ∙ 104
N g= = =32.41 ≅ 33 bucati
l g ∙ q g ∙ g 9 ∙ 148.9∙ 10

Aleg N g=10 bucati

Ga 43.68∙ 104
N HWDP= = =66.15 ≅ 67 bucati
l g ∙ q g ∙ g 9 ∙ 73.4 ∙10

Aleg N HWDP=20 bucati

H g + HWDP=(10+ 20)∙ 9=270 m

2075−270
N prajini foraj= =200.5 ≅ 201 prajini foraj
9

Ds−D m (215.9−153)
δ 2 2
R= = = =0.144 jocul radial
Ds Ds 215.9

21
Pentru coloana intermediară:
5 1
Dc =9 8 in ; Ds = 12 4 in = 311.15 mm

1 1
Dg =0.75 ∙ 12 4 = 9.18 in ; Dg = 9 2 in

10
c s =1+ =1.1
100
1
Dg = 9 2 in

q g=323.2kg /m ; q HWDP=73.4 kg /m ; q p=29 kg /m

l g =9 m

Dp =DHWDP = 5 in

Gs 22 ∙10 4
N g= = =7.56 ≅ 8 bucati
l g ∙ q g ∙ g 9 ∙ 323.2∙ 10

Aleg N g=4 bucati

Gs 22∙ 104
N HWDP= = =33.3 ≅ 34 bucati
l g ∙ q g ∙ g 9 ∙ 73.4 ∙10

Aleg N HWDP=12 bucati

H g + HWDP=(4+12)∙ 9=144 m

1400−144
N prajini foraj= =139.55 ≅140 prajini foraj
9

Ds−D m (311.15−269.9)
δ 2 2
R= = = =0.066 jocul radial
Ds Ds 311.15

Pentru coloana de ancoraj:

3 1
Dc =13 8 in ; Ds = 17 2 in = 444.5 mm

22
 1 1
Dg =0.75 ∙ 17 2 = 13.125 in ; Dg = 9 2 in

10
c s =1+ =1.1
100
1
Dg = 9 2 in

Dp =DHWDP = 5 in

q g=323.2kg /m ; q HWDP=73.4 kg /m ; q p=29 kg /m

15 ∙ 104
lg = =74.19 ≅ 75 m
ρf
0.75∙ q g ∙ g ∙(1− )
ρo

Gs 15 ∙10 4
N g= = =5 ≅ 5 bucati
l g ∙ q g ∙ g 9 ∙ 323.2∙ 10

Aleg N g=4 bucati

Gs 15 ∙ 104
N HWDP= = =22.7 ≅ 23 bucati
l g ∙ q g ∙ g 9 ∙ 73.4 ∙10

Aleg N HWDP=8 bucati

H g + HWDP=( 4+ 8)∙ 9=108 m

600−108
N prajini foraj= =54.66 ≅55 prajini foraj
9

Ds−D m (444.5−365.1)
δ 2 2
R= = = =0.09 jocul radial
Ds Ds 444.5

Capitolul V

In timpul desfasurarii activitatii de foraj, chiar si in conditiile existentei unui program de lucru
bine construit, este posibil sa apara o serie de dificultati si/sau aciidente tehnice, care pot

23
complica foarte mult finalizarea lucrarilor de foraj, sau, in unele cazuri, pot conduce chiar la
abandonarea forajului.

Dificultati in foraj.

Prin dificultati in foraj intelegem acele probleme care pot sa apara, de regula, ca urmare a unor
cauze de natura geologica si uneori de natura geologo-tehnica. Cu toate acestea, factorul
subiectiv reprezinta, de cele mai multe ori, cauza principala a aparitiei dificultatilor in foraj,
multe dintre acestea putand fi evitata printr-o pregatire profesionala buna, dar si prin respectarea
si aplicare prevederilor ce tin de tehnologia de foraj, cu alte cuvinte printr-o disciplina corect
inteleasa si implementata la locul de munca.

In cazul dificultatilor, accesul la talpa forajului este posibil, in timp ce in cazul accidentelor
tehnice de foraj, accesul la talpa forajului nu este posibil.

Intre dificultatile in foraj vom mentiona pe cele care pot aparea in modul cel mai frecvent.

Manifestari eruptive

O „manifestare eruptiva” corespunde unei patrunderi in sonda a unui volum de fluid din
formatiune care, daca nu este controlat, va da nastere unei eruptii.

Manifestarea eruptiva poate fi semnalata prin anumite semne, dintre care mentionam:

 in timpul forajului: cresterea vitezei de avansare, cresterea debitului de iesire, cresterea

nivelului la habe, reducerea presiunii de pompare, simultan cu cresterea frecventei
curselor la pompe (datorita reducerii densitatii fluidului din spatiul inelar); fluid de foraj
gazeificat, diminuarea densitatii fluidului de foraj, etc
 in timpul manevrei: anomalii de umplere a batalelor de noroi la extragerea garniturii;
anomalii la retur, in timpul manevrei de introducere a garniturii de foraj; iesirea noroiului
de foraj la derivatie atunci cand pompele sunt oprite;
 gazeificarea fluidului de foraj in urmatoarele situatii: difuzie (diferenta de concentratie);
foraj intr-o formatiune permeabila ce contine gaze (chiar daca ph>pp); foraj intr-o
formatiune argiloasa care contine gaz la presiune ridicata; pistonaj; foraj intr-o
formatiune putin permeabila care contine gaze in conditiile ph

Simplificat, se poate accepta ca expansiunea gazului poate fi reprezentata de legea

24
Pentru punctele extreme – talpa si suprafata – putem scrie relatia

p1V1 = p2V2

Reducerea de presiune asupra talpii sondei este data de realtia lui Strong:

in care:

i ,f , reprezinta densitatile fluidului de foraj la intrare, respectiv la iesirea

din gaura de sonda;

Ph – presiunea hidrostatica a fluidului de foraj fara gaze.

In tabelul nr. 1 sunt prezentate valori ale reducerii presiunii de fund p

pentru diferite densitati i f si i respectiv diverse adancimi de foraj Hi .

25